Sportul, mai 1968 (Anul 24, nr. 170-198)
1968-05-03 / nr. 170
Nr. 170 (5604) IN PRAGUL IMIGRAŢIEI... Sătul de pelerinajul ecuatorial, ’Apollo aruncă ochiade din ce in ce mai insistente liniştitului Pont Euxin... îl regăseşte, după luni de absenţă, mai seducător, mai inedit, mai minunat. De la Callatis la Mamaia, un peisaj nou de beton şi sticlă prinde contururi. Din caru-i aurit, Apollo surîde radios, făcînd să sclipească în mii de culori nisipul plajelor. Pescăruşi — familiari şi gălăgioşi — îndemnaţi de instinct, se aventurează departe in larg, aidoma unor gole cu pinzele desfăşurate in vint... Se apropie vara ! în curind, apele mării vor împrumuta o fărîmâ din marea febră a soarelui... In curind, plajele — acum pustii şi mute — vor căpăta culori şi viaţă. In aceste zile, întregul litoral e un alertă. Primirea oaspeţilor se cuvine să fie, după tradiţie, neîntrecută. Migraţia spre mare se va dezlănţui în scurt timp şi gazdele ţin să-şi întîmpine musafirii pregătite pînă în cele mai mici amănunte. Hotelurile îşi sporesc confortul, se primenesc in vederea marelui eveniment : ambarcaţiunile sint gata să brăzdeze cleştarul apelor ; terenurile de sport îşi fac toaleta pentru întimpinarea celor dintîi oaspeţi. O călătorie, acum în pragul ,,migraţiei,, de-a lungul ţărmului este cit se poate de agreabilă, mai ales în aceste momente febrile, premergătoare deschiderii oficiale a sezonului, anunţată pentru ,,idele“ lui mai, în noile hoteluri din Mamaia sau Mangalia Nord, mii de adoratori ai soarelui şi apei vor putea să se bucure de razele binefăcătoare şi undele sărate. Soare, apă, briza înviorătoare a mării... Iată spre ce vor năvăli mii de turişti din ţară şi de peste hotare, îi vor intimpina, de asemenea, sportul şi arta, îi vor atrage obiectivele de interes turistic, care fac fala litoralului românesc. Intre toate acestea, sportul va rămîne tovarăşul nedespărţit al vizitatorului peisajului riveran. Aceasta este — desigur — explicaţia că bazele sportive din Mamaia sunt puse la punct. Terenurile de tenis, volei, baschet, golf işi aşteaptă competitorii ; echipamentul şi materialele sportive, revăzute şi îmbogăţite, invită la ieşirea pe terenuri ; sporturile nautice, schiul, canotajul. .,bicicletele de apă, sunt la loc de cinste; totul respiră încă de pe acum atmosfera pregătirilor pentru start. Eforie, Costineşti, Constanţa, Mangalia... Pretutindeni o grijă meticuloasă pentru primirea celor dintîi turişti. Poposim pentru citeva clipe şi la Eforie, printre cei ce se ocupă de activitatea sportivă. Interlocutorul şi ghidul nostru, N. CHELDAGI, preşedintele asociaţiei sportive Unirea, ne conduce prin locurile ce vor cunoaşte o animaţie permanentă pe toată perioada estivală. Stadionul de fotbal aşteaptă o ultimă toaletă, la fel ca şi acela de baschet, în timp ce microbaza asociaţiei I.H.R. ne intîmpină curată ca o oglindă, un mijlocul la fel de curatelor hoteluri purtînd numele străvechilor locuitori ai Olimpului : Apollo, Jupiter, Fortuna, Venus, Cupidon etc. „Pe întreg sezonul — ne spunea N. Cheldagi — aceste terenuri sunt solicitate de turiştii români şi străini, care alcătuiesc echipe de fotbal, baschet, volei. Noi le punem la dispoziţie echipamentul necesar şi stabilim, de acord cu reprezentanţii lor, programul sportiv al staţiunii. Din cînd în cind, oaspeţii noştri pot urmări o serie de întîlniri amicale între sportivi ai loturilor naţionale veniţi în staţiune. Serile sunt la fel de plăcute, cluburile fiind necontenit asaltate de iubitorii tenisului de masă, ai şahului şi jocurilor distractive“. Ca de obicei, Costineştiul va fi gazda studenţilor sosiţi din numeroase ţări ale Europei. Şi, normal, sportul — atributul inseparabil al tinereţii, va constitui punctul central al activităţilor din această staţiune. In Constanţa, intensitatea pregătirilor a atins punctul maxim. De aici se coordonează activitatea întregului litoral. Organe locale de celemai diverse profiluri îşi dau mina pentru inaugurarea, la înălţimea exigenţelor, a noului sezon. „Ce vom oferi oaspeţilor litoralului ?“ Bineînţeles, obiectivul principal — asigurarea unor condiţii optime de locuit, o bucătărie pe gustul tuturor. Dar, la fel de importantă, este oferirea unor posibilităţi de distracţie cit mai variate. Şi, după cite s-a constatat, sportul este capitolul cel mai solicitat. Oaspeţii litoralului vor putea asista duminica şi în cursul săptămînii la o serie de întreceri interne şi internaţionale de mare interes, la majoritatea ramurilor sportive, aşa că preferinţele vor fi satisfăcute integral. „Startul pregătirilor — ne spunea, preşedintele Consiliului municipal pentru educaţie fizică şi sport, NIŢA SCARLAT, s-a dat încă din luna martie. în ceea ce ne priveşte, ne-am străduit şi ne străduim în continuare să păstrăm bunul renume al staţiunilor de pe litoral, prin asigurarea tuturor condiţiilor de practicare a sportului de către turişti, prin stabilirea unui program variat şi susţinut. Astfel, în afara activităţilor organizate în fiecare staţiune, pentru care sunt angajaţi profesori de educaţie fizică sau studenţi de la I.C.F., oaspeţii noştri vor putea să se destindă pe principalele baze sportive, urmărind meciuri de fotbal, turnee de volei, baschet, box, handbal, lupte, întreceri de atletism, gimnastică, sporturi nautice, haltere etc, demonstraţii şi jocuri amicale susţinute de echipele locale. Fotbalul va programa, pe lîngă meciurile din campionat ale Farului, şi ale echipelor din diviziile inferioare întîlniri amicale cu echipe străine cunoscute : Leeds United, Bruges, Sparta Rotterdam, F. C. Kuweit, Dukla Praga. Racing Club Beirut, Vlaznia Tirana , boxul va avea şi el o activitate susţinută : competiţia „Mănuşa litoralului“, „Cupa Mării Negre“, întîlniri între pugiliştii constănţeni şi cei din Rosenheim, Berlin, Viena etc. In program figurează, de asemenea, tradiţionalele întreceri dotate cu „Cupa Mamaia“ la handbal şi yahting, întreceri în cadrul „Cupei balcanice“ la fotbal şi lupte. Şi tratativele de angajare a altor competiţii internaţionale continuă“... Aşadar, litoralul va oferi oaspeţilor săi în sezonul care începe peste citeva zile, multiple şi variate forme de petrecere a unei vacanţe plăcute, sportul fiind un element predominant care se integrează în ospitalitatea specific românească. Aurelian BREBEANU Dacă ar fi mai multe terenuri. Sunt sporturi care au o veche tradiţie şi — din acest motiv — se bucură de o largă popularitate în Valea Jiului. De pildă, fotbalul. Jocul cu balonul rotund este practicat cu pasiune la Petroşeni, la Lonea, Fetrila sau Lupeni, echipele din aceste centre miniere obţinind de-a lungul anilor multe şi frumoase succese. Şi dacă am vorbi despre popice sau atletism ar fi necesar să spunem aceleaşi lucruri în ceea ce priveşte tradiţia, schimbind, însă, tonul atunci cind am intra în domeniul rezultatelor, deoarece în ultimii ani, in aceste discipline, performanţele sportivilor au scăzut îngrijorător. In schimb, în alte discipline, care s-au dezvoltat mai recent în şcolile şi in asociaţiile sportive din oraşele minerilor, rezultatele sunt în progres. Aşa se explică interesul cu care sunt urmărite jocurile de handbal, volei, rugby sau baschet. Un exemplu grăitor în această privinţă îl constituie handbalul. După ce în anul 1957 echipa masculină a Institutului de Mine din Petroşeni a reuşit să se califice în prima categorie a campionatului ţării, doi ani mai tîrziu echipa feminină a Şcolii sportive, tot din Petroşeni, a pătruns şi ea în campionatul republican categoria B, în cadrul căruia, de atunci, se menţine pe un loc fruntaş. Aceste două succese, ca şi comportarea formaţiilor petroşenene în întrecerile la care au luat parte, au determinat atragerea unui mare număr de tineri spre practicarea handbalului. Crescind baza de masă, a crescut și numărul de echipe. Cinci formaţii din această zonă au luat parte la disputa din trecutul campionat regional. De asemenea, în Valea Jiului se organizează anual un campionat de juniori cu participarea a 12 echipe, din rindul cărora în ultima perioadă de timp s-au remarcat prin rezultatele obţinute formaţiile liceelor din Lupeni şi Petrila. Paralel se desfăşoară şi o competiţie rezervată şcolilor generale, care grupează într-o serie, şase echipe din Lupeni, Aninoasa şi Vulcan şi în altă serie şase formaţii din Petroşeni, Lonea şi Petrila. Bogata activitate competiţională pe plan local a creat premisele depistării şi promovării unor elemente tinere, de perspectivă. Unii dintre jucătorii de handbal din Valea Jiului au ajuns să fie selecţionaţi în loturile reprezentative de tineret. Cu cîtva timp in urmă, Francisc Cosma era considerat un viitor titular chiar in prima noastră garnitură. Din păcate, plecat din Petroşeni şi venit la Bucureşti el şi-a pierdut brusc valoarea, ca urmare a unor acte de indisciplină favorizate şi de faptul că aici era mai puţin controlat. Recent, alţi doi tineri jucători de handbal din Petroşeni (Mircea Ciora şi Iosif Reher) au luat — în mod nejustificat, fiind încă elevi ! — drumul Capitalei. In ciuda faptului că cele mai bune elemente tinere au plecat din Valea Jiului, acolo continuă să se muncească serios pe linia creşterii şi promovării unor jucători cu perspectivă. Prezenţa tinerei Maria Domşa in lotul de tineret, valoarea Măriei Gorgan şi a lui Ion Ungureanu constituie dovezi că antrenorii Eugen Barta (feminin) şi I. Barabaş (masculin) continuă să muncească cu spor. Şi este cert că roadele activităţii lor ar fi şi mai bogate dacă — aşa cum ne mărturiseau recent — ar fi mai mult ajutaţi. De pildă, în Petroşeni există un singur teren de handbal. Să recunoaştem că este foarte puţin. Dacă baza materială ar creşte, activitatea de instruire s-ar putea desfăşura în mai bune condiţiuni şi rezultatele ar fi superioare celor de azi, spre satisfacţia numeroşilor iubitori ai acestui sport. (c. a.) CLASAMENTE DIVIZIA A, MASCULIN 5. Constructorul Tim. 13 7 1 5 121—103 15 6. Politeh. Gl. 13 4 2 7 89—129 10 7. Liceul 4 Tim. 13 4 1 8 71—102 9 8. Rulmentul Brașov 13 4 0 9 119—153 8 9. Prog. Buc. 13 2 1 10 114—151 5 10. Mureşul Tg. Mureş 13 1 2 10 94—126 4 1. Steaua Buc. 12 11 0 1 236—109 22 2. Din. Buc. 13 10 0 3 248—182 20 3. Din. Bacău 13 8 0 5 215—189 15 4. Univ. Cluj 13 8 2 5 239—214 14 5. Rafinăria Teleajen 13 5 3 5 194—210 13 8. Univ. Buc. 13 5 2 6 201—196 12 7. Politehnica Timișoara 12 4 2 6 190—180 10 8. Din. Bv. 13 4 2 7 185—210 10 9. Textila Cisnădie 13 3 0 10 201—288 60 10. C.S.M. Reșița 13 2 1 10 190—261 5 DIVIZIA A, FEMININ 1. Univ. Tim. 13 12 0 1 125— 81 24 2. Univ. Buc. 13 10 0 3 120— 84 20 3. Conf. BUC. 13 9 1 3 124— 89 In 4. Rapid BUC. 13 8 0 5 147—106 10 [sportál Pag. 33-a 1-0 PENTRU NOI, PINA IN MINUTUL 85 ...si un rezultat final de 1-1 mai aproape de adevăr LINZ 2 — (prin telefon). Stadionul municipal : timp frumos ; spectatori: circa 30 000 . Au marcat: Kalla (min. 8) pentru România și Siber (min. *5) pentru Austria. AUSTRIA: Hodschar — Gebhardt, Glechner, Eigenstiller, Fröhlich, Sturmberger, Starek, Parits, Köglberger, Siber, Fiala (min. 62 — Hickerberger). ROMANIA : Coman — Ivancescu, Barbu, Halmageanu, Deleanu, Grozea, Dinu, Dobrin (min. 85 — Nunweiller IV), Sasu, Ionescu, Kalló. A arbitrat : dr. Galba (Cehoslovacia). Cochetul stadion de pe dealul Freinberg, care domină frumosul oraş Linz de pe Dunăre, a fost gazda unui dublu colocviu înaintea adevăratelor examene. Pe care echipele Austriei şi României le vor susţine in preliminariile C.M. Referindu-ne la formaţia noastră, credem că nu suntem departe de adevăr afirmând că in repriza , evoluţia unsprezecelui nostru a sugerat valenţele lui potenţiale. Jocul sobru, precis şi elastic in apărare, generind citeva contraatacuri rapide, aduse la un pas de finalizare, ne-a oferit sîmburele unei posibile realităţi viitoare. Am văzut IDEEA care miine poate deveni FAPT. Aceste contraatacuri — schiţate pe Linzerstadion intr-o formă destul de empirică — şlefuite, consolidate în viitor prin amendamente , schimbări de direcţie, accelerări spontane şi neaşteptate, acurateţa pasei decisive înapoi, pot deveni o armă majoră a echipei noastre. Sasu, Grozea, Dobrin şi Ionescu s-au lansat de citeva ori, în primele 45 de minute, in contraatacuri care promiteau, care puteau fi finalizate. Nesusţinerea iniţiatorului contraatacului sau, cel mai adesea, calitatea slabă a pasei decisive au dus la ratarea unor acţiuni promiţătoare (cum a fost excelentul contraatac al lui Dobrin din min. 17), care putea tranşa — din prima repriză — soarta jocului. Prin corectitudinea contraatacului care a dus la marcarea golului (min. 8) de către echipa noastră, acţiunea a părut de o extremă simplitate. A fost, de fapt, o manevră de o rară precizie : schimb de minge intre Dinu şi Grozea — atragereafundaşului Fröhlich — lansarea lui Sasu in spaţiul liber — cursă rapidă pe extremă — centrare înapoi perfectă — întreaga apărare a gazdelor aflată în mişcare spre propria poartă, este prinsă pe contrepied — sut sec Kalla — gol ! 1—0 PENTRU ROMÂNIA. Tot pe aripa dreaptă, Sasu si Grozea (de două ori) au mai realizat in prima repriză — in minutele 20, 23 și 31 — trei sferturi din traseul contraatacului fericit din min. 8. Au eşuat insă înaintea sau în farma pasei decisive, cam ACOLO UNDE ÎNAINTAŞII NOŞTRI GREŞESC — CU REGULARITATE — DE ANI DE ZILE. Aşa cum remarca selecţionerul elveţian Ballabio, pe care reprezentanţii Federaţiei austriece de fotbal l-au numit, in glumă, „spion al jocului românilor“ (selecţionerul elveţian a venit special să vadă echipa română, pe care o va avea ca adversară în preliminariile C.M.), echipa noastră a arătat — mai mult de jumătate din meci — că ştie să se apere. Din nefericire in repriza a II-a, jocul formaţiei noastre a însemnat — practic — exclusiv apărare. Prin menţinerea unui singur virf — Ionescu — „Robinson“ izolat intre apărătorii adverşi, echipa noastră şi-a anulat 99 la sută din şansele unor ipotetice acţiuni ofensive. Este adevărat că şi linia mediană Grozea — Dinu — Dobrin a cedat pasul, primul şi al treilea mărginindu-se mai mult în a acroşa (cu destul de redusă reuşită) adversarul cu mingea, dar tot atît de adevărat este şi faptul că aşezarea 1—9—1 (uneori) era inaptă pentru construirea ofensivei. Selecţionerul Ballabio ne spunea că jucătorii noştri au realizat în repriza a II-a cel mai straşnic lacăt elveţian din cine a văzut, neglijind însă total atacul. In asemenea condiţii, dominarea teritorială accentuată din repriza a H-a a austriecilor trebuia să ducă — logic — la măcinarea forţelor jucătorilor noştri, aducând după sine şi golul. Nu e mai puţin adevărat că, cu puţină şansă, puteam să mai rezistăm incă cinci minute — şi am fi câştigat cu 1—6. Dar tot atit de adevărat este şi faptul că dacă austriecii ar fi avut, la rindul lor, mai multă şansă in această repriză, victoria le putea reveni lor. Angajările înalte repetate in careul nostru, unde Barbu (cel mai bun de pe teren) a jucat aproape fără greşeală, fiind secondat cu destul brio de Hălmăgeanu, au Însemnat — de fapt — marea carenţă din jocul adversarilor noştri. Buni tehnicieni, cu citeva individualităţi remarcabile — Starek, Siber, Köglberger. Parizs, Fröhlich — austriecii au acoperit bine terenul, dar n-au ştiut să se descurce in faţa apărării aglomerate a jucătorilor noştri. Pentru echipa României, în afara celor câteva acţiuni constructive din prima repriză, sunt — după părerea noastră — de trecut la capitolul „realizări“, şi debutul promiţător al lui Dinu, găsirea (în sfîrşit) a unui fundaş dreapta pe care se poate conta (Ivăncescu), revenirea lui Deleanu (tributar încă unor artificii) şi omologarea lui Sasu ca extremă în naţională, post pe care poate da un randament bun. Rănim probleme de rezolvat : mijlocaşii şi unele posturi din linia de atac. încercând o concluzie, ne vom opri la aceea că meciul de la Linz a reprezentat sfârşitul unei etape importante în munca depusă cu echipa noastră naţională. Este cazul să se tragă o linie de adunare, să se facă un prim bilanţ şi să se opereze decis şi curajos modificările — multe din ele esenţiale — pe care le comportă CLĂDIREA unei echipe reprezentative omogene, valoroase. ★ Şi acum, minutele de virf ale jocului: min. 8 Köglberger, şut periculos de la 10 metri peste bară : min. 8 — cursă Sasu, centrare, şut KALLÓ, gol: 1—0 pentru România; min. 10 — Siber, şut puternic sub bară şi Coman scoate cu un reflex splendid în corner ; min. 14 — Dobrin execută puternic o lovitură liberă de la 30 m si Hodschar reţine ; min. 17 — contraatac Dobrin (schimb cu Sasu) ratat in ultimă instanţă ; min. 24 si 32 — Fiala trage prin surprindere, foarte puternic, razant cu bara laterală. min. 67 — Siber, la 7—8 metri de poartă, este contrat, in extremis de Barbu : min. 69 — Barbu rezolvă o nouă situaţie critică la poarta noastră! min. 70 — Barbu o deposedează, în ultimul moment, pe Köglberger, aflat la 7 m de poarta noastră ; min. 34 — Eftglberger şutează în bara transversală; min. 85 — Paris centrează. Siber se află în poziţie dubioasă de ofsaid, mingea este „ştearsă“ cu capul de Hălmăgeanu şi ajunge la SIBER care, de la 7 m, marchează : 1—1. Puteam ciştiga, deţi, dar scorul final este, oricum, mai aproape de realitate. Marius POPESCU Caricaturi de Neagu RADULESCU BARBU COMAN DINU LA OLSZTYN POLONIA—ROMÂNIA (echipe de tineret) 00 . 000 de spectatori au asistat la meciul dintre reprezentativele de tineret ale Poloniei şi României, desfăşurat miercuri după-amiază la Olsztyn. Mulţi dintre iubitorii fotbalului din localitate au plecat la Varşovia pentru a urmări intilnirea dintre primele selecţionate ale Poloniei şi Olandei, iar alţii, care au renunţat să facă această călătorie de 200 km, au preferat să urmărească acelaşi joc la televizor. Meciul de la Olsztyn s-a ridicat la un bun nivel tehnic, deşi nici una din cele două formaţii nu a reuşit să înscrie vreun gol. Meritul aparţine, desigur, ambelor apărări, dar in special portarului român GORNEA, unul dintre cei mai buni jucători de pe teren. Gazdele au atacat mai mult, dar apărarea oaspeţilor a jucat fără greşeală. In min. 58, la un contraatac, Radu a ratat cea mai mare ocazie a partidei. Singur în faţa porţii, el a tras in braţele lui Matysek de la numai ciţiva metri. Din echipa română cei mai buni jucători au fost Gornea, Şchiopa, Ionescu şi Tătaru, iar de la polonezi Lesyczynski, Musial şi Gadocha. Arbitrul cehoslovac Flama a condus următoarele formaţii : POLONIA : Matysek — Lesyczynski, Szatkowski, Musial, Gorgon, Seweryn (min. 68 Saraira), Janik, Kozerski (min. 28 Masztaler), Deja, Malkiewicz, Gadocha. ROMANIA : Gornea — Creţu, Boc, Anca, Rotaru, Ionescu, Şchiopu, Radu (min. 65 Pop), Oprişan (min. 45 Dembrovschi). Cuperman, Tătaru. Januszci JELEN redactor la ziarul „Sport Katowice“ Cu mici excepţii, juniorii n-au satisfăcut • Graba este dăunătoare • Numai campionatul nu ajunge • Turneele finaleîn provincie In ultimii 2—3 ani, juniorii calificaţi în turneele finale ale campionatelor au oferit spectatorilor bucureșteni dispute deosebit de atractive, în care scrima pugilistică a stat la loc de frunte. Uneori, comparând întrecerile acestor tineri cu cele ale boxerilor seniori, ne-am exprimat părerea că unele finale ale juniorilor au trezit mai mare interes decât cele ale boxerilor seniori. Iată însă că anul acesta, cu unele excepţii, tinerii pugilişti nu ni-au mai dat prilej de satisfacţie. Majoritatea dintre ei au boxat confuz, au obstrucţionat, punind forţa pe primul plan. Ca atare, spectacolul a avut de suferit. Şi aceasta, mai cu seamă în partidele juniorilor mici. In activitatea unor antrenori persistă vechea meteahnă de a grăbi procesul de creştere, de formare a boxerilor tineri, în dorinţa de a se obţine peste noapte rezultate favorabile. Antrenorii C. Dobrescu (Brăila) şi C. Panaitescu (Câmpulung Muscel), vechi specialişti in munca cu juniorii, au ţinut să-şi spună părerea intr-o problemă atît de delicată cum este aceea a pregătirii tinerilor pugilişti. Să-i ascultăm : C. Dobrescut. Indiscutabil, graba dăunează procesului de creştere a juniorilor. Avind la activ doar 2—3 partide, tînărul pugilist nu poate da satisfacţie intr-o competiţie de amploare, cum este campionatul. Are neapărat nevoie de rodaj în sală, apoi de meciuri amicale. In ansamblu, cred că boxul nostru dispune de juniori cu o valoare medie bună. Ne lipsesc insă individualităţile, fenomen constatat de altfel si la seniori. Pe noi, antrenorii din Brăila, ne preocupă foarte mult depistarea elementelor tinere, cu perspective certe de progres. In sălile antrenorilor Baltă, Zlătaru şi Bobinaru se pregătesc numeroşi boxeri tineri, dar puţini dintre ei reprezintă talente autentice. De altfel, ca şi în sala în care activez şi eu. Cred că dintre brăileni, doar tinerii Vlad şi Ciocoi au ceea ce se cheamă stofă de boxeri. La aceste campionate am mai remarcat pe Iancu (Steaua), care are calităţi excepţionale, şi pe Paul Preoteasa (Măcin). Mă refer, bineînţeles, la juniorii mici, C. Panaitescu. Mulţi antrenori se plîng că în sălile lor vin puţini tineri. Se poate. La Cimipulung Muscel, vă rog să credeţi că n-avem loc in sală. Este adevărat, oraşul e mic, iar tentaţiile sunt mai puţine, aşa că mulţi tineri îşi petrec timpul liber pe terenurile sau în sălile de sport. Dar nu e mai puţin adevărat că antrenorul trebuie să dovedească mai multă pasiune pentru meserie. Noi ne recrutăm elevii din şcoala profesională, dar atunci când profesorii ne fac greutăţi, nu abandonăm. Suntem doar antrenori de box. Vorbind despre campionat, ţin să arăt că acesta este insuficient pentru a-i menţine pe boxeri într-o activitate continuă. Ce fac aceştia luni de zile după încheierea întrecerilor? Veţi spune : trebuie să susţină meciuri amicale. Da, trebuie, dar nu peste tot organele sportive locale se îngrijesc de perfectarea cit mai multor reuniuni amicale. De aceea, cred că in calendarul federaţiei ar trebui incluse şi alte competiţii. De pildă, „Criteriul juniorilor“, „Turneul celor 4“ (pentru juniorii mari), sau o întrecere patronată de ziarul „Scînteia tineretului“ şi dotată cu „Centura Scinteii tineretului“. Sunt, desigur, păreri, sugestii dacă vreţi. Cert este că pentru depistarea talentelor adevărate, de care boxul nostru are atita nevoie, trebuie încurajată participarea juniorilor la cit mai multe gale. ★ • Măsurile luate acum ciţiva ani de federaţie, privind separarea boxerilor pe categorii de virstă (juniori mici — juniori mari) s-au dovedit juste, disputele devenind mai echilibrate. Dar sistemul actual de desfăşurare a campionatului mai poate fi îmbunătăţit. Timp de o săptămână, cit a durat turneul final, s-a putut constata că programul foarte încărcat al galelor (20—24 de meciuri in fiecare seară) devenea plictisitor pentru spectatori si obositor pentru arbitri. Ar fi mai nimerit ca la ediţiile viitoare, întrecerile finale să se dispute în provincie : juniorii miei într-o localitate, cei mari in alta. S-ar face astfel o bună propagandă sportului cu mănuşi in oraşele din provincie. „ • Majoritatea galelor din cadrul turneului final au avut loc în prezenţa unui număr foarte redus de spectatori. Bucureştenii au devenit mai pretenţioşi. Ne punem întrebarea : dacă s-a văzut că în primele 2-3 zile, în sala Floreasca, se aflau cel mult 100 de spectatori, de ce la finale nu s-au acordat gratuităţi elevilor şcolilor profesionale din Capitală, de unde antrenorii noştri îşi recrutează, de fapt, viitorii boxeri ? • „Maratonul pugilistic“ al juniorilor nu ne-a oferit prilejul să consemnăm decizii eronate. Este un merit al arbitrilor-judecători Tonitza, Zănescu (Craiova), Chendreanu (Cluj), Donea (Braşov), Teodora (Iaşi), Babeţin, Danciu (Bucureşti), motiv pentru care sugerăm colegiului central de arbitri să-i invite şi la apropiatele finale ale campionatului national de seniori. R. CALARASANU O scădere de nivel şi o rafală de directe la corp. Asemenea execuţii tehnice au fost destul de rare in finalele campionatelor de juniori Foto ! F. BRANDRUP Ştiri... Ştiri. F.C. ARGEŞ - ELECTRONICA OBOR 0—0 Miercuri s-a desfăşurat la Piteşti intilnirea amicală de fotbal dintre echipele F. C. Argeş şi Electronica Obor. Cei aproape 8 000 de spectatori au asistat la un joc de bun nivel tehnic, încheiat cu un rezultat nedecis: 0—0. Divizionarii B au produs o frumoasă impresie. UN NOUANTRENOR LA POLITEHNICA TIMIŞOARA Nicolae Godeanu, antrenorul echipei Politehnica Timişoara, şi-a înaintat demisia invocînd motive de sănătate. Conducerea secţiei de fotbal a clubului studenţesc a acceptat demisia antrenorului, numind în locul acestuia pe Stere Zeană. P. ARCAN — coresp. principal IV MECI AMICAL, RAPID BUCUREŞTI - POLITEHNICA BUCUREŞTI 2—3 (2—3) Joi după-amiază, pe stadionul Giuleşti, divizionara B Politehnica a reuşit să întreacă pe Rapid cu scorul de 3—2. Jocul a fost de nivel tehnic modest, aceasta şi din cauza stării deplorabile a gazonului. Totuşi, interesant ca evoluţie a scorului. După 15 minute, Rapid care luase un avans de 2 goluri (Neagu cu capul din plonjon şi Jamaischi), joacă prea relaxat şi studenţii, in zi bună, egalează şi preiau conducerea prin Savu (două goluri) și Stanciu. După pauză, cu toate ocaziile avute de Dumitriu și Neagu, tabela de marcaj rămine neschimbată. V. TIRLI — coresp. • •