Sportul, februarie 1968 (Anul 24, nr. 80-108)

1968-02-01 / nr. 80

V / Redacţia şi administraţia: str. Vasile Conta nr. 16, tel. 11.10.05, interurban 72 şi 286. Telex­­ sportrom buc. 180, fr.. Anul XIV Nr. 80 (5514) ­ Cei mai tineri patinatori artistici şi-au desemnat campionii Stadionul de iarnă din parcul „23 August" a găz­duit marţi după amiază ul­timele Întreceri ale cam­pionatului republican, re­zervat juniorilor şi copiilor. In program au figurat exer­ciţiile libere. Au confirmat bunele aprecieri de la figu­rile de şcoală: Cornelia Picu, Gabriela Voica, Doi­na Mitricică, Mircea Ion şi Lucian Cozia. CLASAMENTELE: copii categoria a Il-a: fete — 1. Cornelia Picu (Şc. sp. 2 Buc.) 199,7 p, 2. Mirela Go­­leanu (Dinamo Buc.) 193,1 p, 3. Cristina Nicolau (Şc. sp. 2 Buc.) 175,9 p; băieţi — 1. D. Tudoraşcu (Con­structorul Buc.) 124,6 p, 2. L. Azzola (Olimpia Cluj) 88,9 p; copii cat. I: fete — 1. Gabriela Voica (Dinamo Buc.) 298,3 p, 2. Sorina Sfet­­cu (Dinamo Buc.) 228,3 p, 3. Clara Biro (Olimpia Cluj) 201,2 p; juniori mici: fete — 1. Doina Mitricică (Sc. sp. 2 Buc.) 424,4 p. 2. A­­driana Preda (Constructorul Buc.) 410,4 p, 3. Gabriela Cosmaciuc (Dinamo Buc.) 397,0 p, băieţi — 1. L. Co­zia (Constructorul Buc.) 412,8 p, 2. D. Panait (Con­structorul Buc.) 363,7 p. Concursul republican pen­tru începători a fost cîştigat de Olivia Batti (Dinamo Buc.) — la fete şi Cătălin Ioniţă (Sc. sp. 2 Buc.) — la băieţi. Biatloniştii din R.D.G. au sosit la Poiana Braşov BRAŞOV, 31 (prin tele­fon).­­ Astă seară a sosit la Poiana Braşov reprezen­tativa de biatlon-tineret a R.D. Germane care se va întrece vineri şi duminică pe pîrtiile din această sta­ţiune cu reprezentativa de tineret a ţării noastre. C. Gruia-coresp. GRENOBLE, IN JOCURILOR AŞTEPTAREA OLIMPICE PRIMELE ANTRENAMENTE ALE BOBERILOR Pe pîrtia de bob de la Alpe d'Huez au început ieri seară antrenamentele boberilor, so­siţi aici în vederea întreceri­lor olimpice. Primele coborîri de control au fost efectuate de boburile de 2 persoane. Pîrtia degajată de zăpadă, bine pusă la punct, s-a dove­dit foarte rapidă. Cel mai bun timp l-a înregistrat bobul el­veţian condus de Jean Wickl (recentul campion european), care a realizat pe distanţa de 1 500 m — 1:12,0. Iată şi tim­purile altor echipaje: S.U.A. (conducător Bob Huscher) 1:12,75; Austria (Max Kalten­berg) 1:12,92; Anglia (Tony Nash) 1:13,06; Franţa (Bert­rand Crozet) 1:13,26; Italia (Monti) 1:13,28; România (Ion Panţuru) 1:13,62 etc. Majoritatea conducătorilor s-au declarat mulţumiţi de sta­rea pârtiei. Antrenamentele continuă. PENTRU PRIMA OARA IN ISTORIA JOCURILOR... ...fiecare disciplină înscrisă în program va avea la Gre­noble medaliile sale proprii. Monetăria franceză a bătut în acest scop medalii de aur, ar­gint și bronz, corespunzătoare celor 35 de probe ale olim­piadei. Medaliile au­­fost rea­lizate după 12 gravuri, repro­­ducînd desenele gravorului francez Excoffon, care este şi creatorul insignei Olimpiadei de iarnă. Pe una din feţe, me­daliile sînt identice, reprezen­­tînd emblema oficială a jocu­rilor, însoţită de menţiunea „Grenoble 1968, X­emes Jeux Olympiques d'Hiver". Medaliile vor fi remise atle­ţilor în casete de culoare albă pentru primul clasat, albastră pentru al doilea şi roşie pen­tru al treilea. Panglica de care sunt prinse medaliile este imprimată în cinci culori olim-­pice, pe un fond alb. „NORDICI!" FRANCEZI PENTRU J. O. La întrecerile olimpice de schi (probe nordice), Franţa va fi reprezentată de un grup nu­meros de sportivi. Gazdele Olimpiadei albe au selecţionat pentru probele de fond pe Victor Arbez, Felix Mathieu, Philippe Baradel, Roger Pie­­res, Luc Colin, Jean Jobez, Claude Legrand, Fernand Bor­rel. Pentru combinata nordică au fost reţinuţi Emile Salvi, Jean Marie Bourgeois şi Ger­vais Poirot, iar la biatlon vor concura Aime Gruet-Masson, Jean Claude Viry, Guy Du­­raffourg, Louis Romand, Ser­ge Ledrand şi Daniel Clau­­don. La startul concursului de sărituri cu schiurile vor fi prezenţi Gilbert Poirot, Alain Macle, Maurice Arbez, Michel Saint Leger, James Yerli şi Yannick Arnould. REZULTATE PE „MEDEO" Pe patinoarul de mare alti­tudine „Medeo" s-a desfăşurat un nou concurs de patinaj viteză, la care au luat parte sportivi fruntaşi sovietici. in concursul masculin, pro­ba de 500 m a fost cîştigată de tînărul student Valeri Troiţki, cu performanta de 40,7. Cursa de 1 500 m a re­venit lui Nikolai Kaidalov. (Continuare in pag. a 4-a) Vedere generală a staţiunii Chamrousse, locul de desfăşurare a probelor alpine de schi Foto: AFP BUDAPESTA: Consfătuire internaţională de scrimă Astăzi şi mîine va avea loc la Budapesta o importantă consfătuire a reprezentanţi­lor federaţiilor de scrimă din ţările socialiste. La ordinea de zi figurează printre altele propuneri privind unele mo­dificări ale regulamentului F.I.S. precum şi sugestii în legătură cu calendarul com­­petiţional Internaţional. La această consfătuire, Ro­mânia este reprezentată de prof. Dionisie Trepşan, secre­tar general al federaţiei de specialitate. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! CAMPIONATELE DE TENIS DE MASĂ ALE ROMÂNIEI Preludiu al finalelor, ieri diminea- IlI-lea în clasamentul celor mai bune două situaţii identice, în care , din­ţa, în sala Floreasca. Pe tablourile „palete“ din lume, Bizuindu-şi jocul păcate , protagonişti au fost, la celor cinci probe individuale situaţi­ pe o apărare fermă, foarte sigură, mixt, Maria Alexandru cu Giurgiu că ile s-au simplificat pînă la prînz, Lemke a răspuns prompt şi prin şi Carmen Crişan cu Negulescu. Pri­­putindu­-se cunoaşte, astfel, princi- contraatacuri, incomodîndu-i vădit pe unii au condus pe Grinberg şi Eglitis palii pretendenţi la primul loc pe Kim Cian Ho. Respingînd toate min- cu 2—1 la seturi, apoi, in setul hotă­­podium. gile cu adresă și imprimîndu-le efecte ritor, cu 20—18 și 21—20, dar n-au La simplu femei, Maria Alexandru multiple, Scheler a cules, intr-un mod ştiut să finalizeze favorabil. Iar cea cealaltă — sportivi cu o tehnică avan­şi Gabriella Geissler s-au calificat cu discret, dar categoric, două victorii de a doua pereche română a repetat sală stăpîni, mai ales, pe gama pro­uşurinţă, pentru semifinale, în dauna la Kim Iun Sam şi Stepanek, mimă­ aproape „figura“, in faţa cuplului codeelor defensive Eberhard Sche­jucătoarelor Miriana Ressler şi, res- rîndu-se şi el printre semifinalişti, Ressler — Stipaneici (2—1 la seturi, s­pectiv, Agnes Simon. Dispute mai Ar mai fi de adăugat comportarea 20—19 şi 21—20 în setul IV). Amin­­strînse au furnizat întîlnirile Mary nesatisfăcătoare a lui Giurgiucă, la­tindu-ne şi de felul identic cum Giul- unor faze dinamice, care au entu-Wright — Doris Hovestadt şi Eva Stepanek, ca şi a lui Negulescu, la Lemke. Ambii noştri jucători şi-au ziasmat publicul, ultimii doi, s-au im­pus net : Scheler—Ion Rian Von 3—0 Koczian — Svetlana Grinberg, am­bele Încheiate cu 3—2. Demnă de laudă — ambiţia jucătoarei maghiare, cu vechi state de serviciu în compe­tiţii, care a reuşit să stopeze pe ti- stingherit prea puţin pe adversari, năra şi avantata sa adversară. Edifi­cator pentru voinţa exemplară a Evei Koczian, este faptul că ea a recu­perat un handicap copleşitor pentru alte sportive : de la 0—2 la seturi şi 10—18, a terminat victorioasă. Una dintre cele mai mari surprize ale campionatelor ne-a oferit-o, tot in această primă parte a programu­lui, Siegfried Lemke (R.D. Germană), care a eliminat intr-un timp record (3—0) pe campionul R.P.D. Coreene. Kim Cian Ho — situat pe locul al REUŞIT SPECTACOL SPORTIV ÎN FINALE Ciucă şi Negulescu au pierdut, cu 24 de ore mai înainte, în semifinală la apărat şansele parcă lipsiţi de vlagă, dublul Kim Iun Sun —Iun Rian Won, folosind mijloace tehnice care au ne vine să credem că jucătorii noştri fruntaşi s-au specializat în ratarea Din „filmul“ dublurilor am reţinut finalurilor. Un spectacol de o rară frumuseţe l-au oferit — în prima manşă a pro­gramului de ieri după amiază — semi­finalele de simplu bărbaţi. De o parte a filmelor, neobosiţii jucători ofensivi Ian Rian Won şi Kan Nun Hoa, de Ier şi Siegfried Lemke. La capătul C. COMARNISCHI N. MARDAN (Continuare in pag. a 4-a) MARY WRIGHT Mary Wright şi Eberhard Schüler -pe primul loc în probele de simplu EBERHARD SCHOLER MESAJUL PREŞEDINTELUI C.I.O. CĂTRE SPORTIVII LA LAUSANNE 31 (Agerpres).­­ Cu prilejul apropia­telor Jocuri Olimpice de iarnă de la Grenoble, pre­şedintele Comitetului Internaţional Olimpic, A. Brun­­dage, a adresat sportivilor un mesaj în care spune, printre altele : „Flacăra fraternităţii sportive a tine­retului din întreaga lume înaintează pe drumurile ce duc spre Grenoble şi, în curînd, le va lumina pe cele din Mexic. Anul 1968 va fi anul celebrării celor mai grandioase Jocuri Olimpice de iarnă şi de vară. Aceste manifestări vor trebui să fie un exemplu de progres, de încredere între toate popoarele. Intr-o epocă a mecanizării şi specializării sistematice, anul olimpic reaminteşte tineretului necesitatea de a-şi educa în egală măsură spiritul şi corpul, ştiind că nu există o adevărată cultură fără diversitate". Excursie la Rostock Cu ocazia meciului de hand­bal feminin din cadrul „C.C.E “ Rapid — Empor Rostock (R.D.G.) care va avea loc la 6 martie, la Rostock, clubul Ra­pid Bucureşti organizează o ex­cursie de 10 zile pentru mem­brii susţinători ai clubului. Ex­cursia se va efectua, cu trenul (vagon de dormit). Plecarea din Bucureşti este fixată pe data de 4 martie. La înapoiere vor fi vizitate oraşele Berlin, Leip­zig, Karl Marx Stadt, Dresda, Praga şi Budapesta. înscrierile se primesc în zilele de 1 şi 2 februarie la sediul clubului din Calea Giuleşti nr. 18. Biatloniştii au plecat la Grenoble Lotul olimpic de bia­tlon a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Gre­noble. Au făcut deplasa­rea G. Vilmoş, C. Cara­bele­, N. Bărbăşescu, I. Ţeposu şi Gh. Cimpoia (cei 4 care vor concura vor fi stabiliţi la faţa lo­cului), însoţiţi de antre­norul Marcel Stuparu. Lotul este condus de prof. C. Tiron. Citiţi - în pagina a 2-a - la rubrica noastră de turism SURPRINŞI DE VISCOL /... UN EPISOD DRAMATIC AL UNEI EXCURSII DE IARNĂ ÎN FĂGĂRAŞ TREI TINERI LUPTĂ, 48 DE ORE, ÎN PLINĂ CREASTĂ, CU NATURA DEZLĂNŢUITĂ „C­A .* Iarnă calmă — de pastel — pe valea Poliştoacei, la Predeal Foto,: O. CAHANE Fotbaliştii români învingători la Rio Preto Primele meciuri din sferturile de finală ale „Cupelor europene'' RIO DE JANEIRO, 31 (prin telex).­ Selecţionata de fotbal a României a mai susţinut un meci în cadrul tur­neului din Brazilia. Pe stadionul Sa© Jose din Rio Preto, echipa României a întîlnit formaţia F.G. America, par­ticipantă în prima ligă a statului Pa­rana. Victoria a­ revenit fotbaliştilor români, cu scorul de 1-0, prin golul marcat în min. 14 de Grozea. După cum o apreciază cel mai mare ziar din Bra­zilia „O GLOBO“, „atacul echipei Ame­rica a fost complet anihilat de jocul bun al apărătorilor români. Victoria echipei române este pe deplin meritată’'. Iată formaţiile aliniate: ROMÂNIA: Coman-Ivăncescu, Măn­­doiu, Barbu, C. Dan, Deleanu, Dincuţă, Lucescu, Oblemenco, Grozea, Kalló. F.G. AMERICA: Neuri-Manoel, Adel­­son, Ambrosio. Geraldo Mota, Raul, Jalves, Cabinho, Gildo, Marco Aurelio. Petre CRISTEA • Aseară în I.C.C.E.“ : Eintracht Braun­schweig — Juventus Torino 3—2 (3—1). » Medin­ Valencia — Bayern München din „Cupa Cupelor’, a fost amîrtat din cau­za timpului nefavorabil. atft­ettn­­fit Viitoarele „mondiale“ de paraşutism vor avea loc la Graz Reunită la Paris, Co­misia internaţională de paraşutism a hotărît ca viitoarele campionate mondiale de paraşutism (ediţia a IX-a) să se desfăşoare la Graz (Aus­tria), în perioada 9—26 august 1968. în pag. a 2-a: Ecouri la „Atletismul sub reflector“ ­N RESTANTA „CUPA f.r.”. Astăzi, începînd de la ora 17, sala Floreasca va găzdui meciurile res­tanţă din cadrul „Cupei F.R.H." : Progresul — Rapid (f) şi Steaua — Dinamo (m). Joi 1 februarie 1968 CUM ÎMPÂRȚIM SPORTURILE? întrebare ciudată pentru ne­­specialiști dar căreia — de loc paradoxal — nu i­­se pot sustrage nici măcar ei, mai ales dacă practică un sport sau altul. Nu este vorba de a-i da unul din răspunsurile pe care le putem consi­dera clasice: sporturi de sală ori în aer liber, sporturi individuale sau de echipă, ci de a zăbovi puţin asupra criteriilor de categorisire a discipli­nelor sportive şi de a vedea dacă nu cumva ele pot deveni pîrghii, nedorite, de separare şi nu doar de clasificare. S-ar părea că activitatea fizică indi­viduală este mai firească, mai­ directă şi prin aceasta mai aproape de însăşi structura omenească. De aceea disciplinele individuale le-au premers — istoriceşte vorbind — pe cele colective. Poate aceeaşi expli­caţie s-o aibă — pînă la un moment dat — însuşi profilul Jocurilor Olim­pice,, de departe cele mai caracteristice pentru puritatea spiritului sportiv, cele mai cuprinzătoare, în privinţa partici­pării, cele mai perene, care se defi­nea iniţial doar prin competiţii indivi­duale, ignorîndu-le pe cele de echipă. Chiar în prezent asemenea opinii cu­nosc o recrudescenţă acută uneori şi nu lipsită de argumente. Vorbind însă despre natura fiinţei umane, despre structura sa intimă, nu se poate omite o observaţie de fond şi anume aceea că omul este — prin definiţie — sociabil şi că trăsătura aceasta fundamentală l-a dus, printre altele, şi la ideea efortului fizic colec­tiv, în care spiritul de echipă (un veritabil corespondent sportiv al socia­bilităţii omeneşti) s-a manifestat şi şlefuit, ajungînd — prin extensiune — să fie invocat nu numai în limita sta­dionului, ci şi în viaţa de fiecare zi, în fenomenul economic şi chiar in cel politic. De aceea, poate, fotbalul se mani­festă — pretutindeni unde este cunos­cut (în anii din urmă şi in America de Nord) — ca cea mai populară ma­nifestare sportivă, capabilă să pola­rizeze în jurul celor 22 de jucători din arenă, peste 150 000 de alti cetăţeni — în tribune — la un singur meci. Și tot astfel ne explicăm mai exact îmbi­narea (în cele mai numeroase discipline) a sportului cîndva exclusiv individual cu cel colectiv : ştafetele atletice, ori măcar clasamentele generale ce se în­tocmesc în mod regulat în toate între­cerile acestui sport, echipele de ciclism (naţionale sau ale mărcilor de fabrică), cursele de urmărire, tot la ciclism, dublurile la tenisul de cimp şi de masă (masculine, feminine ori mixte) la pati­naj etc., hocheiul, ştafetele nautice şi jocul de polo bazat pe stăpînirea înotului. Iată de ce credem că sportul de echipă reprezintă contribuţia epocii moderne la preţiosul tezaur de tra­diţii al mişcării sportive mondiale, că el reflectă, în mod convingător, una dintre cele mai nobile calităţi umane : aceea de a acţiona în comun, de a lupta şi pentru tovarăşul de echipă, de a-l sprijini în momentele sale difi­cile, de a merge chiar pînă la sacri­ficiu, dacă interesul general o cere. Sînt tot atîtea trăsături de nobil caracter pe care sportul le poate mo­dela pînă la perfecta lor șlefuire. Singure aceste izvoare de calitate ar fi suficiente pentru a justifica nece­sitatea sportului colectiv. Supunem gîndurile noastre, privind împărţirea sporturilor, judecăţii tuturor antrenorilor, profesorilor, conducătorilor de cluburi, sportivilor înşişi ca pe o sinceră invitaţie la meditaţie. Poate că astfel sporturile nu vor mai fi separate prin împărţire, după criterii exterioare spiritului superior al sportului printre care (cu gîndul la medalii !) şi cel al includerii pe programele olimpice. Să nu circumscriem în mod arti­ficios aria destinată activităţilor fizice, ci s-o extindem permanent. I. MITROFAN O

Next