Sportul, mai 1970 (Anul 26, nr. 890-918)
1970-05-30 / nr. 917
Pag. 92- 9 PENTRU REFACERE ŞI RECONSTRUCŢIE GÎNDURILE UNUI COPIL Bogat (din nefericire). Încărcat cu expresii extreme, produse de situaţii-limbă, este sacul reporterului plecat în ultimele două săptămîni In ţară, in patria noastră bintuită de stihia apelor. Lupta cu apa, adeseori sinonimă cu lupta Împotriva morţii, a produs reporterului impresiile cele mai puternice pe care vreo documentare pe teren le-a lăsat vreodată. Eroismul colectiv al oamenilor a însumat nenumărate momente de vârf, cu eroi, probabil pentru totdeauna necunoscuţi. Nu unui asemenea moment am să-i consacru, totuşi, rîndurile de faţă, deşi cunosc atitea fapte petrecute în ultimele zece zii. Incit aş putea să scriu un roman... Nu ! Vreau să scriu cîteva cuvinte despre întîlnirea pe care am avut-o azi, în cartierul Silvaş, la una din taberele sinistraţilor din Judeţul Arad, cu un băiat de 14 ani, pe nume Viorel Costaş. Aici, într-un cort primit din R.D. Germană, locuieşte împreună cu familia sa, tatăl, Grigore Costaş, electrician la U.V.A., mama, Maria Costaş, casnică, şi doi fraţi, Constantin şi Victor, elevi. L-am Intîlnit ducind mamei alimentele care se dau celor sinistraţi. Tatăl său era la servici, fraţii erau la şcoală. „Eu am cursul după-amiază — mi-a spus Viorel. Mi-am făcut lecţiile şi acum o ajut pe mama*. Asigurându-mă că şi-a pregătit toate temele pentru după-amiază, Viorel s-a oferit să-mi prezinte tabăra sinistraţilor. „Aici sint corturile americane, trimise tocmai din Chicago, astea in care stăm noi sint din R.D.G., dincolo sint vagoanele-rulotă, in fiecare din ele locuiesc cite două familii... — Cum se doarme aici ? — l-am întrebat pe Viorel. — Eu am dormit dus. Mamii i-a fost, însă, cam frig. Plouă mereu, ăsta-i necazul. Dar nu ţine mult. Am auzit că un curind o să ne dea casă nouă. Pină atunci, rezistăm noi. Bătălia cea mare a trecut... — Cum ţi s-a părut „bătălia cea mare ?“ — cum o numeşti tu, Viorele. — Am învăţat în cîteva zile cit în ani de şcoală. Oamenii noştri s-au arătat adevăraţi urmaşi ai lui Mihai Viteazul. Am văzut cu ochii mei soldaţi-eroi luptind cu moartea, salvîndu-ne pe noi de la moarte. Am văzut grija celorlalţi oameni pentru noi. Toate astea n-am să le uit. — Gîndurile unui copil de 14 ani... Marius POPESCU ... Rănile sunt adinei. Haotica dezlănţuire a apelor a încrustat urme ca de fier înroşit nu numai pe chipurile oamenilor, ci şi pe numeroase unităţi economice ale Mediaşului, deteriorînd maşini şi utilaje, stagnînd producţia. Multă vreme nu mi se vor şterge din memorie imaginile înregistrate, timp de o zi şi o noapte, cît am stat la Mediaş : uzina „Automecanica“ complet inundată, instalaţiile uzinelor textile „Tîrnava“ acoperite de un strat de mîl gros de peste 30 de centimetri. Uzina electrică total paralizată, întreg acest cortegiu de duble nenorociri (să reţinem că oraşul a fost inundat de două ori) nu a înfrînt, însă, nici măcar pentru un moment voinţa oamenilor de a reface totul. Un uriaş elan creator s-a declanşat la chemarea partidului şi munca de reconstrucţie se desfăşoară cam cu maximum de intensitate. Se lucrează la curăţirea locuinţelor care au fost inundate şi din care apa s-a retras. Casele avariate sunt refăcute. Au fost formate echipe speciale de zidari, dulgheri, instalatori. Oameni care cu două săptămîni în urmă ţineau condeiul în mină, ocupîndu-se de contabilitatea vreunei întreprinderi, acum mînuiesc mistria şi bidineaua ... Voinţa de a reface oraşul este unanimă. Elevii şcolilor generale şi ai liceelor au devenit, prin forţa împrejurărilor, ajutori de zidari, specialişti în evacuarea apelor. Fără să fi învăţat vreodată, ei ştiu acum ce este şi cum funcţionează un aspersor sau o vidanjeză. Părinţii lor — intr-un efort unit şi o disciplină demne de toată stima — lucrează la repunerea în funcţiune a capacităţilor de producţie a întreprinderilor avariate de furia apelor. Luptînd cu greutăţi pe care nimeni nu şi le-ar fi putut închipui, oamenii-eroi ai Mediaşului au redat activităţii normale aproape toate unităţile productive. Urina electrică a fost primul obiectiv asupra căruia şi-au îndreptat eforturile. Cu excepţia cîtorva străzi, Mediaşul este iarăşi iluminat, transportul în comun a fost reluat, întreprinderea de gospodărie orăşenească prestează din nou servicii pentru populaţie. La urmele „Automecanica“ şi la întreprinderea de transportauto muncitorii nu şi-au precupeţit energiile, lucrînd cîte 16—18 ore pe zi. Municipalitatea oraşului depune eforturi susţinute pentru aprovizionarea cu alimente şi medicamente a populaţiei. Cu multă satisfacţie şi mulţumire primesc medieşenii sinistraţi ajutoarele trimise de cooperatorii din judeţ, de locuitorii altor judeţe ale ţării, ca şi ajutoarele venite din străinătate. Joi au sosit la Mediaş — din partea Crucii Roşii a R. F. a Germaniei — instalaţii de purificare a apei, 90 de corturi şi 540 de paturi expediate din S.U.A. în oraş sunt prezenţi şi specialişti ai unor firme din Italia care acordă asistenţă şi ajutor tehnic la repunerea în funcţiune a utilajelor avariate. Mediaşul trăieşte ! Mediaşul învinge ! Ion GAVRILESCU MEDIAŞUL TRĂIEŞTE! UMĂR LA UMĂR (Urmare din pag. 1 pe frontul apelor. Cei rămaşi duc şi ei o luptă eroică. In ultimele zile, din entuziasta lor activitate au rezultat 5 tone de cartoane, 4 tone de hîrtie şi 2 tone de celuloză peste plan. ...Muncitorii Uzinei Laminorul s-au angajat să realizeze, peste producţia curentă, 3 000 tone laminate, profile uşoare şi mijlocii, să obţină beneficii de 2 milioane peste cele planificate. Zilnic, aici în uzina laminariştilor, sunt înregistrate realizări ce depăşesc prevederile cu 30 90 tone laminate, cuie, lanţuri, şuruburi, nituri şi altele. ...Fabrica de ciment Stînca dă, mai mult ca înainte, zeci de tone de ciment. Uzina Progresul şi-a mărit substanţial — la peste 6 milioane lei — angajamentele de depăşire a sarcinilor de plan. ...Ţăranii din comunele Vizim, Romanu, Tudor Vladimirescu şi Traian au oferit găzduire sinistraţilor din Vădeni şi Baldovineşti. Apoi, laolaltă, au trecut la întreţinerea culturilor din zonele neafectate de viitoarea apelor. ...La C.A.P „Mircea Vodă“, 420 de cooperatori au prăşit într-o singură zi porumbul de pe 100 ha. La Tătaru 300 de ţărani au efectuat muncile agricole pe 100 ha de floarea soarelui, iar alţi 600 au prăşit porumbul. Pe pâmînturile Brăilei se lucrează din zori şi pînă-n seară pentru ca ele să rodească mai mult, să dea ţării mai multă hrană. ...Cei 2 000 de elevi, copii sinistraţi, cazaţi în internatele din Brăila, îşi continuă cursurile. „Din toate colţurile ţării sosesc ajutoare. Este acesta tabloul real al ritmului în care oamenii de lingă ape muncesc cu calm şi bărbăţie pentru a cicatriza rănile produse de dezlănţuirea naturii. O veste adusă de „Scînteia“, a încălzit şi mai mult inimile ! Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au hotărît să fie ajutată populaţia şi cooperativele agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale. Citind, feţele oamenilor se luminau. Partidul, statul îşi dovedesc încă o dată grija faţă de oameni, alină cu părintească dragoste suferinţele pricinuite de inundaţii. Grupuri, grupuri, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrîni discută cu vădită satisfacţie fiecare punct al Hotărîrii, socotesc timpul în care oamenii, graţie acestui sprijin, îşi vor vedea din nou gospodăriile întregite. In contextul acestei frăţeşti colaborări, al luptei hotărîte a tuturor cetăţenilor ţării pentru ştergerea urmelor dezastrului, al grijii neţărmurite pe care partidul o poartă fiecăruia dintre noi, îmi vin în minte cuvintele scriitorului Ştefan Bănulescu, şi mi se par a nu fi fost zămislite numai de talentul şi de simţirea lui ci şi de inimile noastre, ale tuturor: „Ne gîndim, în zilele astea, la tot ce am avut, la tot ce ne-au lăsat ca moştenire de preţ înaintaşii noştri şi la tot ce am strîns cu toţii prin ani grei de trudă şi sacrificiu fără seamăn, şi dacă încă nu ştim ce ne va rămîne din rămasul rămas, ştim că putem fi tari şi uniţi, că am ştiut să fim în aceste zile şi nopţi tragice umăr la umăr, inimă lingă inimă“. Ne îndreptăm către Dunăre, depăşind pe şoseaua mărginită de lanuri bogate, zeci de tractoare. Coloana uriaşă de forţe rulează şi ea grăbită spre punctul cel mai de sud de pe harta ţârii , oraşul Zimnicea. Prognoza hidro-meteorologică menţionează că aici apele bătrânului Danubiu sunt în creştere. In port unda a acoperit cheiul, plaja ştrandului. Hotărîre, calm, încredere în forţele proprii. Asemenea creşteri (chiar şi mai mari) a mai înregistrat fluviul în portul Zimnicea. îngrijorarea însă, este prin altă parte, la digul care apără comunele învecinate Zimnicele, Năsturelu, Gorgani. In apropiere de oraş, peste coronamentul taluzului acestui imens baraj, privim arpele ce curg paralel cu Dunărea, formînd un tot. Fluviul şi-a întins cu mult albia peste digul natural şi acum muşcă din obstacolul aşezat de oameni in calea lui. Ieri a reuşit să se infiltreze în dreptul Cantonului 3, dar a fost imediat respins, urmîndu-şi calea ocolită prin lunci. Zi şi noapte, stau de veghe cooperatori gata să intervină in orice moment. Numeroase motopompe lucrează neîntrerupt la eliminarea apei strecurate hoţeşte înspre tarlalele roditoare ale C.A.P.-urilor. Din loc în loc, patrulează cîte un tractorist povestind, dacă e întrebat, despre începuturile acestei lupte. „Veghea de noapte, ne spunea organizatorul Florea Camper, este mai grea, mai ascuţită. Dinspre apele tulburi apar, cînd şi cinci, lucruri ciudate, modificate, multiplicate de întunericul nopţii. O dată ni s-a părut că vine spre noi o plută, un buştean. Dar nu, nu putea fi aşa ceva, curentul fiind opus nouă. Am crezut apoi că e o vidră. Era un mistreţ,unul din cei mulţi care au trecut digul salvîndu-se deocamdată. Dar nu pe aceştia ii urmărim noi. Privim prin sia întunericului zbaterea căproarelor încercuite pe cite un grind şi cînd se face ziuă dăm vestire luî nea Grigore l’iatrăneagră, de la filiala de vînători din Zimnicea care le salvează, lnîndu-le în stăpînire alte pămînturi“. Se povestesc multe, noaptea, la veghe. Urechile însă deprinse cu zgomotele cîmpiei, a apelor înregistrează totul. Un zbucium de val mai mare, un întrerupt de ritm la motopompe. Dincolo se află 4 000 de hectare cu grîu, floarea soarelui, cartofi, sfeclă — întregul rod al pămîntului din fosta baltă Zimnicele. Cu screpete şi drăgi, brigăzi de tineri mecanizatori returnează Dunării (prin canalul de desecare), apa pătrunsă în această parte a digului. Din răstimpuri in răstimpuri, grupuri de tineri, veniţi pe camioane încărcate cu vaci, cu fascine împotriva apelor, descarcă — în punctele ce se preconizează a fi ameninţate — materialele de întărire a digului. Sunt sportivii comunelor, acei băieţi minunaţi gata să rezolve orice situaţie. Vasile TOFAN ZIMNICEANN PUNCTUL CEL MAI DE SUD DE PE HARTA ŢĂRII MECIUL SOLIDARITĂŢII Constantin Hîrşova, de la gazeta judeţeană „Drapelul Roşu“ ne transmite din oraşul de pe malul Begăi : „Clubul feroviarilor timişoreni a hotărît să invite pentru cîteva zile echipa Olimpia Satu Mare să-şi continue antrenamentele în Timişoara. Fotbaliştilor din Satu Mare, oraş crunt calamitat, le-a fost oferit un rînd special de echipament, confecţionat în culorile specifice clubului lor. Răspunzând cu emoţie şi bucurie scrisorii prin care echipa din Satu Mare era invitată de clubul C.F.R. Timişoara, jucătorii Olimpiei sosesc azi in oraşul de pe malul Begăi. Mîine, cele două echipe, adversare in cadrul aceleiaşi serii a diviziei naţionale B, vor disputa un meci amical, meciul solidarităţii şi omeniei, iar fondurile realizate vor fi donate sinistraţilor“. sportivii im.tiii-h r/iînniiii Organizaţiile sportive din Bucureşti (fără cluburile universitare) vor contribui pină la sfîrşitul anului cu peste 3 700 000 iei la ajutorarea zonelor lovite de inundaţii. Bilanţul provizoriu este următorul : ■ 559 071 — donaţii din salariile activiştilor sportivi ■ 217 875 — din partea sportivilor ■ 415 000 — (estimativ) manifestaţii sportive ■ 776 493 — materiale şi echipament sportiv ■ 1434 648 — economii bugetare, fără a se afecta programul de pregătire. „POPORUL ROMÂN IMI ESTE DRAG" Ieri, s-a aflat în Bucureşti dl. Ahmet Comerţ, cu soţia, care a făcut o escală în Capitală pe ruta spre Paris. Ahmet Comerţ este arbitru internaţional de box şi a fost în nenumărate rînduri oaspetele ţării noastre, apărînd între corzile ringului cu ecusonul A.I.B.A. pe cămaşă. Printre altele, el a oficiat şi la campionatele europene găzduite anul trecut de patinoarul „23 August“. „Sunt un vechi prieten al României , ne spunea, ieri, la sediul Federaţiei române de box, dl. Comerţ. Poporul român îmi este drag, pentru ospitalitatea, hărnicia şi toate virtuţile care l-au făcut admirat in întreaga lume. Am aflat cu durere în inimă despre marea nenorocire care s-a abătut asupra acestor pămînturi diriguite de minţi şi miini destoinice. Vreau, împreună cu soţia mea, să donez în favoarea celor care au avut de suferit de pe urma calamităților suma de 50 de dolari. Puţin, dar din toată inima". UN GEST Dr. Herman Krupier, conducător al secţiei de handbal S. C. Urale (R. F. a Germaniei), aflat în aceste zile la Timişoara şi luind cunoştinţă de calamităţile naturale abătute asupra unor judeţe ale patriei noastre, a hotărît să contribuie cu suma de 150 mărci vest-germane la ajutorarea sinistraţilor. De asemenea, el a vizitat căminele studenţeşti timişorene, unde sunt găzduiţi copii din Satu Mare, cărora le-a oferit dulciuri în valoare de 500 lei. ADEZIUNI LA INIŢIATIVA ARBITRILOR Dînd curs apelului făcut, arbitrii de rugby din Capitală au adresat o scrisoare ziarului, prin care consimt să doneze în folosul populaţiei sinistrate toate haremurile ce li se vor cuveni de la turneul final al campionatului naţional de juniori, precum şi cele de la jocurile de calificare pentru promovarea în divizia A. Aceeaşi hotărîre — de a oferi drepturile ce i se vor cuveni de la meciurile conduse pînă la sfîrşitul anului — a luat-o şi arbitrul de fotbal Nicolae Petriceanu, comunicînd-o ieri redacţiei. sportál Scrisoare către redacţie Am primit la redacţie, din partea Clubului sportiv al oraşului Cimpulung Muscel, o scrisoare semnată de preşedintele clubului, Al. Duţă, în care se spune: „In dorinţa de a sprijini sportivii din zonele calamitate, Clubul sportiv orăşenesc Cimpulung, jud. Argeş, organizează o tabără de pregătire şi antrenament in perioada de vară cu sportivii fruntaşi din aceste zone, oferind masă şi cazare gratuită pentru un număr de 25—30 sportivi. De asemenea, vom pune la dispoziţia acestora, în mod gratuit, bazele sportive ale clubului: sală de box şi lupte, stadion, sală de gimnastică, teren pentru handbal şi volei“. AVATARURILE PUGILISMULUI CONSTÂNŢEAN S-a scris mult despre boxul constănţean, despre succesele şi insuccesele sale, despre oamenii care-l conduc. A fost o vreme cînd pugiliştii din această parte a ţării erau excelent cotaţi pe scara valorilor naţionale, cînd antrenorii federali apelau la pugiliştii din Constanţa pentru a alcătui echipele reprezentative. De cîţiva ani, însă, flacăra boxului constanţean pîlpîie. Antrenorii, cu mici excepţii, au rămas aceiaşi : Buză, Iacobovschi, Baciu, Zănogeanu, şi mai tinerii lor colegi Teodorescu şi Văduva. Sportivii insă au dispărut unul după altul din prim planul activităţii pugilisce. Pintilie, Răgălie, Baciu, Ameth, Stoenescu, Neagu au abandonat activitatea. Alţii, cum sînt Dinu (28 de ani), Anton (27), Piţu (27), Preda (26), Şoşoiu (23) au ajuns la o virstă cînd nu le mai poţi pretinde cine ştie ce performanţe. Schimbul de mîine . Deocamdată, inexistent. In sălile asociaţiilor Portul, Energia, Voinţa, Constructorul şi, bineînţeles, la Farul sunt numeroşi copii care se iniţiază în tainele boxului, dar performanţele lor nu pot fi aşteptate decât peste ciţiva ani. Principala formaţie a Constanţei, Farul, este îmbătrânită. Antrenorii aşteaptă cu nerăbdare reîntoarcerea acasă, a boxerilor Tr. Cerchia, M. Dumitraşcu, A. Isai, V. Filip şi A. Stoianovici, pentru a putea face faţă competiţiilor viitoare. Se speră că aceştia, împreună cu Iliescu, Simionescu şi Aurel Mihai, vor salva onoarea echipei. Situaţia critică in care se găseşte acest sport, cu vechi şi frumoase tradiţii impune o analiză temeinică a cauzelor care au generat stagnarea, impune măsuri urgente şi eficiente să readucă pe linia de plutire boxul, atît de îndrăgit de localnici. Ar fi o greşeală de neiertat dacă organele sportive constănţene s-ar legăna în iluzia că rezultatul de 11—11, obţinut, nu de mult, in compania formaţiei campioane, Steaua, reflectă potenţialul ridicat al echipei Farul. Cunoscînd bine situaţia boxului din Constanţa, de care am mai avut prilejul să ne ocupăm, credem că este cazul să aducem din nou în discuţie activitatea antrenorilor. Un centru pugilistic ca cel din Constanţa, angajat an de an in importante confruntări interne şi internaţionale, nu are voie să stagneze, să aştepte salvarea din partea altora, să se cramponeze de o serie de pugilişti lipsiţi de valoare, sau îmbătrâniţi. Regresul boxului constânţean nu trebuie pus insă atit pe seama incapacităţii unor antrenori, cit pe disensiunile dintre aceştia, pe carenţele de ordin educativ chiar ale celor chemaţi să pregătească viitoarele succese. Constanţa e singurul oraş din ţară de unde ne-a fost dat să auzim că doi antrenori se bat în sală, că aceştia fumează in faţa sportivilor. Pe de altă parte, chiar şi atunci când ei înţeleg să-şi facă datoria, luind măsuri împotriva unor boxeri nedisciplinaţi, nu sunt ajutaţi de către organele sportive locale. Dimpotrivă, sancţiunile cerute de el nu sunt aplicate. Dar, cum am spus, antrenorii „au grijă“ să-şi ştirbească singuri prestigiul, favorizînd, in cele din urmă, indisciplina unora dintre membrii secţiei. Buză se va stă nu strigă şi-n dreapta că nu e ajutat, că boxerii nu-l ascultă, şi ameninţă că va pleca din Constanţa- Reconsiderînd cu obiectivitate activitatea sa, vom vedea însă că in ultimii ani el n-a descoperit nici un pugilist de autentică valoare şi că, de fapt, singurul său produs rămîne Ion Dinu. Maestrul Buză nu mai lucrează la mănuşi cu elevii săi, antrenamentele reducîndu-se la cîteva Indicaţii date colegului său Văduva. Să nu înţelegem, atunci, nemulţumirea tovarăşilor din conducerea clubului Fanai ? Exprimându-şi insatisfacţia pentru activitatea din ultimul timp a antrenorului Buză, nu de mult, preşedintele C.J.E.F.S. Constanţa ne spunea că va duce tratative cu Ştefan Iordache pentru a-l convinge să revină la conducerea echipei Farul. Cert este că echipa simte nevoia unui antrenor energic şi priceput, pentru că altfel, Farul riscă... să se stingă. Dar, a acorda in continuare, atenţia exclusiv primei echipe, fără ca şi ceilalţi antrenori care lucrează cu juniorii să fie sprijiniţi efectiv, înseamnă ca peste cîţiva ani să se ajungă la aceeaşi situaţie. Dacă pe ici pe colo a mai apărut cite un boxer talentat (cum e Simionescu, descoperit in sala Energia, sau Bursuc, la Portul), acesta este meritul exclusiv al antrenorilor Iacobovschi şi Baciu. Situaţia pare a se înviora întrucâtva, deoarece şi în secţia de juniori a Farului, tinerii sunt pregătiţi cu mai multă atenţie. 40 de copii, din totalul de 600 cîţi s-au prezentat la selecţia făcută de antrenorul Teodorescu, învaţă temeinic nobila artă. Păcat că in noua şi moderna sală în care se pregătesc „seniorii“ clubului, nu se observă aceeaşi tragere de inimă. Cu o umbră de tristeţe şi de ironie in acelaşi timp, Ion Dinu ne spunea deunăzi : „Avem sală excelentă. Boxerii insă ne lipsesc“. Fără comentarii... Romeo CALARASANU CORNEL POPA-coresp. prin. SÎMBATA ATLETISM : Centrul „23 August“, de la ora 16 : concurs de juniori categoria I, organizat de „Viitorul”. FOTBAL : Stadionul Republicii, ora 17 : Sportul studenţesc—Steaua (Cupa României) ; teren Laromet, ora 15,30 : Tehnometal Buc. — Maşini unelte Buc. (juniori) ; ora 17,30 : Tehnometal — Maşini unelte (div. C) ; teren Voinţa, ora 17,30 : Voinţa Buc. — Laromet Buc. (div. C) ; teren Autobuzul, ora 17,30 : Autobuzul Buc. — Sportul muncitoresc Buc. (div. C). CĂLĂRIE ! Baza hipică din Calea Plevnei, de la ora 15: concurs internaţional. BASCHET. Sala Dinamo, de la ora 17 : Rapid—Politehnica (f), Steaua—Dinamo Cm). CICLISM : Velodromul Dinamo, de la ora 16,30 : „Cupa Olimpia“. DUMINICA ATLETISM : Stadionul Republicii, de la orele 9 si 17: campionatele municipale pentru juniori II și III. FOTBAL : Stadionul Progresul, ora 11 : Progresul Buc.— Politehnica Galaţi (div. B) ; teren Electronica, ora 17,30 : Electronica Obor—Petrolistul Boldeşti (div. C) ; teren Voinţa, ora 13 : So sp. 2 Buc.— Petrolul Tîrgo " (juniori) ; teren Autobazuc, nu 10: Autobuzul Buc. — Rapid Buc. (juniori) ; teren Sirena, ora 17,30 : Sirena Buc — Flacăra roşie Buc. (div. C) ; teren Laromet, ora 13 : Laromet Buc. — Celuloza Călăraşi (juniori) ; teren Sportul muncitoresc, ora 13 : Sportul muncitoresc—Dunărea Giurgiu (juniori) ; stadion *,23 August“ (teren IV), ora 13 : Centrul „23 August“ — Unirea Focşani (juniori) ; teren Olimpia, ora 10 : Flacăra roşii Buc. — Voinţa Buc. (juniori). CĂLĂRIE: Baza hipică din Calea Plevnei, de la ora 9 : concurs internaţional. RUGBY. Stadionul Tineretului, de la ora 9,30 : Rapid Buc. — Cimentul Medgidia, Constructorul Buc. — Electroputere Craiova (meciuri pentru calificare în div. A. HANDBAL. Teren Giuleşti, ora 9 : Rapid—Voinţa Odorhei (f A) ; teren Progresul, ora 9: Progresul—Constructorul Timişoara (f. A) ; teren Dinamo, ora 9: Confecţia Buc. — Universitatea Timişoara (f A); teren Tineretului, ora 9 : Universitatea Buc — C.S.M. Sibiu (m A) ; ora 16,45 : Steaua— Dinamo Braşov (m A); ora 18: Universitatea Buc. — Voinţa Buc. (m.A) ; teren Voinţa, ora 9 : Voinţa—Inst Pedagogic Bacău (f B). CICLISM : Str. Cîmpinei, ora 9 : etapa a 11-a a „Cupei Municipiului Bucureşti.“ UNDE MERGEM? La recenta ediţie a „Cupei Dinamo“ a surprins, oarecum, faptul că în cea de a doua zi a întrecerilor de viteză specialişti recunoscuţi ai distanţelor de 500 şi 1000 m — în frunte cu Aurel Vernescu — erau, la Snagov, doar... spectatori. Pentru lămurirea lucrurilor ar fi, poate, îndeajuns să amintesc că regulamentul competiţiei limita — la două probe — dreptul de participare al componenţilor totului la aceste întreceri de pregătire şi verificare înaintea primelor regate internaţionale şi nu prea departe de campionatele lumii de la Copenhaga. întrebarea : „de ce numai două probe ?“ cere — şi are, intr-adevăr —, însă, şi un răspuns de fond. Se ştie că multă vreme, în dorinţa de a spori prestigiul internaţional al caiacului şi canoei, deşi numărul sportivilor de mare valoare era destul de redus, se participa la toate probele (extrem de numeroase) campionatelor europene şi mondiale, soluţia salvatoare fiind cel mai adesea înscrierea „vîrfurilor“ la cite 3—4 probe — de regulă acelea la care se trag şi serii, recalificări, semifinale... Nu o dată, aceiaşi sportivi — caiacişti şi canoîşti— au concurat atît la fond cît şi la viteză, evident o grea probă de rezistenţă şi uzură. Spre cinstea lor, campionii Snagovului — printre caria amintesc doar cîţiva : Vernescu, Nicoară, Ismailciuc, H. Ivanov, D. Ivanov, V. Calabiciov, S. Covaliov... — au făcut, de fiecare dată, dovada talentului, excelentei lor pregătiri şi a pasiunii pentru sportul caiacului şi canoei, reuşind nu numai să ,,acopere” numeroasele probe ci — surprinzător, acum la ora retrospectivei — să şi cîştige laurii europeni, ori mondiali, unii stabilind chiar recorduri in materie de... medalii (Nicoară, H. Ivanov, Vernescu etc.). Specialiştii sportului nostru, conducătorii federaţiei, au ştiut că o asemenea soluţie nu poate fi decit o rezolvare de moment, că suprasolicitarea prelungită a performerilor va duce la uzura acestora şi la descreşterea valorică a rezultatelor. De aceea, de ciţiva ani încoace se acordă o atenţie sporită măririi numărului de sportivi fruntaşi in toate probele cuprinse în regulamentul competiţiilor europene (pînă în 1969) şi mondiale. A fost destul de greu să îndeplinim acest important obiectiv, hotărîtor in mare măsură pentru progresul sportului nostru. Trebuia să ridicăm elemente noi — uneori tineri necunoscuţi, dar cu calităţi — la nivelul înaltei măiestrii a lui Vernescu sau Soiotnic, să găsim înlocuitori — cît mai mulţi — pentru dublul canoiştilor Sidorov - Calinov etc. Suntem, la această oră, bucuroşi să constatăm că după multă muncă, la care şi-au adus contribuţia însemnată antrenorii din toate cluburile cu secţii de caiac-canoe, după îndelungate căutări şi, de ce n-am spune-o, după unele eşecuri, s-a făcut un remarcabil pas înainte în direcţia eliminării unei stări de lucruri care, în ciuda unor succese de moment, ameninţa să devină un obstacol aproape de netrecut. Pentru că, în perioada la care mă refer, puţinii sportivi de mare valoare erau suprasolicitaţi nu numai la C.E. şi C.M., ci şi la regatele Internaţionale sau in competiţiile interne. Toate acestea în timp ce — consecinţă firească — tinerii caiacişti şi canoişti „umpleau“ ici-colo un gol sau îşi prelungeau aşteptarea debutului. Iată de ce la „Cupa Dinamo“ componenţii lotului care se pregătesc pentru sezonul internaţional şi pentru „mondialele” de pe pista de la Bagsvaerd, nu au mai concurat decit în maximum două probe. Sunt astăzi în loturile de caiac (băieţi şi fete) şi canoe peste 50 de sportivi care ia sau pot atinge valoriie fruntaş hor. De ce atunci, să continuăm uzarea unor campioni doar de dragul de a mări (!?) şansele unui echipaj sau altul . Va trebui să cerem tinerilor, care au acum mult mai mari posibilităţi de afirmare, să nu se bizuie numai pe talentul şi pregătirea lor de astăzi, SA MUNCEASCĂ AŞA CUM AU FACUT-O ŞI O FAC CEI MAI VALOROŞI REPREZENTANŢI AI CAIACULUI ŞI CANDEI, şi astăzi încă, după 10—15 ani de performanţe de prestigiu, adversarii cei mai temuţi ai tuturor participanţilor la campionatele lumii. Mai ales că nici unuia dintre ei nu i se va mai cere, cum i s-a cerut de atitea ori lui Aurel Vernescu, de exemplu, să lupte pentru medaliile de aur la K 1—500, K 1—1000, K2—500, K 2—1000, sau ştafetă.» Marile performanţe pot şi trebuie să fie realizate, în sportul nostru, PRIN CONTRIBUŢIA ÎNTREGII ECHIPE. Este ceea ce ar însemna pentru noi, înainte de toate, un important succes la „mondialele” din acest an. Radu HUŢAN Si “I DE CE NUMAI DOUĂ PROBE? Nr. 917 (6351) H tfflKrv Iff SL mMMm H TM llnIi !_ IMPORTANTE PRECIZĂRI ADUSE REGULAMENTULUI „Cupa României“ la cină, competiţie care angrenează an de an tot mai multe echipe, a ajuns în faza finală. Printre măsurile luate pentru buna desfăşurare a ultimelor meciuri se numără şi precizările făcute de colegiul central de arbitri pe marginea unor paragrafe din regulament. Astfel, articolele și alineatele de mai jos au fost modificate după cum urmează : Articolul 9, al. 4 — Dacă un jucător al echipei de la „bătaie“ aflat in teren se accidentează, cu aprobarea arbitrului principal poate fi înlocuit cu o rezervă, care va începe jocul, fie din spaţiul în care s-a produs accidentul, fie din spatele liniilor de plecare sau întoarcere, după cum se găsea în culoarul de ducere sau de întoarcere. Articolul 32, pct. 9, al. 6 şi articolul 34, al. X — Dacă mingea bătută este prinsă direct de unul dintre jucătorii de la „prindere“, înainte de a atinge pămîntul şi fără să fi trecut linia de fund, sau dintr-o pasă, din voie sau ricoşare, „prinsul la mijloc" este valabil. Dacă In zona de trei sferturi, mingea este prinsă dintr-o pasă, din voie sau ricoşare, de către un coechipier, „prinsul la mijloc" este valabil pentru echipa de la „prindere“, iar echipei de la „bătaie“ i se acordă un punct suplimentar. Articolul 32, pct. 15, al. 5 — Jucătorii echipei de la „bătaie“ se consideră loviţi atunci cînd părăsesc terenul şi mingea se află în joc. Dacă ies cînd mingea nu este în joc (afară din teren) vor fi readuși de arbitrul principal în spațiul în care se găseau înainte de a ieși mingea din teren. Modificările intră în vigoare cu ocazia finalei de la Mangalia. ETAPA DECISIVĂ Mîine, aproape toate competiţiile republicane de handbal vor programa ultimele partide, unele dintre ele decisive fie în lupta pentru ocuparea primelor locuri, fie în apriga dispută ce o prilejuieşte evitarea retrogradării. Doar campionatul masculin de categoria A se va încheia săptămîna viitoare. Cu acest prilej va avea loc la Bucureşti tradiţionala partidă derby, Steaua — Dinamo, al cărei rezultat nu va mai influenţa de această dată cu nimic lupta pentru titlu, Steaua fiind, de pe acum, campioană a ţării. Deci, în celelalte întreceri, campionatul feminin de categoria A şi campionatele diviziilor B, mîine are loc ultima etapă, hotăritoare în disputa echipelor feminine de cat. A, care programează la Bucureşti un meci important pentru configuraţia părţii superioare a clasamentului . Confecţia — Universitatea Timişoara, precum şi alte trei jocuri decisive în lupta pentru evitarea retrogradării. In categoria B lupta este la fel de pasionantă. In seria I a întrecerii rezervată echipelor feminine, Textila Buhuşi învingînd joi pe Politehnica Galaţi cu 21—6 (11—4) şi-a asigurat promovarea în divizia A. Restul competiţiilor îşi vor definitiva locul în clasament abia după consumarea acestei etape. Consiliul sindical judeţean Prahova, în colaborare cu CJEFS a organizat joi un turneu fulger de handbal dotat cu „Cupa prieteniei“. Victoria a revenit echipei campioane a ţării Steaua care a învins Universitatea Bucureşti cu 19—15 şi Rafinăria Teleajen cu 16—11. V.VLASCEANU, A. CRISTEA corespondenţi