Sportul, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 681-711)
1969-10-01 / 681. numărul
Comportare meritorie a automobililor români in Raliul balcanic Cea de a 5-a ediţie a Raliului balcanic, desfăşurată pe teritoriul Turciei, s-a încheiat cu victoria echipajului format din fraţii Ciubrikov pe o maşină Bulgaralpin Renault. Echipajele noastre, care au concurat pe automobile Renault . 8 Gordini, au avut o comportare meritorie, clasîndu-se după cum urmează: V- Marin — F. Popescu (locul 4), •A. Puiu — C. Pescăru (locul 5), E. Ionescu Cristea — Th. Băjenaru (locul 6), L. Covaci— I. Drăgoi (locul 11). în clasamentul pe echipe, reprezentanţii noştri auocupat primul loc. Dincele 40 echipaje care au luat startul, numai 26 au reuşit să termine cursa. Echipajul Graef — Rizescu s-a accidentat în timpul concursului. Maşina (un Fiat 850 Coupé) esteavariată, iar automobiliştii au doar cîteva uşoare contuziuni. Pe velodromul DINAMO Încă un titlu PENTRU SPORTIVII DE LA STEAUA La proba de urmărire pe echipe, din cadrul campionatului naţional, desfăşurată ieri, pe velodromul Dinamo, s-au prezentat... trei formaţii. Acest amănunt — regretabil — este suficient pentru a vă putea formula o impresie asupra a ceea ce a putut în acest campionat. Mai intii, echipele au ■ „tras“ fiecare in parte pe 10 ture (4.000 metri) obţinînd următoarele timpuri : Steaua I 4 min. 49 sec. 3/10, Dinamo 4.49.9/10 şi Steaua II 3.01:00. Apoi, a avut loc finala, intre Steaua I şi Dinamo, întrecerea, ţinind seama de timpurile realizate in prima Încercare, părea să fie interesantă. Si. In adevăr, deşi chiar din primul tur conducea Steaua I, duelul nu era lipsit de atracţie. Din turul al şaselea Insă, echipa Dinamo şi-a pierdut omogenitatea, aşa că victoria n-a mai fost o problemă pentru Steaua I (C. Gonţea, P. Soare, P. Dolofan, M. Virgil) care a realizat 4.43.6/10, obţinînd titlul de campioană pe 1969. Dinamo (St. Leibner, M. Ioniţă, C. Ciocan, A. Sofronie) a fost creditată cu timpul de 4.48.3/10. Cucerirea şi acestui al cincilea campionat de către sportivii de la Steaua arată elocvent că la acest club se lucrează efectiv in ceea ce priveşte ciclismul de pistă. . In cursul după amiezii de luni, oeşteanul Mircea Rindaşu (Meciul Plopeni) a făcut o tentativă e record al orei. In final, tentaiva nu a reuşit, ploieşteanului lipsindu-i 131 metri ca să egaleze actualul record : 42,180 km, aparţinind lui V. Burlacu. In schimb M. Rindaşu a doborit recordurile existente pe 10, 15, 20 şi 25 km şi cele pe un sfert şi o jumătate de oră,. Joi, la ora 16.30, campionatul municipiului Bucureşti, proba de detailond cu antrenament mecanic. — em. i. — Mircea Virgil (Steaua), campion naţional de semifond (adiţiune de puncte) PROLETARI DIN TOATE TARILE. VN1TWX1 Anul XXV—Nr. 681 (6115) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şi SPORT Miercuri 1 octombrie 1969 CE ROL OCUPĂ SPORTUL ÎN VIAŢA OMULUI MODERN? „O valoroasă sursă de relaxare şi evadare din tensiunile vieţii profesionale“ Se află printre noi, ca oaspete de seamă al ştiinţei româneşti, o ilustră personalitate de prestigiu şi notorietate universală , dr. GLEN T. SEABORG, laureat al Premiului Nobel. Osebit de contribuţia sa în creaţia mondială a ştiinţelor nucleare, în care este autorul unor descoperiri în lumea elementelor, a plutoniului şi uraniului, oaspetele a scris 12 volume şi peste 200 lucrări care l-au consacrat membru în treizeci de aşezăminte şi organizaţiuni ştiinţi- Interviu cu savantul atomist mondial dr. GLEN T. SEABORG, laureat al Premiului Nobel, acordat in exclusivitate pentru ziarul „SPORTUL" fice de nivel academic, din diferite ţări, după cum deţine, din anul 1961, importantul post de preşedinte al Comitetului de energie atomică al Statelor Unite ale Americii, numit de preşedintele John F. Kennedy şi menţinut, în continuare, de către administraţiile Johnson şi Nixon. Strîns legat de preocupările pedagogice, a rămas profesor în învăţămîntul universitar, avînd satisfacţia de a fi urcat treptele ierarhiei didactice pînă la cea de rector al Universităţii Berkeley din California, al cărei student a fost şi unde şi-a susţinut şi teza de doctorat, astfel că domnul dr. Glen T. Seaborg şi-a petrecut o mare parte din viaţă in lumea tineretului, printre studenţii universităţii sale. In împrejurarea ce ni s-a oferit pentru a-i solicita să răspundă unor Întrebări din domeniul nuclear pentru publicul din România, am socotit util că şi tematica spor- V. FIROIU TURNEELE DE SALĂ ALE CAMPIONATULUI : MASCULIN DE HANDBAL : ÎNCEP SUB ALTE AUSPICII! Ar fi exagerat să spunem acum că primul turneu de -Bală al campionatului republican masculin de handbal ce va incepe vineri, la Cluj, reprezintă o noutate pentru amatorii de sport din acest oraș. .Nu poate fi vorba de aşa ceva, deoarece în sala de sport de pe malul Someşului s-audisputat multe şi valoroase întreceri de handbal, printre care şi două din cele trei turnee de damă ale ultimei ediţii a campionatului masculin. Deci, se poate spune că handbalul este ip Cluj la el acasă... De aceea, după câte am aflat, încă de cîteva zile audevenit cunoscute meciurile pe etape, s-au făcut pronosticuri, •i s-au pus mari speranţe în obţinerea unor rezultate favorable echipei „J“ Cluj. Sunt însăcîteva lucruri in plus, caretrebuie amintite. In primulrind, elementul nou, sub sem■nui căruia se vor disputa celetrei turnee ale turului de iarna al Campionatului, este acela că aceste partide constituie un ultim şi sever criteriu de selecţie pentru ocuparea celor 18 locuri ale lotului naţional. Criteriu cu atit mai sever, cu cit în luna noiembrie va avea loc la Timişoara un mare turneu internaţional masculin de handbal, după care echipa noastră reprezentativă se va c labiita, la sfîrşitul lui februarie, anul viitor la startul unei noi ediţii a campionatului 1mondial. In perspectivă, aşadar, examene dificile pe plan internaţional, în pregătirea cărora cele trei turnee de sală ale campionatului constituie mijloacelecelemai eficiente de verificare. Un alt mement nou, ce măreşte indiscutabil atractivitatea acestei competiţii, îl constituie suflul proaspăt ce a început să adie peste disputa celor mai bune echipe masculine de handbal din ţara noastră. Meciurile nu mai sunt dinainte jucate, formaţiile din mijlocul clasamentului manifestind din ce in ce mai pregnant ambiţii competiţionale, multe din ele concretizate în scoruri-surprize. Să sperăm că turneul de la Cluj ,va confirma acest lucru. Este numai spre binele handbalului românesc, deoarece confruntările echilibrate din campionat stabilesc proporţiile exacte ale valorii jucătorilor noştri fruntaşi. Cînd în urmă cu trei ani consemnam din tribuna Nepstadionului succesele atleţilor şi atletelor din R. D. Germană la ediţia a VIII-a a campionatelor europene, împărtăşeam punctul de vedere al celor mai mulţi dintre ziariştii acreditaţi la întrecerile din capitala Ungariei şi anume că aceste victorii constituiau cea mai mare surpriză a amintitelor „europene“. Cele 11 probe cîştigate recent la Atena, de aceeaşi delegaţie, nu mai sunt nicidecum o surpriză ci o confirmare în confirmare a valorii unei şcoli naţionale de atletism, consecinţă firească a unei activităţi desfăşurate metodic, cu migală şi perne vergita, a preocupărilor de POST-SCRIPTUM LA C. E. 7969 EXAMENUL „«ML»“ IMPUNE MĂSURI URGENTE ÎN ATLETISMUL I fiecare zi pentru râspindirea ariei atletismului în mase cit mai largi, pentru depistarea talentelor şi pregătirea lor sistematică, ştiinţifică, multilaterală. Astăzi, atletismul din R. D. Germană reprezintă o forţă de prima mină, dovedită nu numai de locurile fruntaşe ocupate de reprezentanţii săi la ultima ediţie a campionatelor continentale, ci şi de alte multe, foarte multe succese, dintre care amintim victoria asupra echipelor Poloniei şi U.R.S.S., ciştigarea celor mai multe probe la concursul speranţelor olimpice de la Sofia, primul loc ca număr de selecţionaţi in reprezentativele Europei pentru meciul cu America, de la Stuttgart, rezultatele de marcă In tot felul de concursuri internaţionale etc. La Atena aproape că n-a existat probă, din cele 18 aflate pe program, la care atleţii şi atletele din R.D.G. să nu fi cucerit medalii sau să nu se fi clasat printre finalişti. Una dintre explicaţiile pe care conducătorii atletismului din R. D. Germană, prezenţi la Atena, au dat-o numeroşilor solicitatori a fost aceea că de ciiţiva ani atletismul a devenit obiect de studiu, ca geografia, matematica, germana etc., in şcoli, începind cu cele gene-Romeo VILARA (Continuare 1, pag. 18 a) Cu 20 de metri înaintea sosirii mai speram încă într-o medalie, fie ea şi de bronz, pentru Ileana Silai, aflată aici in poziţia a treia după Board şi Nikolici. Foto : A.F.P. (Continuare invagata) Cuplaj de mare atracţie — astăzi — pe stadionul „23 August“. Iubitorilor fotbalului din Capitală (şi datorită micului ecran şi celor din provincie) li se rezervă un program cum de mult n-au mai avut posibilitatea să urmărească. De la ora 13, RAPIDUL va servi replica formaţiei portugheze VITORIA SETUBAL, de care a fost întrecută cu 3—1, la Lisabona, în prima manşă a „Cupei europene a tîrgurilor“. Apoi, în „vedetă“, o altă partidă de zile mari ! STEAUA — GLASGOW RANGERS, returul meciului disputat în „Cupa Cupelor“ la 17 septembrie, cînd echipa scoţiană a învins pe teren propriu cu 2-0. Tot astăzi, la Varşovia, campioana ţării noastre, U.T.A, susţine jocul retur cu Legia, în cadrul „C.C.E.“. Dar iată, alăturat, formaţiile celor şase competitoare. (Amănunte despre aceste partide, citiţi în pagina a 3-a) ASTĂZI, DE LA ORA 13, PE STADIONUL „23 AUGUST“ CUPLAJ INTERNATIONAL (OFICIAL) DE MARE ATRACŢIE JACINTO JOAO ARCANJO FIGUEIREDO V. BATISTA JOSE-MARIA TOME CARIÃO HERCULANO CARDOSO CONSEICAO VITAL VITORIA SETUBAL Exerciţii de mlădiere, cu mingea, la ultimul antrenament al jucătorilor de la Steaua. Foto : THEO MACARSCHI Lupescu (stingă) unul din stîlpii sistemului defensiv al Rapidului; Neagu(dreapta) „omul de gol" (totuşi...) al atacului alb-vişiniu. RAPID Văzuţi de AL. CLENCIU RADUCANU GREAVU LUPESCU DAN MUSAT MARIN STELIAN CODREANU (DUMITRU) NASTURESCU STRAT NEAGU PETREANU U.T.A. GORNEA BIRAU BACOS POJONI BROSOVSCHI PEIESCU LERETER ' MOT AXENTE DOMIDE FL DUMITRESCU GADOCHA PIEZKO BRYCHCZY ZMYEWSKI BLAUT I DEYNA TRZASKOWSKI BLAUT II ZYGMUNT STACHURSCHI GROTINSKI LEGIA STEAUA SUCIU CRISTACHE SATMAREANU HALMAGEANU VIGU DUMITRIU IN NEGREA PANTEA TATARU 11 VOINEA MANEA REZERVE : Molterehe, Dumitru Nicoloie, Ciugarin, Stefănescu, Iordănescu. JOHNSTON WATSON STEIN JARDINE HENDERSON BAXTER MACKINNON GREIG PROVAN JOHANSEN NEEF REZERVE: Martin, Mathiesson, Smith, MacDonald, Miller. RANGERS IERI A ÎNCEPUT AL ll-lea CONGRES EUROPEAN DE MEDICINĂ SPORTIVĂ Ieri dimineaţă, s-a deschis la Bucureşti, în sala mică a Palatului, al II-lea Congres European de Medicină Sportivă, organizat, sub auspiciile Federaţiei Internaţionale de Medicină Sportivă, de către Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport şi de Societatea Medicală de Educaţie Fizică şi Sport, de pe lingă Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale a Republicii Socialiste România. Cuvîntul inaugural a fost rostit de profesorul universitar Florin Ulmeanu, membru al Comitetului Executiv al Federaţiei Internaţionale de Medicină Sportivă, preşedintele Comitetului de Organizare. A vorbit apoi tovarăşul Anghel Alexe, preşedintele Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. Domnia sa a subliniat importanţa Congresului pentru întărirea armăturii ştiinţifice care trebuie să susţină procesul de educaţie fizică şi sport şi să orienteze practicarea exerciţiilor fizice. Congresul a fost salutat de către dr. Alexandru Calomfirescu, adjunct al ministrului sănătăţii, de prof. dr Jiri Kral (R. S. Cehoslovacă), secretar general al Federaţiei Internaţionale de Medicină Sportivă, care a transmis mesajul Comitetului Executiv al acestui for, de prof. dr. N. Nestorescu, preşedintele Uniunii Societăţii Ştiinţelor Medicale, a Republicii Socialiste România şi de C. Dinculescu, consilier la Ministerul Învăţămîntului, în continuarea şedinţei de dimineaţă, au prezentat comunicări : Al. Partheniu, A. Hrişcă, G. Jeflea — România; A. M. Zimkina, J. F. Zolotarev — UR.S.S.; V. Gheorghiev, E. Kisselkova — R. P. Bulgaria; A. Kereszty — R. P. Ungară; B. V. Tavartkiladze, I. I. Gabachvili — U.R.S.S ; I. Hăulică, P. Niculescu, V. Roșea, G. Petrescu — România ; A. Sef — Iugoslavia ; , I. Hombravella Ferrer — Spania; A.. Psaltis — Grecia. . După-amiază, lucrării® au continuat în amfiteatrul Institutului Oncologic. Seara, la Ateneul Român, orchestra medicilor din Bucureşti a dat un concert în onoarea participanţilor. Aspect de la deschiderea celui de al ll-lea Congres European de Medicină Sportivă. 4 pagini 30 bani FIE-LE VUITUL PRIELNIC!... Studenţii patriei, marele eşalon al viitoarei intelectualităţi româneşti, ridică astăzi ancora, pornind într-o nouă ediţie a unei mari expediţii întreprinse pe căile aspre, dar frumoase, ale ştiinţei şi culturii, începe anul universitar, purtînd cu el tot cortegiul tradiţional de nostalgii, optimism şi semnificaţii. Aparent mereu acelaşi, în realitate însă nou de fiecare dată, startul acesta (festiv prin el însuşi) îndeamnă la reflecţie şi meditaţii. Simpla traversare vizuală a unor cifre de statistică este în măsură să ne pună în faţa unui tablou grandios, care ilustrează elocvent uriaşa ocrotire de care se bucură din partea partidului şi a statului instrucţiunea populaţiei tinere şi aceea de inaltă calificare cu precădere. „Universitarii" alcătuiesc o adevărată armată — peste 150000 (de 6 ori mai mult decit în 1938, de pildă), dintre care aproape 27 000 păşesc acum pentru prima oară în cetăţile amfiteatrelor. In anul de studiu 1969/1970, învăţamîntul superior românesc număra 49 de instituţii, cu 192 de facultăţi şi o geografie vastă, care cuprinde 17 centre ale ţării. Pregătirea studenţilor se asigură calificat, la nivelul celor tinoi noi cerinţe ale ştiinţei şi tehnicii, nu nu mai puţin de 30 de specialităţi. Dar, caracterul aparte al acestei premiere universitare constă şi în aceea că ea are loc într-un moment de uriaşă însemnătate, crucial pentru destinele poporului român, după cel de-al X-lea Congres al P.C.R., care a trasat planurile grandioase ale viitoarei dezvoltări multilaterale a patriei, drumul ei spre progres şi prosperitate. Anul universitar începe, aşadar, sub semnul unor mari responsabilităţi, evident sporite faţă de trecut, care revin instituţiilor de învăţămînt superior din ţara noastră. Şi, pe agenda încărcată a programei lui se află o materie, altă dată în cea nedrept sortită nepăsării (pentru că nu i se înţelegeau sau i se negau valenţele) : EDUCAŢIA FIZICA. Traversînd o perioadă de căutări şi soluţii, înfruntînd prejudecăţi ori inerţii, ea şi-a primit tîrziu locul în fotoliul ştiinţelor, fiindcă este nu numai o ştiinţă, dar — în acelaşi timp — o conduită de viaţă. Şi dacă astăzi aşezăm exerciţiile muşchilor la aceeaşi înălţime cu exerciţiile minţii, o facem pentru că cele două îndeletniciri nu pot fi despărţite, pentru că ele se întrepătrund şi dau ca rezultat al îmbrăţişării lor sincere acel tip ideal de fiinţă umană, cu cuget sănătos şi trup puternic. Desigur, despre sport şi /^.luctura ar fi multe de spus. Aceste, ruşnni nu şi-au găsit încă pretutinde .. şi cu desăvîrşire simbioza. Aportul universitarilor la marea ofensivă a, consacrării, pe care o întreprinde sportul românesc, poate şi trebuie să fie mai energic, mai substanţial. Dar,oricum, calea adevărată a fost găsită. Şi dacă se va merge cu perseverenţă pe ea, la sfirşit, pe firul sosirii va scrie IZBÎNDA. Studenţii patriei ridică ancora. Fie-te vîntul prielnic ! Valeriu CHIOSE