Sportul, mai 1968 (Anul 24, nr. 170-198)

1968-05-16 / nr. 183

VIZITA ÎN ROMÂNIA A PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE GENERALUL CHARLES RE GAULLE Miercuri dimineaţă, la Pa­latul Consiliului de Stat au început convorbirile între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. ★ La Invitaţia preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, preşedintele Republicii Franceze, genera­lul Charles de Gaulle, a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa a celei de-a X-a sesiuni a Marii A­­dunări Naţionale. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a­­dresîndu-se distinsului oas­pete, rosteşte un cuvînt de salut. Invitat la tribună, în aplau­zele deputaţilor şi invitaţilor, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. Deputaţii şi invitaţii pre­zenţi la sesiune aplaudă în­delung discursul preşedinte­lui Charles de Gaulle. Preşedintele Marii Adunări Naţionale exprimă mulţumiri preşedintelui Republicii Fran­ceze şi suspendă şedinţa. Cuvîntarea preşedintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adunări Naţionale a fost transmisă de staţiile de ra­dio şi televiziune române şi franceza. ★ Preşedintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, şi soţia au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Fran­ţei, un dejun oficial în onoa­rea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmos­feră de caldă cordialitate, cei doi preşedinţi au toastat pen­tru tradiţionala prietenie ro­­mâno-franceză, pentru dez­voltarea colaborării multila­terale dintre Franţa şi Ro­mânia, în spiritul păcii şi în­ţelegerii internaţionale. Preşedintele Republici Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe preşe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia să facă o vizită oficială în Franţa. Pre­şedintele Consiliului de Stat a mulţumit călduros pentru invitaţia făcută. Miercuri, preşedintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceau­şescu, şi soţia au oferit la Palatul Consiliului de Mi­niştri, o recepţie în onoarea preşedintelui de Gaulle şi a soţiei sale. Recepţia a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cor­dialitate. LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Miercuri au continuat lu­crările Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunării Naţionale. In şedinţa de după-amiază au continuat dezbaterile Proiec­tului de lege privind organi­zarea şi funcţionarea coope­raţiei meşteşugăreşti. La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Va­sile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular jude­ţean Timiş şi Dumitru Simu­­lescu, vicepreşedinte al U­­niunii centrale a cooperati­velor meşteşugăreşti. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole şi supus in întregime votului deputaţilor. Marea Adunare Naţională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat a­­poi sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anun­ţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor conti­nua în comisiile permanente, urmînd ca reluarea lucrări­lor în şedinţe plenare să fie anunţată din timp, prin pre­să. (Agerpres) In primul meci al finalei C.C.E. la volei DINAMO A ÎNTRECUT CU 3-1 PE SPARTAK BRNO Sala Dinamo din Capitală a găzduit aseară primul act al finalei C.C.E. la volei mas­culin. Partida a revenit de­ţinătorilor trofeului, dinamo­­viştii bucureşteni, cu scorul de 3—1 (8, 11, —15, 8). Dinamo s-a prezentat ca o echipă omogenă, cu un joc matur, în care combinaţiile la fileu, presărate cu lovituri de atac fulgerătoare, mingi puse sau liftate, au făcut de­liciul galeriei. Dacă acestor atu-uri li s-ar fi adăugat o mai accentuată agresivitate din partea blocajului (uneori destul de penetrabil, alte­ori neinspirat), precum şi o mai mare atenţie în linia a doua, la dublaj şi autodublaj, vic­toria le-ar fi revenit mult mai comod, fără emoţii. Oricum, dinamoviştii au muncit fără preget pentru victorie în com­­pania unui adversar valoros, care s-a luptat cu multă am­biţie pentru fiecare minge. Primele două seturi au a­­parţinut echipei bucureştene, care n-a fost condusă decît de două ori cu 1 şi, respec­tiv, 2 puncte. în această par­te a jocului dinamoviştii au început tare apoi spre sfîr­­şitul setului secund au ma­nifestat o uşoară scădere care s-a accentuat în setul urmă­tor cînd au fost conduşi cu 3—12. Cînd totul părea pier­dut, bucureştenii au remontat spectaculos şi au luat chiar conducerea cu 15—14. Fina­lul a aparţinut însă oaspeţi­lor, care au cîştigat cu 17—15, deşi restul se putea încheia, tot în favoarea lor, la 15—11 dacă arbitrii de linie n-ar fi greşit frustrîndu-i de punc­tul care le-ar fi adus victo­ria în set. In ultima parte a jocului Dinamo foloseşte cu pricepere armele cu care a cîştigat primele două „repri­ze“ şi se impune cu uşurinţă. La victorie şi-a adus con­tribuţia întreaga echipă, din rîndul căreia s-au remarcat Corbeanu, Cozonici, Schrei­ber şi Derzei. De la oaspeţi au plăcut D. Koudelka, VI. Petlak, Pavel Schenk şi L. Zab­­­ek. La sfirşitul partidei ar­bitrul principal Fr. Peters (care a condus bine, ajutat de R. Demarsin — ambii Bel­gia) ne-a declarat: „In sala Dinamo o echipă oaspete ciş­­tigă foarte greu. M-au impre­sionat entuziasmul şi sporti­vitatea galeriei bucureştene. Dinamo este o echipă valo­roasă şi cred că Spartak a fost pentru ea un adversar foarte puternic. Al treilea meci pare inevitabil, deoarece echipa cehoslovacă poate cîş­­tiga acasă“. Returul Intîlnirii va avea loc la Brno, miercuri 22 mai. L DUMITRESCU Derzei profită de blocajul defect­uos al oaspeţilor (Petlak — 4 şi Lipa — 11) trage puternic şi... un nou punct pentru Dinamo­­ Foto­­ A Neagu Astăzi, la Constanţa: START IN CURSA PENTRU TITLUL DE CAMPIOANĂ LA VOLEI FEMININ Sala Sporturilor din Constanţa găzduieşte, de astăzi pînă sîmbă­­tă, ultima secvenţă a campiona­tului diviziei A feminine de volei — turneul final — la care parti­cipă echipele clasate pe primele patru locuri la încheierea meciu­rilor tur-retur din serie : Rapid, Dinamo Bucureşti, Penicilina Iaşi şi C.S.M. Sibiu. În prima zi sunt programate în­­tîlnirile Rapid — C.S.M. Sibiu şi Dinamo — Penicilina. Lotul arbitrilor care vor con­duce cele şase partide cuprinde pe V. Moraru (Cluj), C. Muşat şi P.­ianescu (Constanţa), I. Covaci, Gh. Ionescu şi M. Nicolau (Bucu­reşti). PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! LOTUL A A ÎNTRECUT COMOD PE ALLEMANIA AACHEN CU 4 0 (2-0) LOTUL A — ALLE­MANIA AACHEN 4-H­ (2-0) Stadion „23 August“ , spectatori 5 000 ; timp frumos, vânt ușor, te­ren bun , au marcat : Ghergheli (min. 38), oblemenco (mln. 38), Do­­brln (mln. 60), Grozea (mln. 80). Aurel Bentu (la centru), ajutat de Dumitru Isăcescu şi Gheorghe Li­­liona, a condus următoarele for­maţii : LOTUL A ! Coman — Ivăn­escu, Barbu, Halmăgeanu, Deleanu, Gher­gheli, Dinu, Pârcălab, Dobrin (mln. 76 Dumitriu­ni), Oblemenco (mln. 46 Grozea), Sasu. ALLEMANIA AACHEN : Knops — Schongen, Thelen, Hermandung, Troche, Walter, Klostermann, Hof­fman, Gronen, Krott, Seil. Lotul nostru reprezentativ iniţiativa de la început in partidă cu Alternanta Aachen, punct de plecare in etapa a doua a pregăti­rilor care vizează startul oficial (me­ciul din octombrie cu Portugalia) in preliminariile campionatului mondial. Cu trei oameni noi faţă de Linz (Ghergheli, Pircălab şi Oblemenco) şi cu un adversar dispus să se apere, echipa noastră a manevrat in cadrul unei idei de joc care semăna doar pe alocuri cu precedenta. Aşa, de pildă, Dinu — simţind pulsul jocu­lui — a părăsit repede poziţia retra­să din faţa „centralilor“, avansind spre mijlocul terenului în apropierea lui Ghergheli şi Dobrin, ultimul un fel de inter rătăcitor de pe vremea W.M.-ului. Dar, mai bine de o jumătate de oră „tricolorii“ s-au complăcut in­tr-o superioritate teritorială, satis­facţie pur platonică, de loc gustată de public. Este drept, marcajul strict efectuat de oaspeţi in apropierea „IG“-lui propriu (Schengen la Sasu, Hermanding la Oblemenco, Walter la Dobrin, Thelen la Pircălab, şi in spatele lor — libero-ul Troche — a incomodat pe jucătorii noştri din li­nia inţii, dar şi rezolvările tactice din această jumătate de oră ni s-au părut simpliste, stereotipe : în propor­ţie de 90 la sută acţiunile s-au des­făşurat numai pe partea dreaptă a te­renului, fiind încheiate invariabil cu centrări înalte deasupra careului mic, efectuate de Pircălab şi Ivăncescu, fundaşul nostru ofensiv care a „ur­cat“ deseori în sprijinul atacului. Totuşi, trebuie menţionate In aceas­tă perioadă „bara" lui Ghergheli (min. G. NICOLAESCU (Continuare in pag. a 4-a) a avut această La un atac al echipei noastre Dinu încearcă să ruteze, dar portarul Knops va respinge... Foto: T. ROIBU Aseară, Cuba-Lotul de tineret 79-65 Echipa naţională de baschet masculin a Cubei susţine astă­­seară, (ora 19,30) în sala Flo­­reasca, a doua Intilnire din ca­drul turneului pe care il Între­prinde in România. De astă­­dată, adversară ii este prima reprezentativă a ţării noastre, aflată in plină perioadă de pre­gătire in vederea turneului pe care il va Întreprinde la Ma­drid şi in alte oraşe din Spa­nia (7—15 iunie). Meciul con­stituie, deci, o utilă verificare a selecţionatei române care este alcătuită din următorul lot: Albu, Nosieviei, Savu, De­­mian, Jekely, Birsan, Novac, Vid­u, Cernea, Rühring, Diaco­­nescu, Stănescu. Antrenori: Al. Popescu şi M. Nedef. Oaspeţii prezintă acelaşi lot care a jucat aseară în compa­nia lotului nostru de tineret ★ Deşi a avut un caracter de verificare (consemnat şi de fap­tul că oaspeţii au folosit 14 jucători, iar lotul nostru 13), intîlnirea dintre reprezentativa Cubei si echipa de tineret a României a prilejuit un spec­tacol agreabil. Confirmînd as­teptările, baschetbalistii cuba­nezi au practicat un joc in mare viteză, agresiv, cu multe pătrunderi si aruncări de la semidistantă, impunîndu-se din primul pină in ultimul minut si anuntindu-se ca adversari redutabili pentru naționala noastră de seniori. Scorul final da 79—65 (43— 33) pentru Cuba a fost realizat de Cuesta 5. Herera 8. Gonza­les 14. Chapipé 24, Montalbo 2. Canizarea 8. Perez 2. Calderon 2. Garcia 11, Standard 1, Val­dez 2 (au mai jucat Del Paso, Agueles și Lopez) pentru o as­ Astă-seară, la Floreasca. Un meci de boschet de mare interes: România-Cubn peţi, respectiv Popa 9, Nicules­­cu 6, Săuca 6, Georgescu 6, Irimie 8, Chivulescu 12, Moraru 2, Samson 4, Stăvariu 1, Prie 2, Czmor 3, Czell 2, Hanel 4. (d. st.). O furtunoasa p­ătrundere a cu­­anezului Rafael Canizarea (nr. 9), oprita la fi­nal, printr-un capac, de Vasile Parpa, aseară cel mai bun jucător al lotu­lui nostru de tineret. Trimisul nostru special la Roma, VICTOR BANCIULESCU, transmite: 0 zi de surprize la Foro Italice O Mulligan - eliminat de Phillips Moore # Cuplul român Ţiriac­ Nastase a fost întrecut de tinerii australieni Crealy-Alexander # Două victorii obținute de Ilie Năstase la mixt Făcînd abstracție de ipocri­zia generală care domneşte as­tăzi în tenis, trebuie să recu­noaştem că ediţia jubiliară, a 25-a, a campionatelor interna­ţionale ale Italiei a rămas cea mai reprezentativă competiţie mondială a celor ce poartă încă numere de amatori in sportul alb. Dl. Giorgio De Stefani le zice cu jenă, folosind o expre­sie italiană, „diletanţi“, ceea ce, parcă, e cu totul altceva. A­­mintiţi-vă doar de recentele victorii ale „diletantului“ Mark Cox asupra profesioniştilor E­­merson şi Gonzales, la Borne­­mouth. DL De Ştefani este preşedin­tele unei federaţii Internaţio­nale cu care pare a nu avea nimic de a face, de vreme ce dinsul ironizează cumplit ho­­tărîrile F.I.L.T. In plină vii­toare „open“, el ne-a vorbit de anul olimpic — eminamente a­­mator pe plan etic — ceea ce desigur se explică prin faptul că dl. De Ştefani este şi mem­bru al Comitetului Internaţio­nal Olimpic. Ciudată ni se pare însă graba cu care C.I.O. s-a hotărit să reabiliteze — prin demonstraţii la Mexico — un sport pe care de 44 de ani l-a ostracizat din programul Olim­piadelor. „Am acceptat turneele open — spune de De Ştefani — pentru a evita tchizma In lu­mea tenisului, deşi profesionis­mul, pe care nu l-am primit pe uşa din faţă, a intrat pe uşa de serviciu. Să lăsăm timpul să judece“. Mult mai interesante par propunerile preşedintelui ita­lian privitoare la un viitor cam­pionat european amator, singu­rul in măsură să contracareze fostele mari turnee, deschise acum şi celor ce primesc bani pe faţă şi celorlalţi. Miercurea de la Foro Italico nu a fost favorabilă cuplului Ion Ţiriac — Iile Năstase, care a pierdut dreptul de a figura în semifinală, lăsîndu-se depă­şit de tinerii australieni (În­vinşi de cei doi români, la sim­plu), Dick Crealy şi John Ale­xander. După un prim set ciş­­tigat cu 7—5, Năstase nu-şi va­(Continuare In pag. a 4-a) ABSOLVENTUL | I. C. F. ] A­ncheta Întreprinsă recent de ■ ziarul nostru în rindurile spe-­­ cialiştilor şi, cu deosebire, * rezultatele d­in ultimii ani ■ ale gimnasticii noastre, l-au I adus nu o dată pe primul * plan al discuţiilor — fie desfăşurate ■ într-un cadru organizat, fie ocazionale I — pe antrenorul de gimnastică. Iar­­ atenţia s-a îndreptat insistent spre ■ absolvenţii I.C.F., aceia care, la termi- I narea Institutului, primesc un document oficial ate­­­stînd specializarea în gim- I nistica şi calificarea de antrenor. Deci, I garanţii de competenţă profesională, multiple posibilităţi de a acţiona pract­­­tic, acolo unde şi este de fapt locul I specialistului. Nu s-ar putea spune că sunt puţini aceia care pleacă de la ■ I.C.F. să lucreze în gimnastică. De pildă, numai în ultimii zece ani, 290 de absolvenţi cu specialitatea gimnastică I au fost repartizaţi în asociaţii, în clu-­­­buri şi în alte unităţi sportive din întreaga ţară. E o cifră care, dacă ar­­ coincide cu situaţia reală de pe teren,­­ ar corespunde pe deplin necesităţilor actuale. Din păcate, realitatea este cu­­ totul alta. Nu toţi cei ce ar trebui­­ să-şi desfăşoare activitatea în gimnas­tică o fac cu adevărat, iar o bună­­ parte din cei care lucrează, totuşi, ca profesori de educaţie fizică sau­­ antrenori, nu o fac cu toată pasiunea ■ şi răspunderea impuse de această pro­­­fesiune, ci pur şi simplu pentru a-şi­­ îndeplini o obligaţie de serviciu. ■ Neîndoios, problema este complexă­­ şi numeroase aspecte concură la apari­ţia şi persistenţa neconcordanţelor­­ amintite. Sublinierea cîtorva dintre ele­­ ar fi necesară. Specializarea, de pildă, începe la I.C.F. în al treilea an de­­ studiu. Cum nu întotdeauna printre­­ studenţi se găsesc foşti gimnaşti frun­taşi sau sportivi activi şi cum Minis­terul învăţămîntului fixează cifră obli-­­ gatorie de plan privind specializarea in gimnastică, nu o dată conducerea­­ I.C.F. se vede obligată a recurge la I soluţii artificiale, urmărind completarea locurilor vacante cu studenţi care nu­­ au o chemare anume pentru gimnas- I tică. Metoda nu are darul să contribuie la formarea unor antrenori şi profesori I pasionaţi pentru acest atît de dificil I sport. . Insuficienta conlucrare dintre comisia I de repartizare şi delegaţii C.N.E.FS. a­u dus uneori la situaţii în care la repar- _ tizarea absolvenţilor I.C.F. nu s-a ţinut I seama de nevoile stringente ale mis- I cării sportive. Tineri profesori bina­r pregătiţi, cu dorinţă fermă de a-şi I pune priceperea şi cunoştinţele în I slujba gimnasticii, au fost repartizaţi­­ în şcoli sau în alte unităţi fără a avea acolo cele mai elementare condiţii de­­ activitate, în timp ce cadre mediocre­­ au primit locuri de muncă cu condiţii optime. Poate că din această cauză, ■ poate şi pentru faptul că unii tineri ■ profesori s-au speriat de primele greu- I tăfi ce li s-au ivit în cale, neschiţînd * nici un efort de a le înlătura, se asistă ■ în ultimii ani la prea multe exemple de reprofilare a acestora. Deoarece în ■ gimnastică, se ştie, rezultatele se obţin ■ destul de greu, cu multă răbdare nu puţini sunt acei specialişti care dezer- * tează, preferind jocurile sportive în a care, de regulă, în numai cîteva luni se pot realiza rezultate remarcabila * pe plan local. Iar profesorii cu spe- ■ cialitatea gimnastică fac probabil această opţiune fără remuşcări, din * mai multe motive: în şcoală sunt mai­­ bine apreciaţi de conducere (dornică, de regulă, de rezultate imediate) şi­­ premiaţi chiar; au unele satisfacţii ■ morale şi materiale şi, apoi, nimeni —­­ de la Ministerul învăţămîntului sau * de la federaţia de specialitate — nu-i ■ mai trage la răspundere pentru unele lipsuri ale muncii lor: * Experienţa altor ţări, unde se pregă ■ tesc profesori de educaţie fizică pen- I tru şcoli şi pentru secţiile şcolare de * gimnastică (care nu pot deveni antre- ■ nori) şi, separat, antrenori de gim­nastică (proveniţi din rindurile sporti- ■ vilor fruntaşi), cu o pregătire de spe­­a­cialitate de 4—5 ani, repartizaţi numai în secţii de performanţă de la cluburi, 9 mai buna salarizare a antrenorilor, în­ ■ deosebi a celor cu rezultate remar­cabile în munca de depistare, creştere­­ şi desăvîrşire a măiestriei gimnaştilor ■ sunt realităţi care ar trebui luate în I consideraţie şi de forurile de resort * din ţara noastră. Ar trebui luate ase- f menea măsuri, care să asigure o mai I mare chemare a absolvenţilor I.C.F. * spre activitatea de antrenorat, in­sec­­a fiile din asociaţii şi cluburi, care să-i stimuleze mai substanţial pa absol- * venfii pasionaţi şi hotărîfi tn înfrunta­ a rea greutăţilor începutului. Specialistul I.C.F. trebuie să devină­­ un cadru de nădejde al mişcării noastre e sportive, în jurul căruia să pulseze o activitate laborioasă Nu trebuie precu- * Î ieşită nici o măsură care ar conduce l­a realizarea neintîrziată a acestui major deziderat, 1 Constantin MACOVEI a Unul dintre cicliştii francezi, remarcaţi în acest sezon, este Jean Jourden, ciştigătoml recentei curse „fra Polymultiplite", care a reunit o serie de aşi profesionişti ai pedalei. Iată-l pe Jean Jourden (dreapta), împreună cu Raymond Poulidor, marele său învins Fotd­ A.F.P.

Next