Sportul, august 1969 (Anul 25, nr. 622-650)
1969-08-01 / nr. 622
pig. 1 2-8 / 'Aniversarea unui sfert de veac de la Eliberarea patriei, constituie şi pentru Federaţia români de turism-alpinism un bun prilej de bilanţ, de analiză, de trecere In revistă a rezultatelor obţinute. Cu atît mai mult cu cit întreaga activitate din această ramură sportivă aplicativă, practicată In zilele noastre de zeci de mii de oameni ai muncii — tineri şi vîrstnici — a căpătat adevărata ei semnificaţie în anii socialismului. Urmele luptelor duse de ostaşii români şi sovietici împotriva armatelor cotropitoare hitleriste şi hortiste de pe valea Crişului Alb, din localităţile Beliu—Prunişor sau Pintcota — Silindia, se mai cunoşteau încă atunci cînd, în munţii Zarandului, s-a organizat primul Concurs de Orientare turistică. Era într-o duminică de toamnă a anului 1947 Un grup de arădeni, la îndemnul Biroului de turism şi excursii C.G.M., a iniţiat la 26 octombrie cel dintîi concurs de orientare, la care au luat parte 12 echipe mixte din întreprinderi şi instituţii. Meritul acestor iubitori ai muntelui este acela că ei au fost primii care au preluat experienţa acumulată în unele ţări europene — unde se mai organizaseră asemenea concursuri , au înmănunchiat-o într-un regulament şi au transpus-o apoi în viaţă. Prin aceasta, călătoriilor de lungă şi scurtă durată, efectuate în scopul cunoaşterii frumuseţilor patriei, călirii organismului şi întăririi sănătăţii, li se imprima un caracter nou — cel de întrecere competiţională. Concurenţii trebuiau să dovedească o pregătire fizică corespunzătoare, cunoştinţe de geografie, topografie, să ştie să folosească unele aparate ca busola, altimetrul etc. Despre această acţiune au luat cunoştinţă apoi şi cercurile turistice din Cluj, Bucureşti, Iaşi, Braşov, Sibiu, Oradea, Timişoara şi din alte localităţi, unii activişti ca Gheorghe Voişeanu, Cristian Bucurescu, Udo Falk, Radu Dragomir, Amiloa’r şi Marius Constantinescu, Giulio Goretti, Hening Waldemar, Pînzaru-Iaşi, Nagy-Bihor pornind la organizarea de noi competiţii. Frumuseţea înălţimilor Împădurite, emulaţia luptei în căutarea posturilor, satisfacţia victoriilor atrag tot mai mulţi participanţi la con-« cursurile de orientare turistică, în cadrul campionatelor asociaţiilor sportive şi cluburilor, al Spartachiadelor şi diverselor cupe pe ramuri de producţie, în activitatea cercurilor de turism de la Casele pionierilor şi a cercurilor de topografie A.V.S.A.P. sunt cuprinse Întreceri de orientare. Unele asociaţii organizează cu regularitate concursuri care devin tradiţionale „Cupa Eliberării“, „Cupa munţilor“, „Cupa ecranul“, „Clipa Clujului“, „Busola de aur“ şi altele. In urma dezvoltării rapide a acestei activităţi, s-a impus necesitatea organizării unor concursuri care să ierarhizeze sportivii de pe întregul teritoriu al ţârii. In acest sens, în anul 1964, la Piriul Rece, se organizează primul campionat de orientare turistică, iar mai tîrziu concursuri de acelaşi gen la Rush—Paring, Olăneşti—Vilcea, Izvoarele— Baia Mare şi Cheia—Prahova. In decursul anilor s-au efectuat şi o serie de contacte cu organe şi organizaţii similare din alte ţări. Astfel, in anul 1958, un lot de sportivi români, condus de ing. Alexandru Neagu, ia parte la un concurs de orientare turistică în R.P. Ungară, iar apoi acelaşi lot se deplasează in R.P. Bulgaria. Sportivii noştri participă şi la diferite conferinţe internaţionale de specialitate, la întîlniri bilaterale de nivel departamental. In ultimul timp se organizează concursul internaţional de orientare turistică dotat cu „Cupa României“, la care participă sportivi valoroşi din ţara noastră şi de peste hotare. Acum 22 de ani, ciţiva activişti înscriau în pădurea Zarandului cîteva trasee ; azi, în 38 de judeţe există comisii de turism, in care sute şi sute de activişti, instructori şi arbitri rezolvă cu competenţă problemele acestui sport aplicativ. La începutul anului 1951 concursurile puteau fi numărate pe degete ; azi, avem un calendar competiţional intern în care sunt prevăzute campionate de juniori, seniori (individual, pe echipe, de ştafete) şi peste 40 de concursuri interjudeţene dotate cu cupe. Numai în semestrul I din acest an au fost organizate peste 300 de concursuri cu aproape 6 000 de participanţi. In acest an sunt prevăzute 6 întîlniri internaţionale la nivelul departamentelor şi al federaţiei, iar în anul viitor numărul acestor întîlniri va creşte, culminînd cu participarea unui lot reprezentativ la campionatele mondiale de orientare turistică. Mii de sportivi au obţinut clasificarea sportivă (categoria I, a II-a şi a III-a), iar 9 dintre ei au fost distinşi cu titlul de maestru al sportului. Dumitru CERCHEZEANU secretar general-adjunct al Federaţiei române de turism—alpinism IN INTIMPINAREA CELUI DE AL X-lea CONGRES AL PARTIDULUI TURISMUl SPORTIV In adevărata lui semnificaţie MEDALII PENTRU CAMPIONII SATELOR Cu aproape două luni în urmă, peste un milion de tineri din mediul sătesc au luat startul in competiţia republicană rezervată celor care nu deţin o calificare sportivă, „Cupa tineretului de la sate“, ediţia de vară. Consumate fazele preliminare — etapele pe comună, pe centre de comună şi pe judeţ — competiţia se află acum in pragul zonelor, ultima treaptă care precede finala republicană, programată la Bucureşti intre 16 şi 19 august. Din cei 2 600 de finalişti care vor aborda, la 16 august, locurile fruntaşe la cele şase discipline sportive, cîţi vor intra, oare, in posesia rîvnitelor medalii de campioni . SCRIITORII ŞI SPORTUL (Urmare din pag. I) înaintată, autorul romanului Război şi pace" putea fi intilnit zilnic la călărie, pe patinoar sau, in ultimii ani, pe bicicletă. Paul Vialar, preşedintele asociaţiei scriitorilor sportivi din Franţa, a formulat substanţial : „Spiritul — spiritul sportului — trebuie să fie, totodată, o disciplină şi o morală“. Şi un alt francez, Scriitor de primă mină, a concretizat prin cuvîntul şi viaţa sa sportivă această formulare. Cred că l-aţi descoperit cu uşurinţă pe romancierul şi aviatorul Antoine de Saint- Exupery. Dar la fel de bine ar putea fi amintit aventurierul pasionat Jack London sau fotbalistul entuziast Henry de Montherlant. Dar patetismul sportului şi al stadioanelor i-a cucerit pe mulţi scriitori din ţara noastră. Bunăoară, disciplina tenisului l-a avut ca adept preferat pe romancierul Ionel Teodoreanu. Printre turiştii pasionaţi am putea enumera oricindi pe Calistrat Hogaş sau Geo Bogza. Vânătorii şi pescarii se pot, de asemenea, mindri cu numele lui Mihail Sadoveanu sau Brătescu Voineşti, n-or să-l uite pe „conu“ Alecu Cataban sau pe Gheorghe Topîrceanu. Sportul nautic şi marea l-au pasionat pe Jean Bart, ofiţer de marină, autorul romanului „Europolis“. îmi amintesc bine că, cu mulţi ani înaintea „navigatorilor solitari“ de astăzi, romancierul Radu Tudoran îşi concepuse o ambarcaţiune proprie şi dorea să străbată cu ea întinsul apelor de unul Singur. Merită să-l ascultaţi pe Radu Tudoran vorbind despre mare şi nimic nu poate să vă convingă mai mult de frumuseţile ei decit minunata sa operă. Cei tineri ar trebui să afle că Demostene Botez a fost cindva campion de oină, şi că Radu Boureanu a practicat pe lingă literatură, pictură, actoria şi boxul, iar Marcel Breslaşu — fotbalul. Şi aceştia sunt numai ciţiva scriitori despre care vă amintesc în acest articol. Doriţi o confirmare mai autentică ! Vă rog să cercetaţi lingă uneltele de scris ale lui Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Titus Popovici, Remus Luca, Alecu Ioan Ghika, Pop Simion, Corneliu Leu şi (foarte recent) ale semnatarului acestor rinduri şi, vă asigur, că veţi afla şi uneltele de pescuit. Căci intre sport şi literatură există o trăsură de unire: competiţia pentru frumos, moral, puritate şi umanitate. Şi pentru o susţinută autodepăşire, o veşnică luptă împotriva ta Insuţi pentru triumful Spiritului de nobleţe etică. sportál . ASTĂZI, LA CONSTANŢA, START 1 „CUPĂ BUCUREŞTIULUI“ LA CICLISM „PRIMA ETAPĂ VA FI HOTĂRÎTOARE fondiştilor, Gabriel Moiceanu CONSTANŢA, 31 (prin telefon, de la trimisul nostru).„ In contextul bogatului program sportiv estival de pe litoral ciclismul se înscrie cu un număr de mare atracţie ! A 9-A EDIŢIE A COMPETIŢIEI INTERNAŢIONALE „CUPA BUCUREŞTIULUI“, care — de data asta — ca o interesantă inovaţie, şi-a mutat locul disputei in Dobrogea, in zilele de 1, 2 şi 3 august. La această importantă competiţie participă, după cum s-a anunţat, ciclişti din Italia, Belgia, Franţa, Bulgaria şi, bineînţeles, România. Aici, in oraşul de pe litoral totul este gata pentru startul în prima etapă, Constanţa — Tulcea, care se va desfăşura în cursul dimineţii de vineri (n.r. astăzi). Joi după amiază, cicliştii au făcut o scurtă recunoaştere a traseului primei etape. La înapoiere, în faţa complexului sportiv Tomis, locul de cazare a caravanei, ei au fost supuşi „tirului“ unor numeroase întrebări din partea curioşilor, adepţi, fireşte, ai ciclismului. Decanul fondiştilor noştri, Gabriel Moiceanu, ne-a declarat următoarele : — în perspectivă, o cursă dură. Pledează pentru această apreciere numărul şi valoarea concurenţilor şi, mai ales, configuraţia traseului. Prima etapă, în special, Constanţa — Tulcea, cu multe şi lungi urcuşuri (la care mai trebuie adăugat un adversar hotăritor, vîntul meleagurilor dobrogene). Simbătă, etapa a II-a, Tulcea — Constanţa, iar duminică un circuit pe străzile oraşului Constanţa. Emil IENCEC consideră decanul Parte integrantă a civilizaţiei unui popor, a spiritualităţii sale, compunînd, alături de celelalte forme de manifestare, cultura unei naţiuni, sportul a căpătat — la noi — în ultimul sfert de veac, unul din principalele locuri, atît în preocupările şi agendele culturale contemporane şi proiectele de viitor, cit şi în retrospectivele istorice ce delimitează perioadele şi rememorează paşii realizaţi de popor in noua orînduire. Astfel privite lucrurile, prezenţa, în cadrul pavilionului „Cultură şi Artă“ al Expoziţiei Realizărilor Economiei Naţionale — August 1960, a unui stand sportiv cu autonomie proprie apărea ca o necesitate obiectivă căreia proiectanţi şi realizatori se străduiesc acum să-i dea o expresie cit mai fericită. Sectorul „25 de ani de sport în România“, care va purta drept „motto“ un citat din Legea cu privire la dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului . „Educaţia fizică şi sportul in Republica Socialistă România constituie o activitate de interes naţional“, este integrat pavilionului B (Parcul Herăstrău), dispunînd de un spaţiu de circa 200 metri patraţi şi avind ca fundal natural: apele lacului Herăstrău. Deşi aflat, în momentul de faţă, în plin şantier, pavilionul „Cultură şi Artă“ ne-a edificat, în mare, asupra standului care va atrage, indubitabil, un număr apreciabil de vizitatori SPORTUL. Urmărind o tematică dinainte stabilită, „Sportul“ cuprinde trei compartimente, primele două corespunzînd marilor capitole : sportul de masă şi cel de performanţă, şi al treilea, turismului. Plăci masive, ce înfăţişează tineri dăruiţi sportului, copii surprinşi în atractivul efort de descifrare a alfabetului sportiv şi performeri în marile încleştări din arene, vor alterna cu medalioane ale campionilor naţionali, europeni, mondiali şi olimpici, cei care, timp de 25 de ani, au făcut gloria sportivă a României. Vor fi expuse aici şi un număr apreciabil de trofee — cupe, medalii plachete — pe care reprezentanţii tricolorului le-au cucerit, la ultimul pătrar de secol, în marile înfruntări internaţionale. Nu vor lipsi, desigur, materialele ce vor edifica vizitatorii asupra cercetării ştiinţifice întreprinsă în sport în perioada de la eliberare şi pînă astăzi. Deosebit de atractiv se anunţă compartimentul turistic, cel care programează imagini din cele mai pitoreşti locuri ale patriei, de la monumentele istorice, de pe şantierele şi magistralele socialismului. Iată argumentele care ne determină să aşteptăm, cu interes şi plăcere, ziua vernisajului. , N. M. STANDUL SPORTIV: „25 DE ANI DE SPORT ÎN ROMÂNIA“ PE MAGISTRALELE SOCIALISMULUI Treptele Botoşanilor „Ct-ţi doresc eu ţie, dulce RomAnie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ? la trecutu-ţi mare, mare viitor !• Cuprins Intre apele Siretului şi Prutului, acest pămînt păstrează ca un adevărat sanctuar urmele neşterse ale vitejiei străbune. De la movilele pe care străjerii lui Ştefan aprindeau focuri pentru a da de ştire la Suceava cînd intrau duşmanii în ţară şi pînă la cimpiile largi care prevestesc apropierea munţilor, satele se-nşiră pe firul văilor sau pe spinarea dealurilor cu casele lor albe, cu livezi şi vii. Localităţi ale căror nume pline de rezonanţe descind din istorie, fapte pe care le consemnează cronicile sau le păstrează memoria poporului — depozitar al acestor comori spirituale —amintesc de domni viteji şi de răzeşi aprigi. Istoria Botoşanilor începe undeva în negurile trecutului... De numele Botoşanilor se leagă, însă, şi evenimente care evocă lupta celor asupriţi împotriva asupritorilor. Aici a izbucnit In 1907 flacăra răscoalei, „Flămînzii", devenind simbolul luptei pentru pline şi libertate. Poate de aceea coasa, cumplita coasă înroşită in timpul răscoalei, a devenit stemă a fostului judeţ. Dar ţinutul Botoşanilor a fost întotdeauna cunoscut şi ca un colţ de ţară unde au văzut lumina zilei iluştri Cărturari, scriitori, oameni de ştiinţă şi de artă. Din acest pămînt fertil a ţîşnit spre nemurire .Luceafărul“ poeziei româneşti, Mihail Eminescu; cîntecele de pe aceste plaiuri l-au legănat pe George Enescu; de aici a răsărit ,fenomenul Iorga“ cum a fost numit acest colos al spiritului; şi tot aici a descoperit pentru prima oară Luchian anemonele şi tufăririle sale. întoarcem rînd pe rind filele istoriei de azi a Botoşanilor. Anii ce vor veni vor spori frumuseţea judeţului, vor turna in vinele lui forţa industrială, il vor ridica şi mai sus pe treptele civilizaţiei socialiste, pe care ne conduce cu mină fermă partidul clasei muncitoare. Oraşul grădină In a sa „Istorie a Românilor în chipuri şi icoane“, Nicolae Iorga scria: „Botoşanii înseamnă tirgul lui Botoş. Aşezat intr-un loc oarecare, departe de apa cea mare a Siretului şi de cea a Prutului, intr-un ţinut care n-avea altă bogăţie decit a vitelor ce găseau păşune înaltă şi grasă pe povtrnişurile de lut ce se întorloacă aici, satul Botoşanilor nu făcea să se prevadă prin nimic un viitor mare“. Şi totuşi... Aici, în anii construcţiei socialiste s-au ridicat Uzinele textile „Moldova“, Fabrica de confecţii şi Uzina de reparaţii, unităţi ale industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti, care dau 72 la sută din producţia globală a judeţului, s-au înălţat blocuri cu peste 740 de apartamente. Mişcarea sportivă a urmat şi ea o linie ascendentă, nemaintîlnită pină acum pe meleagurile din această parte a ţării. Baza materială s-a îmbunătăţit substanţial. La Botoşani, iubitorii sportului au la dispoziţie o mare sală de sport, cu două terenuri de volei şi baschet, un teren de fotbal, cu pistă de atletism, un teren de volei, cu instalaţie de nocturnă. Numai în doi ani au fost alocate fonduri insumînd 800 000 lei pentru amenajări şi 100 000 de lei acordaţi de LT.G.S.R. pentru procurarea de materiale şi echipament sportiv. De asemenea, se află în construcţie un complex sportiv care va cuprinde un teren de handbal şi unul de baschet şi de volei, cu instalaţie pentru nocturnă. La asociaţia sportivă Confecţia se va ridica o popicarie modernă din fondurile alocate de U.G.S.R. Recentul turneu al speranţelor olimpice la volei, desfăşurat aici, a adus în tribunele noii baze sportive peste 5 000 de spectatori, o cifră record, elevii Liceului „Mihail Eminescu" au ocupat un merituos loc 4 la handbal băieţi în divizia şcolară; o interesantă dispută atletică de sală, care a reunit sportivi din Neamţ, Iaşi, Bacău, Suceava s-a desfăşurat In decembrie şi martie; asociaţia sportivă Avîntul a prezentat In finala campionatului naţional de Juniori la lupte doi sportivi . C.J.E.F.S. a acordat în 1968 asociaţiilor sportive şcolare fonduri In valoare de 150 000 lei pentru procurarea de echipament şi materiale sportive — iată numai cîteva aspecte din activitatea iubitorilor sportului botoşănean. Trebuie să recunoaştem că de la rarele meciuri de volei şi handbal ale trecutului nu prea îndepărtat, desfăşurate In condiţii improprii, s-a făcut un pas uriaş. Şi asta nu e totul... In cetatea firelor de aur... Situaţi Intr-o zonă puţin industrială, Botoşanii au perspective ca în anii viitori, prin grija partidului şi statului să se dezvolte din punct de vedere Industrial, lichidînd astfel răminerile In urmă în acest domeniu. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei In Judeţ, conducerea partidului nostru se va Îngriji ca In anii viitori „aceste meleaguri ale Moldovei să progreseze". Cea mai importantă întreprindere a judeţului şi a municipiului, Uzinele textile „Moldova“, anul acesta împlinesc 20 de ani de activitate. Conştienţi că educaţia fizică şi sportul reprezintă un element complementar al activităţii profesionale, textiliştii încearcă să confere şi sportului cu mai multă strălucire. Fără Îndoială ofi cea mai bună performanţă poate fi considerată cea a atletului Dan Mighiu care — component al lotului naţional de juniori — a ocupat la recentele întreceri de la Atena un merituos loc doi, sosind în acelaşi timp cu învingătorul în proba de 3 000 m. Nu se poate să nu menţionăm aici şi prezenţa in rindurile divizionarelor C, la fotbal, a echipei „Textila“, care s-a clasat pe locul 6, precum şi activitatea echipei de handbal fete, în divizia de şcolari şi juniori. Sunt mulţi, foarte mulţi sportivi şi încă şi mai mulţi fruntaşi la locul lor de muncă. Este greu să-i cuprinzi pe toţi, de aceea ne oprim doar în dreptul câtorva cu regretul sincer că nu putem să-i cităm pe toţi : Lăcrămioara Bălan, Maria Hofman, Dan Mighiu, Aurel Bălan, Eusebiu Saucă, Vasile Vatamaniuc, Ion Pancu, Mircea Constantinescu, Mircea Ciobanu. Aici, la Uzinele textile, putem spune, fără să greşim, că se împletesc cu indemînare firele de aur ale măiestriei profesionale cu cele sportive. ...si a cristalelor dulci Sînt numai opt ani de cînd a intrat in fun^iune fabrica de zahăr „Siretul", de la Bucecea, unitate dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate, cu ajutorul cărora „sucul dulce al păminturilor* se cristalizează in tone de zahăr destinate consumului Intern şi exportului. Situată aici, la porţile cîmpiei, lingă apa Siretului, fabrica exercită o influenţă pozitivă asupra localităţii Bucecea, aceasta dezvoltîndu-se ca un centru muncitoresc modern, cu perspective de a-şi spori in anii viitori gradul de civilizaţie. Dacă veţi sta de vorbă cu oricare om al fabricii, nu se poate să nu vă povestească şi despre Întrecerile de la popicărie sau despre fotbalişti, care în „Cupa României* au reuşit să-i întreacă pe cei de la Textila Botoşani. Intr-adevăr, pe baza sportivă a fabricii (pentru a cărei amenajare U.G.S.R. a acordat 60 000 lei) compusă dintr-un teren de fotbal, trei terenuri de volei, baschet, handbal, o popicărie, au loc pasionante Întreceri. Este demn de menţionat că iubitorii sportului de la Bucecea au efectuat muncă patriotică în valoare de peste 100 000 lei pentru a ajuta la amenajarea bazei sportive. Numele sudorului Dumitru Duţă, al electricianului Octav Corduneanu, al tehnicianului Mihai Dănilă sau inginerului Valeriu Morcov, sunt tot atîtea garanţii ale unei susţinute activităţi profesionale şi sportive. Şi toţi sînt tineri. L-am găsit aici pe inginerul Alexandru Bujinaru, intrat abia de doi ani pe poarta fabricii. Vorbindu-ne entuziast despre locul său de muncă, despre activităţile culturalsportive, despre tot ceea ce se încearcă să se facă aici, el ne-a spus : „Dorim să înfăptuim cu un maxim procentaj de puritate şi cristalele de zahăr , dar şi... cristalele activităţii sportive. Sperăm că vom reuşi“. Drumeţie pe alte plaiuri Pe clmpurile mănoase dintre Siret şi Prut îşi înalţă casele albe oraşul Dorohoi. Vechi centru urban, oraşul a cunoscut In anii puterii populare importante transformări înnoitoare. Aici funcţionează In prezent o fabrică de confecţii, o unitate a industriei locale, o modernă autobază de transporturi şi o unitate a cooperaţiei meşteşugăreşti. Se află, de asemenea, in construcţie o fabrică de brânzeturi, iar anii viitori vor aduce noi obiective industriale. Alături de aceste realizări ale industriei, mişcarea sportivă capătă cu fiecare zi noi valenţe. Se va amenaja, pe Ungă actuala bază sportivă, un nou complex compus dintr-un teren de handbal şi altul de tenis, un teren de volei şi baschet, o popicărie acoperită, cu două piste. Lucrările, care au o valoare de 470 000 Iei, vor fi suportate din fondurile acordate de U.G.S.R. — 360 000 Iei — şi se vor efectua prin munca patriotică pe care cetăţenii oraşului s-au angajat s-o presteze aici (In valoare de 110 000 lei). Mindria locuitorilor din Dorohoi o constituie, Insă, echipa feminină de baschet care a activat pînă acum In divizia A şi echipa de fotbal care se numără printre competitoarele diviziei G. O ramură sportivă cu mulţi admiratori şi practicanţi, totodată, este oină. In fiecare comună, din cele 69 ale judeţului, există cite o echipă de oină, care îşi dispută întiietatea in campionatul judeţean sau cu ocazia numeroaselor duminici cultural-sportive ce se organizează în fiecare sâptămînă. Ar mai fi multe de spus şi despre cele 68 de acţiuni turistice cu peste 2 800 de participanţi, şi despre cele cîteva întîlniri internaţionale, şi despre pasiunea cu care locuitorii judeţului încearcă să urce treptele sportului. Ne oprim Insă aici. ★ „Aici am înţeles intii ce este in juru-mi şi tot aici am trecut pragul dincolo de care mă aşteaptă viaţa: micul pîrlu naiv al vieţii de şcoală, torentul pătimaş al tinereţii, cursul puternic larg, cuprins intre hotarele bărbăţiei“. Cuvintele lui Nicolae Iorga stau mărturie că drumul afirmării celor care s-au ridicat sau se vor ridica de pe aceste plaiuri porneşte de aici, din păminturile atît de generoase ale nordului Moldovei. Emanuel FÂNTÂNEANU AGENDĂ COMPETIŢIONALĂ „FESTIVALUL TINERETULUI" LA BAIA MARE Comitetul judeţean al U.T.C. şi Consiliul sindical judeţean Maramureş au organizat duminică, 27 iulie, în cinstea Congresului partidului, o mare manifestaţie cultural - sportivă, denumită „Festivalul tineretului". Mii de persoane au luat parte la acest festival, care a avut ca loc de desfăşurare pitoreasca regiune a cabanei izvoare (altitudine peste 800 m) din apropierea oraşului Baia Mare. Pe lingă o serie de manifestări artistice, au avut loc demonstraţii sportive la care au participat peste 200 de tineri. L. CHIRA coresp. O REUŞITĂ DUMINICĂ CULTURAL-SPORTIVA La Brăneşti, lingă Pucioasa (jud. Dîmboviţa), a avut loc duminică 27 iulie o reuşită serbare cultural-sportivă. De dimineaţa şi pînă seara, sute de tineri şi vîrstnici au participat la diferite întreceri sportive şi manifestări cultural-artistice . Au avut loc competiţii la cros, handbal, volei, fotbal şi demonstraţii de aeromodelism. La fotbal s-au întrecut echipele de veterani de la Textila şi Trainica din Pucioasa, după care s-au întîlnit, într-o partidă amicală, Universitatea Craiova şi Flacăra Moreni (1—1), în continuare a avut loc un frumos program artistic. N. BORCEA — coresp. PETROLUL PLOIEŞTI — GRIVITA ROSIE BUCUREŞTI 16—1 LA BOX Pe ringul montat la baza sportivă de pe str. Latină din Ploieşti a avut loc o atractivă gală de box opunînd echipele Petrolul şi Griviţa roşie din Bucureşti. Meciurile au fost de un bun nivel tehnic şi au fost răsplătite cu aplauze de spectatori. Iată rezultatele : M. Şerban (P) b.p. P. Hanaş (G), P. Nicolae (P) b.p. N. Stoian (G), T. Badea (G) b.ab. I N. Panait (P), C. Foia (G) b ab. II Gh. Iordache (P), S. Puiu (P) b.p. D. Stăncescu (G), N. Păun (P) b.ab. II V. Radu (G), A. Filipescu (P) egal D. Dosan (G), V. Sántai (P) b.p I. Damian (G), M. Dima (P) egal M. Mogoș (G), C. Rotaru (P) b. ab. I St. Balaban (G), Fl. Oprea (P) b.k.p. V. Artimov (G), GH. APOSTOLESCU — coresp. NUMEROASE ÎNTRECERI LA BUZĂU Asociaţiile sportive din oraşul nostru au înscris in calendarul lor competiţional numeroase concursuri organizate în cinstea zilei de 23 August. Astfel, zilele trecute un mare număr de tineri şi-au măsurat forţele la atletism, volei, handbal şi alte discipline. Cele mai bune rezultate le-au obţinut reprezentanţii asociaţiilor sportive Chimia şi Voinţa. La box s-au Intîlnit echipele Voinţa Buzău şi Voinţa Ploieşti. Scorul a fost favorabil buzoienilor cu 13*—3. M. DUMITRU — coresp. „CUPA SIBIULUI" LA CICLISM In parcul Sub Arini din Sibiu s-a desfăşurat cea de a doua ediţie a concursului de ciclism dotat cu „Cupa Sibiului", competiţie organizată de Consiliul judeţean al sindicatelor în cinstea zilei de 23 August. La cele trei curse au participat concurenţi din judeţul Sibiu şi oraşul Tg. Mureş. Iată primii doi clasaţi: biciclete oraş — 6 km — 1. B. Kinczli (Construcţii Sibiu) 11:59,02, 2. N. Marta (Independenţa Sibiu) 12:00,0; biciclete semicurse — 15 km: 1. Em. Barac (Construcţii Sibiu) 29:19,0, 2. I. Marta (Flamura roşie Sibiu) 30:19,0 ; biciclete curse — 22,500 km : 1. A. Györfi (Mureşul Tg. Mureş) 40:40,0, 2. F. Rado (Gaz metan Mediaş) 40:58,0, I. IONESCU coresp. principal Nr. 622 (6056)