Sportul, iulie 1968 (Anul 24, nr. 229-259)

1968-07-01 / nr. 229

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VAI Redacţia si­ administratia astral:: •A Vasile Conta nr. 16, tel. d­TIOfOS, I interurban 72 si 286T Telex ||| sportrom -buc. 180, fii: Anul XXIV Nr. 229 (5663) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCATIE FZICA SI SPORT Luni 1 iulie 1968 LIA MANOLIU IN SERIE: NOI- RECORD LA DISC CU 57,98 m l © ILEANA SILAI - 2: 02,5 PE 800 m, VIORICA VISCOPOLEANU - 6,44 m LA LUNGIME OSNABRÜCK, 80 (prin te­lefon). Intîlnirea internaţiona­lă de atletism dintre repre­zentativele feminine ale R.F. a Germaniei, Olandei şi României a prilejuit o serie de dispute foarte interesante la capătul cărora au fost în­registrate cîteva performanțe de seamă, cu puternic ecou în această perioadă de inten­se pregătiri pentru J.O. Pentru noi, lista acestor performanțe majore începe cu noul record al UNEI MANO­MU — 87,98 m la aruncarea discului. Rezultatul capătă o semnificaţie în plus dacă ţinem seama că în acest con­curs Ma a întrecut-o pe fosta recordmană mondială Piesei Westermann (peste 60 m în acest sezon). Un remarcabil succes a repurtat şi Viorica Viscopoleanu, învingătoare netă (6,44 m) la săritura în lungime, asupra unor atlete bine cunoscute. Ileana Silai a terminat pe locul doi cursa de 800 m dar rezultatul său (2:02,5) reprezintă un nou re­cord român. Iată rezultatele înregistra­te : 100 m: 1. v. d. Berg (O) 11,6, 2. Hennipman (O) 11,8, 3. Reichert (RFG) 11,8, 4. Rost (RFG) 11,9, 5. Marinescu (R) 12,3, 6. 1. Petrescu (R) 12,5: 200 m: 1. Jahn (RFG) 23.8, 2. Herrmann (RFG) 24,0, 3. Hennipman (O) 24,0, 4. Sterk (O) 24,0, 5. I. Petrescu (R) 25,2, 6. A. Petrescu (R) 25,6; 400 m: 1. Louer (0)53,7 — rec. egalat, 2. v. d. Hoeven (O) 53,9, 3. Henning (RFG) 54.8, 4. Köpke (RFG) 56,3, 5. Bădescu (R) 56,3, 6. Gabor (R) 58,3 ; 800 m: Kaizer-La­­man (O) 2:0??, ?. Silai ,'P) 2:02,5 — record, 3. Gommers (O) 2:03,0, 4. Rottmüller (Continuare în pag. a 4-a) LIA MANOLIXi VASILE SELEJAN (Dinamo), UN MERITUOS CAMPION NATIONAL DE SEMIFOND Ü LA JUNIORI MARI: M. ION­IŢĂ (Dinamo), IAR LA JUNIORI MICI: P. CÎRNEANU (Steaua) Clubul sportiv Dinamo a re­purtat cel de al 4-lea succes în finalele campionatelor na­ţionale de ciclism-şosea din a­­cest an, obţinînd astfel toate trofeele puse în joc la seniori. Este un succes remarcabil, care creează clubului din şos. Ştefan cel Mare obliga­ţii în plus faţă de ciclism, disciplină care-i aduce suc­cese cu... carul. Antrenorul NICOLAE VOICU şi-a dovedit încă o dată capacitatea sa. Cu migală şi răbdare a cizelat talentul minusculului VASILE SELEJAN, ridicîndu-l pe a­­cest tinăr alergător pînă la treapta de campion al ţării. Proba de semifond, pa­vara Vasile Selejan a cîştigat-o în­deosebi datorită forţei dove­dite în final, îi deschide di­namovistului calea spre alte confirmări (am dori îndeo­sebi pe plan internaţional) proporţionale cu talentul, am­biţia şi forţa sa. La juniori, în mod surprin­zător, ambele titluri au reve­nit reprezentanţilor Capitalei. La cei mici, munca antreno­rului CONSTANTIN VOICU a ieşit din nou în evidenţă, iar la cei mari, dinamoviştii au realizat o nesperată victorie. Pînă în apropiere de final, am crezut că locul I la juniori mari va aparţine clujeanului Ion Selejan (fratele campio­nului de seniori), dar acesta a căzut în ultimele ture şi a Hristache NAUM (Continuare in pag. a 8-a) Aspect din timpul desfăşurării campionatului naţional de semifond individual pe circuit Foto : A. NEAGU PROGRESUL ŞI CRIŞUL AU CIŞTIGAT BĂTĂLIA BARAJULUI... a. TIMISOARA ETAPA I BARAJUL IN CIFRE ARAD ETAPA I Crişul — Progresul 2—1 (1—0). Steagul roşu Braşov — Politeh­nica Galaţi 2—0 (1—0). ETAPA A n-A Progresul — Politehnica 4—2 (1-0). Steagul roşu — Crişul 1—1 (1—0). ETAPA A m-A Progresul — Steagul roşu 2—0 (1-0). Crişul — Politehnica 2—0 (0—0). CLASAMENT 1. Crişul 3 2 1 0 5—2 S­t. Progresul 3 2 0 1 6—4 4 3. Steagul roşu 3 111 3—4 3 4. Politehnica 3 0 0 3 2—3 0 TIMIŞOARA, 30 (prin tele­fon, de la trimisul nostru). Stadionul C.F.R. , timp fru­mos , aproximativ — 10 000 spectatori. Au marcat: Ţară­­lungă (min. 44 şi 88) şi Oaldă (rab­. 61). PROGRESUL : Matache — Marinescu, Măndoiu, Grama, Ad. Constantinescu, Neacşu, Şpangher, Oaldă, Alecu (min. 70 — Mateianu), Matei, Ţară­­lungă. STEAGUL ROŞU : Aflama­­che — Ivăncescu, Jenei, A­­lecu, Rusu, Pescaru, Cadar (min. 60 — Nicolae), Necula, Gane, Iordache, Györfi. Au arbitrat foarte slab I. Slama (Cehoslovacia) la cen­tru, A. Mateev (Bulgaria) și K.­sarka (Cehoslovacia) la tuşă. Gaz metan Mediaş — A. S. Cu­­gir 1—0 (1—0). Metalul Turnu Severin — Chi­mica Tîrnăveni 1—1 (1—0). ETAPA A I-A Gaz metan Mediaș — Chimica Tîrnăveni 1—0 (1—0). A. S. Cugir — Metalul Tr. Se­verin 2—1 (1—0). ETAPA A I-A A. S. Cugir — Chimica Tîrnă­­veni 1—0 (1—0). Metalul Tr. Severin — Gaz me­tan Mediaș 1—0 (0—0). CLASAMENT 1. Gaz metan 2 2 0 1 2—1 4 2. A. S. Cugir 3 2 0 1 3—2 4 3. Met. Tr. Severin 3 111 3—3 3 4. Chimica Tîrnăveni 3 0 12 1—3 1 Cel mai aşteptat joc al ac­tului trei al barajului pentru divizia A a debutat sub sem­nul unui suspens dramatic prelungit... 44 minute. In a­­ceastă perioadă, deşi echipele au schiţat cîteva acţiuni ofen­sive, dominanta jocului a fost frica de GOLUL FATAL. Pri­mul gol era considerat aprioric decisiv de către ambele echipe, un fel de cap de pod spre di­vizia A. Apreciere întru-totul fondată, ţinînd seama mai ales de profundele lui implica­ţii psihologice asupra ambe­lor combatante. Chimia Rm. Vilcea — Victoria Roman 1—0 (0—0). Progresul Brăila — Gloria Bîr­­lad 4—0 (1—0). ETAPA A n-A Ro-Gloria Bîrlad — Victoria man 3—1 (0—0). Progresul Brăila — Chimia Rm. Vîlcea 0—0. ETAPA A m-A Progresul Brăila — Victoria Ro­man 2—1 (1—1). Chimia Rm. Vîlcea — Gloria Bîrlad 2—2 (1—0). CLASAMENT 1. Prog. Brăila 3 2 1 0 4—1 3 2. Chimia Rm. Vîlcea 3 1 2 0 3—7 4 3. Gloria Bîrlad 3 111 8—7 3 4. Victoria Roman 3 0 0 3 2—0 6 După 44 minute de tensiune surdă, golul a căzut dintr-o fază banală. Surprinzător de banală. Cînd mai erau doar 60 de secunde pînă la pauză, o minge aruncată de bucureş­­teanul Alecu în faţa porţii lui Adamache a surprins, prin traiectoria ei bizară, cinci oameni. Pe fundaşii braşoveni Jenei şi Alecu, care au sărit spre ea împreună cu Oaidă, dar nici unul din ei n-a lovit mingea, care a căzut în pă­­mînt, l-a sărit pe Ivăncescu, Adamache a făcut un pas spre balon, dar s-a oprit, iar Ţară­­lungă a ţîşnit ca un fulger printre toţi „înfigind“ mingea în plasă: 1—0. Acţiune de o si­militudine izbitoare cu cro­­şeul fulgerător din box care prinde fracţiunea de secundă cînd adversarul coboară cu doar 2—3 centimetri garda. Vă mărturisim că reacţia „elec­trică“ a lui Ţaralungă a uluit tot stadionul, inclusiv pe ju­cătorii celor două echipe... După pauză, Progresul plea­că foarte decis la atac, apre­ciind fără îndoială, realist, că jocul de apărare poate s-o coste. Stegarii, surprinşi, nu găsesc un antidot eficace ac­­ţiunilor ofensive repetate ale bucureştenilor. Golul al doilea cade la fel de neaşteptat o deschidere lungă spre Oaidă. Marius POPESCU (Continuare In pag. a 3-a) BRAŞOV ETAPA I IN CEASUL AL 12-lea! PROGRESUL - STEAGUL ROŞU 3-0 (1-0) Ţarălungă (Progresul), auto­rul a două gol­uri MOTIVELE BUCURIEI... De vineri plnă marţi, te­­renurile-satelit ale „uria­şului“ de la „23 August" găzduiesc cele 6 team-uri care-şi dispută medaliile onorifice ale campionatului republican de fotbal al li­ceelor. Această simplă ală­turare de cuvinte care strînge în expresia ei o frumoasă iniţiativă aştep­tată de ani, are menirea să ne bucure şi inima şi cu­getele. Ne bucură pentru că ne oferă convingerea depărtă­rii in timp a zilelor ace­lora, când mingea de fotbal era repudiată in incinta şcolilor noastre, iar cei ce o îndrăgeau, chemaţi la ordine cu o totală asprime... Ne bucură că acum, cînd sălile de clasă se zugrăvesc şi băncile suportă , toaleta f­estivală a timplarilor, li­ceenii noştri îşi încearcă şansa intr-o întrecere pre­gătită şi organizată temei­nic. Am fost ieri la „23 Au­gust“... Neaşteptat de mulţi spectatori urmăreau dispu­ta aprigă, dar prietenoasă cu fair-play-ul, a liceenilor, şi, ca pe toate stadioanele lumii, bucurii şi decepţii... Şcolarii din Calafat au pă­răsit terenul învinşi de co­legii lor bucureşteni, dar unul a avut superba tărie de a recunoaşte: „Bravo, băieţi! Aţi fost mai buni*. Minute în şir am fost mar­torii amărăciunii lui Rădu­­lescu, de la Liceul nr. 27 din Bucureşti, ale cărui şu­turi au izbit de trei ori consecutiv bara. Am văzut apoi inexprimabila explo­zie de bucurie, cînd min­gea lovită de el s-a oprit in fundul plasei adverse: un salt­­ la Eusebio şi nişte îmbrăţişări care amintesc de golul lui Domenghini... Ne-am convins, o dată in plus, la ce tensiune înaltă sunt trăite bucuriile şi ne­cazurile sportive ale celor 17 primăveri! Pe un cer atit de senin, un nor aducător de ploaie, ambiţioasa echipă din Băicoi, venită la Bucureşti cu tricouri şi ghete de im­prumut, condusă de un in­structor necalificat... Cităm cuvintele, nu lipsite de me­lancolie, ale unuia dintre ei: „Ce bine ar fi să ne clasăm pe un loc fruntaş. Poate la anul, şcoala ne-ar sprijini mai mult“. Ce pă­rere aveţi dv., profesorii din Băicoi? Zău, nu-i păcat? Dar, cerul a fost mai mult senin... Pentru azurul lui, pentru curata încrin­­cenare a luptei sportive, pentru zîmbetele curate ale liceenilor, la victorie, ca şi pentru la fel de curatele lacrimi căzute la înfrlnge­­re, cei prezenţi la această sărbătoare a finalei au toate motivele să se bucure. Ovidiu IOANITOAIA Apărarea formaţiei sucevene s-a dovedit foarte greu de depăşit in primele partide ale turneului. Va rezista ea astăzi lui Nicu­­lescu şi companiei ? Citiţi in cursul acestei săptămini in sportul • MARŢI : Sub semnul cercurilor olimpice - Un interviu cu Avery Brundage, preşedintele C.I.O.­­ MIERCURI : Drum bun ! O pagină de automobilism-turism-alpinism - Sîntefi un bun automobilist ? Un test interesant de Norman Demon - Unde, cînd, cum putem face turism nautic ? de Anton Voicu ® JOI : Miniromanul Jocurilor Olimpice - Ediţia a ll-a, Paris 1900, de Victor Bănciulescu ® VINERI : Emoţionanta poveste a bobului­­de la Frim şi Killian la Monti şi Panţurai, de Gh. Russu-Şirianu ® STMBATĂ : Întoarcerea fiilor risipitori, de Dan Deşliu . DUMINICĂ : Două pagini de magazin sportiv. Din cuprins :­­ Suporterii fotbalului, schiţă umoristică de Wolf Brenneke . Maestrul PETRE STEINBACH prezintă copiilor, marţi, joi şi sîmbătă, alte trei capitole din Abecedarul micului fotbalist DEBUT VICTORIOS AL HANDBALIŞTILOR În primul joc susţinut de echipa României în csJfw-Î fL­ îK­o lui hiierr­ Gl­omil de Siun­d­­bal masculin de la Zagreb, aceasta a în­trecut reprezentativa Uniunii Sovietice cu scorul de 19-13. Vom reveni cu amănunte. Citiţi in pag. a 4-a: • 13 victorii româneşti (din 17 posi­bile) în „Regata Tampere" • Echipa de box (tineret) a României învingătoare cu 10—8 în Ungaria • Alica Andrei şi Vasile Costa pe pri­mele locuri la Innsbruck • Şerban Ciochină învingător la München Micuţa Mariana Simionescu, un real talent al secţiei de tenis a „Tinărului dina­­moi­ist“, s-a remarcat cu ocazia intilnirii susţinute la sfirşitul săptăminii in compania formaţiei Şcoala sportivă Ruse (R. P. Bulgaria) (Citiţi rezultatele in pag. a 2-a) FARMECUL NOCTURNELOR V­ara se face din ce în ce mai simţită,­ Atit prin ascendenţa treptată, dar sigură, a mercu­rului termometrelor, cit şi prin descreşterea volumului activi­tăţii sportive. In majoritatea ra­murilor sportive au fost desemnaţi cam­pionii şi cîştigătorii principalelor compe­tiţii naţionale. Doar disciplinele practi­cate pe apă se află în efervescenţă. Căl­dura, foarte apropiată de caniculă, în­deamnă tot mai mult la evadări către litoral sau staţiunile montane. Deci, va­canţă aproape totală pînă spre toamnă. Dar, este oare bine aşa . Se poate accepta ca săptămini in şir iubitorii spor­tului să fie văduviţi de spectacolele a­­greate ? Cele peste 35 de grade să fie un obstacol chiar de netrecut în organi­zarea unor competiţii de amploare, a­­tractive ? Nu putem crede aşa ceva, mai ales dacă ne gindim că, intr-un trecut nu prea îndepărtat, lunile de vară prile­­juiau întreceri sportive care aglomerau tribunele cu un public entuziast. Ce e drept, turneele (de baschet, de pildă), se desfășurau în nocturnă. Să ne amintim de nocturnele baschetbalistice din „groa­pa" de la Drept unde, seară de seară, veneau numeroşi spectatori, doritori să petreacă ceasuri plăcute vizionind me­ciuri frumoase, într-un cadru răcoros , sau de nocturnele de la Dinamo, Doherty, de pe Progresul sau de pe baza Tele­foane, amenajată pe malul lacului Flo­­reasca. Şi provincia a beneficiat de astfel de terenuri, care reprezentau un adevărat magnet pentru public. La Tg. Mureş, Cluj, Timişoara, Galaţi şi Braşov s-au disputat multe turnee, de baschet, volei sau handbal, încununate de un ve­ritabil succes. Dar, de ce să ne ducem cu gindul la ceea ce s-a petrecut acum 15-20 de ani, cînd pilda convingătoare ne-a fost ofe­rită chiar în această primăvară de între­cerile studenţeşti găzduite de „bătrinul" Drept ? Entuziasmul, salvele de aplauze şi încurajări au trezit, parcă, dintr-un somn letargic plopii care şi-au tremurat frunzele cu mai multă vioiciune. Dar, din păcate, nu i-au dezmorţit pe cei ce ar trebui să se ocupe de organizarea unei asemenea întreceri, al căror succes ar fi garantat din start. Diriguitorii baschetu­lui, voleiului şi handbalului, jocuri care se pretează cel mai mult la „nocturne“, se pot convinge. Pentru aceasta, trebuie doar să se hotărască și să treacă la fapte. Farmecul nocturnelor trebuie sa­vurat din nou și cit mai repede posibil. D. STANCULESCU

Next