Sportul, mai 1968 (Anul 24, nr. 170-198)

1968-05-03 / nr. 170

Nr. 170 (5604) IN PRAGUL IMIGRAŢIEI... Sătul de pelerinajul ecuatorial, ’Apollo aruncă ochiade din ce in ce mai insistente liniştitului Pont Euxin... îl regăseşte, după luni de absenţă, mai seducător, mai inedit, mai minunat. De la Calla­­tis la Mamaia, un peisaj nou de beton şi sticlă prinde contururi. Din caru-i aurit, Apollo surîde radios, făcînd să sclipească în mii de culori nisipul plajelor. Pescăruşi — familiari şi gălă­gioşi — îndemnaţi de instinct, se aventurează departe in larg, aidoma unor gole cu pinzele des­făşurate in vint... Se apropie vara ! în curind, apele mării vor îm­prumuta o fărîmâ din marea fe­bră a soarelui... In curind, pla­jele — acum pustii şi mute — vor căpăta culori şi viaţă. In aceste zile, întregul litoral e un alertă. Primirea oaspeţilor se cuvine să fie, după tradiţie, neîntrecută. Migraţia spre mare se va dezlănţui în scurt timp şi gazdele ţin să-şi întîmpine musafirii pregătite pînă în cele mai mici amănunte. Hotelurile îşi sporesc confortul, se primenesc in vederea mare­lui eveniment : ambarcaţiunile sint gata să brăzdeze cleştarul apelor ; terenurile de sport îşi fac toaleta pentru întimpinarea celor dintîi oaspeţi. O călătorie, acum în pragul ,,migraţiei,,­ de-a lungul ţărmului este cit se poate de agreabilă, mai ales în aceste momente febrile, premergătoare deschiderii oficiale a sezonului, anunţată pentru ,,idele“ lui mai, în noile hoteluri din Mamaia sau Mangalia Nord, mii de adora­tori ai soarelui şi apei vor putea să se bucure de razele binefă­cătoare şi undele sărate. Soare, apă, briza înviorătoare a mării... Iată spre ce vor nă­văli mii de turişti din ţară şi de peste hotare, îi vor intim­­pina, de asemenea, sportul şi arta, îi vor atrage obiectivele de interes turistic, care fac fala li­toralului românesc. Intre toate acestea, sportul va rămîne tova­răşul nedespărţit al vizitatorului peisajului riveran. Aceasta este — desigur — ex­plicaţia că bazele sportive din Mamaia sunt puse la punct. Te­renurile de tenis, volei, baschet, golf işi aşteaptă competitorii ; echipamentul şi materialele spor­tive, revăzute şi îmbogăţite, in­vită la ieşirea pe terenuri ; spor­turile nautice, schiul, canotajul. .,bicicletele de apă, sunt la loc de cinste; totul respiră încă de pe acum atmosfera pregătirilor pen­tru start. Eforie, Costineşti, Constanţa, Mangalia... Pretutindeni o grijă meticuloasă pentru primirea ce­lor dintîi turişti. Poposim pentru citeva clipe şi la Eforie, printre cei ce se ocupă de activitatea sportivă. Interlocutorul şi ghidul nostru, N. CHELDAGI, preşedintele aso­ciaţiei sportive Unirea, ne con­duce prin locurile ce vor cu­noaşte o animaţie permanentă pe toată perioada estivală. Stadionul de fotbal aşteaptă o ultimă toa­letă, la fel ca şi acela de bas­chet, în timp ce microbaza aso­ciaţiei I.H.R. ne intîmpină curată ca o oglindă, un mijlocul la fel de curatelor hoteluri purtînd nu­mele străvechilor locuitori ai O­­limpului : Apollo, Jupiter, For­tuna, Venus, Cupidon etc. „Pe întreg sezonul — ne spunea N. Cheldagi — aceste terenuri sunt solicitate de turiştii români şi străini, care alcătuiesc echipe de fotbal, baschet, volei. Noi le pu­nem la dispoziţie echipamentul necesar şi stabilim, de acord cu reprezentanţii lor, programul sportiv al staţiunii. Din cînd în cind, oaspeţii noştri pot urmări o serie de întîlniri amicale în­tre sportivi ai loturilor naţionale veniţi în staţiune. Serile sunt la fel de plăcute, cluburile fiind necontenit asaltate de iubitorii tenisului de masă, ai şahului şi jocurilor distractive“. Ca de obicei, Costineştiul va fi gazda studenţilor sosiţi din nu­meroase ţări ale Europei. Şi, nor­mal, sportul — atributul insepa­rabil al tinereţii, va constitui punctul central al activităţilor din această staţiune. In Constanţa, intensitatea pre­gătirilor a atins punctul maxim. De aici se coordonează activi­tatea întregului litoral. Organe locale de cele­­mai diverse pro­filuri îşi dau mina pentru inau­gurarea, la înălţimea exigenţelor, a noului sezon. „Ce vom oferi oaspeţilor litoralului ?“ Bineînţe­les, obiectivul principal — asi­gurarea unor condiţii optime de locuit, o bucătărie pe gustul tu­turor. Dar, la fel de importantă, este oferirea unor posibilităţi de distracţie cit mai variate. Şi, după cite s-a constatat, sportul este capitolul cel mai solicitat. Oaspeţii litoralului vor putea a­­sista duminica şi în cursul săp­­tămînii la o serie de întreceri interne şi internaţionale de mare interes, la majoritatea ramurilor sportive, aşa că preferinţele vor fi satisfăcute integral. „Startul pregătirilor — ne spunea, preşedintele Consiliului municipal pentru educaţie fizică şi sport, NIŢA SCARLAT, s-a dat încă din luna­ martie. în ceea ce ne pri­veşte, ne-am străduit şi ne stră­duim în continuare să păstrăm bunul renume al staţiunilor de pe litoral, prin asigurarea tutu­ror condiţiilor de practicare a sportului de către turişti, prin stabilirea unui program variat şi susţinut. Astfel, în afara activi­tăţilor organizate în fiecare sta­ţiune, pentru care sunt angajaţi profesori de educaţie fizică sau studenţi de la I.C.F., oaspeţii noş­tri vor putea să se destindă pe principalele baze sportive, urmă­rind meciuri de fotbal, turnee de volei, baschet, box, handbal, lupte, întreceri de atletism, gim­nastică, sporturi nautice, haltere etc, demonstraţii şi jocuri amicale susţinute de echipele locale. Fot­balul va programa, pe lîngă me­ciurile din campionat ale Faru­lui, şi ale echipelor din diviziile inferioare întîlniri amicale cu echipe străine cunoscute : Leeds United, Bruges, Sparta Rotter­dam, F. C. Kuweit, Dukla Praga. Racing Club Beirut, Vlaznia Ti­rana , boxul va avea şi el o activitate susţinută : competiţia „Mănuşa litoralului“, „Cupa Mării Negre“, întîlniri între pugiliştii constănţeni şi cei din Rosenheim, Berlin, Viena etc. In program figurează, de asemenea, tradiţio­nalele întreceri dotate cu „Cupa Mamaia“ la handbal şi yahting, întreceri în cadrul „Cupei balca­nice“ la fotbal şi lupte. Şi tra­tativele de angajare a altor com­petiţii internaţionale continuă“... Aşadar, litoralul va oferi oaspe­ţilor săi în sezonul care începe peste citeva zile, multiple şi va­riate forme de petrecere a unei vacanţe plăcute, sportul fiind un element predominant care se in­tegrează în ospitalitatea specific românească. Aurelian BREBEANU Dacă ar fi mai multe terenuri. Sunt sporturi care au o ve­che tradiţie şi — din­ acest motiv — se bucură de o largă popularitate în Valea Jiului. De pildă, fotbalul. Jocul cu balonul rotund este practicat cu pasiune la Petroşeni, la Lo­­nea, Fetrila sau Lupeni, echi­pele din aceste centre miniere obţinind de-a lungul anilor multe şi frumoase succese. Şi dacă am vorbi despre popice sau atletism ar fi necesar să spunem aceleaşi lucruri în ceea ce priveşte tradiţia, schim­­bind, însă, tonul atunci cind am intra în domeniul rezulta­telor, deoarece în ultimii ani, in aceste discipline, performan­ţele sportivilor au scăzut în­grijorător. In schimb, în alte discipline, care s-au dezvoltat mai recent în şcolile şi in asociaţiile spor­tive din oraşele minerilor, re­zultatele sunt în progres. Aşa se explică interesul cu care sunt urmărite jocurile de hand­bal, volei, rugby sau baschet. Un exemplu grăitor în aceas­tă privinţă îl constituie hand­balul. După ce în anul 1957 echipa masculină a Institutului de Mine din Petroşeni a reuşit să se califice în prima catego­rie a campionatului ţării, doi ani mai tîrziu echipa feminină a Şcolii sportive, tot din Pe­troşeni, a pătruns şi ea în cam­pionatul republican categoria B, în cadrul căruia, de atunci, se menţine pe un loc fruntaş. Aceste două succese, ca şi comportarea formaţiilor petro­­şenene în întrecerile la care au luat parte, au determinat atragerea unui mare număr de tineri spre practicarea handba­lului. Crescind baza de masă, a crescut și numărul de echi­pe. Cinci formaţii din această zonă au luat parte la dis­puta din trecutul campio­nat regional. De asemenea, în Valea Jiului se organizează anual un campionat de juniori cu participarea a 12 echipe, din rindul cărora în ultima pe­rioadă de timp s-au remarcat prin rezultatele obţinute forma­ţiile liceelor din Lupeni şi Pe­­trila. Paralel se desfăşoară şi o competiţie rezervată şcolilor generale, care grupează într-o serie, şase echipe din Lupeni, Aninoasa şi Vulcan şi în altă serie şase formaţii din Petro­şeni, Lonea şi Petrila. Bogata activitate competiţio­­nală pe plan local a creat premisele depistării şi pro­movării unor elemente tine­re, de perspectivă. Unii dintre jucătorii de handbal din Valea Jiului au ajuns să fie selecţionaţi în loturile repre­zentative de tineret. Cu cîtva timp in urmă, Francisc Cosma era considerat un viitor titular chiar in prima noastră garni­tură. Din păcate, plecat din Petroşeni şi venit la Bucureşti el şi-a pierdut brusc valoarea, ca urmare a unor acte de in­disciplină favorizate şi de fap­tul că aici era mai puţin con­trolat. Recent, alţi doi tineri jucători de handbal din Petro­şeni (Mircea Ciora şi Iosif Reher) au luat — în mod ne­justificat, fiind încă elevi ! — drumul Capitalei. In ciuda faptului că cele mai bune elemente tinere au plecat din Valea Jiului, acolo conti­nuă să se muncească serios pe linia creşterii şi promovării unor jucători cu perspectivă. Prezenţa tinerei Maria Domşa in lotul de tineret, valoarea Măriei Gorgan şi a lui Ion Ungureanu constituie dovezi că antrenorii Eugen Barta (femi­nin) şi I. Barabaş (masculin) continuă să muncească cu spor. Şi este cert că roadele activi­tăţii lor ar fi şi mai bogate dacă — aşa cum ne mărturi­seau recent — ar fi mai mult ajutaţi. De pildă, în Petroşeni există un singur teren de hand­bal. Să recunoaştem că este foarte puţin. Dacă baza mate­rială ar creşte, activitatea de instruire s-ar putea desfăşura în mai bune condiţiuni şi re­zultatele ar fi superioare celor de azi, spre satisfacţia nume­roşilor iubitori ai acestui sport. (c. a.) CLASAMENTE DIVIZIA A, MASCULIN 5. Constructorul Tim. 13 7 1 5 121—103 15 6. Politeh. Gl. 13 4 2 7 89—129 10 7. Liceul 4 Tim. 13 4 1 8 71—102 9 8. Rulmentul Brașov 13 4 0 9 119—153 8 9. Prog. Buc. 13 2 1 10 114—151 5 10. Mureşul Tg. Mureş 13 1 2 10 94—126 4 1. Steaua Buc. 12 11 0 1 236—109 22 2. Din. Buc. 13 10 0 3 248—182 20 3. Din. Bacău 13 8 0 5 215—189 15 4. Univ. Cluj 13 8 2 5 239—214 14 5. Rafinăria Teleajen 13 5 3 5 194—210 13 8. Univ. Buc. 13 5 2 6 201—196 12 7. Politehnica Timișoara 12 4 2 6 190—180 10 8. Din. Bv. 13 4 2 7 185—210 10 9. Textila Cisnădie 13 3 0 10 201—288 6­0 10. C.S.M. Reșița 13 2 1 10 190—261 5 DIVIZIA A, FEMININ 1. Univ. Tim. 13 12 0 1 125— 81 24 2. Univ. Buc. 13 10 0 3 120— 84 20 3. Conf. BUC. 13 9 1 3 124— 89 In 4. Rapid BUC. 13 8 0 5 147—106 10 [sportál Pag. 3­3-a 1-0 PENTRU NOI, PINA IN MINUTUL 85 ...si un rezultat final de 1-1 mai aproape de adevăr LINZ 2 — (prin telefon). Stadionul municipal : timp frumos ; spectatori: circa 30 000 . Au marcat: Kalla (min. 8) pentru România și Siber (min. *5) pentru Austria. AUSTRIA: Hodschar — Geb­hardt, Glechner, Eigenstiller, Fröhlich, Sturmberger, Starek, Parits, Köglberger, Siber, Fiala (min. 62 — Hickerber­­ger). ROMANIA : Coman — Ivan­­cescu, Barbu, Halmageanu, Deleanu, Grozea, Dinu, Do­­brin (min. 85 — Nunweiller IV), Sasu, Ionescu, Kalló. A arbitrat : dr. Galba (Ceho­slovacia). Cochetul stadion de pe dea­lul Freinberg, care domină fru­mosul oraş Linz de pe Du­năre, a fost gazda unui dublu colocviu înaintea adevăratelor examene. Pe care echipele Aus­triei şi României le vor sus­ţine in preliminariile C.M. Referindu-ne la formaţia noastră, credem că nu suntem­ departe de adevăr afirmând că in repriza , evoluţia unspre­­zecelui nostru a sugerat valen­ţele lui potenţiale. Jocul sobru, precis şi elastic in apărare, ge­­nerind citeva contraatacuri ra­pide, aduse la un pas de fi­nalizare, ne-a oferit sîmburele unei posibile realităţi viitoare. Am văzut IDEEA care miine poate deveni FAPT. Aceste contraatacuri — schiţate pe Linzerstadion intr-o formă des­tul de empirică — şlefuite, consolidate în viitor prin a­­mendamente , schimbări de di­recţie, accelerări spontane şi neaşteptate, acurateţa pasei decisive înapoi, pot deveni o armă majoră a echipei noastre. Sasu, Grozea, Dobrin şi Io­nescu s-au lansat de citeva ori, în primele 45 de minute, in contraatacuri care promiteau, care puteau fi finalizate. Ne­­susţinerea iniţiatorului contra­atacului sau, cel mai adesea, calitatea slabă a pasei decisive au dus la ratarea unor acţiuni promiţătoare (cum a fost ex­celentul contraatac al lui Do­brin din min. 17), care putea tranşa — din prima repriză — soarta jocului. Prin corectitudinea contra­atacului care a dus la marca­rea golului (min. 8) de către echipa noastră, acţiunea a pă­rut de o extremă simplitate. A fost, de fapt, o manevră de o rară precizie : schimb de minge intre Dinu şi Grozea — atragerea­­fundaşului Fröhlich — lansarea lui Sasu in spa­ţiul liber — cursă rapidă pe extremă — centrare înapoi per­fectă — întreaga apărare a gazdelor aflată în mişcare spre propria poartă, este prinsă pe contrepied — sut sec Kalla — gol ! 1—0 PENTRU ROMÂNIA. Tot pe aripa dreaptă, Sasu si­­ Grozea (de două ori) au mai realizat in prima repriză — in minutele 20, 23 și 31 — trei sferturi din traseul contraata­cului fericit din min. 8. Au eşuat insă înaintea sau în farma pasei decisive, cam ACOLO UNDE ÎNAINTAŞII NOŞTRI GREŞESC — CU REGULARI­TATE — DE ANI DE ZILE. Aşa cum remarca selecţione­rul elveţian Ballabio, pe care reprezentanţii Federaţiei aus­triece de fotbal l-a­u numit, in glumă, „spion al jocului ro­mânilor“ (selecţionerul elveţian a venit special să vadă echipa română, pe care o va avea ca adversară în preliminariile C.M.), echipa noastră a arătat — mai mult de jumătate din meci — că ştie să se apere. Din nefericire in repriza a II-a, jocul formaţiei noastre a însemnat — practic — exclusiv apărare. Prin menţinerea unui singur virf — Ionescu — „Ro­binson“ izolat intre apărătorii adverşi, echipa noastră şi-a anulat 99 la sută din şansele unor ipotetice acţiuni ofensive. Este adevărat că şi linia me­diană Grozea — Dinu — Do­brin a cedat pasul, primul şi al treilea mărginindu-se mai mult în a acroşa (cu destul de redusă reuşită) adversarul cu mingea, dar tot atît de adevă­rat este şi faptul că aşezarea 1—9—1 (uneori) era inaptă pen­tru construirea ofensivei. Se­lecţionerul Ballabio ne spunea că jucătorii noştri au realizat în repriza a II-a cel mai straş­nic lacăt elveţian din cine a văzut, neglijind însă total ata­cul. In asemenea condiţii, do­minarea teritorială accentuată din repriza a H-a a austriecilor trebuia să ducă — logic — la măcinarea forţelor jucătorilor noştri, aducând după sine şi go­lul. Nu e mai puţin adevărat că, cu puţină şansă, puteam să mai rezistăm incă cinci mi­nute — şi am fi câştigat cu 1—6. Dar tot atit de adevărat este şi faptul că dacă austrie­cii ar fi avut, la rindul lor, mai multă şansă in această re­priză, victoria le putea reveni lor. Angajările înalte repetate in careul nostru, unde Barbu (cel mai bun de pe teren) a jucat aproape fără greşeală, fiind se­condat cu destul brio de Hăl­­măgeanu, au Însemnat — de fapt — marea carenţă din jo­cul adversarilor noştri. Buni tehnicieni, cu citeva individua­lităţi remarcabile — Starek, Siber, Köglberger. Parizs, Fröh­lich — austriecii au acoperit bine terenul, dar n-au ştiut să se descurce in faţa apărării aglomerate a jucătorilor noştri. Pentru echipa României, în afara celor câteva acţiuni con­structive din prima repriză, sunt — după părerea noastră — de trecut la capitolul „realizări“, şi debutul promiţător al lui Dinu, găsirea (în sfîrşit) a unui fundaş dreapta pe care se poa­te conta (Ivăncescu), revenirea lui Deleanu (tributar încă unor artificii) şi omologarea lui Sasu ca extremă în naţională, post pe care poate da un randa­ment bun. Rănim probleme de rezolvat : mijlocaşii şi unele posturi din linia de atac. încercând o concluzie, ne vom opri la aceea că meciul de la Linz a reprezentat sfârşitul unei etape importante în munca de­pusă cu echipa noastră na­­ţională. Este cazul să se tragă o linie de adunare, să se facă un prim bilanţ şi să se ope­reze decis şi curajos modifi­cările — multe din ele esen­ţiale — pe care le comportă CLĂDIREA unei echipe repre­zentative omogene, valoroase. ★ Şi acum, minutele de virf ale jocului: min. 8 Köglber­ger, şut periculos de la 10 me­tri peste bară : min. 8 — cursă Sasu, centrare, şut KALLÓ, gol: 1—0 pentru România; min. 10 — Siber, şut puternic sub bară şi Coman­­ scoate cu un reflex splendid în corner ; min. 14 — Dobrin execută pu­ternic o lovitură liberă de la 30 m si Hodschar reţine ; min. 17 — contraatac Dobrin (schimb cu Sasu) ratat in ultimă in­stanţă ; min. 24 si 32 — Fiala trage prin surprindere, foarte puternic, razant cu bara laterală. min. 67 — Siber, la 7—8 metri de poartă, este con­trat, in extremis de Barbu : min. 69 — Barbu rezolvă o nouă situaţie critică la poarta noastră! min. 70 — Barbu o deposedează, în ultimul mo­ment, pe Köglberger, aflat la 7 m de poarta noastră ; min. 34 — Eftglberger şutează în bara transversală; min. 85 — Pari­s centrează. Siber se află în poziţie dubioasă de ofsaid, mingea este „ştearsă“ cu capul de Hălmăgeanu şi ajunge la SIBER care, de la 7 m, mar­chează : 1—1. Puteam ciştiga, deţi, dar scorul final este, ori­cum, mai aproape de realitate. Marius POPESCU Caricaturi de Neagu RADULESCU BARBU COMAN DINU LA OLSZTYN POLONIA—ROMÂNIA (echipe de tineret) 0­0 . 000 de spectatori au asistat la meciul dintre reprezentati­vele de tineret ale Poloniei şi României, desfăşurat miercuri după-amiază la Olsztyn. Mulţi dintre iubitorii fotbalului din localitate au plecat la Varşo­via pentru a urmări intilnirea dintre primele selecţionate ale Poloniei şi Olandei, iar alţii, care au renunţat să facă aceas­tă călătorie de 200 km, au pre­ferat să urmărească acelaşi joc la televizor. Meciul de la Olsztyn s-a ri­dicat la un bun nivel tehnic, deşi nici una din cele două formaţii nu a reuşit să înscrie vreun gol. Meritul aparţine, desigur, ambelor apărări, dar in special portarului român GORNEA, unul dintre cei mai buni jucători de pe teren. Gaz­dele au atacat mai mult, dar apărarea oaspeţilor a jucat fără greşeală. In min. 58, la un contraatac, Radu a ratat cea mai mare ocazie a parti­dei. Singur în faţa porţii, el a tras in braţele lui Matysek de la numai ciţiva metri. Din echipa română cei mai buni jucători au fost Gornea, Şchio­pa, Ionescu şi Tătaru, iar de la polonezi Lesyczynski, Musial şi Gadocha. Arbitrul cehoslovac Flama a condus următoarele formaţii : POLONIA : Matysek — Les­yczynski, Szatkowski, Musial, Gorgon, Seweryn (min. 68 Sa­raira), Janik, Kozerski (min. 28 Masztaler), Deja, Malkiewicz, Gadocha. ROMANIA : Gornea — Cre­ţu­, Boc, Anca, Rotaru, Ionescu, Şchiopu, Radu (min. 65 Pop), Oprişan (min. 45 Dembrovschi). Cuperman, Tătaru. Januszci JELEN redactor la ziarul „Sport Katowice“ Cu mici excepţii, juniorii n-au satisfăcut • Graba este dăunătoare • Numai campi­onatul nu ajunge • Turneele finale­în provincie In ultimii 2—3 ani, juniorii calificaţi în turneele finale ale campiona­telor au oferit spec­tatorilor bucureșteni dispute deosebit de atractive, în care scrima pugilistică a stat la loc de frunte. Uneori, comparând întrecerile acestor tineri cu cele ale boxerilor seniori, ne-am exprimat părerea că unele finale ale juniorilor au trezit mai mare interes­­ decât cele ale boxerilor seniori. Iată însă că anul acesta, cu unele excepţii, tinerii pugilişti nu ni-au mai dat prilej de sa­tisfacţie. Majoritatea dintre ei au boxat confuz, au obstruc­­ţionat, punind forţa pe primul plan. Ca atare, spectacolul a avut de suferit. Şi aceasta, mai cu seamă în partidele juniori­lor mici. In activitatea unor antrenori persistă vechea me­teahnă de a grăbi procesul de creştere, de formare a boxeri­lor tineri, în dorinţa de a se obţine peste noapte rezultate favorabile. Antrenorii C. Do­­brescu (Brăila) şi C. Panaites­­cu (Câmpulung Muscel), vechi specialişti in munca cu junio­rii, au ţinut să-şi spună păre­rea intr-o problemă atît de de­licată cum este aceea a pre­gătirii tinerilor pugilişti. Să-i ascultăm : C. Dobrescut. Indiscutabil, graba dăunează procesului de creştere a juniorilor. Avind la activ doar 2—3 partide, tînă­­rul pugilist nu poate da sa­tisfacţie intr-o competiţie de amploare, cum este campiona­tul. Are neapărat nevoie de rodaj în sală, apoi de meciuri amicale. In ansamblu, cred că boxul nostru dispune de juniori cu o valoare medie bună. Ne lip­sesc insă individualităţile, fe­nomen constatat de altfel si la seniori. Pe noi, antrenorii din Brăila, ne preocupă foarte mult depistarea elementelor ti­nere, cu perspective certe de progres. In sălile antrenorilor Baltă, Zlătaru şi Bobinaru se pregătesc numeroşi boxeri ti­neri, dar puţini dintre ei re­prezintă talente autentice. De altfel, ca şi în sala în care activez şi eu. Cred că dintre brăileni, doar tinerii Vlad şi Ciocoi au ceea ce se cheamă stofă de boxeri. La aceste cam­pionate am mai remarcat pe Iancu (Steaua), care are cali­tăţi excepţionale, şi pe Paul Preoteasa (Măcin). Mă refer, bineînţeles, la juniorii mici, C. Panaitescu. Mulţi antre­nori se plîng că în sălile lor vin puţini tineri. Se poate. La Cimipulung Muscel, vă rog să credeţi că n-avem loc in sală. Este adevărat, oraşul e mic, iar tentaţiile sunt mai puţine, aşa că mulţi tineri îşi petrec timpul liber pe terenurile sau în sălile de sport. Dar nu e mai puţin adevărat că antreno­rul trebuie să dovedească mai multă pasiune pentru meserie. Noi ne recrutăm elevii din şcoala profesională, dar atunci când profesorii ne fac greutăţi, nu abandonăm. Suntem­ doar antrenori de box. Vorbind des­pre campionat, ţin să arăt că acesta este insuficient pentru a-i menţine pe boxeri într-o activitate continuă. Ce fac a­­ceştia luni de zile după înche­ierea întrecerilor? Veţi spune : trebuie să susţină meciuri a­­micale. Da, trebuie, dar nu peste tot organele sportive lo­cale se îngrijesc de perfectarea cit mai multor reuniuni ami­cale. De aceea, cred că in ca­lendarul federaţiei ar trebui incluse şi alte competiţii. De pildă, „Criteriul juniorilor“, „Turneul celor 4“ (pentru ju­niorii mari), sau o întrecere patronată de ziarul „Scînteia tineretului“ şi dotată cu „Cen­tura Scinteii tineretului“. Sunt, desigur, păreri, sugestii dacă vreţi. Cert este că pentru de­­­­pistarea talentelor adevărate, de care boxul nostru are atita nevoie, trebuie încurajată par­ticiparea juniorilor la cit mai multe gale. ★ • Măsurile luate acum ciţi­­va ani de federaţie, privind se­pararea boxerilor pe categorii de virstă (juniori mici — ju­niori mari) s-au dovedit juste, disputele devenind mai echili­brate. Dar sistemul actual de desfăşurare a campionatului mai poate fi îmbunătăţit. Timp de o săptămână, cit a durat turneul final, s-a putut con­stata că programul foarte în­cărcat al galelor (20—24 de meciuri in fiecare seară) deve­nea plictisitor pentru specta­tori si obositor pentru arbitri. Ar fi mai nimerit ca la edi­ţiile viitoare, întrecerile finale să se dispute în provincie : ju­niorii miei într-o localitate, cei mari in alta. S-ar face astfel o bună propagandă sportului cu mănuşi in oraşele din pro­vincie. „ • Majoritatea galelor din cadrul turneului final au avut loc în prezenţa unui număr foarte redus de spectatori. Bucureştenii au devenit mai pretenţioşi. Ne punem întreba­rea : dacă s-a văzut că în pri­mele 2-3 zile, în sala Floreasca, se aflau cel mult 100 de spec­tatori, de ce la finale nu s-au acordat gratuităţi elevilor şcolilor profesionale din Capi­tală, de unde antrenorii noştri îşi recrutează, de fapt, viitorii boxeri ? • „Maratonul pugilistic“ al juniorilor nu ne-a oferit pri­lejul să consemnăm decizii eronate. Este un merit al ar­­bitrilor-judecători Tonitza, Ză­­nescu (Craiova), Chendreanu (Cluj), Donea (Braşov), Teodo­ra (Iaşi), Babeţin, Danciu (Bucureşti), motiv pentru care sugerăm colegiului central de arbitri să-i invite şi la apro­piatele finale ale campionatu­lui national de seniori. R. CALARASANU O scădere de niv­el şi o rafală de directe la corp. Asemenea execuţii tehnice au fost destul de rare in finalele campionatelor de juniori Foto ! F. BRANDRUP Ştiri... Ştiri. F.C. ARGEŞ - ELECTRONICA OBOR 0—0 Miercuri s-a desfăşurat la Piteşti intilnirea amicală de fotbal dintre echipele F. C. Argeş şi Electronica Obor. Cei aproape 8 000 de spectatori au asistat la un joc de bun nivel tehnic, încheiat cu un rezul­tat nedecis: 0—0. Divizionarii B au produs o frumoasă im­presie. UN NOU­­ANTRENOR LA POLITEHNICA TIMIŞOARA Nicolae Godeanu, antrenorul echipei Politehnica Timişoara, şi-a înaintat demisia invocînd motive de sănătate. Conducerea secţiei de fotbal a clubului studenţesc a acceptat demisia antrenorului, numind în locul acestuia pe Stere Zeană. P. ARCAN — coresp. principal IV MECI AMICAL, RAPID BUCUREŞTI - POLITEHNICA BUCUREŞTI 2—3 (2—3) Joi după-amiază, pe stadionul Giuleşti, divizionara B Politeh­nica a reuşit să întreacă pe Ra­pid cu scorul de 3—2. Jocul a fost de nivel tehnic modest, aceasta şi din cauza stării de­plorabile a gazonului. Totuşi, interesant ca evoluţie a scoru­lui. După 15 minute, Rapid care luase un avans de 2 goluri (Neagu cu capul din plonjon şi Jamaischi), joacă prea relaxat şi studenţii, in zi bună, egalează şi preiau conducerea prin Savu (două goluri) și Stanciu. După pauză, cu toate ocaziile avute de Dumitriu și Neagu, tabela de marcaj rămine ne­schimbată. V. TIRLI — coresp. • •

Next