Sportul, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 413-441)
1969-01-03 / nr. 413
PROLETAR? OIV TOATE TARHE.VNIŢI-VĂ ! 30 bsmB ii administraţia; tir. la nr. 16, tel. 11,10.05, 72 si 286. Telerom buc. 180. CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT Vineri 3 ianuarie 1969 ZIAR AL Anul XXV Nr. 413 (5847) pagini CUVINim TOVARĂŞULUI NICOlAI CIAIUŞESCU ROSTITĂ LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE CU PRILEJUL ANULUI III Dragi toarăţi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România Vom încheia, peste cîteva minute, încă un an de munca, de rodnice eforturi creatoare, de succese şi victorii pe drumul socialismului. Acum, înainte ca orologiul să sune sfârşitul anului, privirile ni se îndreaptă spre 1969 cu încredere şi optimism, cu hotărîrea de a face să înflorească şi mai puternic scumpa noastră patrie. In cursul anului 1968 s-a amplificat şi s-a perfecţionat activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale, au continuat, dinamic, industrializarea socialistă a ţării, modernizarea agriculturii, dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii, a sporit bogăţia naţională a poporului român. Ca rezultat al creşterii venitului naţional, s-a îmbunătăţit nivelul de trai material şi spiritual al populaţiei de la oraşe şi sate ; statul socialist a investit noi şi importante fonduri pentru ridicarea economico-socială a judeţelor, oraşelor şi comunelor, pentru construcţia de locuinţe, pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii. In anul 1908, din iniţiativa Comitetului Central al partidului, în ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate social-politică pentru perfecţionarea relaţiilor socialiste de producţie, a întregii organizări a societăţii, pentru adîncirea democraţiei, întărirea legalităţii, promovarea fermă a principiilor de echitate şi justiţie socială. In procesul desăvirşirii socialismului s-a cimentat şi mai puternic alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănime, unitatea de nezdruncinat dintre muncitori, ţărani şi intelectuali, prietenia frăţească dintre poporul român şi naţionalHăţ;io ,îf care, s-a întărit coeziunea naţiunii noastre socialiste care păşeşte neabătut sub conducerea Partidului Comunist Român — pe drumul larg al proorocii,,, ţi Dragi tovarăşi, In faţa tuturor stă sarcina îndeplinirii exemplare a planului celui de-al 4-lea an al cincinalului, însufleţite de un fierbinte patriotism, de hotărîrea fermă de a da viaţă politicii partidului, de a spori şi mai mult puterea economică a patriei, organizaţiile judeţene de partid, institutele de cercetare şi proiectare, colectivele de oameni ai muncii s-au angajat, în cadrul unei ample întreceri pe ţară, să depăşească prevederile planului, să realizeze înainte de termen obiectivele programului de investiţii, să sporească eficienţa activităţii economice şi contribuţia cercetării ştiinţifice la dezvoltarea patriei. Ingâduiţi-mi, dragi tovarăşi şi prieteni, ca acum, în pragul Anului Nou, să vă felicit din toată inima şi su vă urez tuturor— muncitori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii fără deosebire de naţionalitate, bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici, fii ai marii familii a României — succese strălucite în activitatea entuziastă consacrată înfloririi naţiunii noastre socialiste, întărind continuu orînduirea nouă, punîndu-i tot mai deplin în valoare superioritatea, uriaşele ei resurse de progres,, ne îndeplinim nu numai o sacră îndatorire naţională, ci şi o înaltă obligaţie internaţională, contribuind la întărirea sistemului mondial al socialismului, la creşterea influenţei ideologiei marxist-leniniste în lume, la sporirea forţei marelui front antiimperialist. Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a umanităţii, atît prin noi succese ale forţelor păcii, cit şi prin evenimente care au întunecat orizontul vieţii internaţionale. In acest an a continuat războiul diin Vietnam, au rămas deschise focare de încordare care periclitează pacea, toate acestea sporind sentimentul de teamă și neîncredere în rindul popoarelor. Ara salutat încetarea bombardamentelor Statelor Unite ale Americii în Republica Democrată Vietnam, dar trebuie mers mai departe pentru a se pune definitiv capăt războiului împotriva poporului vietnamez , trebuie depuse noi eforturi pentru lichidarea conflictului din Orientul Mijlociu. In anul ce vine, interesele majore ale popoarelor impun noi şi energice eforturi pentru soluţionarea conflictelor, pentru evitarea reeditării războiului rece, pentru destindere, pentru întărirea securităţii pe continentul european şi in întreaga lume, pentru a face să triumfe în viaţa internaţională respectul dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, respectul principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, ale egalităţii în drepturi între toate statele. Militînd activ în rindul forţelor înaintate ale contemporaneităţii , România îşi va consacra şi în viitor eforturile întăririi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, creării unei lumi mai bune, mai drepte, instaurării unui climat de încredere şi înţelegere între popoare, dezvoltării colaborării între naţiuni peterenul construcţiei paşnice, excluderii definitive a războiului din viaţa planetei noastre. Ne exprimăm convingerea că forţele progresului vor reuşi să zădărnicească planurile agresive ale reacţiunii, ale imperialismului, îşi vor afirma superioritatea, vor impune voinţa de pace a întregii omeniri. Fie ca Anul Nou să aducă poporului român satisfacţii tot mai mari în împlinirea aspiraţiilor sale de fericire şi prosperitate, să marcheze victorii noi în lupta popoarelor pentru pace şi progres, înainte de a răsuna prima bătaie de ceas a Anului Nou, vă adresez, tuturor, dragi, compatrioţi, tradiţionala urare strămoşească: „la mulţi ani“. Doresc fiecăruia ani mulţi şi fericiţi, împlinirea dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ’ Să ridicăm paharul pentru clasa muncitoare, ţârăninia cooperatistă, mteisrteafife-wa pairii noastre, pentru întregul popor — eroic constructor al societăţii socialiste , pentru Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al naţiunii noastre : pentru propăşirea materială şi spirituală a României , pentru socialism, pentru pace şi colaborare între popoare ! „Cupa celor 500“ După o sută de meciuri, situaţia in clasamentul turneului final de minibaschet al „Cupei federaţiei“ era încă nedefinită. Ultimele patru partide, însă, au desemnat echipele cîştigătoare ale acestei a doua ediţii. Ele s-au desfăşurat în cadrul Festivalului organizat la Floreasca, adică in penultima zi a anului 1968. A fost o mică „Olimpiadă” a celor mai tineri baschetbalişti din ţară. Programul a început cu defilarea echipelor în ordine alfabetică, fiecare formaţie purtînd cu mindrie pancarta cu numele şcolii şi oraşului ce-l reprezenta. Apoi, în aplauzele spectatorilor, micii sportivi s-au aliniat pe teren. Maestrul emerit al sportului Andrei Folbert a prezentat raportul şi au urmat demonstraţii de tehnică individuală şi colectivă, o mult gustată parodie sportivă condusă de pe tuşă de... Ovid Teodorescu, numeroase alte puncte de atracţie apreciate de cei prezenţi. In holul sălii Floreasca, neobosiţii organizatori au deschis o „miniexpoziţie“ cu imagini din acest sport îndrăgit. V. TOFAN (Continuare in pag. a 7-a) TENISMANII NOŞTRI EVOLUEAZĂ LA MADRAS MADRAS, 2 (Agerpres). — In turul patru al turneului internaţional de tenis de la Madras (India), campionul României, Ilie Năstase, l-a învins cu 6—4, 6—3 pe Venkatesan (India). Mărmureanu (România) a cîştigat cu 6—1, 6—0 la Ghouse (India). Moreau (Franța) l-a eliminat cu 6—2,. 3—6, , 7—5 , pe Morcu (România). Echipele participante la turneul final de minibaschet al „Cupei federaţiei” s-au aliniat. Raportul îl va prezenta maestrul emerit al sportului Andrei Folbert Instantanee la miezul nopţii Numai diavolul şchiop al lui Lesage a avut miraculoasa proprietate de a putea fi simultan in mai multe locuri pentru a pune la cale năstruşnicele sale farse, a scormoni în sufletele şi in gîndurile oamenilor. Reporterului, oricît de abil ar fi el, aşa ceva ii iţele cu neputin ■ ţă. Mai ales eră Revelionul, deşi se întinde*jţinfori a doua zi pina Pe la amitiă, dureăză — simbolic — doar douăsprezece elitje, in care, potrivit latinei, se sting luminile, se deschid robinetele, iar bătăile orologiului marchează solemn trecerea in noul an. Iată de ce însemnările de mai jos au trebuit să fie , făcute , intr-un spaţiu de timp ceva mai mare. Dar, punîndu-le una lingă alta, aranjindu-le (ca pe o fotografie din cuburi de carton) am avut, in cele din urmă, o imagine foarte clară şi unitară a optimismului cu care mesagerii performanţei sportive româneşti îşi încep activitatea in acest '60, a dorinţei şi hotărîrii lor de a face mai mult şi mai bine. Toast pentru 7 metri! VIORICA VISCOPOLEANU şi LIA MANOLIU, tandemul de aur din fruntea listei celor mai buni sportivi români pe 1068, sînt pe atit de zgîrcite la vorbă pe cit de generoase se arată in muncă şi în rezultate. Campioana olimpică şi recordmana mondială la săritura in lungime (un fel de Bob Beamon al atletismului feminin), declară: — Performanţa mea mexicană poate fi îmbunătăţită. Chiar şi în acest an. Minunat ar fi să fac eu aceasta. Dar, în proba mea sînt atîtea stele, îneît fiecare este capabilă să treacă ea pe locul celei mai strălucitoare. Oricum, pe toate a început să ne tulbure limita nouă a celor 7 metri. Cu nu prea multă vreme în urmă, rezultatul era notabil chiar şi pentru un bărbat, ba chiar dorit de mulţi decatlonişti. — Aşadar, să ridicăm paharul, pentru... 1 metri ! — Să-l ridicăm, şi să-l bem ! ★ Lia, cu neînchipuita ei timiditate şi modestie, nu îndrăzneşte să-şi asume responsabilitatea nici unui pronostic. — Doresc, ca pe plan competitiv, 1969 să nu fie, în ceea ce mă priveşte, mai rău decit 1968 ! Atunci va fi foarte bun. Şi închinăm pentru o victorie la Valeria CHIOSE (Continuare în pag. a 2-a) Ion Baciu (în mijloc) cu cupa în mină şi cu gîndul la întrecerile grele care-l aşteaptă în 1969 (Fotografii de AUREL NEAGU) Asceza Sub zăpezile diamantine, vegheată blind de Coştila, la sfat cu păduricea de jnepeni pudraţi de ninsori proaspete , Piatra Arsă apare călătorului ca o staţiune experimentală din Antarctica. De fapt, credem că această comparaţie iţi este sugerată de noile construcţii ale complexului de altitudine, precum, şi de zborurile aproape permanente ale elicopterelor şi avioanelor pe deasupra munţilor. Străbăteam calm platoul Bucegi, cînd, însoţitorul meu care confundase patru cîini lupi de la cabanele militare cu o haită de lupi adevăraţi, exclamă cu uimire: — „Uite un stadion, priveşte schiori cu arme pe umeri, iată şi tineri alergînd prin zăpadă“. Într-adevăr„ muntele vuia de tinereţe şi mişcare şi torni se multiplica un spaţiu, pină departe. Retraşi aici, la sute de ■ kilometri de zgomotul şi tentaţiile oraşului, pregătinduse multilateral .iu. aetul-DionoşL rarefiat al înălţimilor, spălindu-se cu zăpadă şi culcţinlu-se la orele zece seara, sportivii duc o viaţă spartană, iuudită simbolic ascezei.1 "»& îndrumaţi de foşti mari maeştri (Popa, Enache, Olteanu, Sumedrea), sportivii alter-Virgil LUDU (Continuare in pag. a 7-a) RUGBYŞTI ROMÂNI PESTE HOTARE PARIS 2 (Agerpres). — La Castelsarrasin s-a disputat meciul de rugby dintre echipa Steaua Bucureşti şi o selecţionată a Pirineilor. Rugbyştii romini au jucat foarte bine, invingind cu *—3 (3—0). Pentru rugbyştii români au marcat Ionescu (3) şi Ghiţă (3). Cros a Înscris cele trei puncte ale gazdelor, In urma unei lovituri de pedeapsă. !: • — - şr. La 1 ianuarie urma jâ albâ loc meciul de rugby dintre echipele Griviţa Roşie Bucureşti fi La Voulte. Din cauza terenului impracticabil, Intilnirea a fost anulată. Intîlnire pe schiuri in splendidul decor de iarnă, aproape de Cotam... ANCHETE DE SFÂRŞIT DE AN PRIMII 10 SPORTIVI AI JUDEŢULUI BRAŞOV In urma unui consult cu numeroase cadre tehnice, Consiliul judeţean pentru educaţie , fizică şi sport Braşov a desemnat pe cei mai buni 10 sportivi ai judeţului..................... ....... ■ 1. TITI ENACHESCU , (Aeroclubul Braşov) —aviaţie sportivă —, în 1968 el a stabilit la planorism "un record absolut de înălţime, 8630 m (Enăchescu are 41 de ani,,de profesie, instructor de zbor, este maestru al sportului)"; 2. Gh. Vilmos (Dinamo Braşov) — biatlon ; 3. Ana Sălăgean (Tractorul Braşov) — atletism ; 4. Constantin Carabela (A.S.A. Braşov) — biatlon ; 5. Nicolae Bîrsan (Politehnica Braşov) — baschet 6 .Ştefan Tampa „(Steagul roşu „ Braşov) — lupte libere ; 7. Ioan Mîrzea (A. A. Braşov) — seri ; 8. Ovidiu Puiu (Steagul roşu Braşov) — mito ;t9. Grista-Tradier (Dinamo Braşov) — patinaj viteză ; 10. Klaus Schuller (Rulmentul Braşov) — orientare turistică. „Cupa de iarnă“ la handbal TIMIŞOARA, 2 (prin telefon). In etapa a treia a „Cupei de iarnă” desfăşurată în localitate s-au înregistrat următoarele rezultate : Politehnica Timişoara — Banatul Timişoara 28—8 (11—3); Electrometal Timişoara — Voinţa Lugoj 23—20 (9—9) ; Ştiinţa Lovrin — Tutunul Timișoara 24—19 (9—6). PARCAN corespondent principal Patinatori români la Concursul celor trei piste Patinatorii români vor participa la concursul de viteză al celor trei piste, care se va desfășura după următorul program : 5—6 ianuarie — Inzell (R.F.G.) ; 8 ianuarie— Innsbruck (Austria); 11—12 ianuarie — Madonna di Campiglio (Italia). Țara noastră va fi reprezentată la aceste întreceri de ■ Victor Sotirescu, Andrei Ocoş și Horia Timiş. I I I I I I I I I I I I I I I I PRIMUL I I u optimismul generat „debilanţul unor autemice confirmări valorice pe pion internaţional, realizate in anul recent sărbătorit, sportul românesc a trecut cu fruntea sus pragul lui '69. Sînt multe, atît de multe de făcut ! Sămînţa ideii că sportul nu este doar o distracţie ci, înainte de toate, un echivalent, ştiinţific fundamentat, al sănătăţii, trebuie cultivată, în continuare, cu grijă, cu răbdare şi, neapărat, cu pasiune. S-a început şi se cere continuată pe coordonate majorate acţiunea de convingere profundă a oamenilor muncii, a întregului tineret ca sportul, exerciţiul fizic înseamnă o necesitate reală a vieţii contemporane. Dar, 1969 este în acelaşi timp primul din cei patru ani care despart sportul românesc de următoarea confruntare olimpică de la Sapporo şi München. Nu este cîtuşi de puţin prematur să fie amintit acest fapt, chiar acum în primele zile ale lui ianuarie, cînd încă nu s-au stins ecourile Olimpiadei recordurilor şi a surprizelor de proporţii din capitala mexicană. Dimpotrivă ! Există multe motive pentru ca forurile de resort, C.N.E.F.S., federaţiile de specialitate, cluburile sportive din toată ţara să considere startul pregătirilor olimpice pentru Sapporo şi München drept obiectiv principal în anul acesta, an al cărui hotar a fost păşit, printre altele, şi în strălucirea celor 16 medalii cucerite de tricolori la Grenoble şi Ciudad de Mexico. Mai trebuie oare spus că J.O. din Mexic au demonstrat convingător că în această cursă pasionantă — şi onorantă I pentru oricare naţiune — a marilor per ' * formanțe sportive, nimeni nu poate cîş-I tiga decit după o selecţie riguroasă şi permanentă a valorilor, după o pregătire care nu admite nici un fel I de concesii şi care reclamă, în schimb, un imens volum de muncă, neîntrerupte căutări şi o totală dăruire de sine a sportivilor şi antrenorilor. Ar fi iluzoriu să se creadă că pentru apropierea, măcar, de laurii olimpici este suficient doar efortul de ultimă oră. Atunci, oricît de fierbinţi ar fi inimile sportivilor, oricît de multilaterale ar fi cunoștințele antrenorilor, va fi prea tîrziu. Este îndeajuns, credem, pentru a convinge. I Salutare, fără îndoială, cele citeva I inițiative ale C N.E.F.S., la scurtă vreme după încheierea J.O. de la Ciu- 1dod de Mexico nu trebuie în nici un caz să rămînă izolate. Ce greşit ar fi ca strălucirea celor 16 medalii olim- pice ale anului 1968 să temporizeze energiile, să ţeasă un văl al automul-țumirii sau să stopeze amiciţiile. 196? ar trebui să fie consacrat, dacă nu rezolvării integrale, cel puţin unui început ferm, roditor, pentru găsirea celor mai bune soluţii, astfel ca peste patru ani delegaţia olimpică a României să semneze o şi mai prestigioasă prezenţă la Sapporo şi München. Cîteva puncte de vedere. Nu se poate lăsa la infinit toată răspunderea, sau în orice caz principala răspundere, pe seama cluburilor Dinamo şi Steaua. Nu se poate să se meargă în continuare doar cu cîţiva „solişti* : caiacul şi canoea, scrima, unele probe atletice, boxul sau luptele. O dată şi o dată reliştii ar trebui să-şi facă şi ei debutul olimpic. Se aşteaptă împlinirea unei mai vechi promisiuni şi din partea echetafiei. Este necesar, de asemenea, să se verifice potenţialul real al canotajului şi, desigur, trebuie făcut totul pentru ca situaţia de la J.O. din Alexic, unde ţara noastră nu a fost reprezentată la nici unul din jocurile sportive, să nu se mai repete. Toate acestea — şi cîte altele! — cer multă chibzuială, analiză lucidă, eforturi considerabil sporite, un plus de înţelegere şi abnegaţie, dar totodată acţiuni rapide, curajoase. Pină în 1972 mai sunt, e drept, patru ani, dar acesta — 1969 — este fără îndoială cel care poate hotărî multe. Se știe doar ce înseamnă startul... , Dan GÂRLESTEANU i i i I I I I C