Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)

1970-03-01 / nr. 829

NOI MAEȘTRI AI SPORTULUI LA GIMNASTICĂ Ieri, a fost acord** titlul de maestru al sportului la gim­nastica următorilor sportivi : Alina Goroac, Lucia Chirilă, Irina Sărăcuţ, Vasile Coşariu (gimnastică sportivă), Mihaela Solomonov, Livia Grama, Mi­haela Nicolăescu, Iulia Zaha­­ria şi Victoria Vilcu (gimnas­tică modernă). • C­UPA DINAMO­, LA CROS. Astăzi, începin­d de la ora 10.30, se va desfă­şura în parcul sportiv Dinamo din Capitală întrecerea de cros dotată cu „Cupa Dinamo". Competiţia este deschisă se­niorilor, Juniorilor I Şi II (băieţi şi fetei. • P­LENARA , COMITETULUI FEDERAŢIEI romane DE ATLETISM. Astăzi de la ora 9,30 la sediul Fede­raţiei române de atletism va avea loc plenara comitetului federal. Cu acest prilej va fi dezbătut raportul cu privire la activitatea desf­ăş­urată in anul 1909, planul de măsuri pe 1970, calendarul competiţional, bugetul federaţiei etc. G­RIVIŢA ROŞIE — STEAUA. Partida res­tantă din cadrul tu­rului campionatului diviziei A la rugby, dintre Griviţa Roşie şi Steaua se va des­făşura astăzi, cu începere de la ora 10 (şi nu 11.30, cum s-a anunţat iniţial), pe stadionul Griviţa Roşie. (Parcul copilului). PROLETARI DIR TOATE TARILE, WJTWAI SB !• |EIMEp*|| Anul XXV — Mr. 829 (6263) ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ $1 SPORT Duminică 1 martie 1970 ECHIPA S.U.A. A FĂCUT PASUL HOTARITOR SPRE GRUPA A " Echipa R.F. a Germaniei deschide scorul in partida cu S.U.A. Pină la urmă insă... C­ină i-am văzut, pri­ma oară, pe ho­­cheiştii americani i-am aplaudat sin­cer, admirativ ţi am înţeles ci nu vom juca la „A“„. Cină tricolorii nu se mai î­ntilneau cu pucul în meciul­­formalitate (cum au crezut mulţi) cu Norvegia am încer­cat un amar sentiment de tristeţe ţi am înţeles că s-au cam pierdut şi celelalte două tocuri ale podiumului de o­­noare. A Cină după 59 de minute A* emoţii şutul lui Pană a ,marcat prima victorie a ho- cheiştilor români (meciul cu Bu­goslavia) ne-am mai înse­ninat, am reînceput şi spe­răm, dar gîndul la alte două puncte cam avea ceva de... impoz un plic“... Şi iată partida cu evident talentaţii jucători niponi. Conducem, la limită, după două reprize şi am vrea să se îndeplinească dorinţa co­mentatorului de televiziune : „Japonezii să slăbească rit­mul de joc , aşa cum s-a întîmplat şi în meciurile an­terioare ale acestei echipe“. Primim, însă — aproape ridiculizaţi de adversari — 5 goluri într-o repriză! Vor­­­ba aceea, dacă mai... „slă­beau“ niţel japonezii se mu­tau cu totul în poarta lui Du­mitru?. Acum chiar că nu mai în­ţelegem nimic ! Nimeni nu pretinde impo­sibilul. Nimeni nu cere vic­torie cu orice preţ, mai ales atunci,cind există ştiute sau presupuse diferenţe de va­loare. Dar nimeni nu poate accepta repetate evoluţii sub orice aşteptări, îndoielnica responsabilitate, blazarea, lip­sa de dăruire, ştearsa voinţă de a învinge care — în mă­sură mai mare sau mai mici — ne-au fost oferite in aceas­tă jumătate de „oră a ho­cheiului“ — pe care toţi o doreau un ecou, un răspuns la multe eforturi făcute pe toate planurile (material, con­diţii de pregătire ş.a.). Aproape opt luni de zile PROGRAMUL ZILE! — Ora 17,00 : Norvegia — Iugoslavia — Ora 19,30: Elveţia — România echipa României s-a pregătit (! ?) pentru afirmarea sa la competiţia secundă a cam­pionatului mondial. Ne-ar trebui prea mult spaţiu să notăm aici numărul şi dura­ta deplasărilor efectuate pes­te hotare, întlnirile şi antre­namentele comune menite tocmai să valorifice la maxi­mum realul pott«îfi«(i al e­­chipei noastre. Ne sint cunoscute acum rezultatele parţiale. Nici un Dan GARLENTEANU (Continuate In pag. a t­ai şi pină In ultimele secunde. Cu o formaţie mai omogenă, mai bine pregătită din punct de vedere tehnic şi mai ales fizic, americanii au obţinut o victorie indiscutabilă, care-i recomandă drept virtuali cîşti­­gători ai grupei B. Cu excepţia primelor 20 de minute ale partidei, cind vest-germanii s-au arătat mai buni, mai com­bativi şi mai bine organizaţi In apărare. In celelalte două reprize iniţiativa a fost aproa­pe In exclusivitate de partea hocheiştiior de peste Ocean. Primul gol a fost rezultatul unei­ splendide combinaţii In­ Romeo VILARA (Continuare In pag. a 1-a) CLASAMENT 1. S.U.A. 4 4 0 0 40— 5 8 2. NORVEGIA 3 3 0 0 16— 8 6 3. R.F.G. 4 3 0 1 18—13 6 4. JAPONIA 4 2 0 2 21—19 4 5. ELVETIA 3 1 0 2 7— 9 2 6. ROMÁNIA 3 10 2 11—15 2 7. IUGOSLAVIA 3 0 0 3 7—15 0 8. BULGARIA 4 0 0 4 8—42 0 UN ADEVĂRAT DERBY S.Ü.A.-R.F. a GERMANIEI 5-2 (0-1, 3-1, 2-0) Marele derby al acestei con­fruntări a sezonului hocheistic mondial a fost urmărit cu ma­ximum de interes, câștigătoarea lui urmând să facă un pas însemnat, dacă nu chiar hotă­râtor, către grupa de elită a acestui sport. Meciul dintre re­prezentativele Statelor Unite şi R. F. a Germaniei a demon­strat spectatorilor bucureşteni multe din frumuseţile inegala­bile ale hocheiului, ţinîndu-ne încordată atenţia din primele „INTERNAŢIONALELE“ DE SALĂ ALE ROMÂNIEI CAROL CORBU (16,62)-CEL MAI BUN PERFORMER MONDIAL AL ANULUI Continuînd seria perfor­manţelor de valoare pe care le-a înregistrat în actualul sezon (16,49 la campionatele naţionale şi 16,46 la concursul internaţional universitar de la Sofia), Carol Corbu a rea­lizat ieri, în prima zi a „in­ternaţionalelor“ de sală ale României, excelenta săritură de 16,62, rezultat care il si­tuează în fruntea ierarhiei mondiale („indoor“) a anului în proba de triplu. Care a fost, însă, „drumul“ până la această excepţională performanţă ? După ce S­­Ciochină a doborît recordul naţional (16,49), înscriindu-şi în palmares un aplaudat 16,53, tânărul său „urmări­tor“, C. Corbu, reuşeşte să adauge acestui rezultat încă un centimetru (16,54), luînd astfel, primul său avans în cursa cu tenacele Şerban Ciochină. Stimulat de acest neaşteptat rezultat (cum singur o măr­turisea) Corbu reuşeşte, in­tr-un debordant elan, un 16,62, consolidîndu-şi astfel locul în faţa veteranului Şer­­ban Ciochină. In nota aceleiaşi bune com­portări trebuie­ menţionată evoluţia junioarei Alina­­-Po­­pescu care, în proba de lun­gime, a realizat un nou re­cord la Junioare I (6,22). Cu acest rezultat ea s-a clasat — în campionatele internaţiona­le ale României — pe locul Nuşa MUSIREANU Ion GAVRILESCU (Continuare In pag. a 4-a) WWWWWWWWWWWWWWWWWWwwwkwwwkkwwv Carol Corbu, cîştigătorul probei de triplusalt Foto I­I. DRAGOȘ BRUN­EL - SĂRITORUL COSMIC — Salvați-mi picio­rul !, îl implora pe medici. — Fii liniștit, îi răspunse chirurgul Ivan Ivanovici Ku­­cerenko. A urmat operația, lungă și grea. Cînd s-a trezit, Bru­mel nu știa dacă are două picioare sau numai... unul... (In pag. a 3-a) EPISODUL TRAGIC AL ACCIDENTULUI AZI, LA FOTBAL! DINAMO BUCUREŞTI-UNIVERSITATEA CRAIOVA Amatorii de fotbal din Capitală au posibilitatea să asiste azi la un meci amical deosebit de atractiv. Este vorba de partida dintre echipa Dinamo Bucu­reşti şi formaţia Universitatea Craiova. Intilnirea va avea loc în parcul sportiv Dinamo, și va începe la ora 10. VIZOR LA MANTINELĂ La meciul dintre echipele S.U.A. şi R. F. a Germaniei, din ca­drul campionatului mondial de hochei pe gheaţă (grupa B) au asis­tat şi cosmonauţii americani Charles Conrad Jr., Richard Gordon şi Alan Bean care se află in vizită la Bucureşti. Intr-un Interviu acordat unui redactor Agerpres, Charles Con­rad Jr., comandantul navei spaţiale „Apollo-12“ a declarat urmă­toarele : „Intilnirea dintre echipele S.U.A. şi R. F. a Germaniei la care am asistat a prilejuit o luptă sportivă deosebită, echipele au consumat foarte multă energie. Golurile au fost marcate la capătul unor acţiuni spectaculoase. Publicul românesc are temperament şi este obiectiv, încurajează acţiunile frumoase, dezaprobă anti-jocul. Apreciez aceasta, deoarece îmi place foarte mult sportul, care este un minunat prilej de destindere şi recreaţie după orele de muncă. Şi eu am făcut sport. Am jucat fotbal american, base-ball şi chiar hochei pe gheaţă. Fac zilnic un intens antrenament sportiv. Consider, de asemenea, că sportul este un mijloc de apropiere şi prietenie intre popoare“. în noaptea aceea — cea mai lungă pentru mulţi — care în­­tîrzia să se îngîne cu zorile ; în noaptea aceea al cărei sfîr­­şit nu mai venea, obligîndu-ne să picotim în fotolii ; în noap­tea aceea care pendula între agitaţia lui Vornicu şi calmul lui Bacalu ; în noaptea aceea în care imaginea stranie de pe ecran era mai reală decit iluzoriul astru urmărit prin geana festiei ; în acea noapte un om a văzut, primul, de la cîţiva metri, solul unei lumi virgine şi a exclamat exube­rant, dar şi cu ingenuitate, fo­losind metafora vieţii lui de toate zilele : „Arată ca un te­ren de football!“ Omul acesta nu uimeşte, simplu, Armstrong. Un nou Armstrong în onomastica ame­ricană care a dat lumii, cu a­­celaşi nume, un mare cintăreţ de jazz şi un mare campion de box profesionist. Ce resort in­tim îl va fi împins pe Arm­strong, astronautul, să pronun­ţe acea comparaţie firească, pe cit de surprinzătoare — nu ştim, dar alăturarea ciudatei suprafeţe selenate de aminti­rea, desigur/proaspătă, a unui teren de fotbal american, cu Victor BANCIULESCU (Continuare I» pag. a . a) Astrong '31LUi cm ii»ttrts (o CPtttj&iiivtiloi (ar f­i dtrbogul de aseară complexe!.. . P­ rintre maladiile cronice ale fotbalului românesc, extre-­­­mismul este, probabil, cea­­ mai veche. Şi s-ar putea ca ea sa râmînâ, şi pe viitor, I permanenţa nedorită cea mai I rezistentă la timp,­­judecind după ma­­rea-i imunitate faţă de tendințeie de I echilibrare fizică şi morală ale socce-­­ rului nostru. Perspectiva, evident neîm­­bucurătoare, poate fi, totuşi, redusă şi dacă se va lupta cu toată convingerea­­ împotriva erupţiilor — mai vechi şi mereu noi — ale acestei maladii. Se ştie că, de decenii, fotbalul ro-­­ mânesc a suferit de două tipuri de complexe : complexul de inferioritate (faţă de soccerul internaţional) şi cel­e de superioritate. Nu vom căuta să­­ fixăm, cronologic, perioadele de react­i tivitate ale fiecăruia — ar fi şi greu * — ci, sărind peste ani, vom ajunge , la zilele de acum. Zile neobişnuite,­­ c­acă avem în vedere calificarea Ro-­­ mâniei­ la turneul final al C.M. După ■ cum şi-a dat prea bine seama marea­­ masă a iubitorilor de fotbal, reuşita * tricolorilor a fost succedată de un val ■ de... complexe de superioritate (majori- t tatea), dar și de (aparent paradoxal) * complexe de inferioritate. Autorii pri- « mnei^ categorii­ văd, de pe acum, echipa | ţării noastre în sferturi, în semifinele 1 şi chiar — de ce nu ? ! — în finala ■ „Cupei Jules Rimet' ! ! ! Ceilalţi pun­­ aproape totul — calificarea reprezen­tativei noastre naţionale, rezultatele I echipei Dinamo Bacău în „C.E.T.",­­ reuşitele formaţiilor de tineret şi ju­niori — pe seama şansei. „Noi, în­­ fond, sîntem mici...* — ar suna lait-­­ motivul acestor „producători* de com­plexe de inferioritate. O ilustraţie, grăitoare, la temă ne-a­m fost oferită, zilele trecute, pe... străzile Bacăului. Peste tot, afişe anunţînd par­tida lui Dinamo Bacău — Arsenal I Londra. Dar ce afişe ? I ? Lăsînd la o * parte excesul de politeţe exprimat prin­­ inversarea ordinii echipelor — afişele * sînt scrise Arsenal — Dinamo, ca şi cum jocul s ar disputa la Londra — I sare în ochi disproporția (strigătoare) | de grafie: Arsenal e scris cu litere uriaşe, groase, apăsate, iar Dinamo I undeva pe dedesubt, cu litere mici, | foarte delicate... Ce vrea să spună asta ? Ce su- | gerează această disproporție (umili- | toare) de literă deci* stupidul complex de inferioritate care ne bîntuie mai rău decît gripa siderală ? Băcăuanii I (jucători, antrenori, conducători) au avut ocazia să vadă în Malta, o insulă ■ de numai 300 km2, publicitatea ce se ■ făcea înaintea meciului retur Floriana I La Valletta — Dinamo Bacău. Afișe pe * care numele echipelor era scris — ■ firesc — cu aceeaşi literă, atitudine I de demnitate, exteriorizată net pînă şi * în marea speranţă de victorie după un ■ prim meci pierdut cu 6—0... Nu mai amestecăm aici alte aspecte, cum ar fi cel al pregătirii psihou­tice­­ a fotbaliştilor băcăuani (afişele în ches- I ♦iune pot, cel mult, să aibă efectele dorite de... Arsenal), ci ne mărginim ! să subliniem că, la un an de la cele­­ două draw-uri obţinute de naţională cu echipa Angliei, la noi, în fotbal, | se mai găsesc oameni cu moral, co-­­ Ioană vertebrală, şi personalitate de vasal. Iată un caz, o,expresie caracteristică­­ a extremismului din fotbalul nostru. Și mai sunt și altele. ’­n­­Marius POPESCU .

Next