Sportul, august 1969 (Anul 25, nr. 622-650)

1969-08-01 / nr. 622

pig. 1 2-8 / 'Aniversarea unui sfert de veac de la Eliberarea patriei, constituie şi pentru Federaţia români de turism-alpinism un bun prilej de bilanţ, de ana­liză, de trecere In revistă a rezultatelor obţinute. Cu atît mai mult cu cit întreaga acti­vitate din această ramură sportivă aplicativă, practicată In zilele noastre de zeci de mii de oameni ai muncii — tineri şi vîrstnici — a căpătat adevărata ei semnificaţie în anii socialismului. Urmele luptelor duse de os­taşii români şi sovietici împo­triva armatelor cotropitoare hitleriste şi hortiste de pe va­lea Crişului Alb, din localită­ţile Beliu—Prunişor sau Pint­cota — Silindia, se mai cunoş­teau încă atunci cînd, în munţii Zarandului, s-a organi­zat primul Concurs de Orien­tare turistică. Era într-o duminică de toamnă a anului 1947 Un grup de arădeni, la îndemnul Biroului de turism şi excursii C.G.M., a iniţiat la 26 octom­brie cel dintîi concurs de o­­rientare, la care au luat parte 12 echipe mixte din întreprin­deri şi instituţii. Meritul a­cestor iubitori ai muntelui este acela că ei au fost pri­mii care au preluat experien­ţa acumulată în unele ţări europene — unde se mai or­ganizaseră asemenea con­cursuri , au înmănunchia­­t-o într-un regulament şi au transpus-o apoi în viaţă. Prin aceasta, călătoriilor de lungă şi scurtă durată, efec­tuate în scopul cunoaşterii frumuseţilor patriei, călirii organismului şi întăririi să­nătăţii, li se imprima un ca­racter nou — cel de între­cere competiţională. Concurenţii trebuiau să do­vedească o pregătire fizică co­respunzătoare, cunoştinţe de geografie, topografie, să ştie să folosească unele aparate ca busola, altimetrul etc. Despre această acţiune au luat cunoştinţă apoi şi cercu­rile turistice din Cluj, Bucu­reşti, Iaşi, Braşov, Sibiu, Ora­dea, Timişoara şi din alte lo­calităţi, unii activişti ca Gheorghe Voişeanu, Cristian Bucurescu, Udo Falk, Radu Dragomir, Amiloa’r şi Marius Constantinescu, Giulio Go­retti, Hening Waldemar, Pîn­­zaru-Iaşi, Nagy-Bihor por­nind la organizarea de noi competiţii. Frumuseţea înălţimilor Îm­pădurite, emulaţia luptei în căutarea posturilor, satisfac­ţia victoriilor atrag tot mai mulţi participanţi la con-« cursurile de orientare turis­tică, în cadrul campionatelor asociaţiilor sportive şi clubu­rilor, al Spartachiadelor şi di­verselor cupe pe ramuri de producţie, în activitatea cercurilor de turism de la Casele pionierilor şi a cercurilor de topografie A.V.S.A.P. sunt cuprinse În­treceri de orientare. Unele a­­sociaţii organizează cu regu­laritate concursuri care devin tradiţionale­­ „Cupa Eliberă­rii“, „Cupa munţilor“, „Cupa ecranul“, „Clipa Clujului“, „Busola de aur“ şi altele. In urma dezvoltării rapide a acestei activităţi, s-a impus necesitatea organizării unor concursuri care să ierarhizeze sportivii de pe întregul teri­toriu al ţârii. In acest sens, în anul 1964, la Piriul Rece, se organizează primul cam­pionat de orientare turistică, iar mai tîrziu concursuri de acelaşi gen la Rush—Paring, Olăneşti—Vilcea, Izvoarele— Baia Mare şi Cheia—Praho­va. In decursul anilor s-au e­­fectuat şi o serie de contacte cu organe şi organizaţii simi­lare din alte ţări. Astfel, in anul 1958, un lot de sportivi români, condus de ing. Ale­xandru Neagu, ia parte la un concurs de orientare turisti­că în R.P. Ungară, iar apoi acelaşi lot se deplasează in R.P. Bulgaria. Sportivii noştri participă şi la diferite con­ferinţe internaţionale de spe­cialitate, la întîlniri bilaterale de nivel departamental. In ultimul timp se organizează concursul internaţional de o­­rientare turistică dotat cu „Cupa României“, la care participă sportivi valoroşi din ţara noastră şi de peste ho­tare. Acum 22 de ani, ciţiva ac­tivişti înscriau în pădurea Zarandului cîteva trasee ; azi, în 38 de judeţe există comisii de turism, in care sute şi sute de activişti, instructori şi arbitri rezolvă cu competenţă problemele acestui sport apli­cativ. La începutul anului 1951 concursurile puteau fi numă­rate pe degete ; azi, avem un calendar competiţional intern în care sunt prevăzute cam­pionate de juniori, seniori (individual, pe echipe, de şta­fete) şi peste 40 de concursuri inter­judeţene dotate cu cupe. Numai în semestrul I din acest an au fost organizate peste 300 de concursuri cu a­­proape 6 000 de participanţi. In acest an sunt prevăzute 6 întîlniri internaţionale la ni­velul departamentelor şi al federaţiei, iar în anul viitor numărul acestor întîlniri va creşte, culminînd cu partici­parea unui lot reprezentativ la campionatele mondiale de orientare turistică. Mii de sportivi au obţinut clasificarea sportivă (categoria I, a II-a şi a III-a), iar 9 din­tre ei au fost distinşi cu ti­tlul de maestru al sportului. Dumitru CERCHEZEANU secretar general-adjunct al Federaţiei române de tu­rism—alpinism IN INTIMPINAREA CELUI DE AL X-lea CONGRES AL PARTIDULUI TURISMUl SPORTIV In adevărata lui semnificaţie MEDALII PENTRU CAMPIONII SATELOR Cu aproape două luni în urmă, peste un milion de tineri din mediul sătesc au luat startul in competi­ţia republicană rezervată celor care nu deţin o ca­lificare sportivă, „Cupa ti­neretului de la sate“, edi­ţia de vară. Consumate fazele preli­minare — etapele pe co­mună, pe centre de comu­nă şi pe judeţ — competi­ţia se află acum in pragul zonelor, ultima treaptă care precede finala repu­blicană, programată la Bucureşti intre 16 şi 19 au­gust. Din cei 2 600 de finalişti care vor aborda, la 16 au­gust, locurile fruntaşe la cele şase discipline sporti­ve, cîţi vor intra, oare, in posesia rîvnitelor medalii de campioni . SCRIITORII ŞI SPORTUL (Urmare din pag. I) înaintată, autorul romanului Război şi pace" putea fi in­­tilnit zilnic la călărie, pe pa­tinoar sau, in ultimii ani, pe bicicletă. Paul Vialar, preşedintele asociaţiei scriitorilor sportivi din Franţa, a formulat sub­stanţial : „Spiritul — spiritul sportului — trebuie să fie, tot­odată, o disciplină şi o mo­rală“. Şi un alt francez, Scrii­tor de primă mină, a concre­tizat prin cuvîntul şi viaţa sa sportivă această formulare. Cred că l-aţi descoperit cu uşurinţă pe romancierul şi aviatorul Antoine de Saint- Exupery. Dar la fel de bine ar putea fi amintit aventurie­rul pasionat Jack London sau fotbalistul entuziast Henry de Montherlant. Dar patetismul sportului şi al stadioanelor i-a cucerit pe mulţi scriitori din ţara noas­tră. Bunăoară, disciplina te­nisului l-a avut ca adept pre­ferat pe romancierul Ionel Teodoreanu. Printre turiştii pasionaţi am putea enumera oricindi pe Ca­­listrat Hogaş sau Geo Bogza. Vânătorii şi pescarii se pot, de asemenea, mindri cu nu­mele lui Mihail Sadoveanu sau Brătescu Voineşti, n-or să-l uite pe „conu“ Alecu Cataban sau pe Gheorghe Topîrceanu. Sportul nautic şi marea l-au pasionat pe Jean Bart, ofiţer de marină, autorul romanului „Europolis“. îmi amintesc bine că, cu mulţi ani înaintea „navigatorilor solitari“ de as­tăzi, romancierul Radu Tudo­ran îşi concepuse o ambarca­ţiune proprie şi dorea să stră­bată cu ea întinsul apelor de unul Singur. Merită să-l ascultaţi pe Radu Tudoran vorbind despre mare şi nimic nu poate să vă convingă mai mult de frumuseţile ei de­cit minunata sa operă. Cei tineri ar trebui să afle că Demostene Botez a fost cindva campion de oină, şi că Radu Boureanu a practicat pe lingă literatură, pictură, actoria şi boxul, iar Marcel Breslaşu — fotbalul. Şi aceştia sunt numai ciţiva scriitori despre care vă amin­tesc în acest articol. Doriţi o confirmare mai autentică ! Vă rog să cercetaţi lingă uneltele de scris ale lui Eugen Jebe­­leanu, Demostene Botez, Titus Popovici, Remus Luca, Alecu Ioan Ghik­a, Pop Simion, Cor­­neliu Leu şi (foarte recent) ale semnatarului acestor rin­­duri şi, vă asigur, că veţi afla şi uneltele de pescuit. Căci intre sport şi literatură există o trăsură de unire: compe­tiţia pentru frumos, moral, puritate şi umanitate. Şi pen­tru o susţinută autodepăşire, o veşnică luptă împotriva ta Insuţi pentru triumful Spiri­tului de nobleţe etică. ­­sportál . ASTĂZI, LA CONSTANŢA, START 1 „CUPĂ BUCUREŞTIULUI“ LA CICLISM „PRIMA ETAPĂ VA FI HOTĂRÎTOARE­ fondiştilor, Gabriel Moiceanu CONSTANŢA, 31 (prin tele­fon, de la trimisul nostru).„ In contextul bogatului pro­gram sportiv estival de pe li­toral ciclismul se înscrie cu­­ un număr de mare atracţie ! A 9-A EDIŢIE A COMPETI­ŢIEI INTERNAŢIONALE „CUPA BUCUREŞTIULUI“, care — de data asta — ca o interesantă inovaţie, şi-a mu­tat locul disputei in Dobro­­gea, in zilele de 1, 2 şi 3 au­gust. La această importantă competiţie participă,­ după cum s-a anunţat, ciclişti din Italia, Belgia, Franţa, Bulgaria şi, bineînţeles, România. Aici, in oraşul de pe litoral totul este gata pentru startul în prima etapă, Constanţa — Tulcea, care se va desfăşura în cursul dimineţii de vineri (n.r. astăzi). Joi după amiază, cicliştii au făcut o scurtă recunoaştere a traseului primei etape. La înapoiere, în faţa complexului sportiv Tomis, locul de cazare a caravanei, ei au fost supuşi „tirului“ unor numeroase în­trebări din partea curioşilor, adepţi, fireşte, ai ciclismului. Decanul fondiştilor noştri, Gabriel Moiceanu, ne-a de­clarat următoarele : — în perspectivă, o cursă dură. Pledează pentru această apreciere numărul şi valoarea concurenţilor şi, mai ales, con­figuraţia traseului. Prima eta­pă, în special, Constanţa — Tulcea, cu multe şi lungi ur­cuşuri (la care mai trebuie adăugat un adversar hotări­­tor, vîntul meleagurilor do­brogene). Simbătă, etapa a II-a, Tul­cea — Constanţa, iar dumini­că un circuit pe străzile ora­şului Constanţa. Emil IENCEC consideră decanul Parte integrantă a civiliza­ţiei unui popor, a spirituali­tăţii sale, compunînd, alături de celelalte forme de mani­festare, cultura unei naţiuni, sportul a căpătat — la noi — în ultimul sfert de veac, unul din principalele locuri, atît în preocupările şi agendele cul­turale contemporane şi pro­iectele de viitor, cit şi în re­trospectivele istorice ce deli­mitează perioadele şi rememo­rează paşii realizaţi de popor in noua orînduire. Astfel privite lucrurile, pre­zenţa, în cadrul pavilionului „Cultură şi Artă“ al Expozi­ţiei Realizărilor Economiei Naţionale — August 1960, a unui stand sportiv cu autono­mie proprie apărea ca o ne­cesitate obiectivă căreia pro­iectanţi şi realizatori se stră­duiesc acum să-i dea o ex­presie cit mai fericită. Sectorul „25 de ani de sport în România“, care va purta drept „motto“ un citat din Le­gea cu privire la dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului . „Educaţia fizică şi sportul in Republica Socialistă România constituie o activitate de in­teres naţional“, este integrat pavilionului B (Parcul Herăs­trău), dispunînd de un spaţiu de circa 200 metri patraţi şi avind ca fundal natural: apele lacului Herăstrău. Deşi aflat, în momentul de faţă, în plin şantier, pavilio­nul „Cultură şi Artă“ ne-a edificat, în mare, asupra stan­dului care va atrage, indubi­tabil, un număr apreciabil de vizitatori­­ SPORTUL. Urmărind o tematică dinain­te stabilită, „Sportul“ cuprin­de trei compartimente, pri­mele două corespunzînd ma­rilor capitole : sportul de ma­să şi cel de performanţă, şi al treilea, turismului. Plăci masive, ce înfăţişează tineri dăruiţi sportului, copii surprinşi în atractivul efort de descifrare a alfabetului sportiv şi performeri în ma­rile încleştări din arene, vor alterna cu medalioane ale campionilor naţionali, euro­peni, mondiali şi olimpici, cei care, timp de 25 de ani, au făcut gloria sportivă a Româ­niei. Vor fi expuse aici şi un nu­măr apreciabil de trofee — cupe, medalii plachete — pe care reprezentanţii tricoloru­lui le-au cucerit, la ultimul pătrar de secol, în marile în­fruntări internaţionale. Nu vor lipsi, desigur, ma­terialele ce vor edifica vizita­torii asupra cercetării ştiin­ţifice întreprinsă în sport în perioada de la eliberare şi pînă astăzi. Deosebit de atractiv se anunţă compartimentul turis­tic, cel care programează ima­gini din cele mai pitoreşti locuri ale patriei, de la monu­mentele istorice, de pe şan­tierele şi magistralele socia­lismului. Iată argumentele care ne determină să aşteptăm, cu in­teres şi plăcere, ziua vernisa­jului. , N. M­. STANDUL SPORTIV: „25 DE ANI DE SPORT ÎN ROMÂNIA“ PE MAGISTRALELE SOCIALISMULUI Treptele Botoşanilor „Ct-ţi doresc eu ţie, dulce RomAnie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ? la trecutu-ţi mare, mare viitor !• C­uprins Intre apele Siretului şi Prutului, acest pămînt păstrează ca un adevărat sanctuar urmele neşterse ale vitejiei străbune. De la movilele pe care străjerii lui Ştefan aprindeau focuri pentru a da de ştire la Suceava cînd intrau duşmanii în ţară şi pînă la cim­­piile largi care prevestesc apropierea munţilor, satele se-nşiră pe firul văilor sau pe spinarea dealurilor cu casele lor albe, cu livezi şi vii. Localităţi ale căror nume pline de rezonanţe descind din istorie, fapte pe care le consemnează cronicile sau le păstrează memoria poporului — depozitar al acestor comori spirituale —amintesc de domni viteji şi de răzeşi aprigi. Istoria Botoşanilor începe undeva în negurile trecutului... De numele Botoşanilor se leagă, însă, şi evenimente care evocă lupta celor asupriţi împotriva asupritorilor. Aici a iz­bucnit In 1907 flacăra răscoalei, „Flămînzii", devenind simbo­lul luptei pentru pline şi libertate. Poate de aceea coasa, cum­plita coasă înroşită in timpul răscoalei, a devenit stemă a fostului judeţ. Dar ţinutul Botoşanilor a fost întotdeauna cu­noscut şi ca un colţ de ţară unde au văzut lumina zilei iluştri Cărturari, scriitori, oameni de ştiinţă şi de artă. Din acest pămînt fertil a ţîşnit spre nemurire .Luceafărul“ poeziei româ­neşti, Mihail Eminescu; cîntecele de pe aceste plaiuri l-au legănat pe George Enescu; de aici a răsărit ,fenomenul Iorga“ cum a fost numit acest colos al spiritului; şi tot aici a descoperit pentru prima oară Luchian anemonele şi tufă­­ririle sale. întoarcem rînd pe rind filele istoriei de azi a Botoşanilor. Anii ce vor veni vor spori frumuseţea judeţului, vor turna in vinele lui forţa industrială, il vor ridica şi mai sus pe treptele civilizaţiei socialiste, pe care ne conduce cu mină fermă partidul clasei muncitoare. Oraşul grădină In a sa „Istorie a Români­lor în chipuri şi icoane“, Ni­­colae Iorga scria: „Botoşanii înseamnă tirgul lui Botoş. A­­şezat intr-un loc oarecare, departe de apa cea mare a Siretului şi de cea a Prutu­lui, intr-un ţinut care n-avea altă bogăţie decit a vitelor ce găseau păşune înaltă şi grasă pe povtrnişurile de lut ce se întorloacă aici, satul Botoşanilor nu făcea să se prevadă prin nimic un viitor mare“. Şi totuşi... Aici, în anii construcţiei socialiste s-au ridicat Uzinele textile „Moldova“, Fabrica de con­fecţii şi Uzina de reparaţii, unităţi ale industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti, care dau 72 la sută din pro­ducţia globală a judeţului, s-au înălţat blocuri cu peste 740 de apartamente. Mişcarea sportivă a ur­mat şi ea o linie ascendentă, nemaintîlnită pină acum pe meleagurile din această par­te a ţării. Baza materială s-a îmbunătăţit substanţial. La Botoşani, iubitorii sportului au la dispoziţie o mare sală de sport, cu două terenuri de volei şi baschet, un teren de fotbal, cu pistă de atletism, un teren de volei, cu insta­laţie de nocturnă. Numai în doi ani au fost alocate fon­duri insumînd 800 000 lei pen­tru amenajări şi 100 000 de lei acordaţi de LT.G.S.R. pen­tru procurarea de materiale şi echipament sportiv. De a­­semenea, se află în construc­ţie un complex sportiv care va cuprinde un teren de handbal şi unul de baschet şi de volei, cu instalaţie pen­tru nocturnă. La asociaţia sportivă Confecţia se va ri­dica o popicarie modernă din fondurile alocate de U.G.S.R. Recentul turneu al speran­ţelor olimpice la volei, des­făşurat aici, a adus în tri­bunele noii baze sportive peste 5 000 de spectatori, o cifră record, elevii Liceului „Mihail Eminescu" au ocupat un merituos loc 4 la handbal băieţi în divizia şcolară; o interesantă dispută atletică de sală, care a reunit spor­tivi din Neamţ, Iaşi, Bacău, Suceava s-a desfăşurat In de­cembrie şi martie; asociaţia sportivă Avîntul a prezentat In finala campionatului na­ţional de Juniori la lupte doi sportivi . C.J.E.F.S. a acordat în 1968 asociaţiilor sportive şcolare fonduri In valoare de 150 000 lei pentru procurarea de echipament şi materiale sportive — iată numai cî­teva aspecte din activitatea iubitorilor sportului botoşă­­nean. Trebuie să recunoaştem că de la rarele meciuri de volei şi handbal ale trecu­tului nu prea îndepărtat, des­făşurate In condiţii impro­prii, s-a făcut un pas uriaş. Şi asta nu e totul...­ ­ In cetatea firelor de aur... Situaţi Intr-o zonă puţin industrială, Botoşanii au perspective ca în anii viitori, prin grija partidului şi sta­tului să se dezvolte din punct de vedere Industrial, lichi­­dînd astfel răminerile In urmă în acest domeniu. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei In Judeţ, conducerea partidu­lui nostru se va Îngriji ca In anii viitori „aceste me­leaguri ale Moldovei să pro­greseze". Cea mai importantă între­prindere a judeţului şi a mu­nicipiului, Uzinele textile „Moldova“, anul acesta îm­plinesc 20 de ani de activitate. Conştienţi că educaţia fi­zică şi sportul reprezintă un element complementar al ac­tivităţii profesionale, textiliş­­tii încearcă să confere şi sportului cu­ mai multă stră­lucire. Fără Îndoială ofi cea mai bună performanţă poate fi considerată cea a atletului Dan Mighiu care — compo­nent al lotului naţional de juniori — a ocupat la recen­tele întreceri de la Atena un merituos loc doi, sosind în acelaşi timp cu învingătorul în proba de 3 000 m. Nu se poate să nu menţionăm aici şi prezenţa in rindurile divi­zionarelor C, la fotbal, a e­­chipei „Textila“, care s-a cla­sat pe locul 6, precum şi ac­tivitatea echipei de handbal fete, în divizia de şcolari şi juniori. Sunt mulţi, foarte mulţi sportivi şi încă şi mai mulţi fruntaşi la locul lor de muncă. Este greu să-i cu­prinzi pe toţi, de aceea ne oprim doar în dreptul câtor­­va­­ cu regretul sincer că nu putem să-i cităm pe toţi : Lăcrămioara Bălan, Maria Hof­man, Dan Mighiu, Aurel Bălan, Eusebiu Saucă, Vasi­le Vatamaniuc, Ion Pancu, Mircea Constantinescu, Mir­­cea Ciobanu. Aici, la Uzinele textile, putem spune, fără să greşim, că se împletesc cu indemînare firele de aur ale măiestriei profesionale cu cele sportive. ...si a cristalelor dulci Sînt numai opt ani de cînd a intrat in fun^iune fabrica de zahăr „Siretul", de la Bu­­cecea, unitate dotată cu uti­laje de înaltă tehnicitate, cu ajutorul cărora „sucul dulce al păminturilor* se cristali­zează in tone de zahăr des­tinate consumului Intern şi exportului. Situată aici, la porţile cîmpiei, lingă apa Si­retului, fabrica exercită o in­fluenţă pozitivă asupra loca­lităţii Bucecea, aceasta dez­­voltîndu-se ca un centru muncitoresc modern, cu pers­pective de a-şi spori in anii viitori gradul de civilizaţie. Dacă veţi sta de vorbă cu oricare om al fabricii, nu se poate să nu vă povestească şi despre Întrecerile de la popicărie sau despre fotba­lişti, care în „Cupa Româ­niei* au reuşit să-i întreacă pe cei de la Textila Boto­şani. Intr-adevăr, pe baza sportivă a fabricii (pentru a cărei amenajare U.G.S.R. a acordat 60 000 lei) compusă dintr-un teren de fotbal, trei terenuri de volei, baschet, handbal, o popicărie, au loc pasionante Întreceri. Este demn de menţionat că iubi­torii sportului de la Bucecea au efectuat muncă patriotică în valoare de peste 100 000 lei pentru a ajuta la amena­jarea bazei sportive. Numele sudorului Dumitru Duţă, al electricianului Octav Cordu­­neanu, al tehnicianului Mihai Dănilă sau inginerului Vale­­riu Morcov, sunt tot atîtea garanţii ale unei susţinute ac­tivităţi profesionale şi spor­tive. Şi toţi sînt tineri. L-am găsit aici pe inginerul Ale­xandru Bujinaru, intrat abia de doi ani pe poarta fabri­cii. Vorbindu-ne entuziast despre locul său de muncă, despre activităţile cultural­­sportive, despre tot ceea ce se încearcă să se facă aici, el ne-a spus : „Dorim să în­făptuim cu un maxim pro­centaj de puritate şi cristale­le de zahăr , dar şi... crista­lele activităţii sportive. Spe­răm că vom reuşi“. Drumeţie pe alte plaiuri Pe clmpurile mănoase din­tre Siret şi Prut îşi înalţă casele albe oraşul Dorohoi. Vechi centru urban, oraşul a cunoscut In anii puterii popu­lare importante transformări înnoitoare. Aici funcţionează In prezent o fabrică de con­fecţii, o unitate a industriei locale, o modernă autobază de transporturi şi o unitate a cooperaţiei meşteşugăreşti. Se află, de asemenea, in con­strucţie o fabrică de brânze­­turi, iar anii viitori vor a­­duce noi obiective industria­le. Alături de aceste realizări ale industriei, mişcarea spor­tivă capătă cu fiecare zi noi valenţe. Se va amenaja, pe Ungă actuala bază sportivă, un nou complex compus din­tr-un teren de handbal şi al­tul de tenis, un teren de vo­lei şi baschet, o popicărie a­­coperită, cu două piste. Lu­crările, care au o valoare de 470 000 Iei, vor fi suportate din fondurile acordate de U.G.S.R. — 360 000 Iei — şi se vor efectua prin munca patriotică pe care cetăţenii o­­raşului s-au angajat s-o pres­teze aici (In valoare de 110 000 lei). Mindria locuito­rilor din Dorohoi o consti­tuie, Insă, echipa feminină de baschet care a activat pînă acum In divizia A şi echipa de fotbal care se nu­mără printre competitoarele diviziei G. O ramură sportivă cu mulţi admiratori şi practi­canţi, totodată, este oină. In fiecare comună, din cele 69 ale judeţului, există cite o echipă de oină, care îşi dis­pută întiietatea in campiona­tul judeţean sau cu ocazia numeroaselor duminici cul­tural-sportive ce se organi­zează în fiecare sâptămînă. Ar mai fi multe de spus şi despre cele 68 de acţiuni turistice cu peste 2 800 de participanţi, şi despre cele cî­teva întîlniri internaţionale, şi despre pasiunea cu care locuitorii judeţului încearcă să urce treptele sportului. Ne oprim Insă aici. ★ „Aici am înţeles intii ce este in juru-mi şi tot aici am trecut pragul dincolo de care mă aşteaptă viaţa: micul pî­­rlu naiv al vieţii de şcoală, torentul pătimaş al tinereţii, cursul puternic larg, cuprins intre hotarele bărbăţiei“. Cu­vintele lui Nicolae Iorga stau mărturie că drumul a­­firmării celor care s-au ridicat sau se vor ridica de pe aceste plaiuri porneşte de aici, din păminturile atît de generoase ale nordului Moldovei. Emanuel FÂNTÂNEANU AGENDĂ COMPETIŢIONALĂ „FESTIVALUL TINERETU­LUI" LA BAIA MARE Comitetul judeţean al U.T.C. şi Consiliul sindical judeţean Maramureş au or­ganizat duminică, 27 iulie, în cinstea Congresului partidu­lui, o mare manifestaţie cul­tural - sportivă, denumită „Festivalul tineretului". Mii de persoane au luat parte la acest festival, care a avut ca loc de desfăşurare pitoreas­ca regiune a cabanei izvoare (altitudine peste 800 m) din apropierea oraşului Baia Mare. Pe lingă o serie de manifestări artistice, au avut loc demonstraţii sportive la care au participat peste 200 de tineri. L. CHIRA coresp. O REUŞITĂ DUMINICĂ CULTURAL-SPORTIVA La Brăneşti, lingă Pucioasa (jud. Dîmboviţa), a avut loc duminică 27 iulie o reuşită serbare cultural-sportivă. De dimineaţa şi pînă seara, sute de tineri şi vîrstnici au par­ticipat la diferite întreceri sportive şi manifestări cultu­­ral-artistice . Au avut loc competiţii la cros, handbal, volei, fotbal şi demonstraţii de aeromodelism. La fotbal s-au întrecut echipele de veterani de la Textila şi Trainica din Pucioasa, după care s-au în­­tîlnit, într-o partidă amicală, Universitatea Craiova şi Flacăra Moreni (1—1), în continuare a avut loc un frumos program artistic. N. BORCEA — coresp. PETROLUL PLOIEŞTI — GRIVITA ROSIE BUCU­REŞTI 16—1­ LA BOX Pe ringul montat la baza sportivă de pe str. Latină din Ploieşti a avut loc o a­­tractivă gală de box opunînd echipele Petrolul şi Griviţa roşie din Bucureşti. Meciu­rile au fost de un bun nivel tehnic şi au fost răsplătite cu aplauze de spectatori. Iată rezultatele : M. Şerban (P) b.p. P. Hanaş (G), P. Nicolae (P) b.p. N. Stoian (G), T. Ba­dea (G) b.ab. I N. Panait (P), C. Foia (G) b ab. II Gh. Ior­­dache (P), S. Puiu (P) b.p. D. Stăncescu (G), N. Păun (P) b.ab. II V. Radu (G), A. Fili­­pescu (P) egal D. Dosan (G), V. Sántai (P) b.p I. Damian (G), M. Dima (P) egal M. Mogoș (G), C. Rotaru (P) b. ab. I St. Balaban (G), Fl. Oprea (P) b.k.p. V. Artimov (G), GH. APOSTOLESCU — coresp. NUMEROASE ÎNTRECERI LA BUZĂU Asociaţiile sportive din o­­raşul nostru au înscris in ca­lendarul lor competiţional numeroase concursuri orga­nizate în cinstea zilei de 23 August. Astfel, zilele trecute un mare număr de tineri şi-au măsurat forţele la atle­tism, volei, handbal şi alte discipline. Cele mai bune re­zultate le-au obţinut repre­zentanţii asociaţiilor sportive Chimia şi Voinţa. La box s-au Intîlnit echipele Voinţa Buzău şi Voinţa Ploieşti. Scorul a fost favorabil bu­­zoienilor cu 13*—3. M. DUMITRU — coresp. „CUPA SIBIULUI" LA CICLISM In parcul Sub Arini din Si­biu s-a desfăşurat cea de a doua ediţie a concursului de ciclism dotat cu „Cupa Sibiu­lui", competiţie organizată de Consiliul judeţean al sindica­telor în cinstea zilei de 23 Au­gust. La cele trei curse au participat concurenţi din ju­deţul Sibiu şi oraşul Tg. Mu­reş. Iată primii doi clasaţi: biciclete oraş — 6 km — 1. B. Kinczli (Construcţii Sibiu) 11:59,02, 2. N. Marta (Inde­pendenţa Sibiu) 12:00,0; bici­clete semicurse — 15 km: 1. Em. Barac (Construcţii Sibiu) 29:19,0, 2. I. Marta (Flamura roşie Sibiu) 30:19,0 ; biciclete curse — 22,500 km : 1. A. Györfi (Mureşul Tg. Mureş) 40:40,0, 2. F. Rado (Gaz metan Mediaş) 40:58,0, I. IONESCU coresp. principal Nr. 622 (6056)

Next