Sportul, mai 1968 (Anul 24, nr. 170-198)
1968-05-16 / nr. 183
VIZITA ÎN ROMÂNIA A PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE GENERALUL CHARLES RE GAULLE Miercuri dimineaţă, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. ★ La Invitaţia preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, adresîndu-se distinsului oaspete, rosteşte un cuvînt de salut. Invitat la tribună, în aplauzele deputaţilor şi invitaţilor, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. Deputaţii şi invitaţii prezenţi la sesiune aplaudă îndelung discursul preşedintelui Charles de Gaulle. Preşedintele Marii Adunări Naţionale exprimă mulţumiri preşedintelui Republicii Franceze şi suspendă şedinţa. Cuvîntarea preşedintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adunări Naţionale a fost transmisă de staţiile de radio şi televiziune române şi franceza. ★ Preşedintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, şi soţia au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franţei, un dejun oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi preşedinţi au toastat pentru tradiţionala prietenie româno-franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franţa şi România, în spiritul păcii şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Republici Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia să facă o vizită oficială în Franţa. Preşedintele Consiliului de Stat a mulţumit călduros pentru invitaţia făcută. Miercuri, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia au oferit la Palatul Consiliului de Miniştri, o recepţie în onoarea preşedintelui de Gaulle şi a soţiei sale. Recepţia a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cordialitate. LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Miercuri au continuat lucrările Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunării Naţionale. In şedinţa de după-amiază au continuat dezbaterile Proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Vasile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Timiş şi Dumitru Simulescu, vicepreşedinte al Uniunii centrale a cooperativelor meşteşugăreşti. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole şi supus in întregime votului deputaţilor. Marea Adunare Naţională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat apoi sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comisiile permanente, urmînd ca reluarea lucrărilor în şedinţe plenare să fie anunţată din timp, prin presă. (Agerpres) In primul meci al finalei C.C.E. la volei DINAMO A ÎNTRECUT CU 3-1 PE SPARTAK BRNO Sala Dinamo din Capitală a găzduit aseară primul act al finalei C.C.E. la volei masculin. Partida a revenit deţinătorilor trofeului, dinamoviştii bucureşteni, cu scorul de 3—1 (8, 11, —15, 8). Dinamo s-a prezentat ca o echipă omogenă, cu un joc matur, în care combinaţiile la fileu, presărate cu lovituri de atac fulgerătoare, mingi puse sau liftate, au făcut deliciul galeriei. Dacă acestor atu-uri li s-ar fi adăugat o mai accentuată agresivitate din partea blocajului (uneori destul de penetrabil, alteori neinspirat), precum şi o mai mare atenţie în linia a doua, la dublaj şi autodublaj, victoria le-ar fi revenit mult mai comod, fără emoţii. Oricum, dinamoviştii au muncit fără preget pentru victorie în compania unui adversar valoros, care s-a luptat cu multă ambiţie pentru fiecare minge. Primele două seturi au aparţinut echipei bucureştene, care n-a fost condusă decît de două ori cu 1 şi, respectiv, 2 puncte. în această parte a jocului dinamoviştii au început tare apoi spre sfîrşitul setului secund au manifestat o uşoară scădere care s-a accentuat în setul următor cînd au fost conduşi cu 3—12. Cînd totul părea pierdut, bucureştenii au remontat spectaculos şi au luat chiar conducerea cu 15—14. Finalul a aparţinut însă oaspeţilor, care au cîştigat cu 17—15, deşi restul se putea încheia, tot în favoarea lor, la 15—11 dacă arbitrii de linie n-ar fi greşit frustrîndu-i de punctul care le-ar fi adus victoria în set. In ultima parte a jocului Dinamo foloseşte cu pricepere armele cu care a cîştigat primele două „reprize“ şi se impune cu uşurinţă. La victorie şi-a adus contribuţia întreaga echipă, din rîndul căreia s-au remarcat Corbeanu, Cozonici, Schreiber şi Derzei. De la oaspeţi au plăcut D. Koudelka, VI. Petlak, Pavel Schenk şi L. Zabek. La sfirşitul partidei arbitrul principal Fr. Peters (care a condus bine, ajutat de R. Demarsin — ambii Belgia) ne-a declarat: „In sala Dinamo o echipă oaspete ciştigă foarte greu. M-au impresionat entuziasmul şi sportivitatea galeriei bucureştene. Dinamo este o echipă valoroasă şi cred că Spartak a fost pentru ea un adversar foarte puternic. Al treilea meci pare inevitabil, deoarece echipa cehoslovacă poate cîştiga acasă“. Returul Intîlnirii va avea loc la Brno, miercuri 22 mai. L DUMITRESCU Derzei profită de blocajul defectuos al oaspeţilor (Petlak — 4 şi Lipa — 11) trage puternic şi... un nou punct pentru Dinamo Foto A Neagu Astăzi, la Constanţa: START IN CURSA PENTRU TITLUL DE CAMPIOANĂ LA VOLEI FEMININ Sala Sporturilor din Constanţa găzduieşte, de astăzi pînă sîmbătă, ultima secvenţă a campionatului diviziei A feminine de volei — turneul final — la care participă echipele clasate pe primele patru locuri la încheierea meciurilor tur-retur din serie : Rapid, Dinamo Bucureşti, Penicilina Iaşi şi C.S.M. Sibiu. În prima zi sunt programate întîlnirile Rapid — C.S.M. Sibiu şi Dinamo — Penicilina. Lotul arbitrilor care vor conduce cele şase partide cuprinde pe V. Moraru (Cluj), C. Muşat şi P.ianescu (Constanţa), I. Covaci, Gh. Ionescu şi M. Nicolau (Bucureşti). PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! LOTUL A A ÎNTRECUT COMOD PE ALLEMANIA AACHEN CU 4 0 (2-0) LOTUL A — ALLEMANIA AACHEN 4-H (2-0) Stadion „23 August“ , spectatori 5 000 ; timp frumos, vânt ușor, teren bun , au marcat : Ghergheli (min. 38), oblemenco (mln. 38), Dobrln (mln. 60), Grozea (mln. 80). Aurel Bentu (la centru), ajutat de Dumitru Isăcescu şi Gheorghe Liliona, a condus următoarele formaţii : LOTUL A ! Coman — Ivănescu, Barbu, Halmăgeanu, Deleanu, Ghergheli, Dinu, Pârcălab, Dobrin (mln. 76 Dumitriuni), Oblemenco (mln. 46 Grozea), Sasu. ALLEMANIA AACHEN : Knops — Schongen, Thelen, Hermandung, Troche, Walter, Klostermann, Hoffman, Gronen, Krott, Seil. Lotul nostru reprezentativ iniţiativa de la început in partidă cu Alternanta Aachen, punct de plecare in etapa a doua a pregătirilor care vizează startul oficial (meciul din octombrie cu Portugalia) in preliminariile campionatului mondial. Cu trei oameni noi faţă de Linz (Ghergheli, Pircălab şi Oblemenco) şi cu un adversar dispus să se apere, echipa noastră a manevrat in cadrul unei idei de joc care semăna doar pe alocuri cu precedenta. Aşa, de pildă, Dinu — simţind pulsul jocului — a părăsit repede poziţia retrasă din faţa „centralilor“, avansind spre mijlocul terenului în apropierea lui Ghergheli şi Dobrin, ultimul un fel de inter rătăcitor de pe vremea W.M.-ului. Dar, mai bine de o jumătate de oră „tricolorii“ s-au complăcut intr-o superioritate teritorială, satisfacţie pur platonică, de loc gustată de public. Este drept, marcajul strict efectuat de oaspeţi in apropierea „IG“-lui propriu (Schengen la Sasu, Hermanding la Oblemenco, Walter la Dobrin, Thelen la Pircălab, şi in spatele lor — libero-ul Troche — a incomodat pe jucătorii noştri din linia inţii, dar şi rezolvările tactice din această jumătate de oră ni s-au părut simpliste, stereotipe : în proporţie de 90 la sută acţiunile s-au desfăşurat numai pe partea dreaptă a terenului, fiind încheiate invariabil cu centrări înalte deasupra careului mic, efectuate de Pircălab şi Ivăncescu, fundaşul nostru ofensiv care a „urcat“ deseori în sprijinul atacului. Totuşi, trebuie menţionate In această perioadă „bara" lui Ghergheli (min. G. NICOLAESCU (Continuare in pag. a 4-a) a avut această La un atac al echipei noastre Dinu încearcă să ruteze, dar portarul Knops va respinge... Foto: T. ROIBU Aseară, Cuba-Lotul de tineret 79-65 Echipa naţională de baschet masculin a Cubei susţine astăseară, (ora 19,30) în sala Floreasca, a doua Intilnire din cadrul turneului pe care il Întreprinde in România. De astădată, adversară ii este prima reprezentativă a ţării noastre, aflată in plină perioadă de pregătire in vederea turneului pe care il va Întreprinde la Madrid şi in alte oraşe din Spania (7—15 iunie). Meciul constituie, deci, o utilă verificare a selecţionatei române care este alcătuită din următorul lot: Albu, Nosieviei, Savu, Demian, Jekely, Birsan, Novac, Vidu, Cernea, Rühring, Diaconescu, Stănescu. Antrenori: Al. Popescu şi M. Nedef. Oaspeţii prezintă acelaşi lot care a jucat aseară în compania lotului nostru de tineret ★ Deşi a avut un caracter de verificare (consemnat şi de faptul că oaspeţii au folosit 14 jucători, iar lotul nostru 13), intîlnirea dintre reprezentativa Cubei si echipa de tineret a României a prilejuit un spectacol agreabil. Confirmînd asteptările, baschetbalistii cubanezi au practicat un joc in mare viteză, agresiv, cu multe pătrunderi si aruncări de la semidistantă, impunîndu-se din primul pină in ultimul minut si anuntindu-se ca adversari redutabili pentru naționala noastră de seniori. Scorul final da 79—65 (43— 33) pentru Cuba a fost realizat de Cuesta 5. Herera 8. Gonzales 14. Chapipé 24, Montalbo 2. Canizarea 8. Perez 2. Calderon 2. Garcia 11, Standard 1, Valdez 2 (au mai jucat Del Paso, Agueles și Lopez) pentru o as Astă-seară, la Floreasca. Un meci de boschet de mare interes: România-Cubn peţi, respectiv Popa 9, Niculescu 6, Săuca 6, Georgescu 6, Irimie 8, Chivulescu 12, Moraru 2, Samson 4, Stăvariu 1, Prie 2, Czmor 3, Czell 2, Hanel 4. (d. st.). O furtunoasa pătrundere a cuanezului Rafael Canizarea (nr. 9), oprita la final, printr-un capac, de Vasile Parpa, aseară cel mai bun jucător al lotului nostru de tineret. Trimisul nostru special la Roma, VICTOR BANCIULESCU, transmite: 0 zi de surprize la Foro Italice O Mulligan - eliminat de Phillips Moore # Cuplul român Ţiriac Nastase a fost întrecut de tinerii australieni Crealy-Alexander # Două victorii obținute de Ilie Năstase la mixt Făcînd abstracție de ipocrizia generală care domneşte astăzi în tenis, trebuie să recunoaştem că ediţia jubiliară, a 25-a, a campionatelor internaţionale ale Italiei a rămas cea mai reprezentativă competiţie mondială a celor ce poartă încă numere de amatori in sportul alb. Dl. Giorgio De Stefani le zice cu jenă, folosind o expresie italiană, „diletanţi“, ceea ce, parcă, e cu totul altceva. Amintiţi-vă doar de recentele victorii ale „diletantului“ Mark Cox asupra profesioniştilor Emerson şi Gonzales, la Bornemouth. DL De Ştefani este preşedintele unei federaţii Internaţionale cu care pare a nu avea nimic de a face, de vreme ce dinsul ironizează cumplit hotărîrile F.I.L.T. In plină viitoare „open“, el ne-a vorbit de anul olimpic — eminamente amator pe plan etic — ceea ce desigur se explică prin faptul că dl. De Ştefani este şi membru al Comitetului Internaţional Olimpic. Ciudată ni se pare însă graba cu care C.I.O. s-a hotărit să reabiliteze — prin demonstraţii la Mexico — un sport pe care de 44 de ani l-a ostracizat din programul Olimpiadelor. „Am acceptat turneele open — spune de De Ştefani — pentru a evita tchizma In lumea tenisului, deşi profesionismul, pe care nu l-am primit pe uşa din faţă, a intrat pe uşa de serviciu. Să lăsăm timpul să judece“. Mult mai interesante par propunerile preşedintelui italian privitoare la un viitor campionat european amator, singurul in măsură să contracareze fostele mari turnee, deschise acum şi celor ce primesc bani pe faţă şi celorlalţi. Miercurea de la Foro Italico nu a fost favorabilă cuplului Ion Ţiriac — Iile Năstase, care a pierdut dreptul de a figura în semifinală, lăsîndu-se depăşit de tinerii australieni (Învinşi de cei doi români, la simplu), Dick Crealy şi John Alexander. După un prim set ciştigat cu 7—5, Năstase nu-şi va(Continuare In pag. a 4-a) ABSOLVENTUL | I. C. F. ] Ancheta Întreprinsă recent de ■ ziarul nostru în rindurile spe- cialiştilor şi, cu deosebire, * rezultatele din ultimii ani ■ ale gimnasticii noastre, l-au I adus nu o dată pe primul * plan al discuţiilor — fie desfăşurate ■ într-un cadru organizat, fie ocazionale I — pe antrenorul de gimnastică. Iar atenţia s-a îndreptat insistent spre ■ absolvenţii I.C.F., aceia care, la termi- I narea Institutului, primesc un document oficial atestînd specializarea în gim- I nistica şi calificarea de antrenor. Deci, I garanţii de competenţă profesională, multiple posibilităţi de a acţiona practtic, acolo unde şi este de fapt locul I specialistului. Nu s-ar putea spune că sunt puţini aceia care pleacă de la ■ I.C.F. să lucreze în gimnastică. De pildă, numai în ultimii zece ani, 290 de absolvenţi cu specialitatea gimnastică I au fost repartizaţi în asociaţii, în clu-buri şi în alte unităţi sportive din întreaga ţară. E o cifră care, dacă ar coincide cu situaţia reală de pe teren, ar corespunde pe deplin necesităţilor actuale. Din păcate, realitatea este cu totul alta. Nu toţi cei ce ar trebui să-şi desfăşoare activitatea în gimnastică o fac cu adevărat, iar o bună parte din cei care lucrează, totuşi, ca profesori de educaţie fizică sau antrenori, nu o fac cu toată pasiunea ■ şi răspunderea impuse de această profesiune, ci pur şi simplu pentru a-şi îndeplini o obligaţie de serviciu. ■ Neîndoios, problema este complexă şi numeroase aspecte concură la apariţia şi persistenţa neconcordanţelor amintite. Sublinierea cîtorva dintre ele ar fi necesară. Specializarea, de pildă, începe la I.C.F. în al treilea an de studiu. Cum nu întotdeauna printre studenţi se găsesc foşti gimnaşti fruntaşi sau sportivi activi şi cum Ministerul învăţămîntului fixează cifră obli- gatorie de plan privind specializarea in gimnastică, nu o dată conducerea I.C.F. se vede obligată a recurge la I soluţii artificiale, urmărind completarea locurilor vacante cu studenţi care nu au o chemare anume pentru gimnas- I tică. Metoda nu are darul să contribuie la formarea unor antrenori şi profesori I pasionaţi pentru acest atît de dificil I sport. . Insuficienta conlucrare dintre comisia I de repartizare şi delegaţii C.N.E.FS. au dus uneori la situaţii în care la repar- _ tizarea absolvenţilor I.C.F. nu s-a ţinut I seama de nevoile stringente ale mis- I cării sportive. Tineri profesori binar pregătiţi, cu dorinţă fermă de a-şi I pune priceperea şi cunoştinţele în I slujba gimnasticii, au fost repartizaţi în şcoli sau în alte unităţi fără a avea acolo cele mai elementare condiţii de activitate, în timp ce cadre mediocre au primit locuri de muncă cu condiţii optime. Poate că din această cauză, ■ poate şi pentru faptul că unii tineri ■ profesori s-au speriat de primele greu- I tăfi ce li s-au ivit în cale, neschiţînd * nici un efort de a le înlătura, se asistă ■ în ultimii ani la prea multe exemple de reprofilare a acestora. Deoarece în ■ gimnastică, se ştie, rezultatele se obţin ■ destul de greu, cu multă răbdare nu puţini sunt acei specialişti care dezer- * tează, preferind jocurile sportive în a care, de regulă, în numai cîteva luni se pot realiza rezultate remarcabila * pe plan local. Iar profesorii cu spe- ■ cialitatea gimnastică fac probabil această opţiune fără remuşcări, din * mai multe motive: în şcoală sunt mai bine apreciaţi de conducere (dornică, de regulă, de rezultate imediate) şi premiaţi chiar; au unele satisfacţii ■ morale şi materiale şi, apoi, nimeni — de la Ministerul învăţămîntului sau * de la federaţia de specialitate — nu-i ■ mai trage la răspundere pentru unele lipsuri ale muncii lor: * Experienţa altor ţări, unde se pregă ■ tesc profesori de educaţie fizică pen- I tru şcoli şi pentru secţiile şcolare de * gimnastică (care nu pot deveni antre- ■ nori) şi, separat, antrenori de gimnastică (proveniţi din rindurile sporti- ■ vilor fruntaşi), cu o pregătire de speacialitate de 4—5 ani, repartizaţi numai în secţii de performanţă de la cluburi, 9 mai buna salarizare a antrenorilor, în ■ deosebi a celor cu rezultate remarcabile în munca de depistare, creştere şi desăvîrşire a măiestriei gimnaştilor ■ sunt realităţi care ar trebui luate în I consideraţie şi de forurile de resort * din ţara noastră. Ar trebui luate ase- f menea măsuri, care să asigure o mai I mare chemare a absolvenţilor I.C.F. * spre activitatea de antrenorat, inseca fiile din asociaţii şi cluburi, care să-i stimuleze mai substanţial pa absol- * venfii pasionaţi şi hotărîfi tn înfrunta a rea greutăţilor începutului. Specialistul I.C.F. trebuie să devină un cadru de nădejde al mişcării noastre e sportive, în jurul căruia să pulseze o activitate laborioasă Nu trebuie precu- * Î ieşită nici o măsură care ar conduce la realizarea neintîrziată a acestui major deziderat, 1 Constantin MACOVEI a Unul dintre cicliştii francezi, remarcaţi în acest sezon, este Jean Jourden, ciştigătoml recentei curse „fra Polymultiplite", care a reunit o serie de aşi profesionişti ai pedalei. Iată-l pe Jean Jourden (dreapta), împreună cu Raymond Poulidor, marele său învins Fotd A.F.P.