Sportul, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 413-441)

1969-01-29 / nr. 439

fr jrlBrT* Ii Tjjf am ZIA­R AL Anul XXV —Nr. 439 (5873) 2 MARTIE în mmm alb­irilor muMmnniiimĂ «®w*ss*r V­ 'v.. xa——mwwm,. .. Șl AIINI POPULARE έntregul nostru popor trăieşte zile de intensă efervescență politică. Pretutindeni pun noi“candido^ °”rF a“ ,'®C,,C.dV'î.âr’ ‘.««tenești în cadrul cărora oamenii'munciiPpro- PrintTM rSrl dr f *" Fr.°" .u u!­Unl,at" Socialiste pentru alegerile de la 2 martie P aanH*- a carora.!l se acorda înalta responsabilitate de a conduce treburile obștești se află SKSASf mC" 1,6 Pr0feSrl' mUnCi,0rl' ,ehniCieni' târ“ni -A reprezentant^ai df ma.' i?s, vâ prezentăm doi candidați care in viaţa de toate zilele activează na lorimul nobil al mişcării noastre de educaţie fizică şi sport. activeaza pe GIRUL ÎNCREDERII Dacă încerci să afli amă­nunte In legătură cu aspec­tele cele mai pregnante ale dezvoltării mişcării sportive de masă în Tg. Mureş, este cu­ neputinţă să nu ţi se pri­menească numele lui TEO­DOR SOCACIU, membru în Comitetul executiv al Consi­liului municipal­­ al sindica­telor. Aceasta este şi expli­caţia faptului că, trecînd prin pitorescul oraş transilvănean cu intenţia de a face un son­daj asupra sportului recrea­tiv, firul investigaţiilor ne-a cond­us în biroul său. Il vedem pentru prima oară şi momentul întîlnirii cu a­­cest om, cufundat în maldăre de dosare, agitîndu-se între telefoane şi coala de scris. Lasă impresia unui veritabil... Foto : V. BAGEAC birocrat. Dar prima părere s-a risipit o dată cu înce­perea conversaţiei Dintr-odată, omul în apa­renţă închis şi de o sobrie­tate aproape nefirească, în discordanţă cu imaginea pe care trebuie să ţi-o creeze un responsabil cu activitatea sportivă, devine sprinten şi familiar. ..în această perioadă — ne spune, parcă pentru a-şi scu­za intermezzo-urile cauzate de telefoanele ce îl căutau prea des — mă aflu în vîrtejul adunărilor de dări de seamă din asociaţiile şi cluburile sportive. Ca unul care am iubit dintotdeauna sportul şi l-am practicat din plăcere şi nevoie de mişcare (fotbal, tenis de masă), îmi dau sea­ma ce importanţă are alege­rea noilor organe ale aso­ciaţiilor sportive. Pentru ca activitatea sportivă, care are tot mai mulţi adepţi în rin­­dul tinerilor şi vîrstnicilor, să A. BREBEANU Continuare In pag. a 3-a Imagine de la ultimul antrenament al Stelei, desfăşurat ieri, la Floreasca Cunoscuta staţiune a sporturilor de iarnă din inima Maramureşului Borşa. Peisajul de o rară frumuseţe, pirtiile de schi, hotelul turistic de aici, atrag pe aceste meleaguri numeroşi tineri şi virstnici Foto I A­­NANU LOTUL DE HOCHEI PENTRU JOCURILE CU ELVEŢIA Sfîrşitul acestei săptămîni este marcat de o vie activitate internaţională în hocheiul pe gheaţă. Prima garnitură a ţării se va deplasa în Elveţia, unde, vineri 31 ianuarie şi simbătă 1 februarie, va susţine două jocuri, la Thun şi Chaux de Fonds, cu selecţionata helvetă. în vederea acestor partide, an­trenorul V. Nowacek a selecţio­nat 18 jucători : Dumitraş, Stoi­­culescu (portari), Varga, Ioni­­ţă, Făgăraş, Sorică III, Pop (fundaşi), G. Szabó, Calamar, I. Szabó, Pană, Florescu, Başa, Ştefanov, Biro, Gheorghiu, Hu­­ţanu şi Moiş (atacanţi). Echipa va pleca joi dimineaţa, cu avio­nul, spre Zürich. In acelaşi timp, pe terenurile de gheaţă din Miercurea Ciuc şi Poiana va evolua selecţionata de tineret a Bulgariei, care, joi, va intilni pe Avîntul Miercurea Ciuc, iar simbătă şi duminică va avea ca adversar lotul de tineret. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, VNITWAI MOMENT OLIMPIC LA CRAIOVA Filiala Dolj a uniunii ziariş­tilor a organizat la Craiova o întîlnire a redactorilor şi cores­pondenţilor de sport din locali­tate cu prof. MARIN BÎRJEGA, vicepreşedinte al CNEFS. Cu a­­cest prilej, tov. M. Bîrjega a făcut o expunere cu privire la concluziile recentei plenare a Consiliului Național pentru E­­ducație fizică și Sport, prezen­­tînd auditoriului planul de mă­suri adoptat în vederea pregă­tirii pentru Jocurile Olimpice ale anului 1972. IN ziarul NOSTRU DE ASTĂZI. • FRUMOASELE DUMINICI PE SCHIURI • MARIA ALEXANDRU: „Cum mă pregătesc şi ce sper la mondialele de la München“ pag. a 2-a • La Poiana Braşov, împreună cu fotbaliştii Steagului roşu pag. a 3-a • Perspective in schiul mondial feminin (de Magdalena şi Mihai Bică) • Magnana ciștigat pe merit! pag. a 4-a în obiectiv: C. E. de box! Aseară a avut loc o şedinţă comună a biroului F. R. Box şi a Comisiei de organizare a campionatelor europene. Au fost prezentate informări cu privire la stadiul pregătirilor boxerilor selecţionaţi în lot şi la realizarea obiectivelor tehnico-organi­­zatorice privind desfăşurarea C.E. LUPTĂTORII DINAMOVIŞTI S-AU ÎNTORS DIN SUEDIA Aseară au revenit în Capitală Suedia, la Klippan. După cum se luptătorii dinamovişti care au şties la acest concurs dinamovis-au pluS,­­disputa din 1 1 s-au clasat pe locul I. A NOSIEVICI VA JUCA IN PARTIDA DE JOI ® Fides Partenope a adus la Bucureşti un nou jucător american , îngrijorări in tabăra baschetbalistelor de la Politehnica Baschetbaliştii de la Steaua şi-au mutat tabăra de pre­gătire a meciului cu Fides Partenope, din calea Plevnei în sala Floreasca. Ei au sus­ţinut luni un joc de verifi­care în compania Politehni­cii Bucureşti, iar ieri au avut ca sparing-partener o selec­ţionată a cluburilor din Ca­pitală. Antrenorul Costy He­rold are la dispoziţie, pentru meciul de joi, întregul lot, in­clusiv pe Dragoş Nosievici, care a primit avizul favorabil al medicului. Este mai mult ca sigur că bucureştenii vor începe partida cu „5“-ul de bază : Nosievici, Iecheli, Savu, Tarău şi Dimancea, iar la primele defecţiuni se va ape­la la Rarău şi V. Gheorghe. UN NOU JUCĂTOR AME­RICAN IN FORMATIA NAPOLITANA Oaspeţii se prezintă la pri­mul lor meci în cadrul „Cu­pei cupelor“ (formaţia lor nu a fost programată în turul I) cu un moral foarte ridicat. Intr-un joc restant desfă­şurat în deplasare, la Milano, Rides a învins pe Simmen­­thal, actualul lider al cam­pionatului italian, cu 74—66 după un joc în care a avut iniţiativa în permanenţă. Jim Williams, Sauro Bufalini şi Paolo Vittori au fost şi de data aceasta principalele viori ale acestei formaţii (a. v.) (Continuare In pag. a 2-a) CAMPIONATUL REPUBLICAN DE SALĂ AL ATLEŢILOR JUNIORI MARI Cea de-a doua competiţie ofi­cială din noua sală de atletism ,,23 August“ se va desfăşura sâmbătă şi duminică. Le start vor fi prezenţi, de această dată, juniorii mari, care se vor între­ce în cadrul campionatului re­publican pe teren acoperit. Trimisul nostru special la Cervinia, VICTOR BÂNCIULESCU, transmite: ROBERII VIZEAZĂ SAPPORO ROMÂNII - O PREZENTĂ ACTIVĂ ÎN CONCURSURILE INTERNATIONALE • Echipajul nostru de 4 are un start excelent • Japonezii sunt temerari, dar... • Eugenio Monti pleacă direct la Lake Placid CERVINIA, 28.— Traseul Lake Placid, pînă la Sap­poro. J.O. din 1972 justifică prezenţa aci a simpaticului lot japonez care, lipsit de experienţă, învaţă, filmează pe sute de metri de pelicu­lă şi se aruncă temerar în luptă aproape cu nepăsarea unor „kamikadze“. De altfel, niponii au ocazionat aici în ultima coborîre a competi­ţiei de bob , un accident unic, frînarul Hasegawa a­­jungînd la sosire cu o coastă ruptă şi fără pilotul Nagata. Febra campionatelor mon­diale de la Lake Placid se simte şi ea. Eugenio Monti, directorul lotului italian, credem că şi-a făcut o gre­şită socoteală rezervînd pen­tru campionatele mondiale doar echipajele de la Cor­tina şi nu şi cele foarte ta­lentate de la Cervinia. Gian­franco Gaspari, campionul Italiei, este probabil cel mai bun, dar un pilot ca Bruno Servadei şi un frînar ca An­drea Fremente (locul III la Cervinia) nu pot fi neglijaţi. Şi, din R. F. a Germaniei, Wolfgang Zimmerer va pleca direct în S.U.A. Viitorul ne va arăta cine a avut drep­tate. Deocamdată să consem­năm părerea secretarului ge­neral al F.I.R.T., Cesare Bon­­vini: „Consider excelentă po­litica de perspectivă a Fe­deraţiei române, care a tri­mis echipaje şi la Cer­vinia şi la campionatele de tineret de la Cortina. Numai printr-o prezenţă activă pes­te tot, şi nu cu socoteli de culise, se poate asigura viito­rul bobului mondial“. Aceasta este altă temă mult discutată aici la Cervi­nia, unde se află, practic, tot ce e mai bun în bobul european şi (întîmplător) asia­tic. La Lake Placid se vor adăuga echipajele nord-ame­­ricane şi, după cum aflăm, unele formaţii sud-america­­ne, printre­ care în primul rind reprezentanţii Argenti­nei. Diseminarea pasiunii pentru bob în lume este un fapt pozitiv. încă aci, la Cer­vinia, am avut ocazia să ve­dem în echipajele concuren­te doi boberi de culoare. Pre­zenţa cunoscutului frînar (Continuare In pag. a 4-al TUt NA5IA51, la Bucureşti, între două avioane Ieri, la ora prinzu- lui, a sosit in Capi­tală, venind din In­dia, campionul de tenis al României, maestrul sportului Ilie Năstase. Pri­mul nostru tenis­­man rămine prin­tre noi numai până la sfirșitul săptă­­minii, când urmea­ză să plece din nou peste hotare, pen­tru a lua parte la o serie de turnee la S.U­.A., care vor culmina cu con­cursurile din „Cir­cuitul Caraibilor“. * 1 Echipajul românesc de bob — 4 persoane, alcătuit din Panţuru, Focşeneanu, Tancov şi Neagoe, coborind pîrtia de la Cervinia, în cadrul antrenamentelor pentru campionatele europene Telefoto ! A.P.—AGERPRES SINAIA, 28 (prin telefon, de la trimisul nostru) — Ge­rul straşnic, pînă acum prie­tenul cel mai apropiat al pîrtiei de bob din Sinaia, a constituit iarăşi o prezenţă activă marţi dimineaţa cînd s-a dat startul în prima com­petiţie internă a anului. Din păcate, insă, „Cupa clubului sportiv Sinaia“ a avut loc nu numai sub semnul frigu­lui, ci și sub acela al ghinio­nului. In primul rind, plecarea în cursă a echipajului nr. 1 s-a dat cu întîrziere. Aceasta, în­­trucît au fost necesare retu­șuri de ultimă clipă ale pîr­tiei care, de-a dreptul sti­cloasă din cauza gerului de peste noapte, ar fi supus concurenţii unor riscuri su­plimentare, de loc neglijabile. In al doilea rînd, bobul care a inaugurat coborârea zilei a ajuns... singur la sosire, echipajul Cotacu — Răşcanu (Voinţă Sinaia) răsturnîndu-se la ultimul viraj şi dînd se­rioase emoţii (din fericire numai emoţii) celor prezenţi. In treacăt fie spus, nu pu­tem fi de acord cu faptul că nu s-a efectuat, de către un echipaj experimentat (aşa cum se obişnuieşte la toate concursurile de bob), o cobo­­rîre-pilot. In al treilea rind, după prima coborîre din cea de-a doua manşă, întrecerea a trebuit să fie întreruptă, deoarece la virajul „Vînători” pista se deteriorase serios. Ca atare, juriul a decis cla­samentul pe baza rezultate­lor din prima manşă. Iată-l : 1. CLUBUL SPORTIV SI­NAIA (Stoica-Lespă) 1:11,09 (număr de start 10), 2. A.S.A Brașov (Nedelcu-Cerniu) 1:12,92 (4), 3. Carpaţi Sinaia (Dragomir-Moiceanu) 1:14,25 (11), 4. Voinţa Sinaia (Stoian- Balint) 1:14,58 (12), 5. Bucegi Sinaia (Tătaru-Gavrilă) 1:15,13 (2), 6. A.S.A. Braşov (Hogea- Criste) 1:15,64 (3), 7. Steagul roşu Braşov (Beldiga-Nea­­goe II) 1:16,28 (5), 8. Voinţa Sinaia (Vulpe-Pascu) 1:16,52 (9), 9. Bucegi Sinaia (Ben­­ghiu-Oancea) 1:16,62 (6), 10. Clubul sportiv Sinaia (Bog­­dan-Panaitescu) 1:17,86 (7), 11 Voinţa Bucureşti (Voicu-Sta­­fie) 1:19,34 (8). Considerăm că felul în care s-a făcut măsurarea timpului (prin semnal verbal radio­­transmis şi cronometraj ma­nual) corespunde mai degra­bă fazei de pionierat a bo­bului. Avem noi, însă, drep­tul să vorbim despre pionie­rat, cînd reprezentanţii Ro­mâniei asaltează titlurile su­preme ? Apreciem că este ne­drept ca extraordinarele e­­forturi fizice, morale şi ma­teriale ale organizatorilor, la care asistăm de cîteva zile, ca şi cele ale concurenţilor şi tehnicienilor, să fie umbri­te de defecţiuni faţă de care aceştia nu au nici o vină, dar care pot pune sub sem­nul îndoielii exactitatea re­zultatelor anunţate. G. RUSSU-SIRIANU LA SINAIA, ACI­IVII­ATEA COMPETITIONAIA LA BOB A MPUT CU­RI 30 bani CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Miercuri 29 ianuarie 1969 REALIZAREA TALENTULUI L­a o vîrstă foarte fragedă, une­ori chiar la graniţa dintre pu­bertate şi adolescenţă, tineri sportivi, aflaţi la primii paşi pe drumul împlinirii, cunosc o preţuire şi unele satisfacţii pe care alţii, la vîrsta lor şi chiar la una mult mai înaintată, nici nu îndrăznesc să le viseze. În cele mai multe cazuri, ei sunt beneficiarii unor calităţi native, ai unor calităţi pentru a căror existenţă nu au făcut nimic, dar ale căror roade se găsesc îndreptăţiţi să le culeagă. In această atitudine găsim, desigur ceva din spontaneitatea specifică adolescenţei, ceva din lipsa de experienţă, dar, ceea ce este mai grav, foarte mult din înţelegerea gre­şită a vieţii. Sînt oare ei vinovaţi, sau mai bine spus, sînt singurii vinovaţi de această eroare de apreciere a unei compor­tări în viaţă ? Pentru că, ducînd ra­ţionamentul mai departe, mîinie, cînd ei vor fi angrenaţi într-o activitate pe alte coordonate, o mare parte dintre ei vor privi lucrurile cu optica deprinsă la această vîrstă. Nu, nu vom susţine că actualele lor împliniri ar trebui minimelizate Nu vom susţine că anumite drepturi pe care le cîştigă prin rezultatele ce le obţin de la o vîrstă încă foarte fra­gedă vor trebui reduse, în virtutea unor principii pedagogice false. Mai mult decît atît, vom pleda pen­tru recunoaşterea unor merite care nu sînt şi nu trebuie condiţionate de scurgerea timpului. Dar, se impune adus corectivul considerării la justă măsură a acestor recunoaşteri şi a implicaţiilor subsecvente. Aci, în virtutea unor principii de pe­dagogie practică, va trebui să existe o conjugare a eforturilor părinţilor şi antrenorului care lucrează cu tînărul sportiv, care să-i arate că ceea ce realizează în prezent este virtualitatea unor reuşite de mai mare amploare, virtualitatea condiţionată de existenţa unui simţ al proporţiilor şi de o muncă obstinată de perfecţionare. Fără aportul şi sprijinul celor doi factori mai sus-amintiţi ne aflăm în faţa pericolului ca tînărul sportiv să devină un infatuat, un individ care — pentru.-ifltreaga-i activitate — să fie convins că­ este un „ales”, un predes- In această atitudine condamnabilă care n-a fost sesizată la timp și com­bătută cu energie, rezidă tragedia a numeroase talente incipiente, de care sportul nostru nu a dus lipsă, dar care, după cîţiva paşi promiţători, au dispă­rut în cel mai deplin anonimat , i-ar fi găsit ulterior, ici-colo, plîngîndu-şi ra­tarea, dar nefiind capabili să-i recu­noască germenii. Pentru talentele tinere de azi, pentru cei cu care se fac sacrificii imense pentru a li se asigura condiţii optime de realizare, scriem aceste rinduri, cu dorinţa ca ei — şi cei ce se ocupă de viitorul lor ca sportivi şi mai ales ca oameni — să înţeleagă că viitorul lor stă în munca susţinută, în absenţa căreia, oricît de mare ar fi talentul lor, ei nu se pot realiza. Niki Mihail BURILIANU

Next