Sportul, iunie 1968 (Anul 24, nr. 199-228)

1968-06-02 / nr. 200

NOII CAMPIONI NAŢIONALI SEMIMUSCĂ: Petre Ganea (Dinamo Bucureşti) MUSCA : Constantin Ciucă (Steaua) COCOŞ : Nicolae Gîju (Steaua) PANA : Aurel Simion (Muscelul Cîmpulung) SEMIUŞOARA : Calistrat Cuţov (Dinamo Bucureşti) UŞOARA : Vasile Antoniu (Dinamo Bucureşti) SEMIMIJLOCIE: Victor Silberman (Steaua) MIJLOCIE UŞOARA: Ion Covaci (Dinamo Bucureşti) MIJLOCIE : Gheorghe Chivăr (Steaua) SEMIGREA: Ion Manea (Dinamo Bucureşti) GREA: Ion Alexe (Dinamo Bucureşti) La juniori, au ciştigat: Paul Dobrescu (pană) şi Vasile Lehăduş (grea). BELLAVISTA Magic care a luminat care atrage efemeri­dele cu forţa căldurii unei uriaşe veilleuse de loc intime. Cinci seri la rînd, de fiecare dată timp de peste trei ore, magnetul corzi­lor paralele a fascinat mii de priviri. Şi luminile s-au stins pentru a se reaprinde cu tot mai multă strălucire pină la apoteoza seratei finalelor. Avem astăzi 11 campioni republicani, ono­raţi cu centuri, medalii şi cadouri, mingulaţi de privirile unei codane în costum naţional. Suntem­ poate mai edificaţi asupra perspec­tivelor olimpice. Dar, după legea firii, vom uita intr-o zi finalele­­din 1968. Ceea ce insă va fi greu să nu ne amintim este tabloul magnific de simbătă seara, bellavista, pano­rama largă, in amfiteatru, a stadionului strîns in semicerc, dind acolada simbolică întreceri­lor din ring. Peste zece mii de oameni şi-au mărturisit fidelitatea faţă de box onorind cu prezenţa lor, cu aplauzele şi oftaturile lor, deopotrivă virtuţile, ca şi slăbiciunile pugiliştilor. Am auzit, repetată, pe gradene şi in fo­toliile de ring, întrebarea, aparent naivă, dar plină de miez, de optimism: ce va fi anul viitor la campionatele europene, în­credinţate Bucureştilor ? Vor fi suficiente tribunele stadionului Republicii, vor mai fi bilete la hala Expoziţiei ? Semnele acestea interogative conţin în fond un cec­in alb acordat cu pline nădejdi boxului românesc. Ele recunosc popularitatea extraordinară a unui sport capabil să polarizeze, intr-o sin­gură seară de început de iunie, 15 000 de pasionaţi în jurul careului cu adevărat ma­gic, dacă e să judecăm după forţa sa de atracţie. S-au stins luminile şi aseară. Le-am în­soţit ultimele pîlpîiri cu senzaţia certă că nu aşteptăm decit reaprinderea lor, la pro­xima sărbătoare a boxului autohton. Si aceasta e in firea lucrurilor... Victor BANCIULESCU t.ULTIMA ORĂ DINAMO BUCUREŞTI — RUDA HVEZDA FRAGA­N LA HALTERE IN SALA Dimm­o din Capi­­talit i-a desfăşurat ieri după* amia** Intilnirea Internaţiona­li de haltere dintre echipele Dinamo Bucureşti şi Ruda Hvezda Praga. Dinamovişti bucureşteni au reuşit să-şi judece victoria cu scorul final de 5—1. ECHIPELE DE FOTBAL ALE ANGLIEI ŞI U.R.S.S. — ÎN­VINSE In preliminariile olimpi­ce, ieri la Ostrava, echipa Cehoslovaciei a dispus cu 5— 0 (2—0) de reprezentativa U.R.S.S. şi s-a calificat în tur­neul final din Mexic. (In pri­mul joc fotbalistii sovietici cîştigasergi cu 3—2). 9 Partida amicală de la Hanovra, dintre selecţionatele R.F. a Germaniei şi Angliei a revenit formaţiei gazdă, cu 1—0 (0—0). In min. 81 șutul lui Beckenbauer a fost de­viat de Labone în propria-i poartă, apărată de Banks. (Alte amănunte despre aceste meciuri, în ziarul nostru de mîine). ÎN TURUL ITALIEI... ...etapa a 12-a (Gorizia —­ Tre Cime di Lavaredo, 213 km) cu sosirea la o altitudine de 2 300 m, a fost cîștigată de Eddy Merkx în 6h 20:26, care a preluat și tricoul roz. In a­­ceastă etapă Gimondi a pier­dut 6:09 minute. IN primele meciuri de DUBLU... ...din turneul de tenis de la Roland Garros, perechea Ți­­riac, Năstase a dispus cu 6—1, 6— 0, 6—1 de cuplul Perry (S.U.A.), Zuleta (Ecuador), Io­­vanovici, Franulovici (Iugo­slavia) au întrecut pe Dron, Mărmureanu cu 6—4, 6—2, 3—6, 8—6. PROLETARI DIN TOATE TARILE, VNITI-VAI După meciuri aprige, campionatele de box s-au încheiat ZECE TITLURI ÎN POSESIA BOXERILOR BUCUREŞTENI UNUL LA CÎMPULUNG-MUSCEL ■ Cîmpulungeanul Aurel Simion, noul campion al cate­goriei pană, a primit premiul (un aparat de radio „Mamaia") acordat de Loto-Kronosport celui mai bun boxer al finalelor. ■ Au fost premiaţi, de asemenea, antrenorii Constantin Nour (Dinamo), Ion Chiriac (Steaua) şi Cristian Panaitescu (Muscelul — Cîmpulung). Inspirat In fazele d­e poartă, Dumi­­trache înscrie un nou gol pentru echipa sa. Foto: Fr. Brandrup Ultimul joc de antrenament al jucătorilor aflaţi In lotul A. Înaintea meciului cu Olanda, de miercuri, a avut loc ieri în compania echipei belgiene F. C. Bruges, care s-a stabilit pentru mai multe zile pe litoralul Mă­rii Negre. E de la sine înţeles, deci, că belgienii au venit la odihnă, că odihna la Ma­maia le prieşte, pentru că în prima parte a jo­cului de ieri l-au impus În faţa selecţionaţilor noştri, l-au do­minat, au deschis scorul ln min. 22, prin Carteus, au ratat prin lombert două ocazii (în minu­tele 20 şi 24) şi chiar după ce Dinu şi Dumitrache au înscris pentru echipa noastră (minutele 25 şi 42), belgienii au reuşit să egaleze prin Loscke, cu cîteva secunde înaintea păuzei. Şi pentru că a fost, totuşi, vorba de o verificare a poten­ţialului jucătorilor noştri, tre­buie spus că în primele 45 de minute echipa s-a mişcat în an­samblu greu, a practicat un joc confuz, că Dobrin şi Sasu nu s-au văzut în teren, fapt ce a determinat pe antrenori să-i în­locuiască în partea a doua a jocului, cu Dum­itriu II şi Gro­­zea. După părerea noastră, nu numai aceştia trebuiau înlo­cuiţi. Am fi vrut să-i vedem pe gazon şi pe D. Nicolae sau Mo­­canu (pe linia de fund) şi poate chiar pe Dum­itriu III, în locul lui Ghergheli, care ni s-a părut extrem de obosit. In repriza secundă atacul e­­chipei noastre, prin introduce­rea lui Dum­itriu II, a acţionat cu mai multă fantezie şi din nou Dumitrache şi Dinu mai înscriu cite un gol (în minutele 46 şi 65). Din păcate, însă, multe faze reuşite create de Dum­itriu şi Grozea s-au „stopat“ la Kallu care, în treacăt fie spus, nu de­ţine forma lui cea mai bună­­(Oare de ce nu a fost chemat în acest lot şi Haidu, la această oră, credem, cea mai bună ex­tremă stingă din ţară ?). Oaspeţii, deşi conduşi cu o diferenţă de două goluri, nu au cedat lupta, au dat, pînă la sfirşitul partidei, o ripostă ie- f rioasă selecţionabililor noştri şi numai o bară (Lambert) şi­­ cîteva intervenţii de ultim mo- I ment ale lui Coman, au făcut ca scorul să nu arate altfel la I sfîrşit. A impresionat plăcut I gabaritul înaintaşilor belgieni , Lambert, Carteus şi Thio, care­­ i-au supus la eforturi pe apă- * rătorii noştri Hălmăgeanu,­­ Barbu şi Ivăncescu. Pe scurt, cei aproximativ 1­5 000 de spectatori au asistat la­­ Un meci curat (trei faulturi în 1 90 de minute), la un antrena­ment util pentru jucătorii ro-­­ mâni şi s-a bucurat de un arbi- jj traj bun prestat de Andrei Ră­­dulescu. | Formaţiile : LOTUL A : Co- |­man — Ivăncescu, Barbu, Hăl­măgeanu, Deleanu, Ghergheli, I Dinu, Sasu (din minutul 46­­ Grozea), Dobrin (din minutul­­ 46 Dum­itriu II), Dumitrache,­­ Kalle. F. C. BRUGES : Bonne (din I minutul 46 Mayer) — Bastyn, * Deconinck, Axelson, Savat, I Daele, Hinderyck, Thio, Car- 9 teus. Lambert, Loscke. , Cristian MANTU ■“ ÎNAINTEA MECIULUI CU OLANDA: LOTUL A-F. C. BRUGES 4-2 (2-2) ! Petre Ganea (dreapta) plasează o lovitură la figură. Drăgan răspunde cu un croşeu, dar — după cum se vede în imagine — ofensiva dinamovistului este vijelioasă Fericit, Ciucă îl sărută pe an­trenorul Marcu Spakov, după victoria obţinută asupra lui Gruiescu ÎNAPOIEREA ÎN CAPITALĂ A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOV. NICOLAE CEAUŞESCU Simbătă seara s-a înapoiat în Capitală, după o vizită fă­cută în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, la in­vitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugo­slavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Stat, care a fost întovărăşit de so­ţie. Din delegaţie au făcut par­te tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, care a fost întovă­răşit de soţie, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul Ro­mâniei la Belgrad. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost salu­tată de tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădea­­nu, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deţ, de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., secre­tari ai C.C. al P.C.R., vicepre­şedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, conducători ai insti­tuţiilor centrale şi organiza­ţiilor obşteşti, generali, zia­rişti români şi coresponden­ţi ai presei străine. Au fost de faţă şefi ai mi­siunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă Ro­mânia, membri ai Ambasadei Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia. Un mare număr de locui­tori ai Capitalei, aflaţi pe ae­roport, au făcut o primire deosebit de călduroasă con­ducătorilor partidului şi sta­tului nostru. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer răspund uralelor mulţimii, dau mină cu numeroşi bucureşteni care au venit să-i întîmpine. Un grup de pionieri au oferit flori membrilor delegaţiei. (Agerpres) iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiimiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiimiiiiimiimiiiiiiii « Filmul meciurilor ! Intr-adevăr, excelent organizat şi avînd nume * „sonore“ pe afiş, boxul poate oricînd concura în „ popularitate jocul cu balonul rotund. Aseară, cu ocazia finalelor naţionalelor de box, ■ cu mai bine de o oră înaintea primei lovituri­­ de gong, mii de spectatori luaseră loc în „pot- I coava“ stadionului din dealul Spirii. „Speriaţi“ pro-­­ babil de rafalele de ploaie căzute în cursul amie-­­ zii, mulţi dintre martorii finalelor au pornit la­­ arenă „înarmaţi“ cu umbrele şi fîşuri. Norii care au defilat în pluton n-au mai dat însă drumul robinetelor astfel că reuniunea s-a disputat în I excelente condiţii. După această succintă intro- I ducere, ne permitem acum să vă prezentăm co- . m­entariile celor XI „bătălii“ ale ringului naţio- I palelor de la semimuscă la­ grea. PRIMA SURPRIZA Cat. semimuscă (48 kg). Primul meci al fi­nalelor de seniori a o­­ferit miilor de specta­tori și prima surpriză. Tinărul dinamovist Pe­tre Ganea a îmbrăcat tricoul de campion, răs­­turnînd toate previziu­nile. El a atacat cura­jos, din primul și pînă în ultimul minut, pla­­sînd serii de mare e­­fect la corp şi directe de dreapta la figură. Prima repriză a aparţi­nut, ce-i drept, stelis­­tului Vasile Drăgan care, din defensivă, a contrar precis, stopînd atacurile impetuoase ale adversarului. Ganea continuă atacurile şi în repriza secundă, cînd Drăgan nu schiţează I nici un atac. Dinamo- * vistul îl forţează pe . Drăgan să accepte lup- I ta de aproape, constru- * ieşte atacuri după a- a tacuri, fapt care-1 e- j nervează pe acesta din * urmă. Drăgan loveşte , deseori neregulamentar, I cu capul sau cu mănu- I sa deschisă, şi e făcut­­ atent de arbitrul Voi- I culescu. Ultima repri- ■ ză aparţine — de de- . parte — dinamovistu- I lui. Drăgan este aver- * tizat pentru un „cap“ , şi, imediat este făcut I groggy în picioare. în­­ asemenea situaţie, toţi­­ judecătorii au acordat I decizia tînărului Ganea, ■ care cîștigă primul său­­ titlu de campion. (Continuare in pag. a 4-a) „ALCHIMIA“ PERFORMANŢEI D­e la simplul rezultat, sportul I a ajuns la o noţiune mult mai­­ complexă, aceea de perfor­manţă în care se include,­­ printre altele, apropierea ori­­ depăşirea acelor limite consi­derate maxime pentru capacităţile fi-­i­zice ale omului, la un moment dat.­­ Dar nu o asemenea analiză îşi pro­pune articolul de faţă, ci cu totul alt- I ceva, fără a părăsi aria specifică per- | formanţei, privită însă din unghiul extrem de interesant al forţelor aparent I exterioare, care concură la realizarea | marilor rezultate. Daca pînă nu de mult atletul (în I înţelesul cel mai cuprinzător al no­ I­ţiunii, deci în sensul său olimpic care-i include şi pe sportivii practicînd jocu- I rile) se angaja de unul singur în lupta­­ sa cu timpul şi distanţele, de la o vreme încoace în sprijinul său au venit, I pe lîngă antrenori şi metodişti, mulţi I cercetători din domenii ştiinţifice foarte diverse. Alimentaţia sportivului de per- I formantă a devenit ea însăşi o sursă I de literatură specifică , medicamentaţia de asemenea (excluzând, bineînţeles sub- I stanţele toxice ale dopojului tocmai pen- I tru motivul că sînt potrivnice omului şi nu în favoarea lui), pune la dispoziţia I celor care atacă plafonul superior al I capacităţii fizice vitamine complexe, tranchilizante, fortifiante multiple ; aero- I dinamica a înlesnit schiorilor găsirea­­ acelei poziţii favorizante pentru obţi­nerea marilor viteze prin studiul în I acelaşi culoar de vid unde sunt testate­­ şi create condiţiile înghiţirii spaţiilor cosmice de către vehiculele epocii noas-­­ tre ; barocamera familiară zburătorilor­­ astrali i-a primit, în ultimii patru ani, pe viitorii concurenţi olimpici de la I Mexic; psihologia, cu ce are ca mo-­­­dem, dar şi tradiţional (unii preconi­zează yoga ca mijloc eficient de deco­­g­nectare după efort) este prezentă la­­ startul comun al ştiinţelor în favoarea sportului, start de la care nu absentea­ză nici cibernetica. Tuturor acestora li­­ s-a adăugat, de multa vreme, industria,­­ nici ea străină de cercetarea ştiinţi-­­ fică, dînd un utilaj ultramodern nu nu- i­mai sporturilor mecanice (auto, aviaţie, moto, ciclism etc.), dar şi celorlalte : I prăjina de fibre, schiurile melaminate, I ţesături speciale, piste de tartan şi multe ■ altele. Performanţa a devenit, după cum se vede, rezultanta unui efort conjugat şi I nu numai de factură musculară, ca altă ■ dată , iar realizatorul ei poate fi ase- I muit unui beneficiar al unor surse va- t riate de inspiraţie dar şi de sprijin, un­­ exponent al unor virtuţi umane, pe care I el, cel mai bine, le poate exprima prin propriile sale calităţi fizice, de voinţă şi capacităţi tehnice. O gamă întreagă , de elemente se combină, tntr-o retortă I nevăzută, în care au loc adevărate fe­nomene de transmutaţie. Sigur că preponderenţa rămîne de I partea acestor din urmă atribute, dar ■ nici celelalte nu pot lipsi, tocmai pen- | tru că este vorba despre performanţă. Tn fond, cu cît se urcă In scara valori- I că a efortului uman şi cu cît acesta­­ are de suportat un asalt multiplicat zi I de zi, ceea ce-l departajează pe perfor- I mer de ceilalţi sportivi poate fi tocmai­­ folosirea în plus a unuia sau mai multor I elemente ce-i stau la dispoziţie azi şi dintre care au fost enumerate aici doar I cîteva. I A menţine lupta sportivă, individuală­­ sau colectivă, în perimetrul exclusiv al­­ muşchilor şi al regimului dur de pregă­tire, este şi inuman şi neştiinţific. A I căuta stabilirea unor procente matema­tice corespunzătoare fiecărui element­­ care compune, în ultimă analiză, per- ■ formanța este, în schimb, absurd. ■ Soluţia logică este aceea a unei îm- I perechieri judicioase a tuturor acestor adiacente pentru obţinerea celui mai I favorabil unghi, a celei mai echilibrate ■ soluţii corespunzînd calităţilor fizice,­­ morale, intelectuale şi tehnice ale spor- | tivului, adică individualităţii sale de- . pline. I Em. VALERIU .

Next