Sportul, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 860-889)
1970-04-01 / nr. 860
FAMILIA GIMNASTICII Intre prezent si viitor De mai bine de o jumătate de an, în terminologia noastră sportivă a apărut o nouă formulare : „Liceul de gimnastică din Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej“. Binecunoscut în familia gimnasticii şi cu destulă aproximaţie în cea mare, a sportului, Liceul de gimnastică rămîne, totuşi, o necunoscută pentru masa iubitorilor de sport. De ce a fost creat un asemenea liceu ? Ce-şi propune el ? De ce tocmai în oraşul moldovean şi nu în alt colţ al ţării ? Pe cinci viitoare campioane ale ţării de la Liceul de gimnastică ? — Iată doar cîteva din întrebările pe care şi le vor fi pus cei care au auzit de existenţa lui Bineînţeles, la Începutul anului şcolar 1969—1970, cind Liceul şi-a Început, practic, activitatea, răspunsurile la toate aceste întrebări şi, poate, la multe altele, ar fi fost mai greu de formulat Mai greu, pentru procentul ridicat de incertitudine care marchează orice început, mai greu pentru numeroasele căutări caracteristice unui colectiv de entuziaşti, mai greu pentru cite alte motive. Acum, însă, oamenii şi lucrurile «s-au aşezat, problemele muncii şi activităţii s-au cristalizat, cele mai multe dintre obstacolele şi dificultăţile startului au fost depăşite. Se poate încerca, deci, o investigaţie în viaţa Interioară a Liceului, a acestei familii de aproape 200 de membri, ce-şi propune să contribuie în modul cel mai direct la redresarea gimnasticii feminine româneşti TRIUMFUL UNEI IDEI Căutîndu-se explicaţii pentru succesele de acum 10—15 ani ale gimnasticii noastre feminine, s-a constatat, între altele, şi faptul că componentele de atunci ale reprezentativei s-au aflat şi au lucrat mult timp împreună, beneficiind de condiţii de antrenament superioare celor de la cluburile sau asociaţiile de unde ele proveneau. Deoarece, în ultimul timp, în tot mai multe ţări europene, dintre cele cu rezultate remarcabile în gimnastică, s-a impus ideea pregătirii in colective mai largi, s-a avansat şi la noi forurilor competente sugestia creării unei unităţi de pregătire sportivă superioară, considerată,în prezent, cea mai înţeleaptă măsură pentru cîştigarea poziţiilor pierdute în ierarhia mondială. Cu destule ezitărijustificate, poate, avîndu-se în vedere numeroasele probleme ridicate de înainţarea unui asemenea liceu ( cu elevi şi cadre didactice sportive din întreaga ţară), ideea a impus pînă la urmă. Federaţia de specialitate, cu sprijinul C.N.E.F.S. şi al Ministerului Invăţămîntului, a conceput modul de organizare şi desfăşurare a activităţii, cu preocupare atît pentru asigurarea celor mai bune condiţii de viaţă şi învăţătură elevelor, cît şi pentru pregăti- Constamtin MACOVEI (Continuare In pag. a 2-a) Primii oaspeţi ai „internaţionalelor“ de înot „Squadra azzurra“ feminină va fi bine reprezentată — declară fostul recordman european al delfinilor, Bubi Denerbein Sosită cu o intirziere de aproape patru ore, cursa de Roma a adus aseară în Capitală primii oaspeţi ai „internaţionalelor“ — lotul înotătoarelor italiene : Rosamaria Tricarico, Marta Palmieri, Marina Di Tomassi, Mietta Strumolo, Patricia Pasetti şi Daniela Tomassini însoţite de celebrul Bubi Denerlein, fostul recordman european al delfinilor. La o oră după sosire, cele şase componente ale Squadrei azzurra se aflau deja in apa piscinei de la 23 August pentru cîteva serii de lungimi. Prilej bun pentru a ne întreţine cu antrenorul lor, prezent pentru a doua oară la acest tradiţional rendez-vous de primăvară. „îmi pare rău că nu am putut veni cu întreaga echipă feminină — t nc-a declarat Deperlein, nieazzi şi Ponesia sfnit pomivi, ini cam garis, Spiitoni şi Piotti nu au putut face deplasarea. Totuşi, fetele prezente vor putea oferi o mostră a posibilităţilor de care dispune la această oră inotul feminin din Italia. In ciuda faptului că pentru cele mai multe dintre ele va fi primul start din acest an intr-un bazin de 30 m (la noi in ţară se concurează iarna numai în piscine de 25 m) şi vîrful formei sportive le este planificat abia pentru mijlocul lui aprilie...“ • Aseară a sosit in Capitală şi totul sportivilor polonezi. Celelalte delegaţii sunt aşteptate In cursul zilei de azi. • Tot în cursul zilei de ieri s-au primit şi înscrierile nominale ale înotătorilor sovietici, care vor alcătui cea mai numeroasă delegaţie : Ludmila Porubalko şi Natalie Kiseleva, două brasiste creditate cu timpi sub 1:18,0, V. Giliarov, un sprinter de 55,0, A. Trofimov, G. Nikulcin, V. Sahov (craulişti), Ludmila Pogorelova (64.0—loc m liber), Ludmila Sukan, Nina Konstantinova, Tatiana Afanasieva şi Tatiana Liliakova (71.0 —100 m delfin). Înotătorii de la Steaua la ultimul antrenament. Serii de starturi, întoarceri — nici un amănunt nu este neglijat atunci cină vizezi performanţe înalte. Foto : A. NEAGU Hramnări despre Liceul de gimnastică din Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej In sala de gimnastică se munceşte intens, o mişcare se repel:1şte zeci de ori... Psihologia de altitudine „Efectul Murait“ Profesorul elveţian Murait s-a făcut cunoscut în lumea ştiinţei prin fundamentarea unei ramuri noi a psihologiei, care se ocupă de modificările intervenite în comportamentul oamelor sub influenţa altitudinii şi care a căpătat denumirea de psihologie de altitudine. Studiile învăţatului elveţian au şi fost folosite cu succes la pregătirea personalului aviatic şi a cosmonauţilor. Mai recent, aceste studii au stîrnit interes şi în cercurile sportive cu prilejul marilor competiţii desfăşurate la altitudini neobişnuite în speţă Jocurile Olimpice din Mexic. Sunt interesaţi în primul rind alpiniştii, schiorii concurînd la probe alpine pe pistei de altitudine iar acum şi fotbaliştii care trebuie să înfrunte efectele altitudinii, pe terenurile situate cu mulţi metri deasupra mării din Columbia, Peru, Mexic şi alte ţări. Altitudinea se manifestă asupra comportamentului sub forma „efectului Murait“, numit astfel după profesorul elveţian, care l-a descoperit. Iată descrierea unei experienţe simple şi sugestive întreprinse de acest cercetător. O persoană supusă testului primeşte două flacoane de lichid marcate A şi B. Gustînd lichidul din cele două flacoane într-o legalitate situată la 800 m altitudine, constată că ambele conţin apă curată, plăcută, fără nici un gust. Persoana testată este urcată apoi cu un teleferic la o altitudine de 3000 m. Gustînd aici din nou lichidul din cele două flacoane, va constata că flaconul A conţine apă puternic îndulcită, iar flaconul B, apă sărată. Coborînd din nou la locul de plecare şi gustînd lichidul din flacoane va constata acelaşi lucru ca la început : apă curată, fără nici un gust, în ambele flacoane. Explicaţia experienţei este N. BRAŞOVEANU (Continuare in pag. a 4-a) aaaaq PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VAi „Memorialul Podubnii" La marele concurs internaţional de lupte greco-romane, „Memorialul Podubnîi“, care va avea loc la Rostov pe Don, în zilele de 3—5 aprilie participă 4 sportivi români : 1. Baciu, I. Cibu, M. Vlad şi C. Penciu. In pag. a 4-a Corespondența trimisului nostru special la campionatele europene de tenis de masă Săptămînile următoare in sportul Lunile următoare se anunţă extrem de bogate in competiţii interne şi internaţionale de mare anvergură. Pe lingă amplele relatări de la aceste evenimente, în trimestrul următor ziarul sportuluişi propune să ofere cititorilor săi cîteva materiale de majoră însemnătate, între care : CE FACEM CU TIMPUL NOSTRU LIBER? Duminical, o pagină dedicată preocupărilor sportive de agrement : TURISM, AUTOMOBILISM, VINĂTOARE, PESCUIT. Ancheta internationala „PE CE TERENURI JUCĂM IN CUPA DAVIS?“ TOATE DRUMURILE DUC ÎN MEXIC! Prezentarea, in extenso, a ediţiei mexicane a campionatului mondial de fotbal : • Ample reportaje de la faţa locului, de la Guadalajara, locul de disputare a grupei a II-a a mondialelor ; • Parada marilor vedete ale campionatelor, de la Leonidas, Andrade şi Schiafino, pînă la Sivorl, Iaşin, Pelé, trecind pe la Di Stefano, Kopa şi Fritz Walter ; • „Galeria dirijorilor“ — trecere în revistă a celor mai vestiţi antrenori ai ultimilor 40 de ani ; • Amintiri ale foştilor internaţionali români prezenţi la primele ediţii ale campionatelor mondiale ; OLIMPISMUL LA ORDINEA ZILEI — Un amplu documentar despre controversata problemă a statutului sportivului amator . — „Bătălia de la Amsterdam" — o serie de reportaje în jurul sesiunii C.I.O. din luna mai, care va decide sediile Jocurilor Olimpice din 1976. înaintea încheierii sezonului hocheistic intern in Capitală. „CUPA SPERANJELOR“ C aMPIMET REPUBLICANE PENTRU JUNIORI ŞI SENIORI „Palatul de gheaţă“ din parcul sportiv „23 August“ va fi, începînd de sîmbătă, scena unui festival hocheistic de mari proporţii. Timp de aproape două săptâmîni, de dimineaţa şi pînă noaptea tîrziu, vor evolua pe luciul gheţii hocheişti aparţinînd a trei generaţii : juniorii mici, juniorii mari şi seniorii. Pentru fiecare din aceste categorii va avea loc cste o competiţie, tur-retur : „Cupa speranţelor“ pentru cei mai mici şi campionatele republicane pentru ceilalţi. In ceea ce-i priveşte pe seniori este vorba, de fapt, de reluarea campionatului ţării a cărei primă manşă s-a desfăşurat în iarnă la Poiana Braşov. In „Cupa speranţelor“ participă „ patru formaţii! Dinamo şi Constructorul Bucureşti, Metalul Rădăuţi şi Şcoala sportivă Miercurea Ciuc. La juniori sunt angrenate în întrecere cinci echipe, două din Bucureşti (Steaua şi Şcoala sportivă nr. 2) şi cîte una din Gheorghieni, Miercurea Ciuc şi Rădăuţi. In competiţia seniorilor iau par(Continuare în pag. a 2-a) ...Şi pucul va aluneca din nou pe luciul gheţii. BALCANIADA SCHIORILOR Schiorii români Dan Cristea, Gh. Vulpe, V. Brenci, Al. Bogdan, P. Ivănescu, M. Bălan (probe alpine), V. Papuc, Gh. Giuniţă, N. Voicu, N. Vestea şi N. Cojocaru (fond) au plecat în Turda pentru a participa, sîmbătă şi duminică in staţiunea Uludag, la ediţia a IlI-a a Campionatului Balcanic. Trecutele ediţii au avut loc pe Vitoşa (1968) şi la Poiana Braşov (1969). RUGBYUL NOSTRU DE DUMINICĂ Duminică de duminică, pe soare sau ploaie, rugbyştii celor douăsprezece divizionare evoluează in faţa puţinilor, dar fidelilor lor suporteri. Etapă de etapă campionatul se îndreaptă spre linia de sosire. Apele par a se limpezi, deşi mai avem de aşteptat două luni pînă la decernarea laurilor. Griviţenii işi menţin, pînă atunci, principalii urmăritori la o distanţă apreciabilă, fiind — chiar şi cu opt etape Înaintea finalului — consideraţi campioni. La subsol, Progresul este iremediabil pierdută, studenţii clujeni răpindu-le acum trei zile ultimele speranţe — şi aşa mai mult teoretice — de a rămine în prima categorie (imaginea de mai sus a fost surprinsă de colaboratorul nostru THEODOR ROIBU, la aceasta partidă). Duminică de duminică, etapă de etapă, campionatul de rugby se stinge asemenea unor tăciuni acoperiţi de cenuşă. Se cuvine — credem — un suflu puternic care s-o împrăştie, redindu-i acestui sport întreaga strălucire. ÎMPOTRIVA PREDICILOR xistă numeroase mărturii, la noi şi aiurea, despre dezinteresul unor tineri faţă de educaţia fizică, faţă de mişcare şi de alternativa de a petrece o parte din timpul liber în spaţii naturale. Nu este un dezinteres absolut, dar o distanţare şi nişte preferinţe contrarii sunt pregnante. Chiar în situaţia cînd reprezentanţilor tinerei generaţii li se oferă condiţii bune pentru realizarea unei educaţii fizice complete. Dezinteresul acesta este un dat al mentalităţii. Toată ambianţa omului societăţii moderne hipertehnicizate propagă cultul comodităţii. Un cult acaparant, moleşitor, căruia individul i se sustrage anevoie, chiar dacă la un moment dat i s ar opune prin voinţă. Şi ataşamentul faţă de natură s-a diluat. Farmecul naturii e concurat de farmecul interioarelor. În plus, natura a fost îndepărtată, o găsim dincolo de marginea oraşelor şi uneori la distanţe destul de mari. Ca să ajungi acolo este necesar un mijloc de transport. Sau îţi lipseşte şi atunci nu te duci, sau îl ai şi atunci el însuşi te sustrage naturii. Educaţia fizică, aşa cum se predă astăzi, seamănă foarte mult cu cea predată acum cîteva decenii. Dacă mo- I dalitatea de atunci corespundea urnei I anumite stări de spirit proprii generaţiilor vremii, astăzi mentalitatea tinerilor a evoluat în structură şi neaderenţa de- 1 vine firească. O educaţie fizică bazată pe o desfăşurare rigidă, pe canoane, pe principiul „unul execută şi ceilalţi privesc, aşteptîndu-şi rîndul", pe o disciplină formală, e respinsă de tineretul prezentului, aflat în căutarea unor valori mai profunde şi ironic faţă de tot ce tinde să mecanicizeze omul. Tinerii manifestă interes cu precădere pentru sportul de performanţă. Sau vor sa ajuţigu Uimpio■ . i Sau ii interesează prea puţin sau nu îi interesează de loc educaţia fizică. Gustul pentru performanţa sportivă derivă dintr-o fascinaţie generală faţă de excepţie, de extraordinar, faţă de tot ce se ridică cît mai sus deasupra liniei obişnuitului. Azi nu se mai întîlneşte nici sentimentalismul care asigura coeziunea vechilor grupări sportive. Foştii membri ai cluburilor de acum 20—30 de ani observă, de cîte ori cu ocazia, acest fenomen de involuţie afectivă. In prezent, chiar jucătorii echipelor mari se întîlnesc şi se despart după programul riguros al antrenamentelor sau meciurilor. Prietenia lor nu are profunzime, iar necesitatea de a întreţine legături amicale strînse se manifestă în alte cercuri decît grupul coechipierilor. în fond, a dispărut atmosfera de intensă comuniune afectivă şi spirituală chiar în cadrul grupurilor artistice, altădată atît de răspîndite, de omogene şi de rezistenţe. Toate acestea sînt fenomene pe care degeaba le vom ignora sau eticheta drept simptome împotriva cărora trebuie luptat prin constrîngere şi critică. Ele sînt generate de structuri psihice apărute în urma unor influenţe complexe şi nici nu trebuie măcar considerate date negative, periculoase, pîngoritoare ale unor vechi valori. Nu ne referim la toate componentele conduitei unor tineri. Faţă de unele dintre ele, faţă de stridenţe, este necesară o poziţie de neacceptare. Dar dezinteresul faţă de educaţia fizică trebuie înţeles în mecanismul său intim şi corectat prin măsuri încărcate de inteligenţă, de adevăr ştiinţific şi de subtilitate psihologică. Deschiderea către educaţie fizică trebuie refăcută şi întreţinută, dar altfel decît înainte. Trebuie realizat un mare coeficient de atractivitate, dar cu mijloace de seducţie, a căror vigoare să fie cel puţin egală cu cea a televiziunii, a filmului, a barului de zi, a magnetofonului, a dansului modern, a automobilului etc. Predicile despre binefacerile educaţiei fizice trezesc în tineri sentimentul că ascultă un părinte care nu-i înţelege. Atunci fac rezistenţă şi refuzul lor intim se consolidează. Preferinţele lor pot fi salutar influenţate numai printr-un dialog de încredere şi de stimă reciprocă. Răspunsul la peste imperative poate veni nu numai din zona empirică a fiecărui specialist, ci mai ales dintr-o cercetare ştiinţifică adecvată. Romulus BALABAN E UT ÎNCHIDEREA* EDIŢIEI ASEARĂ, LA MADRID ROMÂNIA-SPANIA 2017, la handbal tineret MADRID, 31 (prin telefon de la Călin Antonescu).^n drum spre ţară, reprezentativa de handbal tineret a României, încununată cu o seară înainte de laurii „Cupei latine", a acceptat invitaţia federaţiei spaniole de specialitate de a diputa la Madrid un joc amical în compania echipei similare a ţării gazdă. După o primă repriză echilibrată — 8—8 —, jucătorii români, deşi marcaţi de oboseala turneului de la Lisabona, s-au desprins de adversari, reuşind o nouă prestigioasă victorie: 20—17. O notă specială pentru Bota şi Stef, care au marcat 6 şi, respectiv, 4 goluri. Spasski cîştigă in 19 mutări (!) şi... U.R.S.S.—Restul lumii 7 5 Aseară, în turul II, Spasski, cu negrele, a obţinut o victorie fulgerătoare, în 19 mutări, la Larsen. Botvinnik a remizat cu Matulovici. Celelalte partide se joacă. La masa a 3-a Fischer are un pion în plus la Petrosian. Citiţi în pagina a 4-a un reportaj al trimisului nostru special