Sportul, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 291-320)

1968-09-01 / nr. 291

­I ILIE NASTASE - MARE FAVORIT IN FINALA DE AZI * Surpriză înaintea ulti­­mei zile a campionate­lor naţionale de tenis : Ţiriac abandonează ! 9 Finala de simplu se dispută între Mie Nas­­tase şi Petre Mărmu­­reanu 9 Judith Dibar (Dinamo) şi-a păstrat titlul de campioană a ţării 5* Patru finale în progra­mul de azi, la Pro­gresul Citiţi amănunte în pag. 4 CAIACIŞTII ŞI CANOIŞTII ŞCOLII SPORTIVE Nr. 2 ÎNVINGĂTORI ÎN BULGARIA S-a înapoiat de la Vidin (Bulgaria), delegaţia de ca­­iacişti şi canoişti a Şcolii sportive nr. 2 din Bucureşti, care a susţinut o întrecere prietenească cu sportivii Centrului de antrenament din localitate. Tinerii noştri reprezentanţi au dominat în­trecerea, mai ales în probele feminine. Clasament gene­ral : 135—131 pentru Şcoala sportivă nr. 2. J?*dö<£l!ö/ si -odminisfratia : *tr. | Vasil* Conta nr. 16, tel. 11.10.05, | || interurban 72 ji 286. Telex 0 3§! sportrom buc. 180. I t^nul XXIV Nr. 291 (5725) PROLETAR­ DIN TOATE ŢĂRILE, M­OŢIVAt ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT Duminical septembrie 1968 VIZITA TOVARĂŞULUI II GHEORGHE MAURER IN JUDEŢELE MUREŞ ŞI SIBIU Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcut în zilele de vineri şi sîmbătă o vizită de lucru în judeţele Mureş şi Sibiu. Oaspetele s-a întîlnit cu oameni ai muncii din in­dustrie şi agricultură, cu intelectuali, activişti ai or­ganelor locale de partid şi de stat, cu care a discutat pe larg despre modul în care sînt îndeplinite hotă­­rîrile Congresului al IX-lea şi Conferinţei Naţionale a P.C.R., măsurile luate de partid şi guvern pentru continua înflorire a Româ­niei socialiste. Oamenii muncii din unităţile vizitate, nume­roşi cetăţeni din localită­ţile străbătute au făcut to­varăşului Ion Gheorghe Maurer o primire caldă, entuziastă, ovaţionînd în­delung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru politica internă și externă a parti­dului. STRINS UNITI ÎN JURUL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN! Sentimente de mare profunzime Partidul străjuieşte, prin­­politica sa, viitorul nostru fe­ricit, viitorul luminos al co­piilor noştri. Fiecare cetăţean al patriei a urmărit, în aceste zile, activitatea laborioasă, constructivă, patriotică, desfă­şurată de Partidul Comunist Român, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, a văzut reflectate în «l­ist­opr­fele­­mie­­năzuinţe şi idealuri. Ca profesor, ca antrenor, ca părinte am încercat în ulti­mul timp sentimente de mare profunzime, am căutat — la îndemnul partidului — să fac o analiză retrospectivă a activităţii mele şi am ajuns la concluzia că şi eu, ca fie­care dintre fiii acestui pămînt străvechi, pot şi trebuie să dau mai mult decît am dat. Sîntem cu toţii datori să în­deplinim, cu o şi mai mare intransigenţă faţă de propria noastră persoană, îndatoririle civice care ne revin. Tabloul înfloritor al oraşu­lui în care locuiesc — Bucu­reşti -- izbînzile repurtate de eroica noastră clasă munci­toare îmi întăresc convinge­rea că singurul fel în care pu­tem răspunde grijii părinteşti a partidului, unica modalitate de a transpune în viaţă înţe­leaptă sa politică marxist­­leninistă, străbătută de o înaltă dragoste de ţară şi de o profundă grijă ’ faţă’ de soarta comunităţii socialiste, este aceea de a munci cu şi mai mult devotament pentru a face mereu mai înflori­toare patria noastră. Socotesc aceasta un crez sacru ! Oprea VLASE antrenor emerit de handbal Pentru bunăstarea tuturor, pentru un viitor fericit naţiunii române împreună cu întregul nostru popor, îmi exprim întreaga mea adeziune faţă de poziţia in­­ternaţionalistă, marxist-leni- Tuistu­l" partidului IV statului" nostru. Partidul Comunist Român — aşa cum a reieşit şi din cuvîn­­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la mitingul oamenilor muncii din oraşul Cluj — întruchipează năzuinţele arzătoare de independenţă na­ţională, de afirmare liberă şi paşnică a tuturor cetăţenilor patriei — români, maghiari, ger­mani, de alte naţionalităţi — care trăiesc ca fraţii, însufle­ţiţi de ideea de a realiza bună­starea tuturor, un viitor feri­cit naţiunii române, îmi manifest recunoştinţa pentru felul înţelept în care conducerea de partid şi de stat caută să ridice prestigiul ţării pe culmi încă neatinse, pen­tru succesul principiilor po­liticii externe marxis­t-leni­­­niste, formulate cu atîta prin­cipialitate în Declaraţia Marii Adunări Naţionale. Această cale corespunde integral idea­lurilor şi năzuinţelor poporului nostru. Ştefan HAUKLER maestru al sportului la scrimă Vom munci cu şi mai mare abnegaţie In calitate de intelectual, de cadru didactic cu o îndelunga­tă activitate, mă declar întru­­totul de acord cu politica ex­ternă a partidului şi statului nostru, cu caracterul ei prin­cipial, profund uman. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că­­nautica partidului­­şi statului nostru este singura în măsură să asigure destinul luminos al României socialiste. Partidul Comunist Român, Comitetul său Central şi personal tovară­şul Nicolae Ceauşescu apără interesele naţionale vitale ale poporului nostru, militează ac­tiv pentru dezvoltarea colabo­rării şi prieteniei cu toate ţă­rile socialiste, pentru lărgirea continuă a relaţiilor cu celelal­te popoare ale lumii, în spriji­nul ideii de pace şi de securitate internaţională. Progresul social realizat în ţara noastră, printr-un efort însufleţit al întregului popor, a fost subliniat deseori în cuvîn­­tul multor personalităţi străine care au vizitat România şi care s-au arătat încîntate de cele văzute la noi. Pentru ridicarea continuă a prestigiului de care se bucură România socialistă, vom munci cu şi mai mare ab­negaţie, căutînd să pregătim cadre valoroase, capabile să slujească, prin pasiune şi pre­gătire profesională, opera de desăvîrşire a orînduirii socia­liste, a construirii orînduirii comuniste, conf. dr. C. I. BUCUR şeful catedrei de educaţie fi­zică la Institutul Politehnic din Timişoara Iată-ne, aşadar, în pragul startului! Mîine caravana multicoloră se va pune în mişcare şi va colinda — timp de două săptămîni — ţara de la un capăt la celălalt. Toată lumea este emoţionată. Fiecare ciclist poartă în buzunarul tricoului... medalia de aur. Dar, numai unul dintre ei va putea, la 15 septembrie pe velodromul Dinamo, s-o arate lumii ca pe un trofeu cîştigat. Pînă atunci, însă, numeroasele peripeţii ale celor 14 etape ne vor capta atenţia, interesul. Astă-seară, la Dinamo, caravana va fi prezentă în plen. Prin inter­mediul televiziunii vor putea să-i vadă „chipul“ toţi cei ce vor fi cu gîndul alături de ea pe parcursul celor 1 700 km. Emil Rusu va face tradiţionalul gest de înmînare a „tricoului galben" pe care l-a cucerit anul trecut şi pe care, predîndu-l arbitrului principal Octavian Amza, îl repune în dispută. Apoi, împreună, sportivi, antrenori, arbitri, oficiali vor viziona în avanpremieră filmul închinat lor: „Vin cicliştii". O ultimă noapte de odihnă şi luni dimineaţă se va declanşa întrecerea... „Turul României" porneşte la drum pentru a 17-a oară. Porneşte cu gîndul de a contribui la dezvoltarea acestui frumos sport, de a crea un spectacol sportiv apreciabil, de a-i stimula pe toţi tinerii spre prie­tenia cu stadionul. Să-i urăm succes deplin! ION OLĂRESCU: 597 p. nou record al ţării la armă standard 60 f. culcat Cea mai bună­ perfor­manţă în a patra zi din cadrul etapei decisive a campionatului naţional de tir a fost realizată de Ion Olărescu (Arhitectura) la armă standard 60 focuri culcat : 697 p. Rezultatul reprezintă un nou record al României. Campion al probei a devenit însă, Petre Şandor (Steaua), care a totalizat cel mai mare punctaj , prin adiţiu­­ne în ambele etape: 1183 p. La diferenţe minime s-au clasat Nicolae Rotaru (Steaua) 1182 p. şi Gheor­ghe Vasilescu (Olimpia) 1181 p. In sfîrşit, la echi­pe, titlul republican a re­venit primei formaţii a clubului Steaua. Proba de pistol liber 60 focuri s-a încheiat cu victoria lui Neagu Bratu (Construcţii) atît în etapa doua, cit şi în clasa­mentul general. Deci Nea­gu Bratu este campionul ţării. Rezultatul lui de ieri, fără a fi deosebit de valoros, arată totuşi că ţintaşul clubului Construc­ţii are posibilităţi mult mai mari. Ceea ce de alt­fel Neagu Bratu a dove­dit-o în alte competiţii in­terne sau internaţionale. In schimb, colegul lui de echipă, Lucian Giuşcă, nu s-a ridicat la nivelul aş­teptat, obţinînd o cifră modestă : 541 p. Ultimele întreceri ale ac­tualei ediţii a campionatu­lui de tir sunt programate astăzi şi mîine tot pe poligonul Tunari, O. c. Rezultate tehnice, pistol liber, etapa a doua : 1. N. Bratu (Construcţii) 555 p., 2. M. Dumitriu (Steaua) 549 p. 3. I. Pieptea (Olim­pia) 547 p., 4. L. Giuşcă (Construcții) 541 p. 5. T. Jeglinschi (Dinamo)­ 540 p., 6. A. Claus (Steaua) 537 p.; clasament general : 1. N. Bratu 1102 p. , campion al României, 2. L. Giuşcă 1091 p., 3. M. Dumitriu 1089 p., 4. I. Pieptea 1078 , 5. Gh. Maghiar (Dinamo) 1075 p., 6. T. Mihai (Steaua) 1074 p. , echipe : 1. Construcții 2127 p. — campioană a României, 2. Steaua I 2124 p., 3. Dinamo 2120 p. Armă standard 60 focuri culcat seniori, etapa a doua : 1. I. Olărescu (Ar­hitectura ) 597 p. — nou record al țârii, 2. N. Ro­taru (Steaua) 594 p., 3. Gh. Vasilescu (Olimpia) 594 p., 4. P. Şandor (Steaua) 593 p., 5. St. Alerhand (Arad) 591 p., 6. D. Hrib (Olimpia) 583 p. ; clasament general : 1. P. Șandor 1183 p. — cam­pion al României, 2. N. Rotaru 1182 p., 3. Gh. Va­­silescu 1181 p. 4. I.­d­o­­rescu 1178 p. , 5. D. Hrib 1177 p., 6. St. Alerhand 1176 p. ; echipe : 1. steaua I 2381 p. — campioană a Ro­mâniei, 2. Arhitectura 2350 p, 3. Dinamo 2334 p. In programul de azi de pe poligonul Tunari sunt cuprinse următoarele pro­be : armă liberă calibru mare 3x40 focuri și pistol viteză eliminatoriu. Ora de începere : 9. Azi, în divizia A la fotbal MECIUL STEAUA-DINAMO BUCUREŞTI „CAP DE AFIŞ" AL ETAPEI Astăzi în divizia A de fotbal se dispută ur­mătoarele meciuri (etapa a IV-a): ■ Cluj : UNIVERSITATEA — UNIVERSITA­TEA CRAIOVA ; B Oradea: GRISUL—POLITEHNICA IAŞI ; ■ Ploieşti • PETROLUL—U.T.A. ; ■ Arad: VAGONUL—FARUL ; ■ Petroseni: JIUL—F. C. ARGES ; ■ Tg. Mures : A.S.A.—DINAMO BACAU ; ■ Bucuresti :­ RAPID—PROGRESUL (Stadio­nul „23 August“, de la ora 15) si STEAUA— DINAMO BUCURESTI (Stadionul „23 August“, de la ora 17). D DEVALORIZAREA RECORDULUI e la primii paşi făcuţi în ac­tivitatea sportivă, orice tînar visează (şi vizează) recordul ! Pentru că el înseamnă apo­geul, realizarea deplină, recla­ming un summum de calităţi, nu numai fizice şi tehnice, dar, mai cu seamă, morale. Recordurile, cu rare ex­cepţii (care nu fac decît sa confirme regula), au aparţinut şi aparţin oame­nilor foarte puternici, cu trupuri şi ca­ractere tari. (Este de ajuns sa fie con­sultată statistica şi cîteva biografii ale recordmanilor pentru a se căpăta o convingere deplină în acest sens). Recordul reprezintă un maximum, el este — raportat la unitatea de timp — ceva ABSOLUT, în orice domeniu spor­tiv care se poate măsura cu actualele mijloace obiective : minute, metri, kilo­grame. Prin această proprietate, recor­dul, în orice probă, nu poate fi decît unul singur. Deţinătorul lui este în acel moment cel mai bun dintre cei mai buni ! Desigur, la modul ideal, ar trebui să se înregistreze numai recordurile lumii. Dar, deocamdată cel puţin, o asemenea atitudine ar fi o frînă în calea dezvol­tării sportului. Motiv pentru care, pe lîngă performanţele reprezentînd, în­­tr-un moment anume, capacitatea ma­ximă a omului planetei noastre, statis­tica şi-a propus să consemneze cu ri­gurozitate recorduri naţionale, ale con­tinentelor, ale unor competiţii tradiţio­nale, cu caracter regional, tocmai pen­tru a se putea crea un TERMEN DE COMPARAŢIE şi — în ultimă instanţă — un STIMULENT. Din păcate, tendinţa de clasificare ex­cesivă a recordurilor a mers prea de­parte, dincolo de nişte limite îngăduite. Şi astfel, plecîndu-se de la o idee, la început — poate — constructivă, au apărut în tabele, cu pretenţii de a fi oficiale, nenumărate şi nenumărate re­corduri. Practica este dăunătoare, în primul rînd pentru că ea ultragiază în­săşi IDEEA recordului. Făcîndu-se nişte categorii de vîrstă, pînă la maturitate (mai mult sau mai puţin arbitrare), s-au înregistrat recorduri pentru copii de la 5 la 7 ani, de la 7 la 9, de la 9 la 11 ş.a.m.d. În notaţia noastră spre pildă, figu­rează­­ sute de rezultate, gratulate cu adjectivul RECORD. Şi încă naţional ! Iubitorul de sport află cu mirare, la orele grele ale bilanţului, cum că îno­tătorii noştri au realizat într-un singur an o ploaie de recorduri, deşi în lis­tele celor mai bune rezultate mondiale prezenţele româneşti sînt cazuri de ex­cepţie. Nişte recorduri ale lumii de ju­niori, la atletism şi haltere, atent con­tabilizate şi foarte persistent făcute cunoscute, pot aduce mai mult rău de­cît bine sportului, creînd o stare eufo­rică în două discipline încă deficitare la capitolul calităţii şi al performanţei adevărate. Ca să nu mai vorbim despre prejudiciul de CONŞTIINŢĂ adus unor caractere neformate, labile, cărora gloria lejeră şi prematură nu le va cimenta voinţa, nu le va insufla perseverenţa şi stima faţă de munca grea care conduce la perfecţiune, ci dimpotrivă. Dacă se urmăreşte ca tot dinadinsul să fie divizată în părţi cît mai mici o entitate care, în mod normal, nu poate fi împărţită, de ce — recurgîndu-se la logica absurdului — nu se fac categorii de vîrstă pentru recorduri şi după 30, 40 sau 50 de ani, ori de ce nu se ţine o statistică asemănătoare luîndu-se drept etalon înălţimea, greutatea sau culoa­rea părului unui sportiv ? Ca să putem afirma, spre exemplu, că, dintre toţi săritorii în lungime blonzi, cel mai bun rezultat mondial îl deţine un reprezem­tant bălai al cutărui sau cutărui sport ?... Poate că ar trebui revizuită o astfel­­ de mentalitate, încît recordul să ră­­mînă, totuşi, RECORD ! Valeriu CHIOSE Sl pagini 30 bani ECHILIBRU VALORIC ÎN „REGATA SNAGOV" Ieri seară au luat sfirşit întrece­rile celei de a doua zile ale „Rega­tei Snagov“, concurs internaţional de canotaj academic masculin care a avut la start, în ultima reuniune, echipaje din R. B. Germană, Polo­nia, R. F. a Germaniei şi România. Un timp excelent (aproape calm plat) şi organizarea fără defect au dat prilej concurenţilor să-şi dis­pute întîietatea în cele mai bune condiţiuni, să ofere spectatorilor dispute foarte atractive, mai echi­librate decît vineri. Finisurile pal­pitante s-au înregistrat în probele de schif 4 + 1 (unde echipajul ro­mân a sosit la 5/10 secunde de cel învingător) şi la simplu (unde Eu­gen Petrache, încă nerestabilit după gripă, a fost depăşit de Z. Bronec numai pe ultimii metri, la 6/10. \\\\\\\\\\\\\\\m La întrecerile „Regatei Snagov" a asistat dl. THOMAS KELLER (Elve­ţia) — preşedintele Federaţiei inter­naţionale de canotaj academic (F.I.S.A.) — care se află ca oaspete în ţara noastră. \\\\\\\\m\\m\m după ce avusese iniţiativa în cursă). Deosebit de spectaculoasă a fost în­trecerea schiturilor de 4 fără eîr- N. MARDAN­­Continuare in pag. a 4-a) Echipajul român învingător in proba de 4 fără cirmaci Foto : V. BAGEAC

Next