Sportul, iulie 1969 (Anul 25, nr. 591-621)
1969-07-01 / nr. 591
Nr. 591 (6025) De clnd » pomeneşte despre fotbal In ţari la Bol, Clujul şi Împrejurimile lui au dat mai mereu recolte bogate de jucători valoroşi, şi astăzi, după foarte mulţi ani, poţi auzi vorbindu-se cu mîndrie de un Guga, Huza, Cipcigan, Ialiu Haţeganu, Sepi şi Şepci, pionieri al sportului cu balonul rotund In această parte a locului, de Puiu Cociuban, Bindea (da, da Binduţ este clujean la origine), Sfera, Feleean, Floreşteanu, fraţii Covaci, fraţii Szaniszlo, dr. Ionca, Coracu, Vigu, dr. Ţâranu, fraţii Medrea şi mulţi alţii ca el, aparţinind unor generaţii de jucători care, prin comportare, abnegaţie pe terenul da sport şi la locul de muncă (cit de armonios au îmbinat cei mai mulţi dintre ei sportul şi profesia, ambele la nivel de performanţă) vor fi trecuţi cu majuscule in cartea de aur a fotbalului românesc. Intr-o vreme. In primii ani de după cel de-al doilea război mondial, datorită frumoasei sale tradiţii, Clujul dominant prin valoare, constanţă şi masă — tot ceea ce se realizase pînă atunci In provincie, fiind reprezentat In prima divizie a ţării de trei echipe : Universitateaclub Înfiinţat d in 1919 şi care anul acesta işi sărbătoreşte o jumătate de secol de existenţă), Ferar şi Dermata. Apoi, au urmat perioada mai puţin fericite cinci la anumite etape (anii ’49 şi ’59) Clujul rămăsese fără nici o echipă de categoria A, şi acum f l din nou — un reviriment ! »U* (antrenor Ştefan Clrjan) a revenit printre echipele bine cotate In divizia noastră naţională. Iar C.F.R. cluj (antrenor C. RAdulescu) este promovată In A. (două echipe de juniori şi patru de copii ale centrului sunt angrenate Intr-o activitate organizată pe plan orăşenesc şi judeţean). Şi, pentru că ne aflăm la capitolul întrecere — stimulent important pentru creşterea valorică a tinerilor jucători — să Inserăm aici şi opinia comună a antrenorilor centrului : „In actuala formulă, campionatul de juniori nu constituie mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea armonioasă a juniorilor, la toţi factorii: fizic, tehnic, tactic şi moral-volitiv. Pentru că, In afară de C.F.R. Cluj şi, oarecum, Industria firmei Chapla Turzii, ceilalţi adversari cu care ne Intrecem la marea majoritate a anului, sunt de valoare foarte modestă. Propunem, aşadar, reînfiinţarea diviziei naţionale, alcătuită din ie echipe (ca la seniori) puternice, singura formulă In stare — prin solicitarea la nivel ridicat — să pună practic, In valoare, Instruirea care se efectuează acum cu care am discutat — că edilii locali au construit admirabile cartiere In „Grigorescu“ şi „Gheorghieni“, care cuprind peste SO OOO de locuitori şi nici măcar un microteren pentru minifotbal“. Revenind la terenurile de dimensiuni normale, cei cu care vorbeam erau de părere că, undeva, în spatele Parcului „Victor Babeş“, este loc (cu gazon natural) numai bun pentru amenajarea a două cimpuri de joc unde s-ar putea disputa meciuri în competiţii locale. PRIVIND DINCOLO DE PORŢILE CLUJULUI... In momentul în care oraşul Cluj este reprezentat In divizia A de două echipe („U“ şi C.F.R.), întreg judeţul rămîne fără nici o formaţie de divizia B. Curios și, Porcba. LA „U" Şl C.F.R. CLUJ — PEPINIERE PUTERNICE In proporţie de 99 la sută, rezultatele pozitive Înregistrate In ultima vreme la „U“ şl la C.F.R. au fost obţinute cu forţe locale, întrucit Clujul a Investit arareori capital In elemente crescute aiurea, tehnicienii de aici aplecindu-se cu pricepere şi pasiune spre nobila Îndeletnicire de formare a cadrelor proprii. Aşa s-a născut promoţia ’55—’56, a lui Felician Mureşan, Marcu, Petru Emil, Costin, Băluţiu, Crişan, apoi — succesiv — generaţiile reprezentate de Barbu, Oprea, Bretan, Creţu, Codrea, Moldovan, Ţegean, Gruber, Lică şi Coman ('64—'65), cu toţii purtători ai tricourilor de campioni-juniori, cu emblema „U“. Rezultate dintre cele mai bune în munca cu Juniorii realiza şi antrenorul Ştefan Naghi, de al C.I.M. Cluj, echipa care la ediţia 1962—1963 cîştiga titlul de campioană naţională. PERSPECTIVE ŞI MAI FRUMOASE, DAR... De cîţiva ani, mai precis din 1965, la „U“ Cluj fiinţează un centru de Juniori şi copii subvenţionat de F.R. Fotbal. Un număr de ICO de tinere elemente Iţi desfăşoară activitatea de 4 ori , pe săptămînă, pe patru categorii de virstă, sub Îndrumarea atentă şi pricepută a unui colectiv alcătuit din antrenorii Andrei Şepci, Adalbert Covaci şi prof. Vasile Băluţiu (coordonator). Un important număr de ore sunt afectate pregătirii individuale a tinerilor fotbalişti care au apoi posibilitatea să demonstreze cele Însuşite In condiţii de Joc şi de competiţie la centrele Prt. Fotbal. OR, PERFORMANŢA FARA ÎNTRECERE ESTE DE NECONCEPUT...“ Recent, la Cluj, prin eforturi locale, au mai luat fiinţă încă trei centre de juniori şi copil : la C.F.R. Cluj (unde activează 90 de tineri fotbalişti), Dermata (40) şi Tehnofrig (40). Să sperăm că experienţa acumulată sub variatele ei aspecte, de către tehnicienii de la „U“. In cei 4 ani de activitate va fi împărtăşită şi celorlalţi antrenori de la centrele de Juniori şi copii abia înfiinţate. 11 TERENURI PENTRU... 128 DE ECHIPE! Aşadar, creşte numărul centrelor de juniori şi copii, sporeşte numărul echipelor care activează la diverse eşaloane (oraş, judeţ, diviziile A, B şi C) şi care — socotind şi formaţiile (?3) ce se întrec In campionatele şcolare — a atins, In anul 1969, cifra de 128. De 16 ori şi... ceva mai mult decit numărul terenurilor existente, la ora actuală, în oraşul Cluj. „Clnd şi uinde să te mai antrenezi — se văltau nişte activişti ai Consiliului judeţean — atita vreme cit, cu excepţia Stadionului municipal, toate celelalte sunt nevoite să găzduiască partide de fotbal, de luni şi pină duminică ! Cum se prezintă cimpul de joc ? La ce nivel se poate practica — in aceste condiţii — fotbalul ?, lată probleme de nerezolvat la momentul de faţă, dată fiind penuria de terenuri." Aceeaşi situaţie şi în ceea ce priveşte miile de copii care, dornici să practice fotbalul, acasă, în timpul lor liber, se expun accidentelor, jucînd mingea pe străzi străbătute de autovehicule. „Şi cînd te gîndeşti , ni se destăinuiau vădit nemulţumiţi de această stare de lucruri mulţi dintre cei In acelaşi timp, simptomatic. Industria sirmei Cîmpia Turzii, altădată fruntaşă In seria ardeleană, se plasează acum, la sfârşitul întrecerii, pe penultimul loc, retrogradind (împreună cu Medicina Cluj — locul 15) In divizia C. Trecind de la Cimpia Turzii la Turda, vom intîlni aproape aceeaşi situaţie, deoarece formaţia locală? Arieşul (fostă deţinătoare a „Cupei României“. Intr-un trecut nu prea îndepărtat o redutabilă echipă de B), se zbate şi ea într-o cruntă mediocritate, In divizia C. Ce se Intimplă la Industria firmei Cimpia Turzii ? Ne-o spune antrenorul secund, Nicolae Safar : „Tinerii nou Introduşi (Ghirca,ji Marian, Mîndruţ) nu se ridică I încă la valoarea foştilor titulari I (Mureşan, Bîndean, Albu) care ne-au părăsit. Şi apoi, drept să vă spunem, de la centru (n.n. de I la C.J.E.F.S., de la comisia Jude- I ţeanâ de fotbal) nu primim nici * un sprijin“. Ce se Intimplă la Arieşul ? Ne-o I spune, printre altele, o simplă... I dată statistică : la Turda. In momentul de faţă, nu există nici un • teren de fotbal I Arieşul n-are I unde juca, echipa susţinîndu-şi I meciurile cind la Cimplă Turzii, cînd la Mihai Viteazul. ■ Faptul este pe cit de real, pe I atît de întristător. In sfîrşit, o altă echipă de divizia C, care activează In perime- I ■trul judeţului Cluj — este vorba I de Arieşul Cimpia Turzii — abia I s-a salvat, la golaveraj, de la retrogradare, Întărind convingerea I că dincolo de porţile Clujului «1 Ituaţia a devenit alarmantă. * PE URMELE CAUZELOR | Am analizat îndelung, Impre- ună cu tov. loan Lörincz (vice- preşedinte al C.J.E.F.S. cu pro- I blemele sporturilor de echipă) o serie de aspecte ale activităţii fotbalistice care se desfăşoară în I Cluj şi In Interiorul Judeţului. „ Ne-ar fi bucurat să aflăm că între oraşul reşedinţă şi celelalte ■ localităţi, mal mari sau mal I mici, există relaţii bine deter- | minate, de îndrumare şi control, de ajutor reciproc In inte- aresul ambelor părţi. Din neferi- I cire, Însă, lucrurile nu stau toc- | mai aşa. Fireşte, de-a lungul anilor şl, desigur, şl In ultimul timp, din pepinierele clujene au tovarăşului Lörincz — „ce-i de făcut pentru remedierea situaţiei ?« — am primit un răspuns ...In patru puncte : a) „fiecare asociaţie, cu secţie de fotbal In oraş, judeţ, divizia C şi B, să dovedească mai multă preocupare faţă de creşterea elementelor tinere (în momentul actual alcătuirea unor echipe de Juniori constituie pentru ele o obligaţie, o corvoadă) care, cu timpul, să constituie principalul rezervor al primelor garnituri. b) Importanţa şi nobila operă de formare şi Instruire a echipelor de Juniori trebuie să revină unor antrenori calificaţi care să Investească, în plus, şi ceva pasiune în munca de creştere a tinerelor elemente (n.n.— cind şi, mai ales, cum, de vreme ce la ora actuală pe Întreg teritoriul judeţului Cluj un singur antrenor — Andrei Şepci— posedă categoria I !). ; c) acţiunea de selecţie a tinerelor talente din judeţ (aşa puţine cite sînt, în momentul de faţă) să stea mai mult şi mai sistematic, ca pînă acum, în sarcina unui corp de tehnicieni care să se deplaseze mai des pe teren. (n.n. — după cum înţelege să-şi facă acum datoria colegiul de antrenori din cadrul comisiei judeţene de fotbal nu prea sint perspective ; in acest sens, un schimb de experienţă cu colegiul de arbitri — foarte bine organizat după cit ne-am dat seama — s-ar putea dovedi fructuos şi pentru antrenori) ; d) In sfîrşit s-ar impune o mai strînsă colaborare Intre C.J.E.F.S. şl comisia judeţeană de fotbal... ...Cam în felul acesta aş vedea cu organizată activitatea fotbalistică din judeţ, cu foloase, intr-un viitor nu prea Îndepărtat, şi pentru echipele performere din Cluj. Pentru că — este bine de reţinut — faptul că oraşul reşedinţă de judeţ va fi reprezentat de două formaţii în prima divizie a ţării nu este de loc concludent, nereflectînd sub nici un aspect ceea ce se petrece la Turda, Cimpia Turzii, Dej, Gherla şi Huedin, oraşe sau municipii din raza judeţului nostru“ , a conchis tovarăşul Lörinez vicepreşedintele C.J.E.F.S., cu problemele sporturilor de echipă şi, deci, şi cu cele ale fotbalului. G. NICOLAESCU plecat spre punctele din Interior Jucători buni (Băluţiu, mai recent Szőke, Simonfi), de asemenea, şi din afară spre centru s-au mai produs şi se mai produc Imigrări (Copil I, Adam, Nicoară, Mureşan III, Anca, Pexa). Toate schimburile acestea au purtat Insă, de cele mai multe ori, pecetea Intlmplării. Da Întrebarea adresată de noi sportul LA CLUJ : Pornind de la o bogată tradiţie : Numeroase promoţii de tineri campioni la „U" şi C.F.R. : „Propunem reînfiinţarea diviziei naţionale de juniori“ 0 Admirabile cartiere şi... nici un microteren 0 Ce se intimplă la Industria firmei C. Turzii ? 9 Dar la Arieşul? Intr-un număr viitor: sportul La PitOSt Turneul final al campionatului naţional de juniori BRAŞOV, 30 (prin telefon), întrecerea finală a juniorilor pentru desemnarea echipei campioane a început azi in localitate sub cele mai bune auspicii. Cele două partide ale primei etape au arătat, în general, o bună pregătire fizică, multă voinţă de afirmare la o serie de fotbalişti, distingîndu-se şi un nivel tehnic destul de bun. Păcat că ploaia torenţială, căzută înaintea şi în timpul partidei Meciurile din „Cupa T. U. G.“ - cu handicap amînate Din cauza programului încărcat pe care echipele divizionare A l-au avut în ultima perioadă, cele două jocuri restanţă din cadrul „Cupei T.U.G.“ — cu handicap : Dinamo — T.U.G. şi Rapid — T.U.G., urmează să se dispute, conform înţelegerii dintre secţiile de fotbal ale celor două cluburi şi organizatori, in perioada precompetiţională a campionatului viitor. Reamintim că in primele meciuri ale competiţiei, formaţia divizionară C. T.U.G., care are la începutul fiecărei partide un avantaj de 2 goluri, a obţinut două victorii : 3—2 cu Steaua şi 2—1 cu Progresul lor, a făcut ca numărul de spectatori să fie mai redus, şi totodată, a influenţat într-o oarecare măsură controlul balonului, deşi terenul gazonat al stadionului Tineretului a fost bun. înaintea disputării primei partide a avut loc festivitatea de deschidere, la care au participat cele 6 echipe prezente la turneul final. Iată cîteva aspecte din cele două meciuri : UNIVERSITATEA CLUJ— DINAMO BUCUREŞTI 1—0 (0—0). A marcat I. Munteanu (min. 71). Studenţii clujeni au cucerit o victorie meritată, ca urmare a unui joc mai bine legat şi în care au insistat mai mult în careul advers. Clujenii au avut de altfel şi mai multe ocazii de a înscrie decit bucureştenii. A condus bine M. Roman— Braşov. METALUL BUCUREŞTI— ELECTROPUTERE CRAIOVA 1—0 (1—0). A înscris Naom (min. 39). Metalurgiştii, mai tehnici şi cu o mai bună orientare în teren, au învins, la limită, deşi au avut nenumărate ocazii de a-şi mări avantajul. Craiovenii s-au apărat destulde bine. A arbitrat bine G. Pop—Braşov Miercuri vor avea loc partidele ! Politehnica Iaşi—Metalul Bucureşti şi Universitatea Cluj—S. S. Braşov. & GRUIA coresp. principal Cu ocazia „Cupei Balcanice“, F.R.F. a decernat trei trofee La ediţia a doua a „Cupei Balcanice“ rezervată echipelor de tineret, F. R. Fotbal a instituit, după cum am anunţat, trei trofee. Duminică seara ele au fost decernate: „Cupa pentru cel mai bun arbitru" a lui CESMIR BAŞAR (Turcia); „Cupa pentru cea mai disciplinată echipă" — echipei Bulgariei; „Cupa eficacității" — echipei Albaniei. Loto — Pronosport ÎN ATENŢIA CIŞTIGATORILOR DE LA CONCURSUL EXCEPŢIONAL FRONTEXPRES DIN 29 IUNIE 1969 Duplicatele biletelor considerate cîştigătoare trebuie depuse de către participanţi la oricare agenţie Loto —Pronosport din ţară pînă în ziua de joi 3 iulie 1969, la ora 13.00 • în oraşele de reşedinţă judeţeană şi pînă miercuri 2 iulie 1969, la ora 13.00 in celelalte localităţi. Omologarea va avea loc în ziua de 5 iulie 1969. Plata premiilor se va face astfel: In Capitală, Incepînd de marţi 8 iulie 1969, prin casieriile proprii Loto — Pronosport , în ţară, incepînd aproximativ de vineri 11 iulie 1969, prin casieriile proprii Loto — Pronosport şi prin mandate poştale. Ciştigătorii autoturismelor vor fi înştiinţaţi asupra datei cînd se vor prezenta în vederea ridicării autoturismelor cîştigate. Nu uitaţi ! Astăzi este ULTIMA ZI în care vă mai puteţi procura biletele pentru concursul Pronoexpres de mîine. Tragerea va avea loc la Bucureşti in sala Clubului Finanţe Bănci din strada Doamnei nr. 2 cu începere de la ora 19. Tragerea va fi radiodifuzată. PRONOEXPRES Premiile concursului nr. 26 din 25 iunie 1969 EXTRAGEREA II Categoria 1: 2,5 variante a 45.744 lei; a Il-a: 154,5 a 740 lei; a III-a: 3317 a 34 lei EXTRAGEREA a II-a: Categoria A: 1 variantă (2x506/0) a 93.683 lei; B: 257,5 a 363 lei; C: 4150,5 a 22 lei. Bucureşti, 26 iulie Finala celor mai mici fotbalişti! Miercuri, finalistele campionatelor naţionale de fotbal rezervate şcolilor generale vor lua startul in disputa pentru desemnarea celei mai bune dintre ele. Turneul, programat în Bucureşti, pînă duminică inclusiv, promite să constituie, ca de fiecare dată, o întrecere care să reţină atenţia numeroşilor iubitori ai fotbalului din rîndul cravatelor roşii. Cine sunt finalistele ? Iată-le, în ordine : Şcoala Generală nr. 12 Arad, Şcoala Generală nr. 193 Bucureşti, Şcoala Generală nr. 10 Galaţi, Şcoala Generală nr. 1 Reşiţa, Şcoala Generală nr. 7 Roman şi Şcoala Generală nr. 3 Sighişoara. Turneul final este programat zilnic pe stadionul Olimpia, de la ora 8,30. sportál MICROSTATISTICA ECHIPE Seniori 1 A, 2 B, 1 C, 8 — județ, 16 — comp. municipal. Juniorii 11 — în seria 11 16 — seria județeană 16 — campionat municipal. Copii: 6 în campionatul județean , 19 în campionatul municipal, 83 (jucători nelegitimaţi în campionatul şcolar). ✓ JUCĂTORI LEGITIMAŢI: aproximativ 10 000, dintre care doar 4500 activi. ANTRENORI: 75 (35 activi). TERENURI sit — în oraşul Cluj, 15 — în judeţ (fără cele săteşti). PERFORMANŢE : locul 1 în Spartachiada republicană (1963) ; 5 titluri de campioni naţionali la juniori (de 4 ori „U", o dată C.F.R.); „Cupa României" (1961, Arieșul Turda ; 1965, „U” Cluj). Fotbal pe glob S-A ÎNCHEIAT campionatul BULGARIEI In ultima etapă noua campioană T.S.K.A. a dispus de Trakla cu 4—2. Alte rezultate : Krakra — Levski-Spartak 2—2, JSK-Slavia — Botev 8—1, Lokomotiv— Akademik 2—1, Dunav—Marek 0—0, Beroe—Cerno More 1—2, Dobrudja—Spartak Pleven 4—0. Clasament : T.S.K.A. 47 p, Levski-Spartak 40 p, Lokomotiv 39 p, Cerno More 38 p, J. S. K.—Slavia 37 p, Trakia 28 p, Cernomoret 37 p, Botev, Spartak şi Krakia 27 p, Akademik şi Beroe 26 p, Dunav şi Marek 25 p, Dobrudja 24 p. Retrogradează Dobrudja. Intră în divizia „A“ Etar (Tirnovo) şi Mariţa (Plovdiv). In meciul T.S.K.A.—Trakia toate golurile au fost Înscrise de Jekov, care este golgeterul campionatului Bulgariei cu 38 goluri înscrise, urmat de Asparuhov cu 22 goluri. (Toms HRISTOV), ÚJPESTI DÓZSA PE PRIMUL LOC s-a Încheiat prima jumătate a campionatului maghiar. In clasament conduce Újpesti Dózsa -Budapesta cu 25 puncte, urmat de Ferencváros 24 puncte, Honvéd 23 puncte, Vasas 18 puncte. Rezultate din etapa a 15-a : Eger—Újpesti 1—4 ; Honvéd — Salgótarján 3—1 ; Vasas—Pecs 3—0 ; Komló—M.T.K. 0—0 ; Dunaújváros—Ferencváros 0-1 ; Egyetértés-Tatabanya 0—1 ; Csepel—Raba Eto 4—2. Campionatul se reia la 3 august. A. S. ROMA A CUCERIT CUPA ITALIEI Cupa Italiei (desfășurată sistem turneu Intre 4 formații) a luat sfârșit cu victoria echipei A.S. Roma care a Învins In ultima partidă cu 3—1 (1—0) pe Foggia. M.T.R. BUDAPESTA IN S.U.A. SI CANADA Echipa maghiară M.T.K. Budapesta va participa la un turneu internaţional care va avea loc între 10 şi 14 iulie la Cleveland (S.U.A.). Apoi fotbaliştii maghiari vor evolua în cadrul unei competiţii programate la Toronto în Canada. F. C. Magdeburg este cîştigătoarea Cupei R. D. Germane din acest an. Trofeul revine pentru a doua oară acestei formaţii (prima oară in 1965). In finala Cupei, F. Q. Magdeburg a dispus la Dresda cu 4-0 de F. Q. Karl Marx-Stadt. In fotografie, câştigătorii trofeului, după victorie In gimnastica sportivă masculină, performanţele au atins pe plan mondial culmi nebânuite în trecut, mai ales pe linia dificultăţii şi tehnicii de executare a exerciţiilor Uber alese, înalta măiestrie a unor gimnaşti, a căror combinaţii reprezintă o adevărată creaţie, în care se împleteşte riscul cu originalitatea şi cu execuţia plină de virtuozitate, situează gimnastica pe acelaşi plan cu arta. Evoluţia rapidă a gimnasticii, în special după J.O. din 1953, de la Helsinki, a fost stimulată de apariţia în arena internaţională a gimnaştilor din U.R.S.S. şi Japonia, pe de o parte, şi de lupta între cele două şcoli, pe de altă parte. Un rol important In dezvoltarea gimnasticii au jucat individualităţile. De asemenea, un aport deosebit l-au adus antrenorii, precum şi autorităţile F.I.G., prin perfecţionarea continuă a coduluide punctaj, pe baza observaţiilor făcute după fiecare mare competiţie mondială. La J.O. da la Ciudad de Mexico, eveniment care marchează o nouă etapă în progresul acestui sport, se pare că gimnastica a ajuns la răscruce, atingînd un nou punct culminant ce ridică întrebări şi îndeamnă la reflecţii pe toţi specialiştii acestei ramuri: •încotro se va Îndrepta ea acum !* Un răspuns la aceste frămlntări a avut menirea să-i dea simpozionul Internaţional al antrenorilor, organizat nu de mult de Federaţia Internaţională de gimnastică la Macolin, în Elveţia cu tema : „Exerciţiile liber alese şi perspectiva dezvoltării lor In viitor“. Pornindu-se de la o analiză critică a factorilor pozitivi şl negativi care caracterizează, în general, nivelul actual al gimnasticii şl conţinutul fiecărei probe In parte, s-au schiţat cerinţele şl direcţiile dezvoltării viitoare. Iată concluziile ocazionate de dezbaterile simpozionului smintit. O importanţă capitală în dezvoltarea pe mai departe a exerciţiilor liberale se capătă aspectele de calitate. Acest lucru se referă atît la execuţia mişcărilor de mare dificultate, cît şi a celor mai simple, ţinînd cont de faptul că In ultimul timp s-a remarcat tendinţa de a se neglija mişcările elementare. Iar tehnica multor mişcări, chiar şi în exerciţiile celor mai buni gimnaşti, râmînînd neperfecţionată. Creşterea dificultăţii exerciţiilor se va manifesta, în continuare, prin legarea unui număr mai mare de elemente foarte grele şi prin creşterea complexităţii legărilor. De asemenea, se cere o repartizare mai omogena a dificultăţii în cadrul exerciţiului şi nu aşa cum se obişnuieşte, de regulă, ca tot ce este mai greu să fie plasat numai la începutul acestuia. Combinaţia exerciţiilor va evolua, în special, pe linia originalităţii, care va fi determinantă in obţinerea aprecierii maxime. In privinţa exerciţiilor impuse, a fost exprimată părerea că ele împiedică, intr-o anumită măsură, perfecţionarea celor liber alese, preconizlndu-se, în consecinţă, ca valabilitatea acestora să fie stabilită în viitor pentru o durată de patru ani. Problema dezvoltări gimnasticii a fost abordată şi în raport cu diferitele aspecte ale vieţii sociale, avîndu-se în vedere în mod deosebit faptul că în ultima vreme a crescut numărul accidentelor în competiţii. In această ordine de idei, s-a propus chiar iniţierea unui studiu in vederea eliminării mişcărilor periculoase din punctul de vedere al sănătâţii, precum şi revizuirea calităţii şi construcţiei aparatelor de concurs. ■ Concluzii importante s-au desprins din discuţiile purtate asupra fiecărei probe, discuţii care deschid perspective de progres şi pot servi la perfecţionarea concepţiei privind compoziţia exerciţiilor liber alese. La sol s-a apreciat că acrobatica a evoluat foarte mult, exagerîndu-se uneori, in această direcţie, conţinutul exerciţiilor, In detrimentul varietăţii elementelor din alte grupe structurale. A fost semnalată lipsa mişcărilor elementare care să dea nota personală de armonie şi expresivitate specifică cerută de regulament. S-a considerat, în acest sens, că la Ciudad de Mexico fetele au fost superioare bărbaţilor. Ca urmare a acestei situaţii, s-a făcut propunerea de a se introduce acompaniamentul muzical şi la bărbaţi, propunere care se pare că nu va fi acceptată de F.I.G. La cal cu minere exerciţiile au progresat cel mal mult, în raport cu celelalte probe, atît în ceea ce priveşte concepţia de lucru, cit şi tehnica, existind şi pe viitor posibilităţi In această direcţie. In prezent, mai lasă de dorit amplitudinea la foarfeci, repetarea unor elemente în combinaţii, iar coborîrea „Saghinian" a devenit şablon. Se prevede folosirea unor mişcări şi combinaţii mai variate, originale, folosind întoarceri mai complexe, poziţii mai variate faţă de minere şi corpul calului, foarfeci cu întoarcere sau cu deplasare şi creşterea amplitudinii, în general. La Inele s-au dezvoltat foarte mult mişcările de elan, existînd — în continuare -J posibilitatea ca din punct de vedere tehnic toate elementele să fie executate cu braţele Întinse. In prezent, unele mişcări sînt efectuate incorect (din stînci pe mîini, cădere înainte şi balans înapoi în sprijin lateral), iar o serie de mişcări sunt prea puţin utilizate (îndreptare înapoi, urcare înainte, salt înainte). Negativă este considerată şi repetarea abuzivă în exerciţii a răsucirilor înapoi, precum şi monotonia remarcată uneori prin efectuarea a 3—4 mişcări în acelaşi sens (două răsuciri înapoi, răsturnare înapoi în stînci pe minut, gigantică înapoi etc). S-a apreciat ca fiind necesară reglementarea în viitor a raportului ce trebuie să existe între cele 3 grupe structurale de mişcări (balans, forţă, statice). Săriturile au făcut obiectul unor discuţii foarte vii, determinate de faptul că în ultima vreme la această probă se constată o stagnare. In concursul de sărituri de la Mexico s-au atribuit cele mai mici note în comparaţie cu celelalte aparate. S-a relevat faptul că lipsesc amplitudinea şi înălţarea, în special la cel de al 2- lea zbor, iarîn competiţii săriturile au devenit o probă monotonă, datorită lipsei de varietate din repertoriul gimnaştilor. Cauzele care explică aceste lipsuri au fost puse pe seama faptului că şcoala de bază a săriturilor nu este suficient cunoscută şi că, în general, acest aparat este neglijat de antrenori şi de gimnaşti, fiind lăsat la sfîrşitul lecţiilor de antrenament sau ilocindu-i-se un timp Insuficient In cadrul antrenamentelor. Acest lucru nu este lipsit de adevăr, dacă ne gîndim, în primul rînd, la gimnaştii noştri. O vină în această direcţie a fost atribuită deselor schimbări şi neajunsurilor codului de punctaj al F.I.G. Pentru ieşirea din această situaţie, au fost propuse diverse soluţii, dintre care cităm : Introducerea trambulinei elastice sau a calului cu corp elastic , aşezarea transversală a calului, mărirea zonei pentru aşezarea mâinilor, excluderea săriturilor din programul de concurs. Singura propunere împărtăşită de majoritatea specialiştilor, cu şanse de a fi acceptată , de Comisia tehnică masculină a F.I.G., este aceea de a se revizui baremul de dificultate a săriturilor, făcîndu-se o diferenţiere mai mare între ele în raport cu complexitatea lor, precum şi revizuirea actualului sistem de apreciere în concurs. S-a subliniat că săriturile cu Întoarcere reprezintă perspectiva acestei probe. Exerciţiile la paralele au câştigat în varietate şi tehnicitate, utilizîndu-se astăzi şi lucrul transversal faţă de bare. Se abuzează insă de unele elemente, ca schimbul de sprijin înainte şi saltul inainte cu întoarcere. S-a remarcat, de asemenea, că sunt prea puţin folosite în combinaţii întoarcerile la balans înapoi. La bara fixă exerciţiile au devenit foarte spectaculoase, cuprinzînd multe elemente de mare dificultate, peste cerinţele regulamentului. Unele mişcări (Stalder, Endo, Voronin) sunt executate de un mare număr de gimnaşti, iar altele, ca piruetă, întoarceri de 360 de grade din gigantică, salt inainte, se folosesc prea puţin. Uneori exerciţiile devin monotone prin efectuarea multor elemente în aceeaşi direcţie. Ca cerinţă de viitor se conturează necesitatea eliminării repetării unor mişcări, îmbunătăţirea varietăţii combinaţiei şi a ritmului de execuţie. Se impune, pe linia codului de punctaj, reformularea cerinţelor privind genul de lucru la această probă, deoarece precizările actuale sunt foarte sumare. Primul simpozion internaţional al antrenorilor de gimnastică marchează un moment de fundamentare concepţională, menit să contribuie la perfecţionarea activităţii în această disciplină. In lumina concluziilor acestui simpozion, se impune o reconsiderare a concepţiei de pregătire a gimnaştilor noştri, prin aprofundarea procesului de instruire în sensul unei munci calitative, prin cunoaşterea mai profundă a cerinţelor codului de punctaj şi a celor desprinse in evoluţia şi tendinţele dezvoltării pe mai departe a gimnasticii mondiale. Nicolae VIERU secretar general «l F. R. Gimnastică Perspective în gimnastica sportivă masculină PE MARGINEA SIMPOZIONULUI INTERNATIONAL AL ANTRENORILOR, DE LA MACOLIN pag. a 3-a 0 singură înfringere, dar, convingătoare Duminică, pe stadionul Republicii din Capitală, a luat sfîrşit ediţia a II-a a „Cupei balcanice“ rezervată echipelor reprezentative de tineret. Echipa elenă, evoluînd cu mult aplomb şi bine orientată tactic în ultima partidă (decisivă) susţinută în compania tinerilor fotbalişti români a ctştigat întîlnirea şi a intrat astfel In posesia trofeului. Formaţia Greciei, In care s-au remarcat cîteva Individualităţi de valoare (Cuvas, Criticopulos, Sarafis, Karafescos), s-a comportat de-a lungul întrecerii la un bun nivel, fiind — în acelaşi timp — preocupată de a obţine rezultate favorabile In fiecare partidă. De altfel, de aceeaşi dorinţă au fost animate aproape toate participantele la ediţia recent încheiată. Toate meciurile ce au avut loc pe stadioanele din Sibiu, Rm. Vilcea şi Bucureşti au purtat pecetea unei întreceri dîrze, s-a consumat multă energie, cu toate că multe partide s-au disputat la intervale destul de scurte. O impresie deosebită au produs-o tinerii albanezi, prin buna lor pregătire tehnică şi tactică. Cîştigătoarea primei ediţii, formaţia Bulgariei n-a mai jucat de astă dată un rol major în întrecere.Tinerii bulgari n-au constituit un „11“ omogen, au jucat lent şi cele cîteva individualităţi (Mihailov, Denev, Dancev) n-au reuşit să suplinească carenţele generale, şi destul de pregnante, ale formaţiei. Ocupanta ultimului loc în clasament, reprezentativa Turciei, a prezentat doar cîţiva jucători valoroşi (Ender, Metin, Faruk). In ceea ce priveşte jocul tinerilor turci, aşa cum am mai scris, aceştia au pus accentul pe jocul bărbătesc, uneori prea dur, dincînd la accidentarea unor adversari. Echipa României a ocupat locul secund. In toate întîlnirile de la Sibiu, tinerii şi-au adjudecat victoria la limită (cu acelaşi scor: 2—1), după eforturi deosebite. Cu toate acestea, era greu de anticipat evoluţia lor sub orice critică pe stadionul Republicii. Purtătorii culorilor României avuseseră timp suficient de refacere a potenţialului fizic, iar antrenorul de a stabili tactica cea mai potrivită pentru a înregistra un rezultat, care, în final, să ducă la cucerirea „Cupei balcanice“. După fluierul de începere a focului, văzînd excelenta evoluţie a elevilor lui Dan Gheorghiadis, putea fi acceptat, fireşte cu amărăciune, dar din respect pentru fair-play, chiar şi un eşec. Dar nu la scorul şi nu în condiţiile în care el s-a produs. De-a lungul celor 90 de minute am fost martorii unei demonstraţii de insuficienţă atît din partea jucătorilor, cit şi a antrenorului principal, Dincă Schileru. Nu ţinem să revenim asupra unor probleme de selecţie, deoarece ziarul nostru şi-a spus punctul de vedere la timpul cuvenit, înainte de începerea competiţiei şi nici nu ignorăm unele dificultăţi ivite ulterior. Dar, nu putem fi de acord ca o echipă întreagă să nu respecte indicaţiile tactice stabilite înaintea meciului, aşa cum declara antrenorul reprezentativei noastre. O asemenea comportare duce la concluzia că antrenorul Dincă Schileru nu a reuşit, înainte de toate, un lucru elementar : convingerea jucătorilor că trebuie să înţeleagă şi să respecte integral disciplina tactică de joc. Fără aceasta, cum se poate cere unor jucători, unei echipe, să se autodepăşească, să găsească şi să dăruiască fără rezerve acele ultime resurse prin care să-şi apropie victoria în faţa unui adversar valoros . Or, fără o asemenea strădanie colectivă nu putea fi obţinută, duminică, o victorie autentică a tinerilor noştri tricolori. Este, desigur, sarcina federaţiei de specialitate să analizeze selecţia, pregătirea şi comportarea reprezentanţilor noştri la cea de a II-a ediţie a „Cupei balcanice“, dar ni se pare foarte actual momentul de a aminti că în întreg acest sezon echipa de tineret a ţării noastre nu a răspuns pe măsura aşteptărilor onorantei misiuni de a reprezenta fotbalul românesc. Pompiliu VINTIU