Sportul, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 51-79)
1968-01-03 / nr. 51
Redacţia şi administraţia : str. Vasile K III Conta nr. 16, tel Nl 1.10.05, interurban t &:*«—H-*' Telex . sportrom buc. 180. gr ANUL XXIV Nr. 51 (5485) „ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU, ION GHEORGHE MAURER ŞI PAUL NICULESCU-MIZIL AU PLECAT IN R. S. F. IUGOSLAVIA Marţi, 2 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, şi Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a plecat ln R.S.F. Iugoslavia, unde, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedinte al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, va face o scurtă vizită de prietenie. La gara Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. ai P.C.R. şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti. (Agerpres) Solemnitatea inminării unor decoraţii In cursul zilei de sîmbătă a avut loc în Capitală solemnitatea conferirii de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România, acordate prin Decret al Consiliului da Stat, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a proclamării Republicii, ORDIINUL „MERITUL SPORTIV CLASA A II-A Aurel Drăgan, Octav C. Luchide, Horaţiu L. Nicolau, Leon Teodorescu. ORDINUL „MERITUL SPORTIV CLASA A III-A Anton Acaţiu, Octavian Bănăţan, Efrem Cherteş, Marcu Ciuraru, Vintilă Cristescu, Petre Darie, Gheorghe Fieraru, Sigismund Ferancz, Angela Filip, Mihai Grigoraş, Dan Gârleşteanu, Virgil Ludu, Ion Lanţuru, Cristian Panaitescu, Ion Paraschivescu, Ştefan Petrescu, Davila Plocon, Eliabeta Pohroniade, Virgil Roşală, Ioan Schuster, Eugen Trofin, Gheorghe Zimbreşteanu. MEDALIA „MERITUL SPORTIV CLASA I Tiberiu Bazilides, Dumitru Branga, Dumitru Călinescu, Titun Crişan, Pavel Cospodinov, Petre Hristovim, Constantin Lache, Vladimir Lascu, Ernest Lokota, Gheorghe Maltei, Francisc Matei, Marcel Mărăşescu, Constantin Mitran, Danii Morţun, Nicolae Neagoe, Marinai Oancea, Valentin Orăşan, Teoril Pascu, Matei Pecingine, Anton Pongracz, Anca Racoviţă, Gheorghe Roşu, Tita Răduleanu, Vladimir Simionescu, Ioanelore Spiridon, Elena Trandafir, Maria Trinca, Ioan Wiesenmayer. MEDALIA „MERITUL SPORTIV CLASA A II-A Mircea Buhlea, Gheorghe Bâleanu, Constantin Carabele, Wilhelm Görgy, Dumitru Ionescu, Ion Munteanu, Teodor Porojan, Alexandru Rafailescu, Zoelm Sima. I NOI MAESTRI AI SPORTULUI * fr.că 88 de sportivi au primit titlul de .Maestru al Sportului». latâ li NATAT1R w. Agneta Steiner, Marian Slatiie (Steaua), Adalbert Kováci, m Dionisie Nagibi (Mureşul Tg. Mure.) | ATLETISM - Vasile Dumitrescu (Dinamo), w Viorel Suciu (Politehnica Iaşi), * Silviu Hodoş (I.C.F. Buc.), Constantin Blaţiu, Haran Al- J brecht (Rapid Bucureşti), Andrei Şepci (Universitatea Cluj), Ileana Sila (C.S.M. cluj), » Erica Stoeneanu, Mihai Zaharia, Valeriu Răuţ (Rapid Bucum raj«). CICLISM » Constantin Origora (Dina. Smp), I MOTOCICLISM “ Petre Patino, prietea Ionelscu (Steaua), AEROMODEUSM - Ladislau Csomos (Voinţa Tg. JJ Mureş), Gheorghe Barbuceanu m (Zburătorul Buc.), Zoltán Nagy 5 (Lemnarul Tg. Mureş), Franceise Boloni (Voinţa Tg. Mureş), Octavian Chiriea (Pio■oierul Suceava), Ion Şerban m (Gr. Roşie Buc ), Carol Atex “ (Gaz metan Mediaş), Sthal I, Teut .(Voinţa Tg. Mureş), Mar■»cel Fita (Portul Constanţa), “ Constantin Graur (Autorapid “ Iaşi), Ion Mihal (Construct. E Ploieşti), Victoria Zet Mihal » (Flacăra Ploieşti), Die Neagu “ (Zburătorul Buc.), caiac-canole “ Marian Ionescu (Dinamo). BOX M Ion Hodoşan (dectroputare JJ Craiova), Mihai Dumitrescu, Ion Covaci, Dumitru Davi- J desen (Dinamo), Petre Daca ” (Dinamo Craiova). GIMNASTICA “ Petre Mihalae (Steaua). LUPTH Constantin Buşoi (Mectroputere Craiova).TIB Maria Ignat, Robert Weinerlein (Arhitectura), Teodor Coldea, Aritina Brtică (Steaua), Dan Juga, Gheorghe Siorschi (Dinamo), Sidan Popa (Construcţii), Ştefan Alerhand (C.S.C. Arad), Dan Hrib (Olimpia), Marina Vasiliu, Marina Borcea, Viorel Savin, Rodiea Hnat (Dinamo), Mariana Antonescu (Arhitectura), ŞAH Zoltán Naghl, Emil Ungurearau (Mureşul). CANOTAJ Anton Chiriacopscibil, Feodor Zalt, Gheorghe Gheorghiu, Ladlelau Lavrenschi, Constantin Bunceanu, ştefan Tudor, Gheorghe Drilea (Dinamo Buc.), BASCHET Gheorghe Rarău (Steaua), Nicolae Viciu, Adolf Cernea (Dinamo), Mihai Kis (Voința Buc.), Mihai Dimancea (Steaua), Ecaterina Vogel (Politehnica). -- DINĂ Marin Mihai, Ilie Chitu, Ion Bărbărasa, Alexandru Anghel (Dinamo Băneasa), Ion Dediu, Dumitru Brabieru, Vasile Tudorancea, Marin Radu, Constantin Lupşeneanu, Gheorghe Stanciu, Gheorghe Drâghici (Asoc. Sp. C.P.R.), POPICE Aurel Socatu, lise Schmidt (Flacăra), Ecaterina Damo (Voinţa Tg. Mureş), Stela Mărgineanu (Voinţa Braşov), Margareta Kelemen (Voinţa Cluj), HOCHEI Constantin Dumitraş, Zoltan Făgăraş, Ion Başa (Dinamo), Valentin ştefanov (Steaua), Iulian Florescu (Dinamo), Gheorghe Valeriu K.O. I Aşa se pare. Dar, cum in baschet nu este posibil acest lucru, el a ajuns In această poziţie In urma unei lent» făcută de Radu Diaconescu. Foto : Aural Neagu Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C. C. al P. C. R., preşedintele Consiliului de Stat, rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI, CETĂŢENI Al REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, încheiem încă un an de muncă rodnică, de creaţie avîntată pentru ridicarea edificiului luminos al socialismului pe pămîntul României. Anul 1967 a fost pentru poporul român un an de mari victorii în toate domeniile vieţii sociale , îndeplinindu-se cu succes prevederile planului de stat, forţele de producţie ale ţârii au continuat să sporească, economia naţională s-a dezvoltat în ritm susţinut, au fost obţinute noi realizări remarcabile în ştiinţă, cultură şi artă, în înflorirea multilaterală a societăţii noastre socialiste. Toate acestea au creat condiţii pentru adoptarea în cursul anului care a trecut a unor noi şi importante măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Sărbătorind două decenii de la instaurarea Republicii — împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspiraţii ale forţelor progresiste din istoria modernă a României — poporul a făcut bilanţul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu mintea şi cu braţele sale, el priveşte înainte cu optimism, scrutează cu încredere şi entuziasm ziua de mîine, şi ,mai măreaţă, a patriei noastre socialiste. Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român a pus în faţa tuturor cetăţenilor sarcini de cea mai mare însemnătate pentru progresul orînduirii socialiste, a deschis noi orizonturi operei de construcţie socială ce se înfăptuieşte în ţara noastră. Concretizînd unele din măsurile preconizate de Conferinţă, Marea Adunare Naţională — forul suprem al ţârii — a adoptat o serie de legi a căror aplicare va exercita o influenţă deosebit de pozitivă asupra mersului înainte al economiei şi culturii ţârii, va contribui la dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a democraţiei noastre socialiste. Suntem convinşi că în anul care vine clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, îşi vor consacra energia şi forţa creatoare realizării sarcinilor măreţe trasate de Conferinţa Naţională, cauzei socialismului în patria noastră, îmbunătăţirii continue a vieţii materiale şi spirituale a întregului popor, asigurării prosperităţii ţării, viitorului fericit al naţiunii noastre socialiste. Anul care a trecut a marcat, de asemenea, noi victorii în lupta forţelor înaintate ale omenirii contemporane pentru socialism, pentru progres social şi pace. În acelaşi timp, viaţa internaţională a cunoscut noi acte agresive ale imperialismului : continuarea şi intensificarea războiului din Vietnam, conflictul militar din Orientul Apropiat, alte focare de încordare şi primejdie pentru pacea popoarelor. Pătrunsă de spirit de răspundere faţă de interesele majore ale omenirii, România a desfăşurat în cursul anului 1967 o intensă activitate politică internaţională ; ea şi-a adus din plin contribuţia la lupta împotriva politicii agresive a cercurilor imperialiste, pentru apărarea păcii, pentru promovarea principiilor de încredere şi colaborare între popoare, pentru egalituire şi drepturi şi ruiper. faţă de independenţa şi suveranitatea fiecărei ţâri, faţă de dreptul fiecărei naţiuni de a urma nestînjenita calea de dezvoltare pe care o doreşte. Partidul şi guvernul, întregul popor român vor milita şi în viitor, din toate puterile, pentru înfăptuirea obiectivelor fundamentale ale politicii noastre externe : întărirea prieteniei şi colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, dezvoltarea colaborării şi cooperării internaţionale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, consolidarea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale — de care depinde forţa şi coeziunea întregului front antiimperialist. In eforturile pe care le depunem suntem animaţi de convingerea că forţele socialismului, democraţiei şi progresului social vor obţine noi succese în lupta împotriva imperialismului, a reacţiunii, pentru încetarea războiului din Vietnam, pentru restabilirea păcii în Orientul Apropiat, pentru apărarea păcii în lume. îngăduiţi-mi, dragi tovarăşi, cu prilejul Anului Nou, să vă felicit călduros în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului şi să vă urez din toată inima, dumneavoastră , muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, noi succese în activitatea socială şi în viaţa personală, sănătate, satisfacţii şi bucurii depline, înfăptuirea tuturor năzuinţelor de mai bine. Să ridicăm paharul pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea şi fericirea poporului român, pentru Partidul Comunist — conducătorul încercat al naţiunii noastre socialiste — pentru romanism, pentru pace şi prietenie între popoare ! La mulţi ani ! ARBITRI ROMÂNI SOLICITAŢI DE A.I.B.A. Ca urmare a prestigiului de care se bucură pe plan internaţional, arbitrii români sunt tot mai des solicitaţi de A.I.B.A. să conducă meciuri oficiale. Astfel, unele dintre partidele din cadrul „Cupei Europei" vor fi conduse de oficiali din ţara noastră, după cum urmează : Irlanda — Iugoslavia şi Bulgaria — Polonia (ION BOAMFA) — R. D. Germană — Ţara Galilor, Iugoslavia — U.R.S.S. (PETRE EPUREANU) , Bulgaria — R. D. Germană (CONSTANTIN CHIRIAC). Moş Gerilă dă interviuri Noul an — 1068 — a trecut ,linia de sosire“ a timpului In prafiile puternice ale tuturor sportivilor din ţară. Micuţul... sprit,Ier '68 a fost primit după tradiţie, cu paharele pline, ridicate cu optimism, cu şarje de cintece şi veselie. S-a toastat — In jurul sărbătorescului pom de iarnă, al meselor Îmbelşugate , pentru frumoasele realizări obţinute în anul care a trecut, pentru noile succese în muncă şi în sport din 1968, pentru cît mai multe medalii la Mexic, pentru sutele de intîlniri sportive, programate în acest an, pentru pace, pentru Enumerarea ar putea continua. Cabanele aflate la mai mare înălţime, vilele cochete din localităţile ce se înşiruie de-a lungul Văii Prahovei, iată doar cîteva din cele aproape 400 de „puncte d In care s-a organizat (Continuare In pag. a 3-a) Sub tupola somptuoasei Săli a Expoziţiii s-a desfăşurat masele Carnaval al tineretului din Capitală, Im tarl au participat fi numeroși sportivi. PE VALEA PRAHOVEI... La Sinaia, Buștani, Predeal şi la numeroase cabane, mai apropiate sau mai Îndepărtate din Bucegi a sosit, în preajma Anului Nou, o familie care, după aprecierea tovarăşului Dumitrache Stoian, director coordonator al întreprinderii climaterice Predeal, număra aproape... 10000 de membrii Aţi ghicit că nu putea 11 vorba decit de familia... sportivilor, a celor care au dorit să Inttmpine noul an pe crestele munţilor in decorul minunat — şi de neegalat — pe care 11 oferă Valea Prahovei. Ce poate retranscrie reporterul din recile da Însemnări făcute intr-o noapte de neuitat? • Iată numele cîtorva cabane unde, ca urmare a strădaniilor I.C.P., gazdă ospitalieră şi plină de Iniţiativă, excursioniştii au sărbătorit un Revelion, de neuitat! Behiorii Clăbucet, Piriul Rece, Girbova, Diham, Mălăieşti. PREDEALUL DE IERI VORBEŞTE CELUI DE MÎINE La Predeal pot creşte viitorii noştri campioni de schi. Această întrebare a figurat in discuţiile „mesei rotunde" cu vechii aşi ai schiului predelean in pagina a 2-a Miercuri 3 ianuarie 1968 ■ HMMMM 4 pagini 31 bani I Retrospectivă,i perspectivă I I I I I I I I I I I I I I la 28 decembrie 1967, Marea Adunare Naţională a votat Legea cu privire la dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport. Evenimentul se înscrie în domeniul remarcabilului. Este pentru prima dată cînd sportul românesc capătă, în mod oficial, învestitura celui mai înalt for al ţării, cînd vasta sa problematică este dezbătută pe larg, punct cu punct, în marele sfat ales de popor ca să conducă destinele patriei. Nici un parlament din trecut nu şi-a îndreptat vreodată atenţia către stadion, spre viaţa sa, nu şi-a plecat urechile la nevoile lui. Şi nu numai pentru că în vechea Românie existau foarte puţine stadioane, deşi trebuiau foarte multe. Nici unul dintre deputaţii de altă dată, aceia cu moşii dar fără sufragii, nu s-a gîndit că această naţiune, pe care ei, de fapt, n-o reprezentau, este dornică de mişcare, de sănătate, de bucurie. La vot se puneau cu totul alte lucruri, se legiferau afaceri necurate, se mușamalizau panamale. Sportul se rezuma la partidele de golf, la reuniunile de curse sau de automobilism, la schimburile de mingi pe courts-uri cu blazon, ca remediu împotriva obezităţii. Noţiunea de educaţie fizică producea grimase, iar profesorul de gimnastică era mereu un pariu al cancelariei. Ne-am amintit toate acestea tocmai pentru a putea aprecia la adevărata valoare legea adoptată recent, sensurile şi semnificaţiile ei profunde, în România socialistă sportul a depăşit cadrul restrîns al unor cifre de recorduri, devenind o problemă de stat pusă — înainte de toate — în slujba consolidării sănătăţii poporului, a vigoarei lui. Iată recunoaşterea deplină a virtuţilor nenumărate ale educaţiei fizice dar, în acelaşi timp, înscrierea în textul laconic al celor 26 de articole a obligaţiilor majore care revin acestei activităţi şi celor I însărcinaţi să o dirijeze. ...La revedere 1967, bine aivenit 1968 ! lată-ne în anul o-Ilimpic. Printre frămîntări şi gînduri se nasc speranţe şi corinţi. în faţa sportivilor noştri, care ne vor reprezenta la Grenoble şi la Ciudad de Mexico, se ridică înalte responsabilităţi. Tradiţia olimpică românească a început în 1924 la Paris. ( Doisprezece ani mai tîrziu,tricolorii cuceresc o preţioasă medalie de argint, care a avut I o strălucire cu totul deosebită, dacă vom ține seama de cont_______________________ diţiile dificile_ pe care le cu- noştea atunci sportul nostru. I Din 1952, de la Helsinki, România sportivă este nelipsită I de pe tabelul _de onoare al aurului olimpic. Afirmarea sportului nostru la competiţia I supremă a fost, de la o ediţie I la alta a J.O., tot mai viguroasă. Şi iată-ne acum prezentîn- du-ne în faţa unui nou atestat olimpic cu următorul bilanţ: IIl MEDALII DE AUR I 10 MEDALII DE ARGINT 20 MEDALII DE BRONZ. 11 putem îmbogăţi, trebuie să-l îmbogăţim ! Pregătirie au intrat acum în I faza sintezei. Acumulările fă- cute pe parcursul a patru ani, dacă ^ nu chiar mai mult, sei află în stadiul logic al saltu- lui de calitate. De bună seamă că va fi mai greu ca ori- I cînd. Sportul a căpătat pe | toate meridianele o anvergură pe care părinţii noştri nici n-ar I fi visat-o. La alcătuirea progra- melor drastice ale pregătirii sportive de astăzi sunt consul- tate în mod curent maşinile electronice, în arsenalul investigaţiilor şi-au făcut loc izo- topii. Cabinetul de consultaţii I medico-sportive dispune de o aparatură care rivalizează cu I aceea a celei mai moderne £ săli de operaţii cardio-vasculare. S-a născut o ştiinţă nouă, I a recordului, a performanţei £ dusă la limitele ei maxime, lată de ce este mereu mai greu. Dar iată de ce este, în ace-laşi timp, mereu mai frumos. Valoarea unei victorii olimpicei s-a înzecit, pentru că s-a în- £ sutit volumul de muncă necesar obţinerii ei. Cunoscînd resursele sportului românesc, sprijinul nelimitat de care se bucură, putem afirma că şi în aceste condiţii de di- I ficultate, sporită în mod obiec- * tiv, există toate condiţiile ca participarea noastră la Olim- I piadele de iarnă și de vară * să fie încununată de succesul dorit. In sporturi ca bob, I biatlon, caiac-canoe, tir, polo ■ pe apă, volei, box, lupte, seri gmă, unele probe atletice, Romă- g nia se numără printre naţiu- * nile fruntaşe, şi-a creat o şcoa- • lă proprie, însuşită de mp' : al- J ţii, deţine un palmares di- * chţîijiat. Sporim, aşadar, c - comportare la înălţimea aş- teptărilor, a pregătirii minuţi- » oase care s-a făcut şi care se _ va face cu forţe sporite, acum cînd s-a intrat în linia dreaptă * □ pistei olimpice. . Ne gîndim că în confrunta- rea cu goliafii sportului mon- dial, puterea de mobilizare a reprezentanţilor noştri, patosul patriotic, setea de victorie, le vor da puterea să se afirme din nou, să defileze cu frun- J tea sus la festivitatea de în- chidere a Jocurilor Olimpice ale anului 1968. Valeriu CHIOSEN I L Suee&s© al© handbaliştllor români Selecţionata studenţească a cîştigat turneul internaţional masculin, fulger, din Berlinul occidental BERLINUL OCCIDENTAL 2 (Agerpres). Selecţionata studenţească de handbal a României, evoluînd sub denumirea de echipa oraşului Bucureşti, a cîştigat turneul internaţional masculin fulger desfăşurat in Berlinul occidental. Handbaliştii români au învins cu 12—0 (4—0) echipa oraşului Göteborg, cu 7—6 (6—4) o formaţie din Berlinul occidental şi au terminat la egalitate 8—8 (4-3) cu echipa oraşului Moscova. Pe locul doi s-a clasat echipa oraşului Moscova, cu acelaşi număr de puncte, însă cu un golaveraj inferior. ★ Formaţia Steaua, campioana de handbal masculin a României, a susţinut trei meciuri in R. F. a Germaniei. In primul joc, handbaliştii români au învins cu scorul de 24—15 o selecţionată a oraşului Neunkirchen, apoi au întrecut cu 22—11 (12—7) o combinată din Sarrebruck, meci în care Gruia a înscris 9 puncte. ★ In prezenţa a numeroşi spectatori, la Hassloch echipa Steaua Bucureşti a intîlnit formaţia Palatinat. Slandbaliştii români au terminat învingători cu scorul de 22—13 (10—6). Gruia a fost cel mai bun jucător de pe teren, marcînd 10 puncte. |