Sportul, iulie 1969 (Anul 25, nr. 591-621)

1969-07-01 / nr. 591

Nr. 591 (6025) De clnd » pomeneşte despre fotbal In ţari la Bol, Clujul şi Îm­prejurimile lui au dat mai mereu recolte bogate de jucători valo­roşi, şi astăzi, după foarte mulţi ani, poţi auzi vorbindu-se cu mîn­­drie de un Guga, Huza, Cipcigan, Ialiu Haţeganu, Sepi şi Şepci, pionieri al sportului cu balonul rotund In această parte a locului, de Puiu Cociuban, Bindea (da, da Binduţ este clujean la origine), Sfera, Feleean, Floreşteanu, fraţii Covaci, fraţii Szaniszlo, dr. Ionca, Coracu, Vigu, dr. Ţâranu, fraţii Medrea şi mulţi alţii ca el, apar­­ţinind unor generaţii de jucători care, prin comportare, abnegaţie pe terenul da sport şi la locul de muncă (cit de armonios au îmbi­nat cei mai mulţi dintre ei spor­tul şi profesia, ambele la nivel de performanţă) vor fi trecuţi cu majuscule in cartea de aur a fot­balului românesc. Intr-o vreme. In primii ani de după cel de-al doilea război mon­dial, datorită frumoasei sale tra­diţii, Clujul domina­nt prin valoa­re, constanţă şi masă — tot ceea ce se realizase pînă atunci In provincie, fiind reprezentat In prima divizie a ţării de trei echi­pe : Universitatea­­club Înfiinţat d in 1919 şi care anul acesta işi sărbătoreşte o jumătate de secol de existenţă), Ferar şi Dermata. Apoi, au urmat perioada mai pu­ţin fericite cinci la anumite etape (anii ’49 şi ’59) Clujul rămăsese fără nici o echipă de categoria A, şi acum f l din nou — un reviriment ! »U* (antrenor Ştefan Clrjan) a revenit printre echipele bine cotate In di­vizia noastră naţională. Iar C.F.R. cluj (antrenor C. RAdules­­cu) este promovată In A. (două echipe de juniori şi patru de copii ale centrului sunt angre­nate Intr-o activitate organizată pe plan orăşenesc şi judeţean). Şi, pentru că ne aflăm la capitolul întrecere — stimulent important pentru creşterea valorică a tine­rilor jucători — să Inserăm aici şi opinia comună a antreno­rilor centrului : „In actuala formulă, campionatul de juni­ori nu constituie mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea armonioasă a juniorilor, la toţi factorii: fizic, tehnic, tactic şi moral-volitiv. Pentru că, In afa­ră de C.F.R. Cluj şi, oarecum, In­dustria firmei Ch­apla Turzii, cei­lalţi adversari cu care ne Intre­­cem la marea majoritate a anu­lui, sunt de valoare foarte modes­tă. Propunem, aşadar, reînfiinţa­rea diviziei naţionale, alcătuită din ie echipe (ca la seniori) pu­ternice, singura formulă In stare — prin solicitarea la nivel ridicat — să pună practic, In valoare, Instruirea care se efectuează acum cu care am discutat — că edilii locali au construit admirabile cartiere In „Grigorescu“ şi „Gheorghieni“, care cuprind pes­te SO OOO de locuitori şi nici măcar un microteren pentru minifotbal“. Revenind la terenurile de di­mensiuni normale, cei cu care vorbeam erau de părere că, un­deva, în spatele Parcului „Victor Babeş“, este loc (cu gazon natu­ral) numai bun pentru amenaja­rea a două cimpuri de joc unde s-ar putea disputa meciuri în competiţii locale. PRIVIND DINCOLO DE PORŢILE CLUJULUI... In momentul în care oraşul Cluj este reprezentat In divizia A de două echipe („U“ şi C.F.R.), întreg judeţul rămîne fără nici o formaţie de divizia B. Curios și, Porcba. LA „U" Şl C.F.R. CLUJ — PEPINIERE PUTERNICE In proporţie de 99 la sută, re­zultatele pozitive Înregistrate In ultima vreme la „U“ şl la C.F.R. au fost obţinute cu forţe locale, întrucit Clujul a Investit arareori capital In elemente crescute aiu­rea, tehnicienii de aici aplecin­­du-se cu pricepere şi pasiune spre nobila Îndeletnicire de formare a cadrelor proprii. Aşa s-a născut promoţia ’55—’56, a lui Felician Mureşan, Marcu, Petru Emil, Cos­­tin, Băluţiu, Crişan, apoi — suc­cesiv — generaţiile reprezentate de Barbu, Oprea, Bretan, Creţu, Co­­drea, Moldovan, Ţegean, Gruber, Lică şi Coman ('64—'65), cu toţii purtători ai tricourilor de cam­­pioni-juniori, cu emblema „U“. Rezultate dintre cele mai bune în munca cu Juniorii realiza şi antrenorul Ştefan Naghi, de al C.I.M. Cluj, echipa care la ediţia 1962—1963 cîştiga titlul de cam­pioană naţională. PERSPECTIVE ŞI MAI FRUMOASE, DAR... De cîţiva ani, mai precis din 1965, la „U“ Cluj fiinţează un cen­tru de Juniori şi copii subvenţio­nat de F.R. Fotbal. Un număr de ICO de tinere elemente Iţi des­făşoară activitatea de 4 ori , pe săptămînă, pe patru categorii de virstă, sub Îndrumarea atentă şi pricepută a unui colectiv alcătuit din antrenorii Andrei Şepci, Adal­bert Covaci şi prof. Vasile Bă­­luţiu (coordonator). Un important număr de ore sunt afectate pre­gătirii individuale a tinerilor fot­balişti care au apoi posibilitatea să demonstreze cele Însuşite In condiţii de Joc şi de competiţie la centrele Prt. Fotbal. OR, PER­FORMANŢA FARA ÎNTRECERE ESTE DE NECONCEPUT...“ Recent, la Cluj, prin eforturi locale, au mai luat fiinţă încă trei centre de juniori şi copil : la C.F.R. Cluj (unde activează 90 de tineri fotbalişti), Dermata (40) şi Tehnofrig (40). Să sperăm că experienţa acu­mulată sub variatele ei aspecte, de către tehnicienii de la „U“. In cei 4 ani de activitate va fi împărtăşită şi celorlalţi an­trenori de la centrele de Juniori şi copii abia înfiinţate. 11 TERENURI PENTRU... 128 DE ECHIPE! Aşadar, creşte numărul centre­lor de juniori şi copii, sporeşte numărul echipelor care activează la diverse eşaloane (oraş, judeţ, diviziile A, B şi C) şi care — so­cotind şi formaţiile (?3) ce se în­trec In campionatele şcolare — a atins, In anul 1969, cifra de 128. De 16 ori şi... ceva mai mult decit numărul terenurilor exis­tente, la ora actuală, în oraşul Cluj. „Clnd şi uinde să te mai an­trenezi — se văltau nişte activişti ai Consiliului judeţean — atita vreme cit, cu excepţia Stadionu­lui municipal, toate celelalte sunt nevoite să găzduiască partide de fotbal, de luni şi pină duminică ! Cum se prezintă cimpul de joc ? La ce nivel se poate practica — in aceste condiţii — fotbalul ?, lată probleme de nerezolvat la momentul de faţă, dată fiind pe­nuria de terenuri." Aceeaşi situaţie şi în ceea ce pri­veşte miile de copii care, dornici să practice fotbalul, acasă, în tim­pul lor liber, se expun accidente­lor, jucînd mingea pe străzi stră­bătute de autovehicule. „Şi cînd te gîndeşti , ni se destăinuiau vădit nemulţumiţi de această sta­re de lucruri mulţi dintre cei In acelaşi timp, simptomatic. In­dustria sirmei Cîmpia Turzii, altă­dată fruntaşă In seria ardeleană, se plasează acu­m, la sfârşitul în­trecerii, pe penultimul loc, re­­trogradind (împreună cu Medicina Cluj — locul 15) In divizia C. Tre­­cind de la Cimpia Turzii la Tur­da, vom intîlni aproape aceeaşi situaţie, deoarece formaţia loca­lă? Arieşul (fostă deţinătoare a „Cupei României“. Intr-un trecut nu prea îndepărtat o redutabilă echipă de B), se zbate şi ea în­­tr-o cruntă mediocritate, In divi­zia C. Ce se Intimplă la Industria fir­mei Cimpia Turzii ? Ne-o spune antrenorul secund, Nicolae Safar : „Tinerii nou Introduşi (Ghirca,­ji Marian, Mîndruţ) nu se ridică I încă la valoarea foştilor titulari I (Mureşan, Bîndean, Albu) care­­ ne-au părăsit. Şi apoi, drept să­­ vă spunem, de la centru (n.n. de I la C.J.E.F.S., de la comisia Jude- I ţeanâ de fotbal) nu primim nici * un sprijin“. Ce se Intimplă la Arieşul ? Ne-o I spune, printre altele, o simplă... I dată statistică : la Turda. In mo­mentul de faţă, nu există nici un • teren de fotbal I Arieşul n-are I unde juca, echipa susţinîndu-şi I meciurile cind la Cimplă Turzii, cînd la Mihai Viteazul. ■ Faptul este pe cit de real, pe I atît de întristător. In sfîrşit, o altă echipă de di­vizia C, care activează In perime- I ■trul judeţului Cluj — este vorba I de Arieşul Cimpia Turzii — abia I s-a salvat, la golaveraj, de la re­trogradare, Întărind convingerea I că dincolo de porţile Clujului «1­ I­tuaţia a devenit alarmantă. * PE URMELE CAUZELOR | Am analizat îndelung, Impre-­­ ună cu tov. loan Lörincz (vice-­­ preşedinte al C.J.E.F.S. cu pro- I blemele sporturilor de echipă) o­­ serie de aspecte ale activităţii­­ fotbalistice care se desfăşoară în I Cluj şi In Interiorul Judeţului. „ Ne-ar fi bucurat să aflăm că în­tre oraşul reşedinţă şi celelalte ■ localităţi, mal mari sau mal I mici, există relaţii bine deter- | minate, de îndrumare şi con­trol, de ajutor reciproc In inte- a­resul ambelor părţi. Din neferi- I cire, Însă, lucrurile nu stau toc- | mai aşa. Fireşte, de-a lungul anilor şl, desigur, şl In ultimul­­ timp, din pepinierele clujene au tovarăşului Lörincz — „ce-i de făcut pentru remedierea situa­ţiei ?« — am primit un răspuns ...In patru puncte : a) „fiecare asociaţie, cu secţie de fotbal In oraş, judeţ, divizia C şi B, să dovedească mai mul­tă preocupare faţă de creşterea elementelor tinere (în momentul actual alcătuirea unor echipe de Juniori constituie pentru ele o obligaţie, o corvoadă) care, cu timpul, să constituie principalul rezervor al primelor garnituri. b) Importanţa şi nobila ope­ră de formare şi Instruire a e­­chipelor de Juniori trebuie să revină unor antrenori calificaţi care să Investească, în plus, şi ceva pasiune în munca de creş­tere a tinerelor elemente (n.n.— cind şi, mai ales, cum, de vre­me ce la ora actuală pe Întreg teritoriul judeţului Cluj un sin­gur antrenor — Andrei Şepci— posedă categoria I !). ; c) acţiunea de selecţie a tine­relor talente din judeţ (aşa pu­ţine cite sînt, în momentul de faţă) să stea mai mult şi mai sistematic, ca pînă acum, în sar­cina unui corp de tehnicieni care să se deplaseze mai des pe teren. (n.n. — după cum înţe­lege să-şi facă acum datoria colegiul de antrenori din cadru­l comisiei judeţene de fotbal nu prea sint perspective ; in acest sens, un schimb de experienţă cu colegiul de arbitri — foarte bine organizat după cit ne-am dat seama — s-ar putea dovedi fructuos şi pentru antrenori) ; d) In sfîrşit s-ar impune o mai strînsă colaborare Intre C.J.E.F.S. şl comisia judeţeană de fotbal... ...Cam în felul acesta aş ve­dea cu organizată activitatea fotbalistică din judeţ, cu foloase, intr-un viitor nu prea Îndepăr­tat, şi pentru echipele perfor­mere din Cluj. Pentru că — este bine de reţinut — faptul că ora­şul reşedinţă de judeţ va fi re­prezentat de două formaţii în prima divizie a ţării nu este de loc concludent, nereflectînd sub nici un aspect ceea ce se petre­ce la Turda, Cimpia Turzii, Dej, Gherla şi Huedin, oraşe sau mu­nicipii din raza judeţului nos­tru“ , a conchis tovarăşul Lö­­rinez vicepreşedintele C.J.E.F.S., cu problemele sporturilor de e­­chipă şi, deci, şi cu cele ale fotbalului. G. NICOLAESCU plecat spre punctele din Inte­rior Jucători buni (Băluţiu, mai recent Szőke, Simonfi), de ase­menea, şi din afară spre centru s-au mai produs şi se mai pro­duc Imigrări (Copil I, Adam, Ni­­coară, Mureşan III, Anca, Pe­­xa). Toate schimburile acestea au purtat Insă, de cele mai mul­te ori, pecetea Intlmplării. Da Întrebarea adresată de noi sportul LA CLUJ : Pornind de la o bogată tradiţie : Numeroase promoţii de tineri campioni la „U" şi C.F.R. : „Propunem reînfiinţarea diviziei naţionale de juniori“ 0 Admirabile cartiere şi... nici un microteren 0 Ce se intimplă la Industria firmei C. T­urzii ? 9 Dar la Arieşul? Intr-un număr viitor: sportul La PitOSt­ Turneul final al campionatului naţional de juniori BRAŞOV, 30 (prin telefon), întrecerea finală a juniorilor pentru desemnarea echipei campioane a început azi in localitate sub cele mai bune auspicii. Cele două partide ale primei etape au arătat, în general, o bună pregătire fizică, multă voinţă de afir­mare la o serie de fotbalişti, distingîndu-se şi un nivel teh­nic destul de bun. Păcat că ploaia torenţială, căzută îna­intea şi în timpul partidei Meciurile din „Cupa T. U. G.“ - cu handicap­­ amînate Din cauza programului încărcat pe care echipele divizionare A l-au avut în ultima perioadă, cele două jocuri restanţă din cadrul „Cupei T.U.G.“ — cu handicap : Dinamo — T.U.G. şi Rapid — T.U.G., urmează să se dispute, conform înţelegerii dintre secţiile de fotbal ale celor două cluburi şi o­rganizatori, in perioada pre­­competiţională a campionatului viitor. Reamintim că in primele me­ciuri ale competiţiei, formaţia di­vizionară C. T.U.G., care are la începutul fiecărei partide un a­­vantaj de 2 goluri, a obţinut două victorii : 3—2 cu Steaua şi 2—1 cu Progresul­ lor, a făcut ca numărul de spectatori să fie mai redus, şi totodată, a influenţat în­­tr-o oarecare măsură contro­lul balonului, deşi terenul gazonat al stadionului Tine­retului a fost bun. înaintea disputării primei partide a avut loc festivitatea de des­chidere, la care au participat cele 6 echipe prezente la tur­neul final. Iată cîteva aspecte din cele două meciuri : UNIVERSITATEA CLUJ— DINAMO BUCUREŞTI 1—0 (0—0). A marcat­­ I. Mun­­teanu (min. 71). Studenţii clujeni au cucerit o victorie meritată, ca urmare a unui joc mai bine legat şi în care au insistat mai mult în careul advers. Clujenii au avut de altfel şi mai multe ocazii de a înscrie decit bucureştenii. A condus bine M. Roman— Braşov. METALUL BUCUREŞTI— ELECTROPUTERE CRAIOVA 1—0 (1—0). A înscris­­ Naom (min. 39). Metalurgiştii, mai tehnici şi cu o mai b­ună orientare în teren, au învins, la limită, deşi au avut ne­numărate ocazii de a-şi mări avantajul. Craiovenii s-au a­­părat destul­­de bine. A ar­bitrat bine G. Pop—Braşov Miercuri vor avea loc par­tidele ! Politehnica Iaşi—Me­talul Bucureşti şi Universita­tea Cluj—S. S. Braşov. & GRUIA coresp. principal Cu ocazia „Cupei Balcanice“, F.R.F. a decernat trei trofee La ediţia a doua a „Cupei Balcanice“ rezervată echipe­lor de tineret, F. R. Fotbal a instituit, după cum am a­­nunţat, trei trofee. Duminică seara ele au fost decernate: „Cupa pentru cel mai bun arbitru" a lui CESMIR BA­ŞAR (Turcia); „Cupa pentru cea mai disciplinată echipă" — echipei Bulgariei; „Cupa eficacității" — echipei Alba­niei. Loto — Pronosport ÎN ATENŢIA CIŞTIGATORI­­LOR DE LA CONCURSUL EXCEPŢIONAL FRONTEX­PRES DIN 29 IUNIE 1969 Duplicatele biletelor consi­derate cîştigătoare trebuie de­puse de către participan­ţi la oricare agenţie Loto —Prono­sport din ţară pînă în ziua de joi 3 iulie 1969, la ora 13.00 • în oraşele de reşedinţă jude­ţeană şi pînă miercuri 2 iulie 1969, la ora 13.00 in celelalte localităţi. Omologarea va avea loc în ziua de 5 iulie 1969. Plata premiilor se va face astfel: In Capitală, Incepînd de marţi 8 iulie 1969, prin casie­riile proprii Loto — Prono­sport , în ţară, incepînd aproxima­tiv de vineri 11 iulie 1969, prin casieriile proprii Loto — Pronosport şi prin mandate poştale. Ciştigătorii autoturismelor vor fi înştiinţaţi asupra datei cînd se vor prezenta în vede­rea ridicării autoturismelor cîştigate. Nu uitaţi ! Astăzi este UL­TIMA ZI în care vă mai pu­teţi procura biletele pentru concursul Pronoexpres de mîine. Tragerea va avea loc la Bucureşti in sala Clubului Finanţe Bănci din strada Doamnei nr. 2 cu începere de la ora 19. Tragerea va fi ra­diodifuzată. PRONOEXPRES Premiile concursului nr. 26 din 25 iunie 1969 EXTRAGEREA II Categoria 1: 2,5 variante a 45.744 lei; a Il-a: 154,5 a 740 lei; a III-a: 3317 a 34 lei EXTRAGEREA a II-a: Ca­tegoria A: 1 variantă (2x506/0) a 93.683 lei; B: 257,5 a 363 lei; C: 4150,5 a 22 lei. Bucureşti, 2­6 iulie Finala celor mai mici fotbalişti! Miercuri, finalistele cam­pionatelor naţionale de fot­bal rezervate şcolilor genera­le vor lua startul in disputa pentru desemnarea celei mai bune dintre ele. Turneul, programat în Bucureşti, pînă duminică inclusiv, promite să constituie, ca de fiecare dată, o întrecere care să reţină a­­tenţia numeroşilor iubitori ai fotbalului din rîndul cra­va­telor roşii. Cine sunt finalistele ? Iată-le, în ordine : Şcoala Generală nr. 12 Arad, Şcoala Generală nr. 193 Bucureşti, Şcoala Generală nr. 10 Galaţi, Şcoala Generală nr. 1 Reşiţa, Şcoala Generală nr. 7 Roman şi Şcoala Generală nr. 3 Sighi­şoara. Turneul final este progra­mat zilnic pe stadionul Olim­pia, de la ora 8,30. sportál MICROST­ATISTICA ECHIPE Seniori­­ 1 A, 2 B, 1 C, 8 — județ, 16 — comp. municipal. Juniorii 11 — în seria 11 16 — seria județeană 1­6 — campionat municipal. Copii: 6 în campionatul județean , 19 în campionatul municipal, 83 (jucători nelegitimaţi în campionatul şcolar). ✓ JUCĂTORI LEGITIMAŢI: aproximativ 10 000, dintre care doar 4500 activi. ANTRENORI: 75 (35 activi). TERENURI sit — în oraşul Cluj, 15 — în judeţ (fără cele săteşti). PERFORMANŢE : locul 1 în Spartachiada republicană (1963) ; 5 titluri de campioni naţionali la juniori (de 4 ori „U", o dată C.F.R.); „Cupa României" (1961, Arieșul Turda ; 1965, „U” Cluj). Fotbal pe glob S-A ÎNCHEIAT campionatul BULGARIEI In ultima etapă noua cam­pioană T.S.K.A. a dispus de Trakla cu 4—2. Alte rezultate : Krakra — Levski-Spartak 2—2, JSK-Slavia — Botev 8—1, Lo­komotiv— Akademik 2—1, Du­­nav—Marek 0—0, Beroe—Cerno More 1—2, Dobrudja—Spartak Pleven 4—0. Clasament : T.S.K.A. 47 p, Levski-Spartak 40 p, Lokomo­tiv 39 p, Cerno More 38 p, J. S. K.—Slavia 37 p, Trakia 28 p, Cernomoret 37 p, Botev, Spartak şi Krakia 27 p, Aka­demik şi Beroe 26 p, Dunav şi Marek 25 p, Dobrudja 24 p. Retrogradează Dobrudja. In­tră în divizia „A“ Etar (Tir­­novo) şi Mariţa (Plovdiv). In meciul T.S.K.A.—Trakia toate golurile au fost Înscrise de Jekov, care este golgeterul campionatului Bulgariei cu 38 goluri înscrise, urmat de Aspa­­ruhov cu 22 goluri. (Toms HRISTOV), ÚJPESTI DÓZSA PE PRIMUL LOC s-a Încheiat prima jumătate a campionatului maghiar. In clasament conduce Újpesti Dózsa -Budapesta cu 25 punc­te, urmat de Ferencváros 24 puncte, Honvéd 23 puncte, Va­sas 18 puncte. Rezultate din etapa a 15-a : Eger—Újpesti 1—4 ; Honvéd — Salgótarján 3—1 ; Vasas—Pecs 3—0 ; Kom­ló—M.T.K. 0—0 ; Dunaújvá­ros—Ferencváros 0-1 ; Egye­tértés-Tatabanya 0—1 ; Cse­pel—Raba Eto 4—2. Campiona­tul se reia la 3 august. A. S. ROMA A CUCERIT CUPA ITALIEI Cupa Italiei (desfășurată sis­tem turneu Intre 4 formații) a luat sfârșit cu victoria echipei A.S. Roma care a Învins In­ ultima partidă cu 3—1 (1—0) pe Foggia.­­ M.T.R. BUDAPESTA IN S.U.A. SI CANADA Echipa maghiară M.T.K. Bu­dapesta va participa la un turneu internaţional care va avea loc între 10 şi 14 iulie la Cleveland (S.U.A.). Apoi fotbaliştii maghiari vor evolua în cadrul unei competiţii pro­gramate la Toronto în Cana­da. F. C. Magdeburg este cîştigătoarea Cupei R. D. Germane din acest an. Trofeul revine pentru a doua oară acestei formaţii (prima oară in 1965). In finala Cupei, F. Q. Magde­­burg a dispus la Dresda cu 4-0 de F. Q. Karl Marx-Stadt. In fotografie, câştigătorii trofeului, după victorie In gimnastica sportivă mascu­lină, performanţele au atins pe plan mondial culmi nebânuite în trecut, mai ales pe linia dificul­tăţii şi tehnicii de executare a exerciţiilor Uber alese, înalta măiestrie a unor gimnaşti, a căror combinaţii reprezintă o adevărată creaţie, în care se îm­pleteşte riscul cu originalitatea şi cu execuţia plină de virtuozitate, situează gimnastica pe acelaşi plan cu arta. Evoluţia rapidă a gimnasticii, în special după J.O. din 1953, de la Helsinki, a fost stimulată de apariţia în arena internaţională a gimnaştilor din U.R.S.S. şi Ja­ponia, pe de o parte, şi de lupta între cele două şcoli, pe de altă parte. Un rol important In dez­voltarea gimnasticii au jucat in­dividualităţile. De asemenea, un aport deosebit l-au adus antreno­rii, precum şi autorităţile F.I.G., prin perfecţionarea continuă a codului­­de punctaj, pe baza ob­servaţiilor făcute după fiecare mare competiţie mondială. La J.O. da la Ciudad de Mexico, eveniment care marchează o nouă etapă în progresul acestui sport, se pare că gimnastica a ajuns la răscruce, atingînd un nou punct culminant ce ridică întrebări şi îndeamnă la reflecţii pe toţi specialiştii acestei ramuri: •încotro se va Îndrepta ea acum !* Un răspuns la aceste frămlntări a avut menirea să-i dea simpo­zionul Internaţional al antrenori­lor, organizat nu de mult de Federaţia Internaţională de gim­nastică la Macolin, în Elveţia cu tema : „Exerciţiile liber alese şi perspectiva dezvoltării lor In viitor“. Pornindu-se de la o analiză critică a factorilor pozi­tivi şl negativi care caracteri­zează, în general, nivelul actual al gimnasticii şl conţinutul fiecă­rei probe In parte, s-au schiţat cerinţele şl direcţiile dezvoltării viitoare. Iată concluziile ocazionate de dezbaterile simpozionului smin­tit. O importanţă capitală în dez­voltarea pe mai departe a exer­­ciţiilor liber­ale se capătă aspec­tele de calitate. Acest lucru se referă atît la execuţia mişcărilor de mare dificultate, cît şi a celor mai simple, ţinînd cont de faptul că In ultimul timp s-a remarcat tendinţa de a se neglija mişcările elementare. Iar tehnica multor mişcări, chiar şi în exerciţiile celor mai buni gimnaşti, râmînînd neperfecţionată. Creşterea dificultăţii exerciţiilor se va manifesta, în continuare, prin legarea unui număr mai mare de elemente foarte grele şi prin creşterea complexităţii legă­rilor. De asemenea, se cere o re­partizare mai omogena a dificul­tăţii în cadrul exerciţiului şi nu aşa cum se obişnuieşte, de re­gulă, ca tot ce este mai greu să fie plasat numai la începutul acestuia. Combinaţia exerciţiilor va evolua, în special, pe linia originalităţii, care va fi determi­nantă in obţinerea aprecierii maxime. In privinţa exerciţiilor impuse, a fost exprimată părerea că ele împiedică, intr-o anumită măsură, perfecţionarea celor liber alese, preconizlndu-se, în consecinţă, ca valabilitatea acestora să fie sta­bilită în viitor pentru o durată de patru ani. Problema dezvoltări gimnasticii a fost abordată şi în raport cu diferitele aspecte ale vieţii so­ciale, avîndu-se în vedere în mod deosebit faptul că în ultima vreme a crescut numărul acci­dentelor în competiţii. In această ordine de idei, s-a propus chiar iniţierea unui studiu in vederea eliminării mişcărilor periculoase din punctul de vedere al sănătâ­ţii, precum şi revizuirea calităţii şi construcţiei aparatelor de con­curs. ■ Concluzii importante s-au des­prins din discuţiile purtate asu­pra fiecărei probe, discuţii care deschid perspective de progres şi pot servi la perfecţionarea con­cepţiei privind compoziţia exerci­­ţiilor liber alese. La sol s-a apreciat că acroba­tica a evoluat foarte mult, exa­­gerîndu-se uneori, in această di­recţie, conţinutul exerciţiilor, In detrimentul varietăţii elemente­lor din alte grupe structurale. A fost semnalată lipsa mişcărilor elementare care să dea nota per­sonală de armonie şi expresivi­tate specifică cerută de regu­lament. S-a considerat, în acest sens, că la Ciudad de Mexico fetele au fost superioare bărbaţi­lor. Ca urmare a acestei situaţii, s-a făcut propunerea de a se in­troduce acompaniamentul muzical şi la bărbaţi, propunere care se pare că nu va fi acceptată de F.I.G. La cal cu minere exerciţiile au progresat cel mal mult, în ra­port cu celelalte probe, atît în ceea ce priveşte concepţia de lucru, cit şi tehnica, existind şi pe viitor posibilităţi In această direcţie. In prezent, mai lasă de dorit amplitudinea la foarfeci, repetarea unor elemente în com­binaţii, iar coborîrea „Saghinian" a devenit şablon. Se prevede fo­losirea unor mişcări şi combina­ţii mai variate, originale, folosind întoarceri mai complexe, poziţii mai variate faţă de minere şi corpul calului, foarfeci cu întoar­cere sau cu deplasare şi creşte­rea amplitudinii, în general. La Inele s-au dezvoltat foarte mult mişcările de elan, existînd — în continuare -J­ posibilitatea ca din punct de vedere tehnic toate elementele să fie executate cu braţele Întinse. In prezent, unele mişcări sînt efectuate in­corect (din stînci pe mîini, cădere înainte şi balans înapoi în spri­jin lateral), iar o serie de miş­cări sunt prea puţin utilizate (în­dreptare înapoi, urcare înainte, salt înainte). Negativă este con­siderată şi repetarea abuzivă în exerciţii a răsucirilor înapoi, pre­cum şi monotonia remarcată uneori prin efectuarea a 3—4 mişcări în acelaşi sens (două ră­suciri înapoi, răsturnare înapoi în stînci pe minut, gigantică în­apoi etc). S-a apreciat ca fiind necesară reglementarea în viitor a raportului ce trebuie să existe între cele 3 grupe structurale de mişcări (balans, forţă, statice). Săriturile au făcut obiectul unor discuţii foarte vii, determi­nate de faptul că în ultima vre­me la această probă se constată o stagnare. In concursul de să­rituri de la Mexico s-au atribuit cele mai mici note în comparaţie cu celelalte aparate. S-a relevat faptul că lipsesc amplitudinea şi înălţarea, în special la cel de al 2- lea zbor, iar­­în competiţii săritu­rile au devenit o probă monotonă, datorită lipsei de varietate din repertoriul gimnaştilor. Cauzele care explică aceste lipsuri au fost puse pe seama faptului că şcoala de bază a săriturilor nu este suficient cunoscută şi că, în general, acest aparat este negli­jat de antrenori şi de gimnaşti, fiind lăsat la sfîrşitul lecţiilor de antrenament sau ilocindu-i-se un timp Insuficient In cadrul antre­namentelor. Acest lucru nu este lipsit de adevăr, dacă ne gîndim­, în primul rînd, la gimnaştii noş­tri. O vină în această direcţie a fost atribuită deselor schimbări şi neajunsurilor codului de punctaj al F.I.G. Pentru ieşirea din această situaţie, au fost pro­puse diverse soluţii, dintre care cităm : Introducerea trambulinei elastice sau a calului cu corp elastic , aşezarea transversală a calului, mărirea zonei pentru aşezarea mâinilor, excluderea săriturilor din programul de con­curs. Singura propunere împăr­tăşită de majoritatea specialişti­lor, cu şanse de a fi acceptată , de Comisia tehnică masculină a F.I.G., este aceea de a se revizui baremul de dificultate a săritu­rilor, făcîndu-se o diferenţiere mai mare între ele în raport cu complexitatea lor, precum şi re­vizuirea actualului sistem de a­­preciere în concurs. S-a subliniat că săriturile cu Întoarcere repre­zintă perspectiva acestei probe. Exerciţiile la paralele au câşti­gat în varietate şi tehnicitate, utilizîndu-se astăzi şi lucrul trans­versal faţă de bare. Se abuzează insă de unele elemente, ca schim­bul de sprijin înainte şi saltul inainte cu întoarcere. S-a remar­cat, de asemenea, că sunt prea puţin folosite în combinaţii în­toarcerile la balans înapoi. La bara fixă exerciţiile au­ de­venit foarte spectaculoase, cu­­prinzînd multe elemente de mare dificultate, peste cerinţele regu­lamentului. Unele mişcări (Stal­­der, Endo, Voronin) sunt execu­tate de un mare număr de gim­­na­şti, iar altele, ca piruetă, în­toarceri de 360 de grade din gigantică, salt inainte, se folo­sesc prea puţin. Uneori exerci­ţiile devin monotone prin efec­tuarea multor elemente în ace­eaşi direcţie. Ca cerinţă de viitor se conturează necesitatea elimi­nării repetării unor mişcări, îm­bunătăţirea varietăţii combinaţiei şi a ritmului de execuţie. Se im­pune, pe linia codului de punc­taj, reformularea cerinţelor pri­vind genul de lucru la această probă, deoarece precizările ac­tuale sunt foarte sumare. Primul simpozion internaţional al antrenorilor de gimnastică marchează un moment de funda­mentare concepţională, menit să contribuie la perfecţionarea acti­vităţii în această disciplină. In lumina concluziilor acestui sim­pozion, se impune o reconside­rare a concepţiei de pregătire a gimnaştilor noştri, prin aprofun­darea procesului de instruire în sensul unei munci calitative, prin cunoaşterea mai profundă a ce­rinţelor codului de punctaj şi a celor desprinse in evoluţia şi ten­dinţele dezvoltării pe mai departe a gimnasticii mondiale. Nicolae VIERU secretar general «l F. R. Gimnastică Perspective în gimnastica sportivă masculină PE MARGINEA SIMPOZIONULUI INTERNATIONAL AL ANTRENORILOR, DE LA MACOLIN pag. a 3-a 0 singură înfringere, dar­, convingătoare Duminică, pe stadionul Re­publicii din Capitală, a luat sfîrşit ediţia a II-a a „Cupei balcanice“ rezervată echipelor reprezentative de tineret. Echipa elenă, evoluînd cu mult aplomb şi bine orientată tactic în ultima partidă (de­cisivă) susţinută în compania tinerilor fotbalişti români a ctştigat întîlnirea şi a intrat astfel In posesia trofeului. For­maţia Greciei, In care s-au re­marcat cîteva Individualităţi de valoare (Cuvas, Criticopu­­los, Sarafis, Karafescos), s-a comportat de-a­ lungul întrece­rii la un bun nivel, fiind — în acelaşi timp — preocupată de a obţine rezultate favorabile In fiecare partidă. De altfel, de aceeaşi dorinţă au fost ani­mate aproape toate partici­pantele la ediţia recent înche­iată. Toate meciurile ce au avut loc pe stadioanele din Sibiu, Rm. Vilcea şi Bucureşti au purtat pecetea unei între­ceri dîrze, s-a consumat multă energie, cu toate că multe partide s-au disputat la inter­vale destul de scurte. O im­presie deosebită au produs-o tinerii albanezi, prin buna lor pregătire tehnică şi tactică. Cîştigătoarea primei ediţii, formaţia Bulgariei n-a mai jucat de astă dată un rol major în întrecere.­­Tinerii bulgari n-au constituit un „11“ omogen, au jucat lent şi cele cîteva individualităţi (Mihai­lov, Denev, Dancev) n-au re­uşit să suplinească carenţele generale, şi destul de preg­nante, ale formaţiei. Ocupanta ultimului loc în clasament, reprezentativa Turciei, a prezentat doar cîţi­­va jucători valoroşi (Ender, Metin, Faruk). In ceea ce pri­veşte jocul tinerilor turci, aşa cum am mai scris, aceştia au pus accentul pe jocul băr­bătesc, uneori prea dur, din­­cînd la accidentarea unor ad­versari. Echipa României a ocupat locul secund. In toate întîlni­­rile de la Sibiu, tinerii şi-au adjudecat victoria la limită (cu acelaşi scor: 2—1), după eforturi deosebite. Cu toate acestea, era greu de anticipat evoluţia lor sub orice critică pe stadionul Republicii. Pur­tătorii culorilor României a­­vuseseră timp suficient de re­facere a potenţialului fizic, iar antrenorul de a stabili tactica cea mai potrivită pen­tru a înregistra un rezultat, care, în final, să ducă la cu­cerirea „Cupei balcanice“. După fluierul de începere a focului, văzînd excelenta evo­luţie a elevilor lui Dan Ghe­­orghiadis, putea fi acceptat, fireşte cu amărăciune, dar din respect pentru fair-play, chiar şi un eşec. Dar nu la scorul şi nu în condiţiile în care el s-a produs. De-a lungul celor 90 de minute am fost martorii unei demonstraţii de insufici­enţă atît din partea jucători­lor, cit şi a antrenorului prin­cipal, Dincă Schileru. Nu ţi­nem să revenim asupra unor probleme de selecţie, deoarece ziarul nostru şi-a spus punc­tul de vedere la timpul cuve­nit, înainte de începerea com­petiţiei şi nici nu ignorăm u­­nele dificultăţi ivite ulterior. Dar, nu putem fi de acord ca o echipă întreagă să nu res­pecte indicaţiile tactice stabi­lite înaintea meciului, aşa cum declara antrenorul re­prezentativei noastre. O ase­menea comportare duce la concluzia că antrenorul Dincă Schileru nu a reuşit, înainte de toate, un lucru elementar : convingerea jucătorilor că tre­buie să înţeleagă şi să respec­te integral disciplina tactică de joc. Fără aceasta, cum se poate cere unor jucători, unei echipe, să se autodepăşească, să găsească şi să dăruiască fără rezerve acele ultime re­surse prin care să-şi apropie victoria în faţa unui adversar valoros . Or, fără o asemenea străda­nie colectivă nu putea fi ob­ţinută, duminică, o victorie autentică a tinerilor noştri tricolori. Este, desigur, sarcina fede­raţiei de specialitate să ana­lizeze selecţia, pregătirea şi comportarea reprezentanţilor noştri la cea de a II-a ediţie a „Cupei balcanice“, dar ni se pare foarte actual momen­tul de a aminti că în întreg acest sezon echipa de tineret a ţării noastre nu a răspuns pe măsura aşteptărilor ono­rantei misiuni de a reprezenta fotbalul românesc. Pompiliu VINTIU

Next