Sportul, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 681-711)

1969-10-01 / 681. numărul

Comportare meritorie a automobililor români in Raliul balcanic Cea de a 5-a ediţie a Raliului balcanic, desfăşurată pe terito­riul Turciei, s-a în­cheiat cu victoria echi­pajului format din fra­ţii Ciubrikov pe o ma­şină Bulgaralpin Re­­nault. Echipajele noas­­­tre, care au concurat pe automobile Renault . 8 Gordini, au avut o comportare meritorie, clasîndu-se după cum urmează: V- Marin — F. Popescu (locul 4), •A. Puiu — C. Pescăru­ (locul 5), E. Ionescu Cristea — Th. Băjena­ru (locul 6), L. Covaci— I. Drăgoi (locul 11). în clasamentul pe echipe, reprezentanţii noştri au­­ocupat primul loc. Din­­cele 40 echipaje care au luat startul, numai 26 au reuşit să termi­ne cursa. Echipajul Graef — Rizescu s-a accidentat în timpul concursului. Maşina (un Fiat 850 Coupé) este­­avariată, iar automobi­­liştii au doar cîteva uşoare contuziuni. Pe velodromul DINAMO Încă un titlu PENTRU SPORTIVII DE LA STEAUA La proba de urmărire pe echi­pe, din cadrul campionatului na­ţional, desfăşurată ieri, pe velo­dromul Dinamo, s-au prezentat... trei formaţii. Acest amănunt — regretabil — este suficient pentru a vă putea formula o impresie asupra a ceea ce a putut în acest campionat. Mai intii, echipele au ■ „tras“ fiecare in parte pe 10 ture (4.000 metri) obţinînd următoarele tim­puri : Steaua I 4 min. 49 sec. 3/10, Dinamo 4.49.9/10 şi Steaua II 3.01:00. Apoi, a avut loc finala, intre Steaua I şi Dinamo, între­cerea, ţinind seama de timpurile realizate in prima Încercare, pă­rea să fie interesantă. Si. In ade­văr, deşi chiar din primul tur conducea Steaua I, duelul nu era lipsit de atracţie. Din turul al şa­selea Insă, echipa Dinamo şi-a pierdut omogenitatea, aşa că vic­toria n-a mai fost o problemă pentru Steaua I (C. Gonţea, P. Soare, P. Dolofan, M. Virgil) care a realizat 4.43.6/10, obţinînd titlul de campioană pe 1969. Dinamo (St. Leibner, M. Ioniţă, C. Cio­can, A. Sofronie) a fost creditată cu timpul de 4.48.3/10. Cucerirea şi acestui al cincilea campionat de către sportivii de la Steaua­ arată elocvent că la acest club se lucrează efectiv in ceea ce priveşte ciclismul de pistă. . In cursul după amiezii de luni, o­eşteanul Mircea Rindaşu (Me­ciul Plopeni) a făcut o tentativă e record al orei. In final, tenta­­iva nu a reuşit, ploieşteanului lipsindu-i 131 metri ca să egaleze actualul record : 42,180 km, apar­­ţinind lui V. Burlacu. In schimb M. Rindaşu a doborit recordurile existente pe 10, 15, 20 şi 25 km şi cele pe un sfert şi o jumătate de oră,. Joi, la ora 16.30, campionatul municipiului Bucureşti, proba de detailond cu antrenament meca­nic. — em. i. — Mircea Virgil (Steaua), campion naţional de semifond (adiţiune de puncte) PROLETARI DIN TOATE TARILE. VN1TWX1 Anul XXV—Nr. 681 (6115) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şi SPORT Miercuri 1 octombrie 1969 CE ROL OCUPĂ SPORTUL ÎN VIAŢA OMULUI MODERN? „O valoroasă sursă de relaxare şi evadare din tensiunile vieţii profesionale“ Se află printre noi, ca oas­pete de seamă al ştiinţei ro­mâneşti, o ilustră personali­tate de prestigiu şi notorie­tate universală , dr. GLEN T. SEABORG, laureat al Pre­miului Nobel. Osebit de contribuţia sa în creaţia mondială a ştiinţelor nucleare, în care este auto­rul unor descoperiri în lumea elementelor, a plutoniului şi uraniului, oaspetele a scris 12 volume şi peste 200 lu­crări care l-au consacrat membru în treizeci de aşeză­minte şi organizaţiuni ştiinţi- Interviu cu savantul­ atomist mondial dr. GLEN T. SEABORG, laureat al Premiului Nobel, acordat in exclusivitate pentru ziarul „SPORTUL" fice de nivel academic, din diferite ţări, după cum de­ţine, din anul 1961, impor­tantul post de preşedinte al Comitetului de energie ato­mică al Statelor Unite ale Americii, numit de preşedin­tele John F. Kennedy şi men­ţinut, în continuare, de către administraţiile Johnson şi Nixon. Strîns legat de preocupă­rile pedagogice, a rămas profesor în învăţămîntul uni­versitar, avînd satisfacţia de a fi urcat treptele ierarhiei didactice pînă la cea de rec­tor al Universităţii Berkeley din California, al cărei stu­dent a fost şi unde şi-a sus­ţinut şi teza de doctorat, ast­fel că domnul dr. Glen T. Seaborg şi-a petrecut o mare parte din viaţă in lumea ti­neretului, printre studenţii universităţii sale. In împrejurarea ce ni s-a oferit pentru a-i solicita să răspundă unor Întrebări din domeniul nuclear pentru pu­blicul din România, am so­cotit util că şi tematica spor- V. FIROIU TURNEELE DE SALĂ ALE CAMPIONATULUI : MASCULIN DE HANDBAL : ÎNCEP SUB ALTE AUSPICII!­ ­Ar fi exagerat să spunem acum că primul turneu de -­Bală al campionatului republi­can masculin de handbal ce va incepe vineri, la Cluj, re­prezintă o noutate pentru a­­matorii de sport din acest o­­raș. .Nu poate fi vorba de aşa ceva, deoarece în sala de sport de pe malul Someşului s-au­­disputat multe şi valoroase în­treceri de handbal, printre care şi două din cele trei turnee de damă ale ultimei ediţii a cam­pionatului masculin. Deci, se poate spune că handbalul este ip Cluj la el acasă... De aceea, după câte am a­­flat, încă de cîteva zile au­­devenit cunoscute meciurile pe etape, s-au făcut pronosticuri, •i s-au pus mari speranţe în ob­­­ţinerea unor rezultate favora­ble echipei „J­“ Cluj. Sunt însă­­cîteva lucruri in plus, care­­trebuie amintite. In primul­­rind, elementul­ nou, sub sem­­■nui căruia se vor disputa cele­­trei turnee ale turului de iar­­na al Campionatului, este acela că aceste partide constituie un ultim şi sever criteriu de se­lecţie pentru ocuparea celor 18 locuri ale lotului naţional. Criteriu cu atit mai sever, cu cit în luna noiembrie va avea loc la Timişoara un mare turneu internaţional masculin de handbal, după care echipa noastră reprezentativă se va c lab­iita­­, la­ sfîrşitul lui februa­rie, anul viitor­­ la startul u­­­­nei noi ediţii a campionatului 1mondial. In perspectivă, aşa­dar, examene dificile pe plan internaţional, în pregătirea că­rora cele trei turnee de sală ale campionatului constituie mijloacele­­cele­­mai eficiente de verificare. Un alt mement nou, ce mă­reşte indiscutabil atractivitatea­­ acestei competiţii, îl constituie suflul proaspăt ce a început să adie peste disputa celor mai bune echipe masculine de hand­bal din ţara noastră. Meciu­rile nu mai sunt dinainte ju­cate, formaţiile din mijlocul clasamentului manifestind din ce in ce mai pregnant ambiţii competiţionale, multe din ele concretizate în scoruri-surpri­­ze. Să sperăm că turneul de la Cluj ,va confirma acest lucru. Este numai spre binele hand­balului românesc, deoarece confruntările echilibrate din campionat stabilesc proporţi­ile exacte ale valorii jucători­lor noştri fruntaşi. C­înd în urmă cu trei ani consemnam din tribuna Nepstadionului succesele atleţilor şi atletelor din R. D. Germană la ediţia a VIII-a a campionatelor eu­ropene, împărtăşeam punctul de vedere al celor mai mulţi dintre ziariştii acreditaţi la întrecerile din capitala Un­gariei şi anume că aceste vic­torii constituiau cea mai mare surpriză a amintitelor „euro­pene“. Cele 11 probe cîştiga­­te recent la Atena, de aceeaşi delegaţie, nu mai sunt nicide­cum o surpriză ci o con­firmare î­n confirmare a va­lorii unei şcoli naţionale de atletism, consecinţă firească a unei activităţi desfăşurate metodic, cu migală şi per­ne vergita, a preocupărilor de POST-SCRIPTUM LA C. E.­­ 7969 EXAMENUL „«ML»“ IMPUNE MĂSURI URGENTE ÎN ATLETISMUL I fiecare zi pentru râspindirea ariei atletismului în mase cit mai largi, pentru depis­tarea talentelor şi pregătirea lor sistematică, ştiinţifică, multilaterală. Astăzi, atle­tismul din R. D. Germană re­prezintă o forţă de prima mină, dovedită nu numai de locurile fruntaşe ocupate de reprezentanţii săi la ultima ediţie a campionatelor conti­nentale, ci şi de alte multe, foarte multe succese, dintre care amintim victoria asupra echipelor Poloniei şi U.R.S.S., ciştigarea celor mai multe probe la concursul speranţe­lor olimpice de la Sofia, pri­mul loc ca număr de selec­ţionaţi in reprezentativele Eu­ropei pentru meciul cu Ame­rica, de la Stuttgart, rezul­tatele de marcă In tot felul de concursuri internaţionale etc. La Atena aproape că n-a existat probă, din cele 18 aflate pe program, la care atleţii şi atletele din R.D.G. să nu fi cucerit medalii sau să nu se fi clasat prin­tre finalişti. U­na dintre explicaţiile pe care conducătorii atletismului din R. D. Germană, prezenţi la Atena, au dat-o numeroşilor solicita­tori a fost aceea că de ciiţiva ani atletismul a devenit o­­biect de studiu, ca geografia, matematica, germana etc., in şcoli, începind cu cele gene-Romeo VILARA (Continuare 1, pag. 1­8­ a) Cu 20 de metri înaintea sosirii mai speram încă într-o me­dalie, fie ea şi de bronz, pentru Ileana Silai, aflată aici in poziţia a treia după Board şi Nikolici. Foto : A.F.P. (Continuare in­vag­­a­ta) C­uplaj de mare atrac­ţie — astăzi — pe stadionul „23­­ Au­gust“. Iubitorilor fot­balului din Capitală (şi datorită micului ecran şi celor din provincie) li se rezervă un program cum de mult n-au mai avut posi­bilitatea să urmărească. De la ora 13, RAPIDUL va servi replica formaţiei portugheze VITORIA SETUBAL, de care a fost întrecută cu 3—1, la Lisabona, în prima manşă a „Cupei europene a tîrguri­­lor“. Apoi, în „vedetă“, o altă partidă de zile mari ! STEAUA — GLASGOW RAN­GERS, returul meciului dis­putat în „Cupa Cupelor“ la 17 septembrie, cînd echipa scoţiană a învins pe teren propriu cu 2-0. Tot astăzi, la Varşovia, campioana ţării noastre, U.T.A, susţine jocul retur cu Legia, în cadrul „C.C.E.“. Dar iată, alăturat, forma­ţiile celor şase competitoare. (Amănunte despre aceste partide, citiţi în pagina a 3-a) ASTĂZI, DE LA ORA 13, PE STADIONUL „23 AUGUST“ CUPLAJ INTERNATIONAL (OFICIAL) DE MARE ATRACŢIE JACINTO JOAO ARCANJO FIGUEIREDO V. BATISTA JOSE-MARIA TOME CARIÃO HERCULANO CARDOSO CONSEICAO VITAL VITORIA SETUBAL Exerciţii de mlădiere, cu mingea, la ultimul antrenament al jucătorilor de la Steaua. Foto : THEO MACARSCHI Lupescu (stingă) unul din stîlpii sistemului defensiv al Rapidului; Neagu(dreapta) „omul de gol" (totuşi...) al ata­cului alb-vişiniu. RAPID Văzuţi de AL. CLENCIU RADUCANU GREAVU LUPESCU DAN MUSAT MARIN STELIAN CODREANU (DUMITRU) NASTURESCU STRAT NEAGU PETREANU U.T.A. GORNEA BIRAU BACOS POJONI BROSOVSCHI PEIESCU LERETER ' MOT AXENTE DOMIDE FL DUMITRESCU GADOCHA PIEZKO BRYCHCZY ZMYEWSKI BLAUT I DEYNA TRZASKOWSKI BLAUT II ZYGMUNT STACHURSCHI GROTINSKI LEGIA STEAUA SUCIU CRISTACHE SATMAREANU HALMAGEANU VIGU DUMITRIU IN­ NEGREA PANTEA TATARU 11 VOINEA­­ MANEA REZERVE : Molterehe, Dumitru Nicoloie, Ciugarin, Stefănescu, Iordănescu. JOHNSTON WATSON STEIN JARDINE HENDERSON BAXTER MACKINNON GREIG PROVAN JOHANSEN NEEF REZERVE: Martin, Mathiesson, Smith, MacDonald, Miller. RANGERS IERI A ÎNCEPUT AL ll-lea CONGRES EUROPEAN DE MEDICINĂ SPORTIVĂ Ieri dimineaţă, s-a des­chis la Bucureşti, în sala mică a Palatului, al II-lea Congres European de Me­dicină Sportivă, organizat, sub auspiciile Federaţiei Internaţionale de Medici­nă Sportivă, de către Con­siliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport şi de Societatea Medicală de Educaţie Fizică şi Sport, de pe lingă Uniu­nea Societăţilor de Ştiinţe Medicale a Republicii So­­cialiste România. Cuvîntul inaugural a fost rostit de profesorul universitar Florin Ulmea­­nu, membru al Comitetu­lui Executiv al Federaţiei Internaţionale de Medici­nă Sportivă, preşedintele Comitetului de Organizare. A vorbit apoi tovarăşul Anghel Alexe, preşedintele Consiliului Naţional pen­tru Educaţie Fizică şi Sport. Domnia sa a sub­liniat importanţa Congre­sului pentru întărirea ar­măturii ştiinţifice care tre­buie să susţină procesul de educaţie fizică şi sport şi să orienteze practicarea exerciţiilor fizice. Congresul a fost salutat de către dr. Alexandru Calomfirescu, adjunct al ministrului sănătăţii, de prof. dr­ Jiri Kral (R. S. Cehoslovacă), secretar ge­neral al Federaţiei Inter­naţionale de Medicină Sportivă, care a transmis mesajul Comitetului Exe­cutiv al acestui for, de prof. dr. N. Nestorescu, preşedintele Uniunii So­cietăţii Ştiinţelor Medicale, a Republicii Socialiste România şi de C. Dincu­­lesc­u, consilier la Minis­terul Învăţămîntului, în continuarea şedinţei de dimineaţă, au prezen­tat comunicări : Al. Par­­theniu, A. Hrişcă, G. Je­­flea — România; A. M. Zimkina, J. F. Zolotarev — U­R.S.S.; V. Gheor­­ghiev, E. Kisselkova — R. P. Bulgaria; A. Ke­­reszty — R. P. Ungară; B. V. Tavartkiladze, I. I. Gabachvili —­ U.R.S.S­ ; I. Hăulică, P. Niculescu, V. Roșea, G. Petrescu — România ; A. Sef — Iugo­slavia ; , I. Hombravella Ferrer — Spania; A.. Psaltis — Grecia. . După-amiază, lucrării® au continuat în amfitea­trul Institutului Oncolo­gic. Seara, la Ateneul Român, orchestra medicilor din Bucureşti a dat un con­cert în onoarea participan­ţilor. Aspect de la deschiderea celui de al ll-lea Congres European de Medicină Sportivă. 4 pagini 30 bani FIE-LE VUITUL PRIELNIC!... S­tudenţii patriei, marele eşa­lon al viitoarei intelectuali­tăţi româneşti, ridică astăzi ancora, pornind într-o nouă ediţie a unei mari expediţii întreprinse pe căile aspre, dar frumoase, ale ştiinţei şi culturii, începe anul universitar, purtînd cu el tot cor­tegiul tradiţional de nostalgii, opti­mism şi semnificaţii. Aparent mereu acelaşi, în realitate însă nou de fiecare dată, startul acesta (festiv prin el însuşi) îndeamnă la re­flecţie şi meditaţii. Simpla traversare vizuală a unor cifre de statistică este în măsură să ne pună în faţa unui tablou grandios, care ilustrează eloc­vent uriaşa ocrotire de care se bucură din partea partidului şi a statului in­strucţiunea populaţiei­ tinere şi aceea de i­naltă calificare cu precădere. „Universitarii" alcătuiesc o adevăra­tă armată — peste 150000 (de 6 ori mai mult decit în 1938, de pildă), din­tre care aproape 27 000 păşesc acum pentru prima oară în cetăţile amfitea­­trelor. In anul de studiu 1969/1970, învăţa­­mîntul superior românesc număra 49 de instituţii, cu 192 de facultăţi şi o geo­grafie vastă, care cuprinde 17 centre ale ţării. Pregătirea studenţilor se asi­gură calificat, la nivelul celor tinoi noi cerinţe ale ştiinţei şi tehnicii, nu nu mai puţin de 30 de specialităţi. Dar, caracterul aparte al acestei premiere universitare constă şi în aceea că ea are loc într-un moment de uriaşă însemnătate, crucial pentru destinele poporului român, după cel de-al X-lea Congres al P.C.R., care a trasat planurile grandioase ale viitoa­rei dezvoltări multilaterale a patriei, drumul ei spre progres şi prosperitate. Anul universitar începe, aşadar, sub semnul unor mari responsabilităţi, evi­dent sporite faţă de trecut, care re­vin instituţiilor de învăţămînt superior din ţara noastră. Şi, pe agenda încăr­cată a programei lui se află o mate­rie, altă dată în cea nedrept sortită nepăsării (pentru că nu i se înţelegeau sau i se negau valenţele) : EDUCA­ŢIA FIZICA. Traversînd o perioadă­­ de­ căutări şi soluţii, înfruntînd prejudecăţi ori inerţii, ea şi-a primit tîrziu locul în fotoliul ştiinţelor, fiindcă este nu numai o şti­inţă, dar — în acelaşi timp — o con­duită de viaţă. Şi dacă astăzi aşezăm exerciţiile muşchilor la aceeaşi înălţi­me cu exerciţiile minţii, o facem pen­tru că cele două îndeletniciri nu pot fi despărţite, pentru că ele se între­pătrund şi dau ca rezultat al îmbrăţi­şării lor sincere acel tip ideal de fi­­inţă umană, cu cuget sănătos şi trup puternic. Desigur, despre sport şi /^.luctura ar fi multe de spus. Aceste,­­ ruşnni nu şi-au găsit încă pretutinde .. şi cu­ de­­săvîrşire simbioza. Aportul universita­rilor la marea ofensivă a, consacrării, pe care o întreprinde sportul româ­nesc, poate şi trebuie să fie mai ener­gic, mai substanţial. Dar,­­oricum, calea adevărată a fost găsită. Şi dacă se va merge cu per­severenţă pe ea, la sfirşit, pe firul so­sirii va scrie IZBÎNDA. Studenţii patriei ridică ancora. Fie-te vîntul prielnic ! Valeriu CHIOSE

Next