Sportul, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 773-800)

1970-01-04 / nr. 773

Redacţia ti administraţiei: trr. Vatile Conta nr. 16, tet. 11.10.05, irite­rurban 72 ti Telex iportroro buc. 180. Anul XXVI­­ Nr. 773 (6207) PROLETARI Oîff TOATE ŢĂRILE, VNITWAJ ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ROSTITĂ LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE­­ CU PRILEJUL ANULUI NOU Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste citeva minute înche­iem un nou an, bogat în eve­nimente, fapte şi împliniri ale poporului român in construirea socialismului. Evenimentul cel mai remar­cabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului pa­triei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico-mate­­riale a noii orînduirii, de per­fecţionare a relaţiilor de pro­ducţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale pe­trecute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa na­ţiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român, liber şi stăpîn pe destinele sale, a înăl­ţat luminosul edificiu al so­cialismului. In acest an, munca entuzias­tă, minunata capacitate de crea­ţie a clasei noastre muncitoa­re, a ţărănimii şi intelectuali­tăţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul pro­ducţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creşterea avuţiei na­ţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activi­tate pentru îmbunătăţirea or­ganizării economiei şi sporirea eficienţei acesteia, pentru va­lorificarea tot mai largă a ma­rilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşe­zăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza acceselor obţinute în dezvol­­trea economiei, s-au putut igura noi măsuri pentru credu­­­t­ft­uit f­iului ac trai­ei poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele cate­gorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pen­tru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. In faţa noastră stă datoria de a pune în­ valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în in­teresul creşterii bunăstării po­porului, al înfloririi multila­terale a patriei. Mersul nos­tru înainte pe drumul progre­sului şi civilizaţiei cere efor­turi mari din partea fiecărui cetăţean. Este insă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţără­nimea cooperatistă, intelectua­litatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patrio­tism, de devotament neţărmu­rit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în mă­reaţa operă pe care o între­prind sub conducerea partidu­lui, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creînd ast­fel condiţiile pentru transpu­nerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru ac­tiv de partid şi de stat, cei aproape două milioane de co­munişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, In acest an, partidul şi sta­tul nostru au desfăşurat o in­tensă activitate internaţională, aducîndu-şi contribuţia la efor­tul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe are­na mondială. In viaţa internaţională a con­tinuat să se dezvolte cursul po­zitiv, spre înţelegere şi colabo­rare ; realitatea a confirmat încă o dată justeţea politicii externe a ţării noastre îndrep­tată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare în­tre popoare. In pofida încer­cărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contem­porane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a M- mt.l -d­trertr­ist 'stirpîirc pe soarta lor, de ă trăi in pace şi înţelegere, pe baza de­plinei egalităţi în , drepturi ; opinia publică înaintată se ri­dică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, a dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accen­tuat curentul favorabil înfăp­tuirii securităţii europene ; masele populare, numeroşi oa­meni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunţă pentru o consfătuire consacra­tă realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o insemnătate deosebită pen­tru înfăptuirea păcii generale. Desigur, in lumea actuală mai există încă puncte de în­cordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta im­pune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tu­turor focarelor de război, pen­tru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raportu­rile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acţiona con­secvent pentru unitatea siste­mului socialist, a mişcării co­muniste şi muncitoreşti mon­diale, a tuturor forţelor anti­­imperialiste. Ţara noastră va continua, totodată, să-şi ampli­fice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orînduire so­­cial-politică, sporindu-şi parti­ciparea la schimbul internaţio­nal de valori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mon­diale, pe baza principiilor su­veranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline in drepturi, neamestecului in tre­burile interne, avantajului re­ciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să pă­şim cu încredere şi optimism in noul an. Poporului român îi sunt deschise măreţe per­spective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, con­vingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mondial vor do­­bîndi noi victorii în lupta gran­dioasă pentru realizarea aspi­raţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale po­poarelor. Desfăşurarea eveni­mentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi în­făptuiri pe calea destinderii, a securităţii in Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în im­anete conduceri­ particiuatei şi , statului, al meu personal, tu­turor cetăţenilor patriei noas­tre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lun­gă, sănătate şi fericire, împli­nirea dorinţelor, cît mai multe satisfacţii personale, mari suc­cese în munca închinată înflo­ririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist ! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! MINIBASCHLTBALIŞTII AU OFERIT UN SPECTACOL IMPRESIONANT ,­­N FRUNTEA CLASAMENTELOR — CENTRE CU TRADIŢIE, DAR Şl UNELE SURPRIZE PLĂCUTE • FLORIN CHIRIAC PE URMELE LUI ANDREI FOLBERT ?­e POEZII Şl DESENE PREMIATE Marţi dimineaţa au avut loc ultimele întreceri, majorita­tea dintre ele deci­sive în disputa pen­tru primele locuri, care au fost ocupa­te de formaţii re­prezentante ale cen­trelor cu tradiţie. Dar nu au lipsit nici surprizele plă­cute, cum sunt, de pildă, cele realizate de echipele din Su­ceava şi din Cîm­­pulung Moldove­nesc (unde basche­tul a pătruns de puţină vreme), care s-au situat printre premiate. Spre seară, pe po­diumul sălii Flo­­reasca, transformat într-o vastă scenă, a avut loc mult aş­teptatul Festival al minibaschetului. A fost o manifestaţie impresionantă. Cei prezenţi, ca şi te­lespectatorii, au a­­vut prilejul să aprecieze virtuozi­tatea prichindeilor — cei mai „vîrst­nici“ nu depăşeau 12 ani (limita­­ma­ximă pentru mini­­baschet) — care au demonstrat cum se pasează, cum se fa­ce un dribling, cum se aruncă la coş, ba chiar şi cum se execută anumite te­me tactice. Vedeta serii a fost, fără doar şi poate, micu­ţul gălăţean Florin Chiriac (10 ani), aplaudat la scenă deschisă, la fel ca An­drei Folbert în zilele lui de glo­rie. Dar nici coechipierii săi şi nici minibaschetbaliştii din Su­ceava, care au susţinut demon­straţia, nu s-au lăsat mai pre­jos. Talentul, şlefuit cu migală şi perseverenţă de antrenori, s-a manifestat din plin, dîndu-ne certitudinea unei frumoase per­spective. Bineînţeles, cu con­diţia menţinerii seriozităţii, a dragostei pentru baschet, de că­tre actualele speranţe, din rîu­ Foto : A. NEAGU -ul cărora îi aşteptăm pe per­formerii de mîine. Legătura cu baschetul s-a ma­nifestat, insă, nu numai prin evoluţia pur sportivă. Numeroa­sele poezii şi desene prezentate de micuţii sportivi, majoritatea vădind reale aptitudini, au fost şi ele la înălţime, cele mai bune fiind răsplătite cu frumoase pre­mii. La Floreasca, Festivalul mini­baschetului a constituit cu ade­vărat o sărbătoare a celor mici. Pe bună dreptate spunea prof. Stelian Gheorghiu, ctitorul mi­nibaschetului românesc : „Ți se umple sufletul de bucurie văzînd entuziasmul acestor copii care, la o vîrstă atît de fragedă, ma­nifestă o deosebită pasiune pen­tru sport”. Aşteptăm cu nerăbdare viitoa­rea ediţie a „Cupei federaţiei“ D. STANCULESCU (Continuare în pag. a 4-a) Coşgeterii „Cupei federaţiei“, cîştigatori ai trofeelor oferite de ziarul „Sportul“. De la stingă spre dreapta : Lucia Motolan, Florin Chiriac, Maria Palagioi şi V­asile Buşcă A\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ Campionatele europene de hochei JUNIORII ROMÂNI PE LOCUL IV Au luat sfîrșit campionatele europene de hochei pentru juniori (grupa B) din Austria. Clasată pe locul II în seria preliminară (după Italia), echipa noastră a disputat locurile 3—4 cu formația Poloniei. Pierzînd cu 7—1 (0—1,­ 2—0, 5—0), reprezentativa română s-a clasat pe locul IV. Pentru locurile 1—2, Norvegia a învins Italia cu 8—0 (1—0, 1—0, 6—0). Ur­mează : 5. Austria, 6. Iugoslavia, 7. Ungaria. ★ In grupa A s-au înregistrat rezultatale : Finlanda — 1­.F.G. 6—0, Suedia — Elveţia 20—0 (!), Cehoslovacia — R.F.G. 5—2, R.F.G. — Elveţia 7—3, U.R.S.S. — Elveţia 14—1, Cehoslova­cia — Suedia 3—2. TRICOLORII, DIN NOU LA ANTRENAMENTE După o scurtă pauză, prile­juită de sărbătorirea Anului Nou, componenţii lotului nos­tru reprezentativ s-au reîntâu­­nit pentru a-şi relua pregăti­rile. Ieri dimineaţă, la apelul efectuat de antrenorul Angelo Niculescu răspundeau prezent, printre alţii : Răducanu, Săt­­măreanu, Dan, Ghergheli, Dinu, Lucescu­­şi Dumitrache. Selecţionabilii se vor antre­na la Centrul sportiv „23 Au­gust“ pînă la 20 ianuarie, cînd este prevăzută plecarea în A­­merica de Sud. Avancronică sportivă 1970 SCHIORII, BOBERII ŞI BIATLONIŞTII, PRIMII LA START Dacă ar fi să ne amin­tim de cele mai semnifi­cative victorii sportive româneşti în 1969 cu ce am începe ? Ne-ar fi, de­sigur, greu să acordăm fără ezitare unui sport sau unui sportiv întîieta­­tea pentru ce au realizat în anul de care abia ne-am despărţit. Fiecare victorie în parte a fost un semn de hotar în ur­cuşul spre înălţimi al sportului românesc. Fie­care succes a însemnat încă o cărămidă la edi­ficiul de prestigiu şi glo­rie pornit în urmă cu un sfert de veac. Dar 1969 s-a stins. Fla­căra lui s-a consumat, nu înainte, însă, de a fi trans­­mis''YiOu,lui an, * 197'), me­sajul său luminos de spe­ranţe şi certitudini. Şi pentru că la ştafeta ani­lor poporul nostru are frumoasa datină a urări­lor, nu se cuvine ca toc­mai noi să o încălcăm. Dorim sporturilor iernii, primele care ies la luptă pe arenele de zăpadă şi gheaţă, revelaţia biruin­ţei. Bobul românesc, re­prezentat cu cinste în lunga sa istorie, are drep­tul, în aceste zile de ma­ximă concentrare, cînd se bate pentru metalele preţioase cu care sunt răs­plătiţi învingătorii, la în­crederea noastră. Boberii sînt oamenii faptelor, nu ai vorbelor meşteşugite. Cînd spun simplu si mo­dest că-si vor face dato­ria, trebuie să avem în­credere în ei. Le dorim ca la sfîrsitul luptei să-si poată aşeza pe frunte cu­nuna de lauri. Biatloniştilor — mărşălu­itori de nădejde ai pîrti­­ilor si vînători de ţinte în poligoane — le urăm ca întreaga grădină de speranţe din care este al­­­­cătuită echipa să intre în rod. Au pus prea multă muncă şi grijă şi metodă în ceea ce au făcut pen­tru ca să nu merite pri­mele fructe. Vlăstarii ti­neri, plini de vigoare şi sănătate, au fost altoiţi cu precizia, experienţa şi meşteşugul vîrstnicilor. Pentru biatlon, iarna 1970 ar putea să însemne ano­timpul culesului. Schiului alpin îi dorim maturitate. După o ado­lescentă plină de promi­siuni, încărcată uneori de bucurii şi prea adeseori de amărăciuni, a venit vremea ca schiul alpin să-şi definească traiecto­ria. Şi dacă forţele sale restrinse nu se pot risipi pe toate cele trei fron­turi ■— coborîre, slalom uriaş, slalom special — oamenii acestui sport s-ar putea concentra pentru una sau două discipline, transplantînd o experien­ţă pe care nordul scan-Mihai BIRA (Continuare in pag. a 4-a) Pe pirtia Clăbucetul Tau­rului, de la Predeal, iarna şi-a arătat cu dărnicie fru­museţile — totul lăsînd im­presia unui colţ de basm Foto : V. SECAREANU — Săcele PORŢILE Porţile de Fier / Un nume în care, pînă de curînd, realitatea vibra depărtat, în ecoul unei metafore. Un nume în care, azi, realitatea se reflectă clar şi ferm, pentru că apele bătrînului fluviu au început să treacă, a­­cum, prin porţile de fier ale e­cluzei. O dată cu ele, convoaie de nave care vor marca pulsul unei navigaţii din ce în ce mai intense. Intr-o zi, şantierul îşi va în­cheia activitatea. Constructorii care­ au înălţat această uriaşă cti­torie a socialismului vor porni spre alte colţuri de ţară, unde-i nevoie de pricepe­rea şi hărnicia lor. Porţile de Fier vor cunoaşte, atunci, o nouă etapă a desăvîrşirii lor, eta­pa rostuirii cu cele trebuincioase cunoaşterii frumu­seţilor sale, cele dăruite de natură, ca şi cele adăugate de mina omului. Pentru perspecti­vele de dezvoltare turistică ce se des­chid atit de generos acestui colţ de ţară, specialiştii ro­mâni au întocmit studiile de rigoare ce vor fi corelate cu cele realizate de confraţii lor iugo­slavi, deoarece ma­rea operă de va­lorificare a resur­selor Dunării, în­treprinsă în comun, continuă să se des­făşoare tot într-o strînsă şi plină de roade colaborare. Suntem­ în măsură să oferim, astăzi, cititorilor noştri (în pag. a II-a) principalele puncte de reper c­­re ar urma să fie avute în vedere atunci cînd se va păşi la realizarea unei zo­ne turistice moder­ne în preajma Por­ţilor de Fier. INSTANTANEU 19­70 Noaptea de Revelion în casa jucătorului de tenis Sever Dron. Participă colegi de la Dinamo, prieteni. Atmosfera este veselă, plină de însufle­ţire. Ora 0. Gazda ridică primul pahar : „LA MULTI ANI, PRIETENI ! FIE CA 1970 SA NE ADUCA NOI ŞI NOI SUC­CESE !“ — Voi tenismanii să fiţi ia­răşi finalişti în „Cupa Davis !“ — ii urează Mircea Lucescu. Ce zici, este posibil ?“ Dion soarbe din pahar. Ezi­tă puţin : „Gheaţa, oricum, a fost spartă. Ne-am calificat o dată. Abia am prins, cum s-ar spune, gustul marilor performanţe. Deci, să spe­răm...“ — Măcar de-aţi ajunge şi voi, fotbaliştii, să vă disputaţi în direct „Cupa Jules Rimet“ — încearcă să insinueze Va­sile Mariuţan. Aproape simul­tan, Radu Nunweiller şi Mir­cea Lucescu se pregătesc să-i răspundă. Radu renunţă însă, lăsîndu-i căpitanului echipei naţionale această obligaţie : — N-aş vrea să spun vorbă mare. Să aşteptăm mai bine tragerea la sorţi. Dacă prin­dem o serie convenabilă... Florea Dumitrache, al treilea fotbalist din grup (şi din re­prezentativă !) urmăreşte —­ca şi ceilalţi invitaţi de altfel — cu atenţie dialogul. Suspen­­sul îl îndeamnă să intervină : „Eu nu vreau să spun decit atît : vom căuta să se uite de­finitiv cel de al doilea meci cu Grecia. De acord, băieţi ?...“ Un DA plin de convingere este rostit de toată lumea. Fotoreporterul nostru Aurel Neagu a surprins acest mo­ment vesel — de la stin­gă la dreapta : Mircea Lucescu (cu soţia), Mihai Ma­riuţan (cu soţia), Florea Du­­mitrache (cu prietena), Sever Dron (cu soţia), balerinul Vic­tor Vlase (cu soţia) şi Radu Nunweiller cu jucătoarea de tenis Manana Ciogolea. Citiţi în pag. a 4-a . CONDIŢIILE DIFICILE AU DETERMINAT AMÂNAREA CU O ZI A CAMPIONATELOR EUROPENE DE BOB • O corespondență specială pentru „SPOR­TUL" de la Cortina d'Ampezzo, transmisă de prof. PETRE FOCŞENEANU • A fost trasă la sorți ordinea intrărilor în concurs. 4 pagini bani Duminică 4 ianuarie 1970! „OLIMPICII'' VOR EVOLUA îN AUSTRALIA „Consecvenţa cu care zia­riştii urmăresc pregătirile lo­tului olimpic mă bucură la fel de mult ca şi punctualita­tea cu care toţi componenţii lotului au răspuns chemării. Azi dimineaţă (n.r. ieri) tot lotul a fost prezent la Com­plexul „23 August" — ne-a declarat antrenorul V. Măr­­dărescu. Şi pentru că am vor­bit de tot, să-l reamintim ci­titorilor noştri : Adamache, Oprea, Rămureanu — portari ; Ivăncescu, Antonescu, Bădin, Crîngaşu, Popovici — fundaşi ; Angelescu, Pescaru, Anca, Mo­­raru — mijlocaşi ; Grozea, Cociş, Tufan, Oblemenco, Kalló, Tătaru II, Turcu — înaintaşi. După cum s-a mai anunţat, lotul olimpic, sub conducerea antrenorilor V. Mardărescu şi G. Nuţescu, va efectua un tur­neu în Israel, unde va întîlni la 14 ianuarie, la­ Tel Aviv, şi la 19 ianuarie, la Haifa, echipa Israelului, calificată la turneul final al C M. din Mexic. Elementul inedit care a intervenit în aceste zile de început de an îl constituie so­licitarea echipei noastre olim­pice în Australia. Astfel în­­cît fotbaliştii români vor evo­lua, în continuarea turneului din Israel, începînd de la 25 ianuarie, şi pe continentul australian. SUBSTANŢĂ I ŞI MA TEME I „AVEAI TOATE TEMEIURILE SA PĂŞIM CU ÎNCREDERE SI OPTI- I MISM IN NOUL AN. POPORULUI I ROMAN II SINT DESCHISE MĂREŢI­I PERSPECTIVE DE MUNCA ŞI CREA­ŢIE, DE PROGRES ŞI PROSPERITA- I TE“. • I (Din mesajul adresat na- I ţiunii de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, CU­­ prilejul Anului Nou). S -au stins ecourile salvelor de « artificii ; s-a risipit aroma I dulce a cupelor de şampanie. * După zilele şi nopţile închi- ■ nate sărbătorii ne reluăm I locurile în marele angrenaj profesional, revedem planurile, nici- ■ odată uitate, pornim din nou la drum I cu hotărîrea fermă de a da substanţă şi materie urărilor noastre de bine. ? 1970 începe sub auspicii luminoase, I dătătoare de speranţe. Din primele lui ceasuri n-au lipsit însemnele tradiţio- I nale ale hărniciei acestui popor, decis­­ ca prin braţele şi mintea sa,, să-şi facă viaţa mai bună, mai frumoasă, mai îm- I belşugată, aşa cum merită şi cum i se­­ cuvine. Pornim, deci, din nou la drum, cu I hotărîrea fermă de a da substanţă şi­­ materie urărilor noastre de bine. Reve­dem planurile, niciodată uitate. Făcîn- I du-şi bilanţul, apreciindu-i înălţimile,­­ dar avînd bărbăţia şi curajul de a nu ignora unele altitudini încă­ neîmplinite, I mişcarea sportivă românească îşi tra-­­ sează cu luciditate drumurile şi urcu­şurile noi, determină obstacolele care I i-au stat în cale. Fiindcă doar aşa,­­ privindu-le în faţă, atacîndu-le pieptiş, ele vor putea fi înlăturate. 1970 ridică în faţa slujitorilor stadio- I nului responsabilităţi mari. Din primele­­ lui zile se află angajaţi în luptă, pe I piste de gheaţă, piloţii temerari ai­­ bobului. Evoluţiile lor au toate temeiu-­­ rile să capete in acest an strălucirea I aşteptată a aurului. Hocheiştii vor juca­­ în Bucureşti, sub privirile suporterilor lor, vor simţi căldura unor inimi care I au bătut totdeauna pentru ei. Cum ar­­ putea să le dezamăgească ! Fotbalul românesc este chemat să I susţină un examen aspru, aşteptat şi­­ dorit de 32 de ani ! Participarea la turneul final al campionatului mondial­­ este, indiscutabil, evenimentul sportiv cel mai de seamă al acestui an. • Poliţe scumpe au iscălit în 1969 , luptătorii, scrimerii, boxerii, jucătorii de­­ tenis sau de handbal. Şi iată, incet-în-­­­cet, vor veni pentru fiecare zilele sen- I denţeior.­­ Se aşteaptă, deopotrivă, cuvîntul altor ■ discipline care au vorbit timid pînă I acum : notaţia, gimnastica, halterele, voleiul şi baschetul — activităţi de­­ mare răspîndire geografică internaţio- I nală cu indentitate olimpică. Acestui scop, OLIMPIC, se cere a-i I fi subordonate toate eforturile unui­­ an de cumpănă, care va trebui să marcheze pasul hotărîtor de la idee la­­ faptă, de la angajament la împlinire.­­ Pentru aceasta, însă, se cer foarte multe lucruri : o largă răspîndire a I activităţilor fizice în mediul şcolar şi I universitar, cel mai propice şi întîiul chemat de a fi ogorul mănos al ma- I rilor performanţe. Se cere proliferarea­­ persistentă şi temeinică a ideii de sport în conştiinţa maselor, a întregului popor, I care să determine un salt decisiv în­­ mentalitate, mai întîi. De bună seamă un an este prea I scurt pentru a se putea face totul.­­ Dar, cele 365 de zile ale sale sînt de ajuns spre a se face foarte multe. Cu I condiţia ca nici una dintre ele să nu­­ fie irosită ! Valeriu CHIOSE­ S

Next