Sportul, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 860-889)

1970-04-01 / nr. 860

FAMILIA GIMNASTICII Intre prezent si viitor De mai bine de o jumătate de an, în terminologia noastră sportivă a apărut o nouă for­mulare : „Liceul de gimnasti­că din Oraşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej“. Binecunoscut în familia gimnasticii şi cu des­tulă aproximaţie în cea mare, a­ sportului, Liceul de gim­nastică rămîne, totuşi, o­­ ne­cunoscută pentru masa iubi­torilor de sport. De ce a fost creat un asemenea liceu ? Ce-şi propune el ? De ce tocmai în oraşul moldovean şi nu în alt colţ al ţării ? Pe cinci viitoa­re campioane ale ţării de la Liceul de gimnastică ? — Iată doar cîteva din întrebările pe care şi le vor fi pus cei care au auzit de existenţa lui Bineînţeles, la Începutul a­­nului şcolar 1969—1970, cind Liceul şi-a Început, practic, activitatea, răspunsurile la toa­te aceste întrebări şi, poate, la multe altele, ar fi fost mai greu de formulat Mai greu, pentru procentul ridicat de in­certitudine care marchează ori­ce început, mai greu pentru numeroasele căutări caracte­ristice unui colectiv de entu­ziaşti, mai greu pentru cite alte motive. Acum, însă, oa­menii şi lucrurile «s-au aşezat, problemele muncii şi activităţii s-au cristalizat, cele mai mul­te dintre obstacolele şi difi­cultăţile startului au fost de­păşite. Se poate încerca, deci, o investigaţie în viaţa Interioa­ră a Liceului, a acestei fa­milii de aproape 200 de mem­bri, ce-şi propune să contri­buie în modul cel mai direct la redresarea gimnasticii femi­nine româneşti TRIUMFUL UNEI IDEI Căutîndu-se explicaţii pen­tru succesele de acum 10—15 ani ale gimnasticii noastre fe­minine, s-a con­statat, între alte­le, şi faptul că componentele de atunci ale repre­zentativei s-au af­lat şi au lucrat mult timp împre­ună, beneficiind de condiţii de an­trenament supe­rioare celor de la cluburile sau aso­ciaţiile de unde ele proveneau. Deoarece, în ulti­mul timp, în tot mai multe ţări eu­ropene, dintre cele cu rezultate remarcabile în gimnastică, s-a impus ideea pre­gătirii in colective mai largi, s-a a­­vansa­t­­ şi la noi forurilor compe­tente sugestia creării unei uni­tăţi de pregătire sportivă superioa­ră, considerată,în prezent, cea mai înţeleaptă măsură pentru cîştigarea poziţiilor pierdute în ierarhia mondială. Cu destule ezitări­­justifica­te, poate, avîndu-se în vedere numeroasele probleme ridicate de înainţarea unui asemenea liceu ( cu elevi şi cadre di­dactice sportive din întreaga ţară), ideea a impus pînă la urmă. Federaţia de specialita­te, cu sprijinul C.N.E.F.S. şi al Ministerului Invăţămîntului, a conceput modul de organi­zare şi desfăşurare a activită­ţii, cu preocupare atît pentru asigurarea celor mai bune con­diţii de viaţă şi învăţătură elevelor, cît şi pentru pregăti- Constamtin MACOVEI (Continuare In pag. a 2-a) Primii oaspeţi ai „internaţionalelor“ de înot „Squadra azzurra“ feminină va fi bine reprezentată — declară fostul recordman european al delfinilor, Bubi Denerbein Sosită cu o intirziere de aproape patru ore, cursa de Roma a adus aseară în Capitală primii oaspeţi ai „internaţionalelor“ — lotul îno­tătoarelor italiene : Rosamaria Tricarico, Marta Palmieri, Marina Di Tomassi, Mietta Strumolo, Pa­tricia Pasetti şi Daniela Tomassini însoţite de celebrul Bubi Dener­­lein, fostul recordman european al delfinilor. La o oră după sosire, cele şase componente ale Squa­­drei azzurra se aflau deja in apa piscinei de la 23 August pen­tru cîteva serii de lungimi. Prilej bun pentru a ne întreţine cu an­trenorul lor, prezent pentru a doua oară la acest tradiţional rendez-vous de primăvară. „îmi pare rău că nu am putut veni cu întreaga echipă feminină — t nc-a declarat Deperlein, nieazzi şi Ponesia sfnit pomivi, ini cam garis, Spiitoni şi Piotti nu au putut face deplasarea. Totuşi, fe­tele prezente vor putea oferi o mostră a posibilităţilor de care dispune la această oră inotul fe­minin din Italia. In ciuda faptu­lui că pentru cele mai multe din­tre ele va fi primul start din acest an intr-un bazin de 30 m (la noi in ţară se concurează iarna numai în piscine de 25 m) şi vîrful formei sportive le este planificat abia pentru mijlocul lui aprilie...“ • Aseară a sosit in Capitală şi totul sportivilor polonezi. Celelalte delegaţii sunt aşteptate In cursul zilei de azi. • Tot în cursul zilei de ieri s-au primit şi înscrierile nominale ale înotătorilor sovietici, care vor alcătui cea mai numeroasă dele­gaţie : Ludmila Porubalko şi Na­talie Kiseleva, două brasiste cre­ditate cu timpi sub 1:18,0, V. Gi­liarov, un sprinter de 55,0, A. Tro­fimov, G. Nikulcin, V. Sahov (craulişti), Ludmila Pogorelova (64.0—loc m liber), Ludmila Sukan, Nina Konstantinova, Tatiana Afa­nasieva şi Tatiana Liliakova (71.0 —100 m delfin). Înotătorii de la Steaua la ultimul antrenament. Serii de starturi, întoarceri — nici un amănunt nu este neglijat atunci cină vizezi performanţe înalte. Foto : A. NEAGU Hramnări despre Liceul de gimnastică din Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej In sala de gim­nastică se munceşte intens, o mişcare se repel:1­şte zeci de ori... Psihologia de altitudine „Efectul Murait“ Profesorul elveţian Murait s-a făcut cunoscut în lumea ştiinţei prin fundamentarea unei ramuri noi a psihologiei, care se ocupă de modificări­le intervenite în comporta­mentul oame­lor sub influ­enţa altitudinii şi care a că­pătat denumirea de psihologie de altitudine. Studiile învăţa­tului elveţian au şi fost folo­site cu succes la pregătirea personalului aviatic şi a cos­monauţilor. Mai recent, aceste studii au stîrnit interes şi în cercurile sportive cu prilejul marilor competiţii desfăşura­te la altitudini neobişnuite în speţă Jocurile Olimpice din Mexic. Sunt interesaţi în pri­mul rind alpiniştii, schiorii concurînd la probe alpine pe pistei de altitudine iar acum şi fotbaliştii care trebuie să în­frunte efectele altitudinii, pe terenurile situate cu mulţi metri deasupra mării din Co­lumbia, Peru, Mexic şi alte ţări. Altitudinea se manifestă a­­supra comportamentului sub forma „efectului Murait“, nu­mit astfel după profesorul el­veţian, care l-a descoperit. Iată descrierea unei experienţe simple şi sugestive întreprin­se de acest cercetător. O persoană supusă testului primeşte două flacoane de li­chid marcate A şi B. Gustînd lichidul din cele două flacoa­ne într-o legalitate situată la 800 m altitudine, constată că ambele conţin apă curată, plăcută, fără nici un gust. Persoana testată este urcată apoi cu un teleferic la o alti­tudine de 3000 m. Gustînd aici din nou lichidul din cele două flacoane, va constata că fla­conul A conţine apă puternic îndulcită, iar flaconul B, apă sărată. Coborînd din nou la locul de plecare şi gustînd li­chidul din flacoane va con­stata acelaşi lucru ca la în­ceput : apă curată, fără nici un gust, în ambele flacoane. Explicaţia experienţei este N. BRAŞOVEANU (Continuare in pag. a 4-a) aaaaq PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VAi „Memorialul Podubnii" La marele concurs inter­naţional de lupte greco-ro­­mane, „Memorialul Podub­­nîi“, care va avea loc la Rostov pe Don, în zilele de 3—5 aprilie participă 4 spor­tivi români : 1. Baciu, I. Cibu, M. Vlad şi C. Penciu. In pag. a 4-a Corespondența trimisului nostru special la campionatele europene de tenis de masă Săptămînile următoare in sportul Lunile următoare se anunţă extrem de bogate in competiţii interne şi internaţionale de mare anver­gură. Pe lingă amplele relatări de la aceste eveni­mente, în trimestrul următor ziarul sportulu­işi propune să ofere cititorilor săi cîteva materiale de majoră însemnătate, între care : CE FACEM CU TIMPUL NOSTRU LIBER? Duminical, o pagină dedicată preocupă­rilor sportive de agrement : TURISM, AU­TOMOBILISM, VINĂTOARE, PESCUIT. Ancheta internationala „PE CE TERENURI JUCĂM IN CUPA DAVIS?“ TOATE DRUMURILE DUC ÎN MEXIC! Prezentarea, in extenso, a ediţiei mexicane a cam­pionatului mondial de fot­bal : • Ample reportaje de la faţa locului, de la Guada­lajara, locul de disputare a grupei a II-a a mon­dialelor ; • Parada marilor vedete ale campionatelor, de la Leonidas, Andrade şi Schiafino, pînă la Sivorl, Iaşin, Pelé, trecind pe la Di Stefano, Kopa şi Fritz Walter ; • „Galeria dirijorilor“ — trecere în revistă a celor mai vestiţi antrenori ai ultimilor 40 de ani ; • Amintiri ale foştilor internaţionali români pre­zenţi la primele ediţii ale campionatelor mondiale ; OLIMPISMUL­­ LA ORDINEA ZILEI — Un amplu documentar des­pre controversata problemă a sta­tutului sportivului amator . — „Bătălia de la Amsterdam" — o serie de re­portaje în jurul sesiunii C.I.O. din luna mai, care va decide sediile Jocurilor Olimpi­ce din 1976. înaintea încheierii sezonului hocheistic intern in Capitală. „CUPA SPERANJELOR“ C aMPIMET REPUBLICANE PENTRU JUNIORI ŞI SENIORI „Palatul de gheaţă“ din parcul sportiv „23 August“ va fi, începînd de sîmbătă, scena unui festival hocheistic de mari proporţii. Timp de aproape două săptâ­­mîni, de dimineaţa şi pînă noaptea tîrziu, vor evolua pe luciul gheţii hocheişti aparţinînd a trei generaţii : juniorii mici, juniorii mari şi seniorii. Pentru fiecare din aceste categorii va avea loc cste o com­petiţie, tur-retur : „Cu­pa speranţelor“ pentru cei mai mici şi cam­pionatele republicane pentru ceilalţi. In ceea ce-i priveşte pe seniori este vorba, de fapt, de reluarea campionatului ţării a cărei primă manşă s-a desfăşurat în iarnă la Poiana Bra­şov. In „Cupa speranţe­lor“ participă „ patru formaţii! Dinamo şi Constructorul Bucureşti, Metalul Rădăuţi şi Şcoala sportivă Miercu­rea Ciuc. La juniori sunt angre­nate în întrecere cinci echipe, două din Bucu­reşti (Steaua şi Şcoala sportivă nr. 2) şi cîte una din Gheorghieni, Miercurea Ciuc şi Rădăuţi. In compe­tiţia seniorilor iau par­(Continuare în pag. a 2-a) ...Şi pucul va aluneca din nou pe luciul gheţii. BALCANIADA SCHIORILOR Schiorii români Dan Cris­­tea, Gh. Vulpe, V. Brenci, Al. Bogdan, P. Ivănescu, M. Bă­lan (probe alpine), V. Papuc, Gh. Giuniţă, N. Voicu, N. Ves­­tea şi N. Cojocaru (fond) au plecat în Turda pentru a participa, sîmbătă şi dumi­nică in staţiunea Uludag, la ediţia a IlI-a a Campionatului Balcanic. Trecutele ediţii au avut loc pe Vitoşa (1968) şi la Poiana Braşov (1969). RUGBYUL NOSTRU DE DUMINICĂ Duminică de duminică, pe soare sau ploaie, rugbyştii celor douăsprezece divi­zionare­­ evoluează in faţa puţinilor, dar fidelilor lor suporteri. Etapă de etapă cam­pionatul se îndreaptă spre linia de sosire. Apele par a se limpezi, deşi mai avem de aşteptat două luni pînă la decernarea lau­rilor. Griviţenii işi menţin, pînă atunci, principalii urmăritori la o distanţă aprecia­bilă, fiind — chiar şi cu opt etape Înaintea finalului — consideraţi campioni. La subsol, Progresul este iremediabil pierdută, stu­denţii clujeni răpindu-le acum trei zile ulti­mele speranţe — şi aşa mai mult teoretice — de a rămine în prima categorie (imagi­nea de mai sus a fost surprinsă de cola­boratorul nostru THEODOR ROIBU, la a­­ceasta partidă). Duminică de duminică, etapă de etapă, campionatul de rugby se stinge asemenea unor tăciuni acoperiţi de cenuşă. Se cuvine — credem — un suflu puternic care s-o îm­prăştie, redindu-i acestui sport întreaga strălucire. ÎMPOTRIVA PREDICILOR­ xistă numeroase mărturii, la noi şi aiurea, despre dezin­teresul unor tineri faţă de educaţia fizică, faţă de miş­care şi de alternativa de a petrece o parte din timpul liber în spaţii naturale. Nu este un­­ dezinteres absolut, dar o distanţare şi­­ nişte preferinţe contrarii sunt pregnante. Chiar în situaţia cînd reprezentanţilor­­ tinerei generaţii li se oferă condiţii­­ bune pentru realizarea unei educaţii fizice complete. Dezinteresul acesta­­ este un dat al mentalităţii. Toată am­bianţa omului societăţii moderne hiper­­tehnicizate propagă cultul comodităţii. Un cult acaparant, moleşitor, căruia individul i se sustrage anevoie, chiar dacă la un moment dat i s ar opune prin voinţă. Şi ataşamentul faţă de natură s-a diluat. Farmecul naturii e concurat de farmecul interioarelor. În plus, natura a fost îndepărtată, o gă­sim dincolo de marginea oraşelor şi uneori la distanţe destul de mari. Ca să ajungi acolo este necesar un mijloc de transport. Sau îţi lipseşte şi atunci nu te duci, sau îl ai şi atunci el însuşi te sustrage naturii. Educaţia fizică, aşa cum se predă astăzi, seamănă foarte mult cu cea predată acum cîteva decenii. Dacă mo- I dalitatea de atunci corespundea urnei I anumite stări de spirit proprii generaţi­ilor vremii, astăzi mentalitatea tinerilor a evoluat în structură şi neaderenţa de- 1 vine firească. O educaţie fizică bazată pe o desfăşurare rigidă, pe canoane, pe­­ principiul „unul execută şi ceilalţi pri­vesc, aşteptîndu-şi rîndul", pe o disci­plină formală, e respinsă de tineretul prezentului, aflat în căutarea unor va­lori mai profunde şi ironic faţă de tot ce tinde să mecanicizeze omul. Tinerii manifestă interes cu precă­dere pentru sportul de performanţă. Sau vor sa ajuţigu Uimpio■ . i­ Sau ii interesează prea puţin sau nu îi inte­resează de loc educaţia fizică. Gustul pentru performanţa sportivă derivă dintr-o fascinaţie generală faţă de ex­cepţie, de extraordinar, faţă de tot ce se ridică cît mai sus deasupra li­niei obişnuitului. Azi nu se mai întîlneşte nici senti­mentalismul care asigura coeziunea ve­chilor grupări sportive. Foştii membri ai cluburilor de acum 20—30 de ani observă, de cîte ori cu ocazia, acest fenomen de involuţie afectivă. In pre­zent, chiar jucătorii echipelor mari se întîlnesc şi se despart după progra­mul riguros al antrenamentelor sau meciurilor. Prietenia lor nu are pro­funzime, iar necesitatea de a întreţine legături amicale strînse se manifestă în alte cercuri decît grupul coechipie­rilor. în fond, a dispărut atmosfera de intensă comuniune afectivă şi spiri­tuală chiar în cadrul grupurilor artis­tice, altădată atît de răspîndite, de omogene şi de rezistenţe. Toate acestea sînt fenomene pe care degeaba le vom ignora sau eticheta drept simptome împotriva cărora tre­buie luptat prin constrîngere şi critică. Ele sînt generate de structuri psihice apărute în urma unor influenţe com­plexe şi nici nu trebuie măcar consi­derate date negative, periculoase, pîn­­goritoare ale unor vechi valori. Nu ne referim la toate componentele condui­tei unor tineri. Faţă de unele dintre ele, faţă de stridenţe, este necesară o poziţie de neacceptare. Dar dezinte­resul faţă de educaţia fizică trebuie înţeles în mecanismul său intim şi co­rectat prin măsuri încărcate de inteli­genţă, de adevăr ştiinţific şi de sub­tilitate psihologică. Deschiderea către educaţie fizică trebuie refăcută şi în­treţinută, dar altfel decît înainte. Tre­buie realizat un mare coeficient de atractivitate, dar cu mijloace de se­ducţie, a căror vigoare să fie cel pu­ţin egală cu cea a televiziunii, a fil­mului, a barului de zi, a magnetofo­nului, a dansului modern, a automobi­lului etc. Predicile despre binefacerile educaţiei fizice trezesc în tineri senti­mentul că ascultă un părinte care nu-i înţelege. Atunci fac rezistenţă şi re­fuzul lor intim se consolidează. Prefe­rinţele lor pot fi salutar influenţate nu­mai printr-un dialog de încredere şi de stimă reciprocă. Răspunsul la p­este imperative poate veni nu numai din zona empirică a fiecărui specialist, ci mai ales dintr-o cercetare ştiinţifică adecvată. Romulus BALABAN E ­­UT ÎNCHIDEREA*­ EDIŢIEI ASEARĂ, LA MADRID ROMÂNIA-SPANIA 20­17, la handbal tineret MADRID, 31 (prin telefon de la Călin Antonescu).^­­n drum spre ţară, reprezentativa de handbal tineret a României, încununată cu o seară înainte de laurii „Cupei latine", a acceptat invitaţia federaţiei spaniole de specialitate de a di­puta la Madrid un joc amical în compania echipei similare a ţării gazdă. După o primă repriză echilibrată — 8—8 —, jucătorii români, deşi marcaţi de oboseala turneului de la Lisabona, s-au desprins de adversari, reuşind o nouă prestigioasă victorie: 20—17. O notă specială pentru Bota şi Stef, care au marcat 6 şi, respectiv, 4 goluri.­­ Spasski cîştigă in 19 mutări (!) şi... U.R.S.S.—Restul lumii 7 5 Aseară, în turul II, Spasski, cu negrele, a obţinut o vic­torie fulgerătoare, în 19 mu­tări, la Larsen. Botvinnik a remizat cu Matulovici. Ce­lelalte partide se joacă. La masa a 3-a Fischer are un pion în plus la Petrosian. Citiţi în pagina a 4-a un reportaj al trimi­sului nostru special

Next