Sportul, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 773-800)
1970-01-04 / nr. 773
Redacţia ti administraţiei: trr. Vatile Conta nr. 16, tet. 11.10.05, iriterurban 72 ti Telex iportroro buc. 180. Anul XXVI Nr. 773 (6207) PROLETARI Oîff TOATE ŢĂRILE, VNITWAJ ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ROSTITĂ LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE CU PRILEJUL ANULUI NOU Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste citeva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi împliniri ale poporului român in construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico-materiale a noii orînduirii, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa naţiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român, liber şi stăpîn pe destinele sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. In acest an, munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei acesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza acceselor obţinute în dezvoltrea economiei, s-au putut igura noi măsuri pentru credutftuit fiului ac traiei poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. In faţa noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creşterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este insă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creînd astfel condiţiile pentru transpunerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, In acest an, partidul şi statul nostru au desfăşurat o intensă activitate internaţională, aducîndu-şi contribuţia la efortul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială. In viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înţelegere şi colaborare ; realitatea a confirmat încă o dată justeţea politicii externe a ţării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare între popoare. In pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contemporane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a M- mt.l -dtrertrist 'stirpîirc pe soarta lor, de ă trăi in pace şi înţelegere, pe baza deplinei egalităţi în , drepturi ; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, a dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii securităţii europene ; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunţă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o insemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, in lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acţiona consecvent pentru unitatea sistemului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ţara noastră va continua, totodată, să-şi amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orînduire social-politică, sporindu-şi participarea la schimbul internaţional de valori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline in drepturi, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism in noul an. Poporului român îi sunt deschise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Desfăşurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii in Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în imanete conduceri particiuatei şi , statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noastre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cît mai multe satisfacţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist ! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! MINIBASCHLTBALIŞTII AU OFERIT UN SPECTACOL IMPRESIONANT ,N FRUNTEA CLASAMENTELOR — CENTRE CU TRADIŢIE, DAR Şl UNELE SURPRIZE PLĂCUTE • FLORIN CHIRIAC PE URMELE LUI ANDREI FOLBERT ?e POEZII Şl DESENE PREMIATE Marţi dimineaţa au avut loc ultimele întreceri, majoritatea dintre ele decisive în disputa pentru primele locuri, care au fost ocupate de formaţii reprezentante ale centrelor cu tradiţie. Dar nu au lipsit nici surprizele plăcute, cum sunt, de pildă, cele realizate de echipele din Suceava şi din Cîmpulung Moldovenesc (unde baschetul a pătruns de puţină vreme), care s-au situat printre premiate. Spre seară, pe podiumul sălii Floreasca, transformat într-o vastă scenă, a avut loc mult aşteptatul Festival al minibaschetului. A fost o manifestaţie impresionantă. Cei prezenţi, ca şi telespectatorii, au avut prilejul să aprecieze virtuozitatea prichindeilor — cei mai „vîrstnici“ nu depăşeau 12 ani (limitamaximă pentru minibaschet) — care au demonstrat cum se pasează, cum se face un dribling, cum se aruncă la coş, ba chiar şi cum se execută anumite teme tactice. Vedeta serii a fost, fără doar şi poate, micuţul gălăţean Florin Chiriac (10 ani), aplaudat la scenă deschisă, la fel ca Andrei Folbert în zilele lui de glorie. Dar nici coechipierii săi şi nici minibaschetbaliştii din Suceava, care au susţinut demonstraţia, nu s-au lăsat mai prejos. Talentul, şlefuit cu migală şi perseverenţă de antrenori, s-a manifestat din plin, dîndu-ne certitudinea unei frumoase perspective. Bineînţeles, cu condiţia menţinerii seriozităţii, a dragostei pentru baschet, de către actualele speranţe, din rîu Foto : A. NEAGU -ul cărora îi aşteptăm pe performerii de mîine. Legătura cu baschetul s-a manifestat, insă, nu numai prin evoluţia pur sportivă. Numeroasele poezii şi desene prezentate de micuţii sportivi, majoritatea vădind reale aptitudini, au fost şi ele la înălţime, cele mai bune fiind răsplătite cu frumoase premii. La Floreasca, Festivalul minibaschetului a constituit cu adevărat o sărbătoare a celor mici. Pe bună dreptate spunea prof. Stelian Gheorghiu, ctitorul minibaschetului românesc : „Ți se umple sufletul de bucurie văzînd entuziasmul acestor copii care, la o vîrstă atît de fragedă, manifestă o deosebită pasiune pentru sport”. Aşteptăm cu nerăbdare viitoarea ediţie a „Cupei federaţiei“ D. STANCULESCU (Continuare în pag. a 4-a) Coşgeterii „Cupei federaţiei“, cîştigatori ai trofeelor oferite de ziarul „Sportul“. De la stingă spre dreapta : Lucia Motolan, Florin Chiriac, Maria Palagioi şi Vasile Buşcă A\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ Campionatele europene de hochei JUNIORII ROMÂNI PE LOCUL IV Au luat sfîrșit campionatele europene de hochei pentru juniori (grupa B) din Austria. Clasată pe locul II în seria preliminară (după Italia), echipa noastră a disputat locurile 3—4 cu formația Poloniei. Pierzînd cu 7—1 (0—1, 2—0, 5—0), reprezentativa română s-a clasat pe locul IV. Pentru locurile 1—2, Norvegia a învins Italia cu 8—0 (1—0, 1—0, 6—0). Urmează : 5. Austria, 6. Iugoslavia, 7. Ungaria. ★ In grupa A s-au înregistrat rezultatale : Finlanda — 1.F.G. 6—0, Suedia — Elveţia 20—0 (!), Cehoslovacia — R.F.G. 5—2, R.F.G. — Elveţia 7—3, U.R.S.S. — Elveţia 14—1, Cehoslovacia — Suedia 3—2. TRICOLORII, DIN NOU LA ANTRENAMENTE După o scurtă pauză, prilejuită de sărbătorirea Anului Nou, componenţii lotului nostru reprezentativ s-au reîntâunit pentru a-şi relua pregătirile. Ieri dimineaţă, la apelul efectuat de antrenorul Angelo Niculescu răspundeau prezent, printre alţii : Răducanu, Sătmăreanu, Dan, Ghergheli, Dinu, Lucescuşi Dumitrache. Selecţionabilii se vor antrena la Centrul sportiv „23 August“ pînă la 20 ianuarie, cînd este prevăzută plecarea în America de Sud. Avancronică sportivă 1970 SCHIORII, BOBERII ŞI BIATLONIŞTII, PRIMII LA START Dacă ar fi să ne amintim de cele mai semnificative victorii sportive româneşti în 1969 cu ce am începe ? Ne-ar fi, desigur, greu să acordăm fără ezitare unui sport sau unui sportiv întîietatea pentru ce au realizat în anul de care abia ne-am despărţit. Fiecare victorie în parte a fost un semn de hotar în urcuşul spre înălţimi al sportului românesc. Fiecare succes a însemnat încă o cărămidă la edificiul de prestigiu şi glorie pornit în urmă cu un sfert de veac. Dar 1969 s-a stins. Flacăra lui s-a consumat, nu înainte, însă, de a fi transmis''YiOu,lui an, * 197'), mesajul său luminos de speranţe şi certitudini. Şi pentru că la ştafeta anilor poporul nostru are frumoasa datină a urărilor, nu se cuvine ca tocmai noi să o încălcăm. Dorim sporturilor iernii, primele care ies la luptă pe arenele de zăpadă şi gheaţă, revelaţia biruinţei. Bobul românesc, reprezentat cu cinste în lunga sa istorie, are dreptul, în aceste zile de maximă concentrare, cînd se bate pentru metalele preţioase cu care sunt răsplătiţi învingătorii, la încrederea noastră. Boberii sînt oamenii faptelor, nu ai vorbelor meşteşugite. Cînd spun simplu si modest că-si vor face datoria, trebuie să avem încredere în ei. Le dorim ca la sfîrsitul luptei să-si poată aşeza pe frunte cununa de lauri. Biatloniştilor — mărşăluitori de nădejde ai pîrtiilor si vînători de ţinte în poligoane — le urăm ca întreaga grădină de speranţe din care este alcătuită echipa să intre în rod. Au pus prea multă muncă şi grijă şi metodă în ceea ce au făcut pentru ca să nu merite primele fructe. Vlăstarii tineri, plini de vigoare şi sănătate, au fost altoiţi cu precizia, experienţa şi meşteşugul vîrstnicilor. Pentru biatlon, iarna 1970 ar putea să însemne anotimpul culesului. Schiului alpin îi dorim maturitate. După o adolescentă plină de promisiuni, încărcată uneori de bucurii şi prea adeseori de amărăciuni, a venit vremea ca schiul alpin să-şi definească traiectoria. Şi dacă forţele sale restrinse nu se pot risipi pe toate cele trei fronturi ■— coborîre, slalom uriaş, slalom special — oamenii acestui sport s-ar putea concentra pentru una sau două discipline, transplantînd o experienţă pe care nordul scan-Mihai BIRA (Continuare in pag. a 4-a) Pe pirtia Clăbucetul Taurului, de la Predeal, iarna şi-a arătat cu dărnicie frumuseţile — totul lăsînd impresia unui colţ de basm Foto : V. SECAREANU — Săcele PORŢILE Porţile de Fier / Un nume în care, pînă de curînd, realitatea vibra depărtat, în ecoul unei metafore. Un nume în care, azi, realitatea se reflectă clar şi ferm, pentru că apele bătrînului fluviu au început să treacă, acum, prin porţile de fier ale ecluzei. O dată cu ele, convoaie de nave care vor marca pulsul unei navigaţii din ce în ce mai intense. Intr-o zi, şantierul îşi va încheia activitatea. Constructorii care au înălţat această uriaşă ctitorie a socialismului vor porni spre alte colţuri de ţară, unde-i nevoie de priceperea şi hărnicia lor. Porţile de Fier vor cunoaşte, atunci, o nouă etapă a desăvîrşirii lor, etapa rostuirii cu cele trebuincioase cunoaşterii frumuseţilor sale, cele dăruite de natură, ca şi cele adăugate de mina omului. Pentru perspectivele de dezvoltare turistică ce se deschid atit de generos acestui colţ de ţară, specialiştii români au întocmit studiile de rigoare ce vor fi corelate cu cele realizate de confraţii lor iugoslavi, deoarece marea operă de valorificare a resurselor Dunării, întreprinsă în comun, continuă să se desfăşoare tot într-o strînsă şi plină de roade colaborare. Suntem în măsură să oferim, astăzi, cititorilor noştri (în pag. a II-a) principalele puncte de reper cre ar urma să fie avute în vedere atunci cînd se va păşi la realizarea unei zone turistice moderne în preajma Porţilor de Fier. INSTANTANEU 1970 Noaptea de Revelion în casa jucătorului de tenis Sever Dron. Participă colegi de la Dinamo, prieteni. Atmosfera este veselă, plină de însufleţire. Ora 0. Gazda ridică primul pahar : „LA MULTI ANI, PRIETENI ! FIE CA 1970 SA NE ADUCA NOI ŞI NOI SUCCESE !“ — Voi tenismanii să fiţi iarăşi finalişti în „Cupa Davis !“ — ii urează Mircea Lucescu. Ce zici, este posibil ?“ Dion soarbe din pahar. Ezită puţin : „Gheaţa, oricum, a fost spartă. Ne-am calificat o dată. Abia am prins, cum s-ar spune, gustul marilor performanţe. Deci, să sperăm...“ — Măcar de-aţi ajunge şi voi, fotbaliştii, să vă disputaţi în direct „Cupa Jules Rimet“ — încearcă să insinueze Vasile Mariuţan. Aproape simultan, Radu Nunweiller şi Mircea Lucescu se pregătesc să-i răspundă. Radu renunţă însă, lăsîndu-i căpitanului echipei naţionale această obligaţie : — N-aş vrea să spun vorbă mare. Să aşteptăm mai bine tragerea la sorţi. Dacă prindem o serie convenabilă... Florea Dumitrache, al treilea fotbalist din grup (şi din reprezentativă !) urmăreşte —ca şi ceilalţi invitaţi de altfel — cu atenţie dialogul. Suspensul îl îndeamnă să intervină : „Eu nu vreau să spun decit atît : vom căuta să se uite definitiv cel de al doilea meci cu Grecia. De acord, băieţi ?...“ Un DA plin de convingere este rostit de toată lumea. Fotoreporterul nostru Aurel Neagu a surprins acest moment vesel — de la stingă la dreapta : Mircea Lucescu (cu soţia), Mihai Mariuţan (cu soţia), Florea Dumitrache (cu prietena), Sever Dron (cu soţia), balerinul Victor Vlase (cu soţia) şi Radu Nunweiller cu jucătoarea de tenis Manana Ciogolea. Citiţi în pag. a 4-a . CONDIŢIILE DIFICILE AU DETERMINAT AMÂNAREA CU O ZI A CAMPIONATELOR EUROPENE DE BOB • O corespondență specială pentru „SPORTUL" de la Cortina d'Ampezzo, transmisă de prof. PETRE FOCŞENEANU • A fost trasă la sorți ordinea intrărilor în concurs. 4 pagini bani Duminică 4 ianuarie 1970! „OLIMPICII'' VOR EVOLUA îN AUSTRALIA „Consecvenţa cu care ziariştii urmăresc pregătirile lotului olimpic mă bucură la fel de mult ca şi punctualitatea cu care toţi componenţii lotului au răspuns chemării. Azi dimineaţă (n.r. ieri) tot lotul a fost prezent la Complexul „23 August" — ne-a declarat antrenorul V. Mărdărescu. Şi pentru că am vorbit de tot, să-l reamintim cititorilor noştri : Adamache, Oprea, Rămureanu — portari ; Ivăncescu, Antonescu, Bădin, Crîngaşu, Popovici — fundaşi ; Angelescu, Pescaru, Anca, Moraru — mijlocaşi ; Grozea, Cociş, Tufan, Oblemenco, Kalló, Tătaru II, Turcu — înaintaşi. După cum s-a mai anunţat, lotul olimpic, sub conducerea antrenorilor V. Mardărescu şi G. Nuţescu, va efectua un turneu în Israel, unde va întîlni la 14 ianuarie, la Tel Aviv, şi la 19 ianuarie, la Haifa, echipa Israelului, calificată la turneul final al C M. din Mexic. Elementul inedit care a intervenit în aceste zile de început de an îl constituie solicitarea echipei noastre olimpice în Australia. Astfel încît fotbaliştii români vor evolua, în continuarea turneului din Israel, începînd de la 25 ianuarie, şi pe continentul australian. SUBSTANŢĂ I ŞI MA TEME I „AVEAI TOATE TEMEIURILE SA PĂŞIM CU ÎNCREDERE SI OPTI- I MISM IN NOUL AN. POPORULUI I ROMAN II SINT DESCHISE MĂREŢII PERSPECTIVE DE MUNCA ŞI CREAŢIE, DE PROGRES ŞI PROSPERITA- I TE“. • I (Din mesajul adresat na- I ţiunii de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, CU prilejul Anului Nou). S -au stins ecourile salvelor de « artificii ; s-a risipit aroma I dulce a cupelor de şampanie. * După zilele şi nopţile închi- ■ nate sărbătorii ne reluăm I locurile în marele angrenaj profesional, revedem planurile, nici- ■ odată uitate, pornim din nou la drum I cu hotărîrea fermă de a da substanţă şi materie urărilor noastre de bine. ? 1970 începe sub auspicii luminoase, I dătătoare de speranţe. Din primele lui ceasuri n-au lipsit însemnele tradiţio- I nale ale hărniciei acestui popor, decis ca prin braţele şi mintea sa,, să-şi facă viaţa mai bună, mai frumoasă, mai îm- I belşugată, aşa cum merită şi cum i se cuvine. Pornim, deci, din nou la drum, cu I hotărîrea fermă de a da substanţă şi materie urărilor noastre de bine. Revedem planurile, niciodată uitate. Făcîn- I du-şi bilanţul, apreciindu-i înălţimile, dar avînd bărbăţia şi curajul de a nu ignora unele altitudini încă neîmplinite, I mişcarea sportivă românească îşi tra- sează cu luciditate drumurile şi urcuşurile noi, determină obstacolele care I i-au stat în cale. Fiindcă doar aşa, privindu-le în faţă, atacîndu-le pieptiş, ele vor putea fi înlăturate. 1970 ridică în faţa slujitorilor stadio- I nului responsabilităţi mari. Din primele lui zile se află angajaţi în luptă, pe I piste de gheaţă, piloţii temerari ai bobului. Evoluţiile lor au toate temeiu- rile să capete in acest an strălucirea I aşteptată a aurului. Hocheiştii vor juca în Bucureşti, sub privirile suporterilor lor, vor simţi căldura unor inimi care I au bătut totdeauna pentru ei. Cum ar putea să le dezamăgească ! Fotbalul românesc este chemat să I susţină un examen aspru, aşteptat şi dorit de 32 de ani ! Participarea la turneul final al campionatului mondial este, indiscutabil, evenimentul sportiv cel mai de seamă al acestui an. • Poliţe scumpe au iscălit în 1969 , luptătorii, scrimerii, boxerii, jucătorii de tenis sau de handbal. Şi iată, incet-în-cet, vor veni pentru fiecare zilele sen- I denţeior. Se aşteaptă, deopotrivă, cuvîntul altor ■ discipline care au vorbit timid pînă I acum : notaţia, gimnastica, halterele, voleiul şi baschetul — activităţi de mare răspîndire geografică internaţio- I nală cu indentitate olimpică. Acestui scop, OLIMPIC, se cere a-i I fi subordonate toate eforturile unui an de cumpănă, care va trebui să marcheze pasul hotărîtor de la idee la faptă, de la angajament la împlinire. Pentru aceasta, însă, se cer foarte multe lucruri : o largă răspîndire a I activităţilor fizice în mediul şcolar şi I universitar, cel mai propice şi întîiul chemat de a fi ogorul mănos al ma- I rilor performanţe. Se cere proliferarea persistentă şi temeinică a ideii de sport în conştiinţa maselor, a întregului popor, I care să determine un salt decisiv în mentalitate, mai întîi. De bună seamă un an este prea I scurt pentru a se putea face totul. Dar, cele 365 de zile ale sale sînt de ajuns spre a se face foarte multe. Cu I condiţia ca nici una dintre ele să nu fie irosită ! Valeriu CHIOSE S