Sportul, februarie 1969 (Anul 25, nr. 442-469)

1969-02-01 / nr. 442

2 MARTIE i­­mmm almor PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ $I CONSIEN­EE POPULARE PREZENT ŞI VIITOR ÎN DEZVOLTAREA BAZEI SPORTIVE ARADENE • Interviu cu ing. PASCU ZÎMBRAN, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular­­ judeţean provizoriu Arad Oraşul de pe Mureş cu­noaşte în anii puterii popu­lare, alături de celelalte a­­şezări ale ţării, profunde şi înfloritoare transformări. Aradul, care a depăşit cu peste trei decenii memorabi­la vîrstă de 800 de ani, se situează — în zilele noastre — printre puternicele cetăţi industriale ale socialismului, cu unităţi specializate în pro­ducţia de strunguri şi va­goane, ca şi în cea textilă. In acelaşi timp, noua reşe­dinţă de judeţ îşi cultivă cu şi mai mult succes tradi­ţiile sale din domeniul social­­cultural, arie de activităţi in care educaţia fizică şi sportul ocupă un loc însem­nat. Acum, în preajma impor­tantului eveniment de la 2 martie, cînd localnicii se în­­tîlnesc cu candidaţii Fron­tului Unităţii Socialiste, par­­curgînd rodnice bilanţuri şi luînd cunoştinţă de viitoarele realizări, ne-am adresat tov. inginer PASCU ZÎMBRAN, prim-vicepreşedinte al Con­siliului popular judeţean provizoriu, pentru a ne schi­ţa harta sportivă arădeană, a afla date noi despre pre­zentul şi viitorul bazei ma­teriale a sportului de pe a­ceste meleaguri. Cu toate preocupările sale multiple, tov. P. Zîmbran, entuziast susţinător şi al acestui sec­tor de activitate, nu a pre­getat să ne ofere date sem­nificative. — Este firesc ca în con­textul preocupărilor noastre social-culturale, să-i acordăm educaţiei fizice şi sportului atenţia cuvenită. Răspundem astfel dezideratului unei so­cietăţi înaintate, de întărire a sănătăţii poporului, de spo­rire a capacităţii fizice şi intelectuale a generaţiilor ti­nere. — De ce bază materială dispune la ora actuală sportul arădean şi ce rea­lizări locale au fost con­semnate în Ultima vreme ? — Ar fi destul de greu să enumerăm toate amplasa­mentele sportive care au apărut în ultimii ani in ju­deţul nostru. Voi încerca, to­tuşi, o scurtă trecere în re­vistă a unor obiective de largă utilizare în acest do­meniu. Cu concursul foruri­lor sportive, al celor sindica­le şi de învăţămînt, al or­ganizaţiilor U.T.C., bizuin­du-ne pe aportul voluntar al miilor de cetăţeni, am în­cercat să completăm un in­ventar care să ţină pasul, în mai bună măsură cu ce­rinţele şi amploarea activită­ţii de educaţie fizică şi sport din aşezările judeţului. în municipiul Arad, de pildă, s-a reamenajat sala de sport pentru jocuri şi gimnastică, s-a construit o sală corespun­zătoare pregătirii boxerilor, ca şi o modernă sală de te­nis de masă, s-a dat in fo­losinţă pista de atletism de la stadionul Gloria. Acestea sunt doar cîteva piese care s-au adăugat la realizări, des­tul de recente şi ele, ca să­lile de gimnastică de la Şcoala sportivă, liceele nr. 1, 2 şi 3, Liceul pedagogic, de la şcolile generale, sala de lupte Vagonul, bazinul de dimensiuni olimpice, cîteva popicarii şi numeroase tere­nuri simple de handbal, vo­lei şi baschet, ca şi unele baze nautice cărora trebuie să le aducem, însă, îmbună­tăţiri substanţiale. Ieşind din graniţele oraşului putem să Constantin ALEXE Neagoe MARDAN (Continuare in pag. a 7-a) ION ALEXE N. LINCA, GR. NEGREA, M. DOBRESCU, PRINTRE TEHNICIENII CARE VOR AJUTA LA ORGANIZAREA „EUROPENELOR“ Iugoslavia-România in luna martie • în activitatea de pre­gătire a campionatelor euro­pene vor fi angrenaţi o serie de foşti boxeri care au re­prezentat cu cinste, de-a lun­gul anilor, culorile sportive ale ţării noastre. Printre a­­ceştia, ne face o deosebită plăcere să amintim cîteva nume: Nicolae Linca, Gheor­ghe Negrea, Dumitru Ciobo­­taru, Constantin Gheorghiu, Lucian Popescu, Gheorghe Fiat, Eustatiu Mărgărit, Ilie Dragnea, Mircea Dobrescu, Victor Şchiopu. • O telegramă sosită în cu­rsul serii de vineri anunţă accepta­rea de către Federaţia iugoslavă de box a propunerii forului ro­mânesc de resort privind dispu­tarea unei întîlniri Intre pugi- iştii iugoslavi şi români, pe data de 9 martie, la Belgrad, în cadrul pregătirilor pentru Cam­pionatele europene pe care le va găzdui capitala României. • Joi ne-a vizitat la re­dacţie antrenorul Ion Chi­­riac care, după cum se ştie, pregăteşte, împreună cu Titi Dumitrescu, o parte din lo­tul ce se va deplasa la Con­stanţa. La 5 februarie , vor pleca in oraşul de pe litoral 11 pugilişti din grupa aces­tor antrenori: Lumezeanu­, Ganea, Ivan, Nedelcea, Do­brescu, Ene, Năstac, Györfi, Cojocaru, Alexe şi Sănătescu. Au existat unele semne de întrebare privind participa­rea „uşorului" Gh. Ene la Criteriul tineretului. In pe­rioada de pregătire la mun­te, acesta a suferit o entorsă la piciorul drept. In pre­zent, ne-a asigurat antreno­rul Chiriac, Ene este perfect valid. • A fost stabilit progra­mul campionatelor europene. Primul gong, la 31 mai Ul­timul, la 8 iunie. In fiecare zi, cu excepția finalelor, se vor disputa cite două reu­niuni, la ora 13 și ora 19. V. Dragan II provoacă pe I. Nica pentru „Centura Sportul“ După cum se știe, la 6 februarie lotul reprezentativ de box va e­­volua la Oradea in compania fingiliștilor din această localitate. n programul galei figurează, printre altele, partida dintre V. Drăgan și I. Nica (Oradea). Drá­gan ne-a vizitat ieri la redacţie, rugindu-ne să anunţăm provoca­rea pe care o lansează pugilistu­­lui orădean, deţinător al „Centu­­rii Sportul“ la categoria semimus­­că. Ceea ce şi facem. Aşadar, amatorii boxului din Oradea vor putea viziona şi un meci "cu miză", de mare atracţie. Profi­­tind de prezenţa lotului reprezen­tativ şi la Craiova (8 februarie), sugerăm boxerului Em.l Constan­­tinescu din această localitate, să-l provoace pe deţinătorul „Centurii Sportul* la categoria mijlocie uşoară, Ion Piţru , PROLETARI PIU TOATE ŢĂRILE. Vt/IŢI-VÂl iŞl Redacţia ţi administraţia: *»r.­ El Va”',e Conta nr. 16, lei. 11.10.05,1 ini» rurban 72 si 286. Telex I iportrom buc. 180.­­ Anul XXV - Nr. 442 (5876) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Maestrul sportului Gheorghe Bălan (A. S. Armata Braşov), unul dintre cei mai bu­ni schiori „alpini“ ai ţării. Campionatul republican de atletism al juniorilor mari SE ANUNŢĂ ÎNTRECERI ATRACTIVE Juniorii mari se vor pre­zenta la startul primului cam­pionat republican de atletism în sală. Evenimentul se va petrece astăzi, în noua sală „23 August“. întrecerile — ce se vor desfăşura timp de două zile — se anunţă foarte interesante. Este de altfel, fi­resc să fie aşa pentru că în campionat vor evolua repre­zentanţii de vază ai atletis­mului nostru, în fruntea lor situîndu-se „olimpicii şcolari“ Cornelia Popescu (1,68) şi Csa­ba Dósa (2,06), aflaţi pe pozi­ţiile secunde pe lista celor mai buni performeri români din 1968 la săritura în inălţime. Alţi performeri a căror evo­luţie va putea fi urmărită, sunt Tamas Szabó din Satu Mare (10,5 pe 100 m — locul 2 la „europenele" de juniori) şi Mariana Filip din Roman (în 1968 — printre primele zece atlete din ţară la toate alergările de plat). De ase­menea, Marta Szatmári (50 mg) şi Cornel Anton (prăjină), cîşti­gători săptămîna trecută la juniori mici, în afară de concurs vor participa sări­torii cu prăjina seniori Dinu Piştalu şi Cristian Ivan (cre­ditaţi cu 5,00 m şi respectiv 4,80 m în 1968), ceea ce va da concursului un plus de atractivitate. Astăzi primul joc de hochei pe patinoarul artificial din Poiana­ ROMÂNIA - BULGARIA LA TINERET Astăzi, noul patinoar artificial din Poiana Braşov, va găzdui pentru prima oară un joc de hochei pe gheaţă. Este vorba de întîlnirea dintre selecţionatele de tineret ale României şi Bulgariei, care se anunţă Interesantă şi a­­tractivă, mai ales pnn faptul că în co­mponenţa ambelor formaţii Intră hocheişti de valoare. De pildă, In echipa noastră de tine­ret vor juca printre alţii Moiş, pop­­arul Iordan, Sgincă II, Bucur, Fodorea şi o­swab­ care au Îm­brăcat de .­.,e­a ori şi tricoul primei garnituri. Oaspeţii şi-au început turneul joi la Miercurea Ciuc, pierzînd la echipa locală Avlntul. Primul dintri cr două jocuri dintre se­lecţionatele de tineret ale Ror A­­ni şi Bulgariei are loc azi de­­ ora 11. ÎNCĂRCATUL WEEK END AL SCHIORILOR •­­ Marele concurs de la Spindleruv Mlyn • „Cupa Poiana" — probe alpine Ru­nion) cu oaspeţi de peste hotare • Fondiştii juniori se întrec în competiţia interna­ţională de la Buşteni * Alte mari întreceri interne: „Cupa Judeţelor" (la Suceava) şi „Cupa U.A.S.R." (la Predeal) Week-end-ul schiori­lor noştri se prezintă, fapt îmbucurător, deo­sebit de încărcat. Pri­ma competiţie de care amintim — Spartachia­­da de iarnă a Arma­telor din ţările socia­liste, pe care o găz­duieşte una din cele mai renumite staţiuni­­ montane din Cehoslo­vacia, Spindlerul Mlyin Vor participa sportivi din U.R.S.S., Unga­ria, Bulgaria, R. D. Germană, Polonia, Mon­golia, Cehoslovacia și România. In program figurează, în ordine, sărituri de la trambu­lina mijlocie, fond 30 km. slalom special, biatlon individual, combinata nordică, fond 15 km, slalom uriaş, ştafeta 4 x 10 km, coborîre, ştafetă biatlon­­şi sărituri de la tram­bulina mare. Printre sportivii ţării noastre se vor număra, după informaţi­ile pe care le deţinem, numeroşi campioni sau protago­nişti ai luptei pentru titlurile naţionale, iar faptul că şi din cele­lalte echipe prezente la Spindlerul Mlyn vor face parte tot schiori din elita ţări­lor respective, auten­tifică importanţa şi amploarea concursuri­lor. La Poiana Braşov, „Cupa Poiana“, compe­tiţie alpină internaţio­nală rezervată junio­rilor d­in care, alături de reprezentanţii tine­rei generaţii din Ro­mânia, vor concura şi juniori din Italia şi R. F. a Germaniei, în program — slalom spe­cial, sîmbătă şi slalom uriaş, duminică, pri­mul în zona superioa­ră a Sulinarului, cu­­iiecare­ din împreju­­­rimile cabanei Cristia­nul Mare, cel de-al doilea de Pîrtia Lupu­lui, cu plecarea tot din împrejurimile ca­banei Cristianul Mare. La Buşteni, în cadrul „Cupei Caraimanul“, se vor întrece tot juniori, dar în probele de fond. Pînă la ora actuală, nu sunt prezente în lo­calitate decît forma­ţiile româneşti şi cele din Bulgaria, dar, ori­cum, concursul este foarte interesant şi va permite verificarea ti­nerelor noastre talente. La Suceava, cei mai buni fondişti din ţară (exceptîndu-i, fireşte, pe cei plecaţi peste ho­tare) îşi vor disputa „Cupa Judeţelor“. La Predeal, o com­petiţie sub semnul entuziasmului şi, spe­răm, sub al unui nivel tehnic îmbunătăţit faţă de alţi ani — „Cupa U.A.S.R.“, eveniment major angrenînd pe cei mai buni schiori studenţi care practică probele alpine. Trimisul nostru special, VICTOR BÂNCIULESCU, transmite: ULTIME CLIPE DE DESTINDERE Artizanat montan intr-un tirg Palatul Municipal din Aosta • CERVINIA, 31 (prin telefon). Membrii delegaţiei române au avut vineri o singură, ultimă şi binemeritată zi de odihnă îna­intea startului oficial al Cam­pionatelor europene de bob 4 persoane, care încep sîmbătă. Boberii români s-au deplasat la Aosta, capitala Regiunii Auto­nome Valle D’Aosta, unde au participat la două evenimente interesante, dintre care unul poartă o semnificaţie deosebită. în cursul dimineţii, boberii români s-au amestecat în mul­ţimea de localnici, valdaostani, francezi şi elveţieni, care au blocat lunga stradă Anselmo (un fel de Lipscani italian), tre­­cînd în revistă exponatele unui străvechi tirg artizanal, care se află la incredibila 969-a ediţie anuală . Pe un traseu lung şi strimt, străjuit la capete de vestigii romane, Arcul Iul Au­gust de o parte şi Poarta Pre­toriană de alta, sportivii noştri au admirat operele manuale ale muntenilor din împrejurimi, de la obiecte utilitare pînă la crea­ţii de artă naivă, în special în lemn, în ceramică, în fier for­jat. Plimbarea se termină obiş­nuit cu tradiţionalul vin fiert roşu, sorbit din cupe de lemn, de la care, fireşte, sportivii noş­tri s-au abţinut. La ora prînzului, delegaţia română a fost primită la Pala­tul Municipal de către avocatul Giorgio Chanu, primarul Aostei, care a evocat in cuvinte căldu­roase relaţiile prieteneşti ce leagă oraşul său de staţiunea montană românească Sinaia. Multă plăcere ne-a făcut ascul­­tîndu-l pe bătrinul inginer-şef al Municipiului, Binel, citind în româneşte versurile : „Românul are şapte vieţi în piepturi de a­ramă“, pe care le-a învăţat de la nişte studenţi români la Mi­lano. Aflînd că majoritatea bo­­berilor români sunt sinăieni, primarul Chanu a acordat o în­semnătate sporită acestei vizite, oferind oaspeţilor un fanion cu emblema oraşului. In cursul conversaţiilor au fost evocate posibilităţile unui schimb de sportivi între cele două locali­tăţi, încercindu-se astfel o con­solidare a raporturilor dintre oraşele înfrăţite Sinaia — Aos­ta. Se ştie că in staţiunea de pe Valea Prahovei există deja o stradă Aosta , şi în capitala Re­giunii Valle D’Aosta este în curs de stabilire o stradă cu nu­mele de Sinaia. După o astfel de zi, plină de desfătare şi de destindere, bo­berii români, reveniţi la Cer­­vinia, au purces la ultimele re­vizuiri ale boburilor, odihnin­­du-se apoi, pentru proba grea care-i aşteaptă Incepînd de sîm­bătă dimineaţa, de la orele 8. Antrenorul Pasovschi s-a o­­prit asupra următoarei formule de echipaj, care va lua startul: Panţuru, Focşeneanu, Tancov, Neagoe, datind din anul 1000!­­ Momente emoţionante Formaţia bobului de 4 care va lua startul la C. E. la 1 -f­ebruarie ne atrage aten-­­­ţia, încă din primele zile, că este luna campionate­lor mondiale în sporturile ier­nii. Azi şi mîine, de exemplu, agenţiile de presă vor transmi­te primele nume de campioane şi campioni ai lumii la patinaj viteză — feminin şi săniuţe. Pa­tinatoarele de viteză se întîlnesc pe inelul de gheaţă de la Gre­noble, cel ce a consacrat, cu un an In urmă, pe campionii şi campioanele celei de a X-a edi­ţii a Olimpiadei de jarră. Şi, fără îndoială, că printre actua­lele competitoare la titlurile mondiale In cele patru probe ca şi la multiatlon, vom regăsi multe din concurentele olimpi­ce. Este, însă, mai puţin cert că podiumul de onoare va fi urcat, mai ales, de medaliatele olimpice, pentru că —aşa cum s-a întîmplat săptămîna trecu­tă laa campionatele europene ale patinatorilor — asaltul tinere­ţii se anunţă, şi aici, foarte puternic. Ni se pare concludent, în acest sens, succesul tinerei patinatoare sovietice Ludmila Mohnaceva In campionatele tă­rii sale, In timp ce campioana olimpică Ludmila Titova «-» clasat abia pe locul VI. In ori­ce caz, alături de Mohnaceva, apar la Grenoble, cu justifica­te pretenţii la titlurile mondia­le, patinatoarele finlandeze (pro­babil, în frunte cu Mustonen), cele din Olanda (ca Gsijssen sau Kaiser) şi, pr ■taabil, cele din Norvegia şi Statele Unite , ora campionatului mon­dial se află şi acest sport născut dintr-o joacă a co­pilăriei noastre: săniuţa. La Königsee, lingă Berchtesgaden, şi la doi paşi de celebrul înseli al patinatorilor, pe o părtie câm­, conţine, în infrastructura sa, peste 55 km ţevi de refrigerare, se întrec —azi şi mîine— can­didaţii la titlurile de campioni mondiali ai săniuţei. Nu vor lipsi de la aceste întreceri re­prezentanţii Austriei, care au dat, la J.O., pe campionul pro­bei individuale (Manfred Schmid), aşa cum nu vor lipsi sportivii din R. D. Germană care, la J.O., au obţinut meda­lia de aur In proba de dublu- S. BONIFACIU jfiontinuart tn pag. a 4-a) PANORAMIC S PO^^Bl EXTERN L O „poziție* nu tocmai indicată pentru un schior... Karl Schranz pe patul de suferința, la spitanul din~Megeve. ------------­ ARBITRIU ROMÂN PENTRU FINALA „C.C.E.“ LA POLO Sâmbătă va avea loc la Belgrad prima manşă a finalei „Cupei campionilor europeni“ la polo, care opune formaţiile Mladost Zagreb şi Dinamo Moscova Partida va fi condusă de arbitrul in­ternaţional dr. I. Dră­gan. ARBITRII MECIURILOR STEAUA - CSEPEL BUDAPESTA LA VOLEI (C.C.E.) Jocurile dintre Steaua şi Csepel Budapesta din turul II al „C.C.E.“ vor fi conduse de un arbitru bul­gar (turul, la Bucureşti) şi de un arbitru din R.D.G. (returul, Budapesta). pagini 30 bani Sîmbătă 1 februarie 1969 Exerciţi fizic - deprindere cotidiană Instituirea unei direcţii noi | în educaţia fizică, din care s-a dezvoltat avîntul sportului I răspîndit în­­ cercurile largi | ale populaţiei de la oraşe şi sate s-a realizat aproape în I acelaşi timp cu apariţia unei orien-­­ tari noi în sociologie. împrejurarea nu a fost întîmplă- I toare. Ea a fost determinată de fap- | tul că la baza teoriei şi practicii aces­tor două activităţi a stat o concep- 1 fie comună despre societate, despre­­ rolul ştiinţei sociologice în dezvoltarea societăţii, precum şi despre rolul edu- I caţiei fizice în societate. Oamenii de ştiinţă şi activiştii care lucrează în domeniul sociologiei au­­ convingerea că societatea poate fi­­ adusă la trepte superioare de organi­zare şi funcţionare printr-o activitate­­ conştientă, îndrumată de ştiinţă. Ei­­ sunt convinşi că promovînd cultura în masele populare, ca activitate care I asigură omului o dezvoltare armonioa- | să, vor crea acele forţe sociale în mă­sură să contribuie la o nouă orien- ■ tare în societate. -în cercetarea sociologică a vieţii sportive din ţara noastră nu au de pus I întrebări numai sportivii sociologilor,­­ ci au de pus întrebări şi sociologii sportivilor, deoarece există multe fe- I nomene pe care sociologii nu le vor | putea lămuri decît cu concursul celor care reprezintă azi teoria şi practica­­ în domeniul educaţiei fizice. O aseme- | nea întrebare s-ar referi, spre pildă, la dezvoltarea pe care a luat-o azi­­ spectacolul sportiv. Este oare acest fapt întîmplător ? Nu cumva la o asemenea­­ orientare a contribuit şi concepţia ac- I tuală despre educaţie fizică ? Nu mă * refer la concepţia despre sport, pentru­­ că, după părerea mea, şi în termino- 1 logia ştiinţifică naţională a domeniu­lui, mi se pare mai cuprinzător con- I ceptul de educaţie fizică, întrucît am I convingerea că acolo unde poporul * este lipsit de posibilitatea de a face I mişcare, acolo va fi foarte greu să­­ existe şi fenomenul sport. Consider cu­prinzătoare noţiunea de educaţie fi- I­zică, p­entru că văd în ea , pătrunderea­­ educaţiei şi, deci, şi a culturii, în stra­turile cele mai largi ale populaţiei de­­ la sate şi de la oraşe. Nu cred că ne putem lipsi vreodată de practicarea exerciţiului fizic în­­ cursul vieţii noastre. Nu cred că există­­ pătura socială care s-ar putea lipsi de educaţie fizică. Nu înţeleg această I disciplină, drept o activitate ocazio-­­ nală. Apreciez că posedă educaţie fizică poporul în viaţa căruia aceasta I a devenit o deprindere cotidiană, aşa­­ cum este lectura. In timpul său liber, dar şi pierind de la lucru, omul care I cumpără ziarul de seară, va simţi şi | nevoia de a petrece o jumătate de ceas sau un ceas cu exerciţiile de I mişcare.­­ A fost o vreme cînd atletul repre­zenta un ideal educativ, un model I de urmat ca un continuator în lumea­­ modernă al omului armonios, complet, bun, frumos, drept, sensibil, receptiv I la arte şi filozofie, al antichităţii­­ greco-romane, omul care-şi punea în­­demînările şi capacităţile fizice şi mo- I rale în serviciul celor mai înalte­­ cauze sociale. Imaginea aceasta a atletului, ca un ideal clasic al omu- I lui, a constituit un ideal de urmat­­ pentru tineret, dar şi pentru sportivi. Aşa ?tînd lucrurile, consider legitim I şi obligatoriu să ne întrebăm, azi, dacă • nu avem datoria de a reînvia tradiţiile • naţionale ale începuturilor, cînd edu- | caţia fizică din România a mers mînă în mînă cu acțiunea culturală inte-­­ grală, ca o componentă indispensa- * bilă a ei. dr. Octavian NEAMȚU .

Next