Sportul, iunie 1970 (Anul 26, nr. 919-948)

1970-06-01 / nr. 919

pag. S' 90 mm. OAMENII VEGHEAZĂ ŞI RECLĂDESC LA GALAŢI PE BARICADELE DIGURILOR... GALAŢI, 31 (prin telefon). De cîteva zile, de cînd „robi­­netele" cerului s-au închis, iar soarele străluceşte, pe „bari­cadele" gălăţene domneşte Calmul. Un calm, totuşi, aparent, plin de încordare. Apele sînt aşteptate în primele zile ale lunii. Dar oa­menii nu stau cu braţele încrucişate. Ei au ve­gheat, au muncit fără întreru­pere, ridicînd obstacole trai­nice din piatră, pămînt, lemn şi tablă. La digul de la Prut au fost prezenţi duminică peste 5 000 de cetăţeni, zeci de buldozere şi excavatoare, sute de autobasculante. O im­presionantă concentrare de forţe, pentru a pune stavilă infiltraţiilor care ameninţau digul în dreptul cantonului 8. Şi, omul a învins. După multe ore de muncă titanică primej­dia a fost înlăturată. Pe malul Dunării, digul de 8 km a fost supraînălțat cu încă 50—70 cm. Pe toate fronturile deschise împotriva stihiilor, lupta con­tinuă. T. SIRIOPOL-coresp. PENTRU CONTUL 2000 FESTIVAL SPORTIV LA „GH. LAZÂR“ Frumoasă şi demnă de toa­tă lauda iniţiativa consiliului asociaţiei sportive a elevilor de la Liceul „Gh. Lazăr“ din Capitală ! Cu gîndul şi cu toate simţămintele alături de colegii lor din judeţele lovite de inundaţii, ei au organizat, duminică, un reuşit spectacol sportiv. Suma încasată a fost virată în Contul 2­000. Preşedintele de onoare al consiliului asociaţiei sportive, prof. Victor Iliescu, directorul liceului, a adresat mulţumiri elevilor şi profesorilor care au contribuit la reuşita spectaco­lului, precum şi comitetului de părinţi. Au fost, apoi, pre­miate echipele cîştigătoare din cadrul concursului de jocuri sportive inter-clase. La volei fete a cîştigat echipa clasei a Xl-a, iar la băieţi, echipa clasei a Xl-a E. Titlul de campioană a liceului la baschet (băieţi) a revenit echipei clasei a XI-a D. Numărul mare de specta­tori prezenţi în curtea şcolii au urmărit demonstraţii de gimnastică modernă (executate de elevele clasei a XI-a A), gimnastică cu exerciţii libere (clasa a IX-a E). Deosebit de apreciată a fost demonstraţia de exerciţii la sol a elevei Bella Zaharica, din clasa a X-a C. La reuşita acestei acţiuni au contribuit organizaţia U.T.C. din şcoală, precum şi profeso­rii Elvira Sim­onescu, Virgi­nia Comodzinschi, Ecaterina Ghimbra, C. Mihăiţă şi Gh. Mitra. In timpul festivităţii de deschidere a manifestaţiei sportive. LA TURNU MĂGURELE SENS INTERZIS IN CALEA APELOR In căderea lor puternică, cadenţa malurilor mînuite de sute de tineri, avertizează Dunărea că în portul Turnu Măgurele e sens interzis pen­tru apele ei crescute. Anun­ţul sonor, energic şi catego­ric este repetat clipă de cli­pă, concretizat prin două di­guri ridicate în ultimele zile spre apărarea portului, al marelui combinat de îngră­şăminte chimice, în înălţarea ei — pricinuită şi de viitura Oltului care, obosit, îşi culcă apele nu prea departe de Turu — Dunărea priveşte furnicarul portului, pe cei peste 15 000 de oameni me­reu la datorie. în tempoul febril al maşinilor, muncito­rul, inginerul, tânărul spor­tiv de la Grupul şcolar Chi­mia, îşi umple grăbit sacul cu pămînt, predă preţioasa povară gărzilor patriotice, care izbeşte, fixează cu mii şi mii de pari, digul protec­tor. ‘La această oră, bănuim că şi ultimele lucrări de finisa­re ale celor două brăţări me­nite să închidă calea apelor în port, sînt gata. Au lucrat la ridicarea lor, alături de cei mari, în vîrstă, mii de tineri. Printre ei — fără ex­cepţie — toţi cei 2100 de membri ai asociaţiei sporti­ve Chimia. Pe judokani, bu­năoară, i-am văzut pe digul de incintă. Dîrzi, tăcuţi, dis­ciplinaţi ca la orientalele lor antrenamente. Şi, desigur, în formă : Ion Puşcaciu — lu­cru neîntrerupt pe dig de la 6 dimineaţa la 10 seara. O paranteză: Puşcaciu e cam­pionul judeţului la cat. 70 kg. Antrenor secund îi este un alt tânăr distins în aceas­tă deosebită acţiune, A.M.C.­­istul Ion Gancea (Aparate de măsură şi control). Şi a­­cum antrenorul principal al acestei secţii de judo, pre­zentă mereu pe şantierul di­gului , Florica Rotaru, cen­tură neagră, ingineră stagia­ră la centrala electrică şi de termoficare a combinatului. Aliniaţi perfect, sub co­manda preşedintelui asocia­ţiei sportive Chimia, Alexan­dru Cazacu (comandant ad­junct al gărzilor patriotice din combinat), fotbalişti, vo­leibalişti, zeci de sportivi de la „Chimia“ tasează digul de exterior. Alături, anul III de la Grupul şcolar, avînd ca extremă a coloanei de mainii un handbalist, ele­vul cu nr. de matricol 448 — viitorul lăcătuş Florea Varză. Ceva mai departe, pe digul din faţă şlepurile care evacuează miile de tone de lemne aflate în port, „atleti­ca grea“ a Chimiei. Apoi, boxerii, atleţii etc. Şi efortul ca Dunărea să nu treacă, continuă fără în­trerupere, în oraş, tractoare­le, basculantele, toate forţele mecanizate care lucrează sub însemnul „Dig“, au priorita­te. Sens interzis la intrarea în port, în combinat, o au doar apele. E sensul major al acestor zile ! Un circuit de viteză, un spectacol de îndemînare şi curaj , sub aceste auspicii s-a desfăşurat concursul automo­bilistic de duminică de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Sportivii, însufleţiţi de do­rinţa de a veni în sprijinul celor sinistraţi din judeţul Mureş, pentru cei care, la­ a­­ceeaşi dată, ar fi putut admi­ra măiestria automobiliştilor pe meleagurile Mureşului, în cadrul celei de a treia etape a campionatului naţional de Raliuri, pentru aceştia toţi, Sifflelg inclusat, duminică vor­­fi trimise filialei A.C.R. din Tg. Mureş de către Automobil Clubul Român. , Competiţia, începută cu o frumoasă demonstraţie de în­demînare şi viteză a motoci­­cliştilor, s-a încheiat cu o splendidă evoluţie a lui Puiu Aurel pe Gordini 8, care a şi realizat, de altfel, cel mai bun timp al zilei în afară de concurs, de 1 :11,3. Şi acum cite ceva despre cîştigătorii primei întreceri rezervate începătorilor, 12 concurenţi aliniaţi la start, plecind cite doi, prin elimi­­nare, «ontr^c£Sno®st­u, de­semnează, din rindul lor, drept cîştigător pe Mircea Ceapă, un tînăr cu reale cali­tăţi de automobilist. Iuliu Borcea ocupă locul secund. Sperăm să fie un Început bun. După cum era şi firesc în­cepătorilor le urmează consa­craţii. Desemnarea cîştigăto­­rilor pe clase este următoa­rea : cl. 1 pina la 1000 cmc — 1. M. Dumitrescu 1 :18,1 ; 2. E. Ionescu Cristea 1 :19,9 ; cl. II — 1. M. Dumitrescu 1:12,7; 2. Horst Graef 1:15,6. Ileana ILIESCU Vasile TOFAN O COMPETIȚIE AUTOMOBILISTICĂ ÎN FOLOSUL SINISTRAȚILOR ORICE LOC VIRAN - UN TEREN DE JOACĂ! (Urmare din pag. I) STANTIN PÎRVU, vicepreşedin­te al Consiliului popular, a avut amabilitatea de a elucida cîteva aspecte practice legate de aceas­­tă problemă. — Care este situaţia actua­li a spaţiilor verzi şi de joa­că, avînd in vedere densita­tea demografică şi edilitară apreciabilă a sectorului 7 . Suprafaţa spaţiilor verzi create In sectorul nostru se ri­dică pină la aproximativ 120 de hectare, ponderea cea mai mare avind-o parcurile („Dr. Petru Groza“, Ferentari, Ţăcăliei şi pe­luza Ghencea). Am căutat, de asemenea, ca orice loc viran să fie transformat in teren de joa­că, părculeţ sau solar. Datorită celor 40 de asemenea locuri, a­­menajate In ultimul timp, în fiecare cartier există două sau chiar trei spaţii in care copiii să se simtă In largul lor : vara — pe nisip sau peluze de iarbă, iar­na — pe micile patinoare impro­vizate aici. Intre blocurile car­tierului Ferentari există un ba­zin cu apă, loc permanent a­­tractiv pentru copii. — S-ar mai putea construi asemenea bazine de indiscu­tabilă utilitate la îndemâna celei mai tinere generaţii ? — Bineînţeles ! Şi In Panduri, in Amurgului, In Piaţa Rahovei. Ne propunem să realizăm ase­menea bazine in viitor. — Fiindcă aţi vorbit de vii­tor... — ...va fi terminată anul aces­ta, la Ghencea, o bază sportivă, Împrejmuită, Insumind terenuri de volei, de handbal, de fotbal pe o suprafaţă de 27 000 mp. De asemenea, In str. serg. Nuţu Ion o altă bază, care, pe Ungă tere­nurile de jocuri, va avea şi o pistă de atletism şi o groapă de sărituri. Se va reamenaja şi baza de pe strada Veseliei, adăugin­­du-i-se vestiare şi o Instalaţie de apă. Vor avea acces alei, pe lin­gă amatorii de sport şi mişcare mal­in etate, și copiii de diferite vlrste. — Cu ce mijloace se vor construi toate aceste obiective ? — In primul rlnd, din bugetul alocat pentru gospodărirea co­munală vor fi destinate și fon­duri necesare pentru utilarea cu diferite aparate (balansoare, scări suspendate, leagăne etc.) a locurilor de joacă pentru cei mici. Insă baza o constituie, in continuare, munca patriotică a cetăţenilor din sector, îndemnaţi la activitate nu numai de orga­nizaţiile U.T.C., de femei, de car­tier sau de către sindicate, ci şi de propriul lor Interes. — Ce alte posibilităţi Întrevedeţi ! — întreprinderile din sector ne pun, uneori, la dispoziţie, pe timp limitat bineînţeles, după-a­­miaza sau duminica, diferite uti­laje, maşini şi personal calificat. Ne-am glndit insă şi la eficienţa pe care ar avea-o alcătuirea unor colective de locatari in cartierele cu blocuri, care să contribuie, cu mijloace proprii, la realizarea acţiunilor cu caracter sportiv pen­tru copil. Un asemenea comitet există În cartierul Ferentari şi activitatea lui are oarecari rezul­tate, pe care nu le-am analizat Insă suficient. Vom căuta să ex­tindem asemenea iniţiative şi in alte cartiere. Rubrică realizată de Radu TIMOFTE mai sportál -t fu­llal . MICROUNIVERSURI VARIATE Am găsit-o pe arhitecta ANGELA PAVELESCU la ca­tedra de Urbanistică a Insti­tutului de arhitectură „Ion Mincu“. Discuţia asupra pro­blemei care ne preocupă­m mo­dalităţile in care se pot asi­gura spaţii special amenajate pentru joaca celor mici în oraşe şi cartiere aglomerate ne-a dezvăluit cîteva lucruri foarte interesante şi, mai ales,­­utile. Am găsit, la interlo­cutoarea noastră, o preocupare permanentă, un interes deo­sebit, demne de respect, pe care le-am dori cit mai răs­­pîndite la toţi cei care, in­­tr-un fel sau altul, sînt le­gaţi prin activitatea lor de creşterea generaţiei tinere. — In cartierele noi, ampla­sarea şi suprafaţa terenurilor de joacă trebuie stabilite in funcţie de „beneficiarii“ lor — este de părere interlocutoa­rea noastră. Pentru cei mici, care au reacţii psihologice va­riate, neaşteptate şi un ori­zont mic, spaţiile trebuie con­cepute la dimensiuni reduse, in apropierea locuinţelor, in aşa fel incit copiii să nu poată scăpa de sub suprave­gherea părinţilor. O dată cu creşterea virstei, gusturile se schimbă şi apare tentaţia jo­cului colectiv. De aceea tere­nul trebuie să fie mai mare, mai îndepărtat de locuinţă, preferabil în zonele verzi. In optica economică aceste tere­nuri trebuie concepute in aşa fel incit să poată fi folosite şi de şcolile apropiate. — Deci­ accentuaţi asupra gradării spaţiilor în funcţie de dimensiunile psihologice şi de vîrstă ale copilului... — ... şi in acelaşi timp sus­ţin şi ideea unei plantări a­­decvate, in care soarele să alterneze cu umbra pentru protejare şi izolarea terenului respectiv. — Ce părere aveţi în pri­vinţa echipamentului tehnic al acestor terenuri de joacă ? — De obicei, el este nesatis­făcător. Dacă s-a montat un leagăn, un spalier sau chiar un tobogan, nu înseamnă că problema a fost rezolvată. Concepţia trebuie să ducă la construirea unor microuniver­­suri in care structura fizică şi psihică a copilului să se dezvolte optim. Din beton pre­fabricat se pot construi tune­­le, diferite reliefuri care să poată fi escaladate, construcţii din material uşor, demontabi­­le, caroserii de maşini uzate — de ce nu chiar şalupe ? — orice de acest gen. Toate ar concura, in mare măsură, la dezvoltarea imaginaţiei, a cu­rajului şi ar stimula activi­tatea fizică... — ... fără să necesite chel­tuieli exagerate. Vă imaginaţi cum ar arăta un asemenea loc ideal şi... realizabil ? — Profesia mea presupune in mare măsură imaginaţie! In loc ca acesta să fie trans­portat in altă parte, cu pă­mîntul rezultat de la con­strucţia noilor cartiere s-ar putea modela terenul. Culorile vii şi echilibrate ar fi nea­părat necesare in aceste su­prafeţe destinate jocului. Voi încerca să schiţez un aseme­nea teren, pentru ca lucrurile să fie mai clare. Desigur, te­renul nu poate fi considerat o reţetă, ci numai o soluţie care răspunde doar in parte principiilor expuse. — E posibilă punerea In practică a unui astfel de plan? — Cu destul de puţine fon­duri, dar, neapărat, cu mult entuziasm şi interes ! Am mulţumit interlocutoa­rei noastre pentru amabilita­tea şi interesul cu care a tra­tat problemele puse In discu­ţie. Intr-o lecţie practică de circulaţie la Şcoala generală nr. 124 Bucureşti, pioniera Gabriela Culea din cl. a Vl-a dirijează traversarea colegelor mai mici. Foto: Theo MACAESCHI Spaţiu de joc pentru trei grupe de vîrstă (zonificarea poate presu­pune una sau mai multe terasări, pentru a se accentua separarea func­ţională). 1. Spaţiu de joc pentru cei mici (B = bac) 2. Teren cu suprastructură elastică pentru jocuri la aparate. T = tobogan L - leagăn S = spalier P = prefabricate din beton armat pentru sărit şi stat. 3. Jocuri diverse (cu mingea) 4. Odihnă. 1. Perete pentru jocul cu mingea și desenat. AER, SOARE, LUMINA, SPAŢIU... Interlocutorul nostru este, de astă dată, un medic pediatru— Dr. CLARA NEMŢEANU de la Policlinica Izvor. Abordăm dis­cuţia despre nevoia de joacă a copilului din acest nou unghi de vedere. — Ce Înseamnă joaca ? Este ea In primul rlnd rezultatul prezen­ţei copilului In cadrul a patru elemente naturale : aer, soare, lumină, spaţiu. A asigura aceste condiţii Înseamnă a rezolva in mare măsură problema dezvoltă­rii armonioase a celor mai mici cetăţeni. De aceea, in calitate de medic pediatru am îndrumat per­manent părinţii să asigure co­piilor lor cit mai mult timp de joacă in parcurile mari sau, în măsura posibilităţilor, i-am în­drumat spre împrejurimile ora­şului. Acestea sunt locurile mai îndepărtate de atmosfera polua­tă şi zgomotele care se imprimă, cu urmări nefaste, in conştiinţa copilului. Ele prezintă un context natural mai variat şi un orizont mult lărgit. — Deci, asigurarea acestor con­diţii dă cheia rezolvării întregii probleme ? — Desigur. Mai mult, in acest fel este evitată şi apropierea de căile rutiere urbane, periculoase prin probabilitatea mărită a ac­cidentelor. Am avut asemenea cazuri şi mulţi copii suferă ur­mările lor o viaţă întreagă. Mă intreb dacă n-ar fi bine ca­­ cartierele supraaglomerate edili­­tar să se interzică pe anumite străzi circulaţia, in aşa fel incit copiii să fie asiguraţi din acest punct de vedere.­­ Aceste lucruri fac parte din­tr-o experienţă proprie... — Intr-adevăr, dar nu numai din cea profesională, ci şi din cea de părinte. Am asistat, in aceas­tă ultimă calitate, la întreaga suită de vlrste parcurse de copiii mei, cu ceea ce au ele specific. — Găsiţi un element comun, un principiu conducător de care trebuie să se ţină seama perma­nent de-a lungul copilăriei . — Cred că da ! Asigurarea li­bertăţii de acţiune, supraveghea­tă insă de la distanţă. Copilul pendulează între obligaţii destul de încărcate, familiale şi şcolare. Părinţii trebuie să schiţeze co­piilor lor un program. In aşa fel incit aceştia să aibă la dispozi­ţie, cel puţin, două ore pe zi, de „li­bertate totală“. Copilul are im­presia că este eliberat de orice constrîngere şi îşi manifestă în voie personalitatea. Or, nu aceas­ta urmărim . Să creştem oameni solizi psihic, puternici tempera­mental şi fizic, cu răspunderea propriilor acţiuni — Să ne întoarcem la profesia de medic. Din observaţiile făcute de dumneavoastră care sunt ur­mările lipsei de activitate in aer liber la copii . — In primul rind, o slabă dez­voltare fizică şi o ţinută necores­punzătoare. Lipsa de soare şi aer duce la anemii din ce In ce mai pronunţate, iar — in ultimă in­stanţă — chiar la apariţia feno­menelor de rahitism. Dar, cele mai grave urmări sunt cele psi­hice. Multe stări de apatie şi somnolenţă sau chiar inadapta­bilitatea la mediul social din pe­rioada tinereţii îşi au originea direct în lipsa, la virsta fragedă, a contactului cu alţi copii, a jo­cului şi a distracţiilor ! Am oprit interesanta noastră discuţie, deşi, poate, mai erau mulţi de epui. nt m­­63531 JOACA - O ACTIVITATE FORMATIVĂ L­a prima vedere, sunt mai greu de depistat inter* ferenţele dintre secto* rul circulaţiei rutiere şi pro* ble­ma posibilităţilor de joacă ale copiilor din­ localităţile Şi cartierele aglomerate. Pentru lămurirea acestor le-* gaturi, stăm, de astă dată, da vorbă cu tovarăşul căpitan CONSTANTIN CONSTANTI­­NESCU din Inspectoratul Ge­neral al Miliţiei—Bucureşti. — Aceste probleme nu tre­­buie abordate unilateral, ci dintr-o perspectivă de ansam­blu, conjugată în primul rind cu aceea a forurilor edilitare. Trebuie să ţinem seama de complexitatea împrejurărilor în care trăim. Datele proble­mei sunt clare: explozia can­titativă a mijloacelor rutiere de diferite profiluri. Aşadar, prin consecinţe­­*­ amenajarea mai multor supra­feţe de parcare, aglomerarea circulaţiei şi, implicit, mărirea coeficientului de probabilitate a accidentelor — se ajunge la stabilirea tangenţelor cu pro­blema in discuţie. Ca atare, legislaţiei în vi­goare ii revine sarcina de a stabili interdicţii sau restricţii, pe de o parte în privinţa cir­culaţiei rutiere în locurile frecventate de copil, pe de alta în ceea ce priveşte joaca şi circulaţia în anumite sec­toare mai aglomerate a celor mai mici cetăţeni, transfor­maţi, din punctul nostru de vedere, in pietoni. — Numai prin asemenea so­luţii se poate rezolva această situaţie ? . . ... — Punem un accent deosebit mai ales pe mijloacele educa-, tive, preventive. — Acordaţi, cu alte cuvinte, o importanţă deosebită educa­ţiei „rutiere“ a tinerei generaţii? — Fără îndoială. Această educaţie devine o necesitate stringentă prin prisma viitoru­lui, care va fi, fără nici un dubiu, „m­aşinizat“ la maxi­mum. Grefate pe această rea­litate au luat fiinţă aşa-zisele „patrule şcolare de circulaţie“ şi se predau lecţii speciale în şcoli. Principiile învăţate, cu aceste ocazii, devin deprinderi practice, de care copii vor ţine seama singuri şi in acti­vitatea lor de joacă. — V-aţi gîndit cumva la o eventuală interdicţie de circulaţie pe s.­numite str­azi, unde copiii să se poată juca în voie ? — Da, in­să această posibili­­tate prezintă serioase impli­caţii, printre care dereglarea circulaţiei sau perturbarea li­nişte! cetăţenilor. Personal, aş vedea o altă modalitate de rezolvare a problemei spaţiului rezervat copiilor, conjugată cu ideea jocului cvasi-dirijat, a unei ac­tivităţi utilitare şi, prin aceas­ta, educative. Dacă in fiecare armă mai mare ar lua fiinţă nişte parcuri-şcoală de circulaţie, s-ar rezolva multe lucruri şi d­in punctul nostru de vedere. Pe aceste suprafeţe ar exis­ta piste betonate cu intersec­ţii şi semne de circulaţie, chart-uri, săli teoretice, cu piese de motoare, de montaj, ar avea loc activităţi şi exer­ciţii practice, electrice, meca­nice, s-ar putea învăţa chiar unele elemente de conducere etc. Bineînţeles, aceste activi­tăţi, care polarizează atenţia şi interesul copiilor, trebuie stra­tificate pe diferite nivele de vîrstă. 1 — S-ar realiza astfel un triplu deziderat , pregătirea multilaterală a copilului, aco­perirea necesităţilor de joacă şi evitarea eventualelor medii periculoase.­­ Există şi mijloace care ar ajuta la construcţia acestor obiective, aflate la Îndemnia organizaţiilor de copil şi ti­neret : reuniuni, tombole, concursuri de biciclete cu taxă, muncă voluntară. Cel mai bun exemplu este al oraşului Constanţa, unde s-a construit un asemenea te­ren cu mijloace proprii. Acest fapt pledează in fa­voarea posibilităţii reale de punere in practică a unei ase­menea Iniţiative. UNIVERSITATEA TIMIŞOARA (Urmare din pag. II Viorica Manciu ) au primit medaliile de aur şi tricourile de campioane ale României. Medaliile de argint au reve­nit echipierelor Universităţii Bucureşti, iar cele de bronz handbalistelor de la Confecţia Bucureşti. Deşi campioana a fost de­semnată, campionatul de handbal feminin continuă cu disputarea unor restanţe. Lup­ta pentru evitarea retrogra­dării — mai dîrză ca oricînd — angajează un mare număr de echipe. O deosebită impor­tanţă au meciurile pe care Voinţa Odorhei le va disputa la Bucureşti cu Rapid (joi) şi Progresul (duminică). FEMININ CONFECŢIA BUCUREŞTI — UNIVERSITATEA TIMIŞOARA 12—14 (5—6). Deşi aflaseră încă Înainte de începerea partidei sur­priza produsă de C.S.M. Sibiu şi erau practic eliberate de griji şi emoţii, campioanele ţării n-au im­presionat totuşi prin nimic in meciul cu bucureştencele. Condu­se cu 2—0 şi 3—1, cu toate că au beneficiat de clemenţa arbitrilor care le-au acordat 5 lovituri de la 7 m în 24 de minute (din care au ratat Szekely — 2 şi Metzen­­rath), jucătoarele de la Universi­tatea Timişoara s-au pus greu pe picioare. Doar in finalul reprizei au egalat şi au luat conducerea cu un gol. Ele au ştiut însă să speculeze căderea confecţiei de la începutul celei de a două părţi a jocului, marcînd 4 goluri in 4 minute . Astfel, în min. 31 timi­­şorencele conduceau cu 10—6. Me­ciul era practic jucat. Revenirea marcată de Ilie şi colegele sale — care au ajuns la 12—14 în min. 43 — a fost inoperantă, Universi­tatea Timişoara încheind evoluţia sa în acest campionat cu victorie. Au înscris cele mai multe puncte Ilie 5, Nedelcu 3 — Confecţia : Neghină 5, Szekely 3 — Universi­tatea. Au arbitrat satisfăcător VI. Cojocaru şi I. Mihăilescu (Craiova). PROGRESUL BUCUREŞTI — CONSTRUCTORUL I TIMIŞOARA 9—9 (6—5). Partida a plăcut prin dîrzenia cu care cele două for­maţii şi-au disputat şansele. Echi­librul de forţe, evidenţiat şi de scorul în permanenţă strias (min. 20 : 4—4 ; min. 27 : 6—6 ; min. 38 : 8—8), a contribuit, de asemenea, la menţinerea interesului nume­roşilor spectatori. Constructorul Timişoara a condus cu 3—2, 4—3, 1—ii »—7, fiind egalaţi­­»­­ prin­­tr-un gol marcat în condiţii nere­gulamentare de Bogan (călcase semicercul). Au marcat cele mai multe puncte Oţelea, Constanti­­nescu, Butan cîte 2 pentru Pro­gresul, respectiv Franz şi Nemez cîte 3 pentru constructorul. Au arbitrat satisfăcător A. Vasilescu şi A. Gruianu (Ploieşti). H. N. UNIVERSITATEA BUCUREŞTI — C.S.M. SIBIU 10—13 (4—8). Sibien­­cele, aflate in „zona periculoasă“ a clasamentului, s-au arătat incă de la începutul jocului decise să ob­ţină victoria. In min. 8 ele con­duceau deja cu 3—0, studentele reuşind de-abia In min. 13 să egaleze. In continuare, oaspetele înscriu gol după gol, conducted la pauză cu 8—4 ! Repriza secun­dă aduce o „ploaie“ de lovituri de la 7 m, care totalizate cu cele din prima repriză au ajuns la 12! Sibiencele obţin în final o sur­prinzătoare, dar meritată victorie, care le măreşte considerabil şan­sele de supravieţuire în divizia A. Principalele realizatoare : Arghir (5), pentru Universitatea şi Birthelmer (6) pentru C.S.M. A arbitrat, cu multe greşeli, cuplul ploieştean Proorocu — Velicu. (H. A.). RULMENTUL BRAŞOV — I.E.F.S. BUCUREŞTI 12—10 (6—7). Joc deosebit de disputat, încheiat cu victoria braşovencelor care au insistat în finalul partidei. (V. Po­­povici-coresp.). MASCULIN POLITEHNICA TIMIŞOARA — DINAMO BUCUREŞTI 9—10 (5—4). Deşi rezultatul nu mai putea in­fluenţa poziţiile finale ale echipe­lor In clasament, partida a plă­cut totuşi. Timişorenii au jucat mai bine In prima parte, dar di­­namoviştii s-au impus In re­priza secundă cîștigînd pe merit. (I. Stan-coresp.). UNIVERSITATEA CLUJ — MI­NERUL BAIA MARE 23—16 (14—8). Partida, modestă ca nivel tehnic a plăcut doar datorită faptului că s-au înscris multe goluri. (M. Radu-coresp.). STEAUA — DINAMO BRAȘOV 20—15 (8—8). Brașovenii au rezis­tat onorabil timp de 35 de mioute, reuşind să aibă iniţiativa. După aceea, însă, ei n-au mai putut face faţă recitalului de virtuozi-’ tate (condus excelent de Gaţu) al bucureştenilor. Principalii reali­zatori : Gruia (7) — Steaua­­ Zay (5) pentru Dinamo Braşov. Au arbitrat I. Mihăilescu şi V. Cojo­caru (Craiova). UNIVERSITATEA BUCUREŞTI - VOINŢA 18—12 (8-6). După ce au luat conducerea (min. 9, 5—2), handbaliştii de la Voinţa au cedat complet iniţiativa studenţilor care s-au detaşat. Meciul, calm de an­samblu, a revenit fără echivoc studenţilor, mult mai activi în atac. Principalii realizatori: Kicsid (4), Voinea (4), Cozma (4) — pen­tru Universitatea : Popescu (3), Niţescu (3) — Voinţa. Au arbitrat corect D. Purică şi V. Erhan (Ploieşti). G. R. RAFINĂRIA TELEAJEN — DI­NAMO BACAU 14—14 (8—6). O REUNIUNE PLĂCUTĂ Alternând probele dintre caii mai vârstnici cu cele ale elementelor de mânji, redu­când numărul alergărilor la 8 curse, reuniunea de ieri a atras în Incinta hipodromu­lui o asistență deosebit de numeroasă. Evident că un factor influent la aceasta a fost și vremea frumoasă, iar ca o compensaţie pentru spec­tatori, din punct de vedere tehnic spectacolul a fost plăcut. Rezultate tehnice: I. Cum­­pănel (I. Moldoveanu), Lă­caş, Călin, 47,5; 2. Mirel (St. Teofil), Hedra, Ron 35,2 ; 3. Silviu (Ion Niculae), Nicuşor, Habar 32,1 ; 4. Sanda (V. Gheorghe), Radar, Renta 43,5; 5. Jiu (G. Grigorie), Simpatia, Cuc 30,1 ; 6. Harbuz (G. Sol­­can), Delfin, Doinaş 39,2; 7. Hipic (T. Marinescu), Nepo­tel, Islaz 29,7 ; 8. Priza (I. Moldoveanu), Nordla, Orai 48,3.­­ Niddy DUMITRESCU

Next