Sportul, decembrie 1968 (Anul 24, nr. 382-412)

1968-12-01 / nr. 382

Pag­­a 5-c s\m\\\\\\m\\\\\^^ Avem în faţă un exemplar din revista „SPORTUL PEN­TRU TOŢI“ — dominată de ma­terial hipic, cu menţiunea că „revista sportivă apare în fie­care an de curse şi o dată pe lună“, din care reproducem, pentru fotbaliştii noştri de azi şi pentru cei cu mult mai mulţi care le urmăresc activitatea — alcătuind marea familie a ba­lonului rotund — următoarea cronică a unuia dintre primele meciuri din cel dinţii val al fotbalului bucureştean : ,,Duminică 26 august (a­nul 1912, n.n.) a avut loc pe platoul aşa-zis de la „Nuci“, de pe cimpul „Ple­­şoianu", de la ora 8 jumă­tate la 11 jumătate, un meci de fotbal intre echipele „U­­NION’’ şi cea a cercului „VICTORIA“. Rezultatul a fost 3-2, echipa clubului U­­NION ciştigind pariul. Echipa cercului UNION a învins, ce e drept, graţie Piesă de muzeu 0 CRONICA DE FOTBAL DIN ANUL 1912 Atunci ca şi acum, acum ca şi atunci­ domnilor Titi Burmas, Del Negro, C. Tănăsescu, C. Therman Aurel, precum şi imbrlnciturilor practicate de un domn Ionel, pronume ne­cunoscut, care spune că mai e membru di nn societatea OLYMPIA. Nu cred că sco­pul fotbalului este atit de josnic, de a trinti, sau mat bine-zis de a scoate din lup­tă pe unul cite unul din ju­cători, rămintnd victorioasă echipa care mai are din fe­ricire, poate, un membru pe teren. Las la buna apreciere a iubitorilor de sport dacă se poate profana astfel un sport care tinde a se loca­liza la noi in ţară. Totuşi, trebuie menţionat că deşi cercul VICTORIA nu e în­fiinţat decit din luna iulie, are o echipă in care se gă­sesc elemente de reali va­loare ca: Ionescu Nicolae, Bădulescu Constantin, Io­nescu T. Alexandru, Gher­man N. şi Bădulescu M, care au opus o frumoasă re­zistenţă celeilalte echipe". V. P. Duminicile unui nesportiv Am fost şi eu, mai demult, deşi nesportiv, un Însufleţit suporter al echipei U, adică Universitatea din Cluj. Pur­tam pe vremea aceea şepcile roşii ale studenţilor Almei Ma­ter din frumosul oraş cu gră­dini şi clădiri baroce de sub dealurile Feleacului. Era chiar epoca de maximă strălucire, In­tre 1930 şi 1939, a echipei de fotbal, al cărei portar era pe vremea aceea Sârbu, avlnd In formaţie pe Iancovlei, Sfera, Burlaşiu, Doboşan, Ştefănescu, Şepci şi­ doctorul Ghilezan. Ţin minte că apariţia lor pe sta­dion isca adevărate vijelii de ovaţii în tribune. Tineretul a­­gita şepcile, tropotea din pi­cioare şi scanda asurzitor: „Haide, U! Haide, U!“ Şi U venea, de fapt, cu rapiditate, vigoare, îndîrjire. Avea Inteli­genţă parcă şi In picioare şi crease un stil de joc românesc, admirat, invidiat, comentat de toţi amatorii balonului din cu­prinsul ţării. Clubul acesta, care Îşi ser­bează in curînd semicentenarul de existenţă, a luat fiinţă în 1919—1920, în Transilvania u­­nită cu patria-­ mumă. La Cluj predau atunci, prin facul­tăţile Universităţii, doctorii Ba­­beş, Levaditi, Iacobovici, Haţie­­ganu, cărturarii Vasile Pârvan, G. Bogdan-Duică, Camil Ne­grea, I. Cătuneanu, Abramescu şi atîtea alte somităţi ale Invă­­ţămîntului nostru superior, ale ştiinţei româneşti. Studenţii nu puteau rămîne mai prejos de dascălii lor, şi nici n-au ră­mas. Mulţi dintre cei ce ono­rează azi catedrele, institutele de cercetare, viaţa publică a ţării şi-au făcut ucenicia în Clujul ştiinţei şi al artei, dar­­şi al sportului. Al sportului românesc, pe ca­re Clubul II l-a promovat, din prima clipă a Unirii, cu însu­fleţire şi cu seriozitate. Serio­zitatea şi Însufleţirea 11 erau dictate de ambiţia de a demon­stra tuturor că suntem un popor cu multiple resurse de cultură, cu infinite antene In viaţa lu­mii moderne, din care sportul, elementul de joc loial şi ele­gant, exuberanţa energiei Îm­binate cu Intelectul nu puteau să lipsească. Era, în sftrşit, po­sibilă o mişcare sportivă a noas­tră, iniţiată, organizată şi dez­voltată de tineretul român. De asta , a însemnat o epocă In sportul din Transilvania, de asta a stimit clubul acesta de universitari un adevărat curent da opinie, întotdeauna simpa­tic, în rlndurile iubitorior fot­balului de pe întregul cuprins al ţării. Ca orice organism viu, ca toate asociaţiile omeneşti,­­ a cunoscut perioade de lumină şi a cunoscut perioade de penum­bră. A reprezentat Clujul şi Transilvania cu sorţi de izbîndă variabili, dar ideea că acest club clujean constituie o cul­me a sportului naţional dintr-o parte a ţării, în care tradiţiile obîrşiei noastre latino-dace şi cele ale descălecatului mara­mureşean au fost întotdeauna vii, nu a încetat nici o clipă să fie mortarul coeziunii de echipă a universitarilor. Aleargă mingea, după cum timpul aleargă şi el, fără o­­prire. Curînd, Clujul va săr­bători şi, o dată cu el, vor săr­bători iubitorii fotbalului din toată România, jumătatea de secol a unei echipe, care nu este numai un club sportiv, ci este şi o idee. Ideea că suntem­ datori, prin ceea ce am fost şi prin ceea ce suntem­, dar mai ales prin ceea ce vom fi pe zi ce trece tot mai mult, a re­aliza maximum et optimum pe toate tărâmurile. Chiar şi pe cel al fotbalului ! George SBÂRCEA C­HEMARE Omule blazat, Imbătrinit înainte de vreme, Copleşit de sofisme. Sclerozat in prejudecăţi... Aleargă in stadion Şi aruncă-ţi inima Ca minge pe gazonul suav! Cufundă-te in fluviul de entuziasm frenetic. Fii părticică din hohotul enorm, Ce înalţă mai sus încă bolta! Aşa , vei învăţa din nou Să rîzi şi să cînţi. Vasile DIACONESCU sportál „VÎNĂTOAREA VULPII" Luna trecută, in Pădurea Verde, sub obrocul frunzelor aurii şi pe culcuşul frunzelor veştede, a reînviat un joc hi­pic străvechi, cum e jocul ca­zacilor .„Prinde fata”. Din ini­ţiativa centrului de călărie „Să­nătatea” din Timişoara s-a or­ganizat, intr-una din dumini­cile Însorite ale acestei toam­ne tirzit, „vînătoarea vulpii”, exerciţiu hipic pe care engle­zii îl numesc „fox-hunting", iar germanii — „Fuchsjagd“. Vulpile vii (nu cele din fabule) pot fi liniştite , aci e vorba de o vînătoare convenţională şi deci modernă şi sportivă. Unul din călăreţi, pornit Înainte, poartă la braţul sting, ca o e­­şarfă, o coadă de vulpe, repre­­zentînd ţinta urmăritorilor. Sub privirile a peste 150 de spectatori şi admiratori ai că­lărie!, In sunetele cornurilor de vînătoare, s-au aşternut la ga­lop Întins participanţii, In pi­­toreştile lor rachete roşii, con­duşi de „maestrul de vînătoare" (de fapt antrenorul centrului) Vladimir Javorovschi. Rolul „vulpii“ şi l-a asumat un fer­vent al călăriei, arhitectul vest­­german Hans Gross (aflat în trecere prin Timişoara, dar gata să devină membru al clubului bănăţean). Dintre toţi urmări­torii, tînărul Bogdan Mingea, încălicind armăsarul pur-singe, Madrigal, a reuşit primul să ajungă „vulpea“, devenind ast­fel, pină la proximul joc, de­ţinătorul trofeului şi totodată „vulpea“ viitorului concura. „Vînătoarea” a fost completată cu demonstraţii de dresaj (fra­ţii Javorovschi) şi de sărituri peste obstacole, care au eviden­ţiat forma călăreţelor Mariana Pele şi Rodica Bucinschi. Suc­cesul complexei manifestaţii hi­pice i-a determinat pe organi­zatori să decidă repetarea ei anuală. Al. SVETLANA, coresp. Societăţile sportive şi actul Unirii de la 1 decembrie 1918 Călătorul care trece astăzi prin Alba Iulia, vizitînd Mu­zeul Unirii, se va opri cu re­cunoştinţă lingă volumele de acte şi documente legata în pînza tricolorului românesc, ce conţin adeziunile maselor popu­lare cu privire la Unirea Tran­silvaniei cu România şi man­datele de delegaţi pentru ma­rea Adunare Naţională din 1 decembrie 1918. In mulţimea a­­cestor acte şi documente de valoare istorico-naţională, re­marcăm şi mandatele (credi­­ţionalele) delegaţilor a două so­cietăţi sportive, care alături de ceilalţi delegaţi prezenţi în 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, au decretat Unirea Transilva­niei cu România. Prin regulamentul emis la 2/15 noiembrie 1918 de către Consiliul Naţional Român Cen­tral, ce cuprindea normele a­­legerii delegaţilor pentru ma­rea Adunare Naţională de la Alba Iulia, societăţile spor­tive transilvănene erau repre­zentate de drept. Dar acum, în faţa evenimentelor de mare în­semnătate pentru poporul ro­mân, din numeroasele societăţi sportive transilvănene existente înaintea primului război mon­dial, nu mai supravieţuiau de­cât „Şoimii“ din Sibiu şi „Glo­ria” din Arad, ambele înfiin­ţate în anul 1913. Crediţionalul Societăţii de gimnastică, sport şi excursiuni „Şoimii" din Sibiu delega la 16/29 noiembrie 1918 ca repre­zentant al ei în marea Adunare Naţională de la Alba Iulia pe funcţionarul de bancă T. Ro­mul Popescu, crediţional sem­nat de prezidentul societăţii dr. L. Borda şi Eugen Todoran ca secretar. Crediţionalul Clubu­lui sportiv „Gloria“­ din Arad delega la 15/28 noiembrie 1918, în acelaşi sens, pe Sabin Mol­dovan, crediţional care de ase­menea poartă semnătura pre­zidentului dr. George Crişan şi a secretarului Remus C. Mol­dovan. Prezidentul Clubului sportiv „Gloria“, este una şi a­­ceeaşi persoană cu juristul George Crişan (1887—1935), ori­ginar din Beiuş, fost redactor al ziarelor „Tribuna“ şi „Ro­mânul“ din Arad şi pe lîngă alte funcţii politice, secretar al marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. Remus C. Moldo­van, secretarul aceluiaşi club sportiv, este unul dintre pio­nierii introducerii fotbalului pe Cîmpia de la Ciala şi în cali­tate de antrenor şi căpitan a pus bazele echipei de fotbal „Gloria“-Arad. Exprimîndu-şi răspicat voin­ţa în ajunul zilei de 1 de­cembrie 1918, „obştea poporului român“ transilvănean, din care făceau parte şi cele două so­cietăţi sportive, dădea la ivea­lă dorinţa fierbinte de a fi îm­preună cu toate teritoriile ro­mâneşti. Poporul spunea atun­ci, în hotăririle semnate de mase, cuvinte ce însufleţesc şi astăzi inima fiecărui român : „In această hotărîre a noastră atîrnă tot ce au dorit strămoşii noştri, tot ce ne încălzeşte pe noi, cei de faţă, şi tot ce va înălţa pururea pe fiii şi nepoţii noştri“. Nicolae CORDOŞ muzeograf la Muzeul de istorie din Cluj CE VOM CITI ÎN ANUL 1969? 1969 va Însemna pentru litera­tura sportivă şi turistică un an bun, o sută de lucrări în genu­rile cele mai diferite, cu un con­ţinut cît mai util şi atractiv. La capitolul lucrărilor de teh­nică şi metodică reţinem de la început prioritatea dată atletis­mului (4 lucrări scrise de spe­cialiştii Zîmbreşteanu, Belba, Bran, Merică) şi gimnasticii (3 lucrări — Băiaşu, Corobeanu, Si­­vakova). Nu sunt uitate tirul şi şahul. Iar dintre jocurile sportive handbalul, voleiul, polo pe apă şi hocheiul pe gheaţă. Credem că foarte bine va fi primită car­tea marelui maestru internaţional Florin Gheorghiu. In colecţia cu titlu nou „Apa­­rate, probe, posturi“ sunt prevă­zute 4 lucrări : două de atletism (garduri, aruncări), una de gim­nastică (cal cu minere) şi a pa­tra, cea mai preţioasă pentru noi şi pentru literatura atît de săra­că a schiului, cartea de tehnică, metodică şi tactică a maestrului sportului Mihai Bîră. Lucrările cu caracter general, comune tuturor ramurilor sporti­ve, programează reeditarea îmbo­găţită a lucrării de bază „Con­ţinutul şi metodica antrenamentu­lui sportiv contemporan“ sub conducerea prof. Emil Ghibu, doctor In ştiinţe pedagogice şi lucrări de fiziologie , Aplicaţii practice de fiziologie generală sportivă şi Fiziologia sportului (autor, fostul campion şi record­man de suliţă, astăzi conf. dr. Andrei Demeter). De mare actua­litate va fi lucrarea despre so­ciologie sportivă a conf. Mihai Epuran. Este foarte bine că apare In­tr-o nouă ediţie, lucrarea mult solicitată „Probleme de antrena­ment In jocurile sportive“ (Leon Teodorescu — Aurel Pr­­escu). Vor fi mult consultate de profe­soare „Exerciţiile şi jocurile In lecţia de educaţie fizică In gru­pele de fete“. Este inspirată tre­cerea de la vocabularul de exer­ciţii fizice, la Jocuri pentru for­marea deprinderilor motrice la tineretul şcolar (profesor Tiberiu Corneşeanu din Cluj). Ne va bucura mult dacă nu se va mai intirzia ca până acum, apariţia lucrării despre J.O., de această dată despre Mexic. In sflrşit, datorită lul Emanuel Va­­leriu şi Victor Băndulescu vom avea şi o lucrare — întlia In acest domeniu — despre „Olimpiadele albe". Colecţiile sin ajutorul asociaţi­ilor sportive*? şl „In ajutorul In­structorului sportiv” prevăd lu­crări din experienţa activităţii sportive de masă, despre munca educativă şi asociaţiile sportive săteşti. De asemenea Învăţăminte din experienţa Instructorului sportiv şi lecţii pentru diferite sporturi. Dr. Miron Georgescu cu experienţa sa multiplă de perfor­mer, medic şi profesor de edu­caţie fizică, va prezenta aspectele teoretice şi metodice ale formei sportive. Este o carte mult aşteptată mai ales de antrenori şi sportivi de performanţă. Şase lucrări noi vor apare în colecţia „Cum mă antreneze şi „învaţă singur“. Pasionaţii de Istorie vor citi cu mult Interes In anul viitor pagini din „Istoricul sporturilor din Ro­mânia“, această mult dorită Isto­rie a sportului românesc (E. Ghi­bu şi I. Todan), din Istoricul curselor de automobile, almana­hul voleiului românesc, scurtă Istorie a sportului universitar ro­mânesc (Gh. Mitroi). In ciclul Ideii „Exerciţiile fizice şi munca Intelectuală“ va spare lucrarea care va combate multe prejude­căţi : „Sportivi sub cupola Aca­demiei“ (V. Firoiu). In colecţia „Sport şi sănătate“ veţi putea citi despre „Gimnas­tica respiratorie”. O lucrare de popularizare. „Să Învăţăm fotbal, copil“ va o a treia carte a har­nicului Victor Stănculescu şi pri­ma In acest gen scrisă de un român. Nici literatura sportivă nu este absenta. Predomini reportajele (Mexic, Sportivi fruntaşi, Pe ur­mele Mioriţei) şi portretele „Spor­tivilor de seamă“ , Felix Ţopescu şi Ioan Moser. Cele 33 de lucrări de turism care vor apare In editurile CNEFS şi Meridiane, vor îmbo­găţi colecţiile : Ghiduri turistice, Călăuza turistului, Itinerare In Carpaţii României, Hărţi turis­tice, Mic îndreptar turistic. Sunt asaltate valla minunate, pi­toreşti ale ţării noastre: Tirna­­vele, Arieşul, Jiul, Cerna, Oltul. Nu sunt uitate oraşele: Piteşti, Baia Mare, Iaşi, Deva, Turnu Se­verin Şi nici dintre ţările mult vizitate de străini: Cehoslovacia. Va apare şi ediţia a II-a a călă­toriei „De la Oradea la Con­stanţa”. Bineînţeles, munţii rămân atot­puternici. Alpinişti ca E. Cristea, A. Floridoiu şi vrednici oameni de munte ne vor conduce price­put şi entuziast în Piatra Craiu­lui, Făgăraş, Postăvar, Semenic, Ţara Haţegului. Clteva cărţi vă vor surprinde prin noutate şi documentare : Dicţionar turistic al României, Ghid etnografic­ şi folcloric, Bucu­reştii de la A la Z, 20 de obiec­tive turistice din România. An de an, cartea sportivă de­vine tot mal cutezătoare In tema şl tot mal profundă In conţinut. Cd care plnă mal Ieri zlmbeau ndinctezător sau refuzau din co­moditate lectura, lşi vor schimba desigur atitudinea. în acest secol al adîncirii fiecărui domeniu de specialitate, educaţia fizică, spor­tul şi turismul cer oamenilor nu numai pasiuna, ci şi studiu şi competenţa. Virgil LUDU Avancronică editorială T. Ghipidescu, bucureşti. Plină de adevăr (şi de spirit, re­cunoaştem !) epigrame pe care o adresaţi fotbaliştilor noştri, pe marginea faptului că au reuşit să deschidă „lacătul elveţian“ ! Nu vă dau carnet de meşter 2 Nu e cazul, cum se spune, Să vedem dacă deschideţi Şi­ alte „lacăte“ mai bune 2 MANOLE POSTESCU, CRAIO­VA. Iată bilanţul meciurilor dis­putate plnă acum Intre echipele de fotbal ale României şl Gre­ciei : 10—8—2—0—32—11. POPEI COCEAN, DEJ. Lăuda­bil, gestul dv. de a-l Încuraja pe Domide, dediclndu-l o poezie. Regretăm că nu vă putem încu­raja şi noi pe dv., publiclndu-vă versurile. Slnt slăbuţe... MARIN V. ISTRATILA, CON­STANŢA. Plnă acum, Universita­tea Craiova n-a reuşit niciodată să ciştige In faţa lul Dinamo Bucureşti. Nici măcar la... Cra­iova ! DUMITRU IANACHE, COMU- ' NA BUDITX. Haidu, portarul a­ , ehipei Steaua, a suferit o ope­raţie. Aceasta esta explicaţia... dispariţiei. I. DINCA, CLUJ, îmi puteţi ţine locul I In ambele cazuri sunteţi bina documentat­e 1. Dinamo Sucuraşti a stştigat de 4 ori con­­secutiv campionatul ţării la fot­bal. Este vorba de ediţiile 1M1-I Gocul 1 Petrolul­ I 1M2-61 Gocul I Steaua) , 1963-64 (locul 1 Rapid) şi 1964-61 Gocul I Rapid). S. Ion Grama, de la Progresul, împli­neşte la 29 Ianuarie 29 de ani. Prima legitimare : la Autobuzul. De aici, a trecut la S.N. Olteniţa, de unde In 1968 a venit la Pro­gresul. S. PETRU, IAŞI. Fostul fotba­list (fundaş stingă) al echipe Steaua, Victor Dumitrescu, este antrenor la centrul de copil şi juniori al acestei echipe. El n-a arbitrat niciodată. Faceţi o con­fuzie Intre el şi Vasile Dumitres­­cu. Şi, In general, nu este bine să fii confundat cu un arbitru de fotbal ! VICTOR PANCU, OLTENIŢA. Ion Prrcălab a jucat de 38 de ori In echipa naţională. Ţinlnd seama de faptul că n-are decît 27 de ani, este probabil că va bate recor­dul deţinut de Bodola, cu 48 de selecţionări. Este greu de făcut o comparaţie Intre el şi Bindea. Din unele puncte de vedere, Pîr­călab este superior Iul Bindea. Acesta din urmă, Insă, se „bătea” plnă la ultima picătură de ener­gie, deşi era mai firav decit Prrcălab. E. POPOVICI, BUCUREŞTI. „Ce se Intimplă, dacă din cauza condiţiilor atmosferice neprielni­ce (ceaţă deasă, furtună etc.) un meci se întrerupe, să zicem, In minutul 89, la scorul de 3—1 In favoarea uneia dintre cele două echipe 7“ Nu se rejoacă toată parnaa. Ar fi şi mecinami ! Se joacă doar cele 10 minute care au mai rămas. NEACŞU PREACU, BRAILA. Iată datele de naştere şi numărat de jocuri In echipa naţională ale fotbaliştilor respectivi: Gheor­­ghe Gornea — 2.8.1944, de 3 ori, Ludovic Sătmăreanu — 21.2.1944, de 16 ori. Alexandru Boc — 3.8. 1946, de 2 ori, Mircea Lucescu — 3.7.1945, de 15 ori, Nicolae Do­­brin — 26.8.1947, de 18 ori. NICOLAE BAZAN, MEDIAȘ. I-am transmis handbalistului Gheorghe Licu, care împlineşte astăzi 23 de ani, felicitările dv. Vă transmite şi el, cu ocazia celor 19 ani pe care II împliniţi tot astăzi, cele mai bune urări. După cum vedeţi, Imi fac datoria de... poştaş I­llustratli N. CLAUDIU UZINA DE ANVELOPE „Danubiana“ prelungirea șos. Oltsnifel nr. 181, autobuz nr. 44, angajtază personal (bărbaţi) pentru calificare in meseria de operatori chimişti prin cursuri de scurtă durată. Condiţii de angajare­­ — absolvenți ai cursului elementar — vîrsta între 18—40 ani — domiciliul stabil In Bucureşti, comunele subordonate sau localităţi apartintnd Judetu­­i Ilfov, situate in apro­pierea şoselelor : Bucureşti—Olteniţa, Bucureşti—Giurgiu şi Bucureşti—Alexandria, la distanta de maximum 50 km de unde să facă naveta zilnic cu autobuzul, costul fiind suportat de uzină. Pe timpul şcolarizării, cursanţii vor fi retribuiţi cu salariu de 948 lei lunar. Nr. 382 (5816) CONVORBIRI CU DOMNUL GORE MIRACOLUL Cind am Intrat la dl Gore in cameră, prietenul meu era înconjurat de­ o mare cantitate de ziare, două apa­rate de radio şi foarte mulţi nervi. — Am citit, se lansează el intr-un demi-fond de cu­vinte, tot ce scriu ziarele despre Olimpiadă. Am cer­cetat reportajele despre alti­tudine şi recorduri, fotogra­fiile stadioanelor, interviu­rile atleţilor. Am ascultat zece sau douăsprezece pos­turi de radio de pe patru continente. Ştiu totul c ette camere de hotel au fost ocu­pate in timpul celor două săptămtni fi­nite dintre ele cu patru paturi; lungimea lacului consacrat canotaju­lui ; cite aparate de telefon şi cite telexuri se aflau la dispoziţia gazetarilor; cine­ a desenat costumele lotului francez ; ciţi bucătari şi din care naţionalităţi au lucrat la restaurantele din satul olimpic. Un singur lucru nu l-am auzit sau citit pini acum. Un singur adevăr cu adevărat revelatoriu. — Care 7 — Faptul că Olimpiada a avut loc. Dl. G. a făcut o pauză pentru a-şi continua miră­rile. — Anul acesta, continuă el, au existat toate, iar ab­solut toate condiţiile nece­sare şi suficiente pentru ca aceste jocuri să fie ori amm­­nate, ori suspendata, ori pur si simplu sabotate. Anul a­cesta se incheiasem­ de fapt toate pregătirile pentru anu­larea Olimpiadei. In luna octombrie a anu­lui 1968 convulsiunile pla­netei erau mai acute ca nici­odată după încetarea răz­boiului mondial, cunoscut deocamdată sub denumirea de ultimul. Lumea trăieşte ctteva războaie cu singe fi cit­ev­a fără... ...Şi totuşi, Olimpiada a avut loc. S-ar putea zice insă că lumea sportului fair-play trăieşte paralel cu lumea cealaltă, mai mare, cele două universuri neintîlnindu-ie niciodată. Eroare. Sfişieri­­lor globului le-au răspuns sfişieri olimpice fără pre­cedent. Toată lumea aştepta planificat, incidente cu singe. Toată lumea aştepta, pe sta­dioane, manifestări violente, mitraliere şi cadavre, ca pe­ un rău inclus în progra­mul jocurilor şi cu aceeaşi resemnare ştiinţifică cu care poliţia pariziană aşteaptă, după week-end, rafia săp­­tămînală de 500 morţi pe autostradă. .. .Şi totuşi, Olimpiada a avut loc. Strigind cu dispe­rare ci omenirea vrea să se joace, Olimpiada de le Me­xic a sfidat superb Istoria contemporană, dindu-i o pal­mă al cărei ecou eu fi as­tăzi nu că il aud, il aud... p. conf. Al. MIRODAN STADIONUL PE? Prietenul nostru, neobositul hronicar sportiv al oraşului Arad, Iosif Sirbuţ, care ne-a insofit In Interviul final al lui Iosif Petschovski, ne scrie, evocînd clipele dureroase ale înmormîntării marelui fotba­list român. Cu acelaşi prilej, expri­­mînd dorinţa multor arădeni şi iubitori de sport, cores­pondentul nostru aminteşte propunerea ca stadionul U.T.A. să primească numele de Petschovski, in memoria prematur stinsului din viaţă erou al fotbalului nostru. Consemnăm această propu­nere, lăsind autorităţilor lo­cale dreptul de a decide. AUTOMOBILIŞTI folosiţi ŞAMPONUL „AUTOSCLIP" care spală, de­­gresează, curăţa şi lustruieşte autoturismul dv. Preţul unei canistre AUTOSCLIP lei 10, cantitate care corespunde pentru 3-4 spălări. Se găseşte la magazinele metalo-chimice din ţară. Uzina Semănătoarea, SpL Independenţei nr. 319 angajează de urgenţă:­­ lăcătuşi, strungari, frezori, electricieni, su­dori şi muncitori necalificaţi, cu domiciliul în Bucureşti sau judeţele Ilfov, Dîmboviţa, Teleor­man, Ialomiţa şi Prahova, cu condiţia de a face naveta. Solicitanţii se vor adresa zilnic între orele 7-15 la serviciul personal, telefon 13.68.10, in­terior 27.1.

Next