Sportul, august 1970 (Anul 26, nr. 980-1008)
1970-08-01 / nr. 980
Trimisul nostru special, DAN GÂRLEŞTEANU, transmite din Bagswaerd. CURSA PENTRU TITLURILE MONDIALE IN CAIAC-CANOE # Debut remarcabil şi promiţător al echipajelor româneşti ♦ 42 de curse fără surprize $ Azi, două semifinale pentru sportivii noştri Emoţiile sportivilor, antrenorilor, spectatorilor reuniţi in aceste zile pe malurile lacului Bagswaerd au început din plin, vineri dimineaţa, cînd cea de-a VIII-a ediţie a campionatelor mondiale de caiac-canoe a programat primele starturi. Din fericire, vintul care bătuse in zilele anterioare s-a potolit, apele lacului sunt acum liniştite, bineînţeles însă, numai în... intervalul dintre probe. Un soare puternic pune şi mai mult în... lumină splendoarea decorului in care se întrec (pentru cele 16 titluri mondiale şi... medaliile aferente) sportivi din 27 de ţări, cifră care reprezintă un record de participare pentru întrecerea supremă a acestui sport. La caiac simplu 500 de metri, după desfăşurarea a cinci serii cu rezultate scontate, in ultima serie s-a prezentat la start tinărul nostru reprezentant Zafir. In privinţa calificării lui pentru semifinale, nici o emoţie însă ! De ce ? Pentru simplul motiv că prin retragerea austriacului Mayer şi a francezului Cortebois au rămas în cursă 2 concurenţi pentru... 3 locuri. A cîştigat Zafir cu 1:58,13 urmat de canadianul Oldeshaw cu 1:58,34. Intr-o companie de certă clasă internaţională, Butelchin, concurentul nostru la canoe 1000 m, s-a clasat al doilea (4:29,89) după maghiarul Tatay şi înaintea danezului Reusen, asigurîndu-şi astfel prezenţa în finala probei. Tînăra noastră concurentă la caiac 500 m, Maria Nichiforov, intră şi ea în finală, clasîndu-se, cu 2:16,94, pe locul al treilea, după Pineaeva (U.R.S.S.) şi daneza Olsen. Este apoi rîndul lui Roşea să-şi cîştige un loc în faza următoare a competiţiei. Reprezentantul nostru la caiac 1000 metri obţine locul secund în seria cîştigată cu 4:03,48 de suedezul Anderson. Rosea realizează 4:05:34, depășindu-l pe italianul De Santis. Cursele primei zile de concurs s-au reluat după o pauză de două ore, sub aceleași (Continuare în pag. a 4-a) MIMAI ZAFIU AFANASE BUTELCHIN 7 PUGILIjjll ROMÂNI IN FINALA DIMINADEI • Marin Constantinescu declarat învingător JA Cucov s-a întrecut pe sine • Adrian Moraru calificat, dar... A Azi — finalele Cea de a doua reuniune semifinală a Dinamoviadei, desfăşurată aseară, a început cu satisfacţii : juriul de apel, acceptînd contestaţia introdusă de clubul Dinamo, a comunicat numeroşilor spectatori prezenţi in arenă schimbarea deciziei meciului, M. Constantinescu — V. Babarîka (Dinamo U.R.S.S.). Hotărîrea juriului de a acorda decizia de învingător puglistului român se datoreşte descoperirii unei cepţie tactică foarte potrivită stilului şi ritmului impus de maghiarul I. Zubik, Boboc a obţinut decizia de învingător cu 5—0. Apoi, după numai două reprize, prin trei k.d.-uri provocate la scurt interval cehoslovacului L. Majoroch, „muscat poloneză I. Witek coboară treptele ringului învingător. La aceeaşi categorie, tinărul Vasile Ivan a avut o sarcină dificilă in faţa sovie-Gh. ILIUŢA (Continuare In pag. a 4-a) „Contraatacuri cu stingă şi riposte prompte cu upercutul de dreapta“ pare că-i spune antrenorul Titi Dumitrescu lui Vasile Ivan, înaintea ultimei reprize. Foto : THEO MACARSCHI ŞI ACUM FINALELE Ultimul act al Dinamoviadei de box se va consuma astă-seara, în ringul stadionului Dinamo. Şapte români vor încerca, cu acest prilej, ocuparea primului loc la categoriile respective, dîrzenia cu care au luptat pînă acum dindu-ne mari speranţe. Se aanunţa partide extrem de dinamice, in care — de sperat — şi spectacolul va fi la loc de cinste. Luat în parte, fiecare meci pasionează, puţind fi considerat „cap de afiş“. Incercînd să facem totuşi o distincţie, credem că duelurile Cuţov — Gembo, Olteanu — Hebel şi Alexe — Saroian se vor ridica la un înalt nivel tehnic. Dar, iată programul finalelor, în ordinea categoriilor : Boboc (Dinamo România) — Wnnk (Gwardia Polonia) ; Ivan (Dinamo România) — Witek (Gwardia Polonia) ; Moraru (Dinamo România) — Bernd (Dynamo R.D.G.) ; Sokolov (Dinamo U.R.S.S.) — Kovács (Dózsa Ungaria) ; Nikolaev (Dinamo U.R.S.S.) — Altancuiag (Aldar Mongolia) ; Cutov (Dinamo România) — Gembo (Aldar Mongolia) ; Ovecskin (Dinamo U.R.S.S.) — Csjef (Dózsa Ungaria) ; Stachurski (Gwardia Polonia) — Taratids (Dinamo U.R.S.S.) ; Olteanu (Dinamo România) — Hebel (Gwardia Polonia) ; Constantinescu (Dinamo România) — Comaci (Dynamo R.D.G.) ; Alexe (Dinamo Romania) — Saroian (Dinamo U.R.S.S.). Primul gong la ora 18.30. confuzii săvirșite de unul din arbitrii judecători. In primul meci al galei, la categoria semimuscă, A. Wink (Gwardia Polonia) l-a Învins pe Batahiar (Aldar Mongolia). El îl va avea ca partener in finală pe Ștefan Boboc, care aseară a făcut una dintre cele mai reușite partide din cariera sa. Evoluînd într-o con- UN PUTERNIC TURNEU DE SAH IN CAPITALĂ Intre 7 şi 17 august se va desfăşura în sala Constructorul din Capitală un turneu de şah pentru desemnarea a doi componenţi ai echipei olimpice a României. Vor lua parte : Mircea Pavlov, Dumitru Ghizdaru, Traian Stanciu, Emanuel Reicher, Sorin Segal, Gheorghe Mititelu, Dolfi Drimer şi Iuliu Szabó. Primii doi clasaţi vor alcătui alături de Florin Gheorghiu, Victor Ciocâltea, Teodor Ghiţescu şi Emil Ungureanu formaţia care ne va reprezenta la Olimpiada de Şah din septembrie. PROLETAR/ DfN TOm TÂRîiB, VWWXf BoSg Tjr* *T* mi Iu V 4 pagini m baniAnul XXVI Nr. 980 (6414) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT Simbătă 1 august 1970 II ÎNSCRIERI 14 europenete de TAIERE SI SKJETDE LA BUCUREŞTI Trăgători din Polonia, Irlanda, Italia şi Franța la Bucureşti După înscrierile primite din R. D. Germană, Suedia, Danemarca, R. F. a Germaniei şi Anglia, iată că alte adeziuni au sosit pentru campionatele europene de taiere şi skeet de la Bucureşti (8— 13 septembrie). Şi-au anunţat participarea şi sportivii din Polonia, Irlanda, Italia şi Franţa. în total, pînă acum s-au înscris aproape 100 de trăgători. Atletele sovietice la antrenamentul de ieri, pe stadionul Republicii. Foto : M. FELIX DELEGAŢIA ROMÂNĂ LA LUCRĂRILE ACADEMIEI INTERNATIONALE OLIMPICE In zilele de 1ulie august se desfăşoară la Olimpia, in Grecia, cea de a 10-a sesiun -* jubiliară a Academiei Internaţionale Olimpice. Tema principală a sesiunii actuale este : „PREGĂTIREA PREOLIMPICA“. Printre conferenţiarii de anul acesta figurează Alexandru Şiperco, membru al C.I.O. pentru România, şi Victor Bânciulescu, ziarist, membru al Comitetului Olimpic Român. La lucrările sesiunii participă şi o delegaţie română, din care fac parte : prof. Leana Sima (Ploieşti), prof. Haralambe Ionescu, preşedintele C.J.E.F.S. Teleorman, Sever Noran, redactor al revistei Comitetului Olimpic Român, şi prof. Nicolae Postolache, responsabilul Muzeului naţional al sportului. fâlPA EOROm-tarestiTO Ne mai despart 24 de ore de primul start al marelui miting atletic de pe stadionul Republicii, la finele căruia vom cunoaşte două dintre finalistele celei de a IlI-a ediţii a „Cupei Europei“. In programul concursului figurează toate cele 13 probe olimpice, care reunesc la start citeva celebrităţi ale atletismului feminin din Europa, recordmane mondiale şi campioane ale continentului. O competiţie de mare atractivitate, care anunţă rezultate de valoare mondială şi pe care, cu siguranţă, nu o va scăpa nici un adevărat iubitor al sportului din Capitală. Ileana Silai — gata pentru „Cupa Europei“, concurs la care şi-a planificat 2:02.2. Foto : PETRU NAGY DESTUL CU CALCULELE! MilNE PE STADION... • Tntr-o întrecere sportivă totul este posibil • „Cvartetul de aur" descompletat : Mihaela Peneș — spectatoare • Un excelent „cronometru de control7" • Luna de miere a Marianei Filip Ultima noapte petrecută in Poiana Brașov li s-a părut atletelor cea mai lungă. Poate pentru că s-au culcat devreme, poate pentru că somnul le-a cam ocolit, lăsind loc gîndurilor, emoţiilor, speranţelor... Duminică, la Bucureşti, echipa noastră — care a tras un bilet de sorţi rău — are de făcut faţă unui examen greu în semifinala „Cupei Europei". Formaţiile Uniunii Sovietice şi Felöttiei sunt cotate printre cele mai bune ale lumii. Cehoslovacia are in spate tradiţiile şi şcoala atletismului care a dat numeroşi performeri, atleţi şi atlete care au uimit lumea prin rezultatele lor . Italia a deţinut şi mai deţine individualităţi remarcabile in cîteva probe. Aşa că lucrurile sunt foarte complicate, iar sistemul de punctaj (general) le încurcă şi mai mult. In asemenea condiţii, fiecare punct capătă preţul aurului. Şi totuşi, să nu uităm că acum trei ani, la Constanţa, selecţionata României — cotată, de asemenea, ca neavind nici o șansă — era pe punctul de a produce o mare surpriză, fiind la un pas de calificare în finală. Valeriu CHIOSE (Continuare în pag. a 2-a) IN PAGINA A 2-A : • Cele şapte formaţii fată in fată * » • Trei antrenori fac pronosticuri • Ultimele informaţii despre competiţia de duminică VIU DIN NOU DIN JURUL PISTEI...!! in numeroasele momente încrustate pe răbojul anilor de sport, sint cîteva I care au marcat etape ho- | tărîtoare; sint cîteva ale căror semnificații au de- I pășit clipa, făcîndu-le să intre în is- ] torie. Dintre ele, anii tribunelor pline ale I stadionului Republicii la concursurile de atletism, cu 30 000 de oameni fremătînd cîteva zile la rînd în aştepta- I rea marilor performanţe, izbucnind en- tuziaşti cînd o graniţă a posibilităţilor omeneşti era asaltată şi depăşită I mi-au rămas mie, dar desigur şi mul- | tora dincei ce au aprins făcliile bucuriei de a trăi un eveniment sportiv I deosebit. Erau anii primelor mari succese ale proaspătului nostru atletism ; I erau anii unei generaţii de pionieri ; anii lui Ion Moina, Dumitru Tîlmaciu, Dir Treybal, Zeno Dragomir, Luiza Ernst I şi Ion Seter ; erau anii lui Mie Savei, I Dumitru Grecescu şi ai primelor succese ale Iolandei Balaş, erau anii în care tinărul nostru sport socialist începea I să se afirme, visînd recordurile mondiale şi recordurile olimpice pe care I generaţia atleţilor de atunci nu le-au " putut aduce dar le-au pregătit. Cu a- ■ nii au urcat treapta consacrării şi alte- I ţii — dar mai ales atletele noastre—, au stîrnit entuziasmul altor tribune pli- I ne, de pe alte meridiane. La Roma, la I Tokio, la Mexic, performanţele lor încununate cu aur şi argint au stîrnit celor ce le-au văzut aproape aceeaşi I bucurie ca şi aceea pe care ne-au produs-o nouă primii „doi metri" ai lui I Ion Seter. Numai că noi a trebuit I să ne mulţumim numai cu imaginea rece din televizoare. Şi inelul de be- I Ion de sub Dealul Spirii n-a mai cu- I noscut entuziasmul celor 30 000. De ce nu mai vin spectatorii în ju- rul pistei ? Este greu de înțeles, greu * de explicat. Pe undeva, însă, sînt con- ■ vins că nu atletismul este de vină, ci doar lipsa unui mare concurs anual * programat, nu în zilele marilor va- • canțe, ci în pragul toamnei aurii, sau I primăvara cînd izbucnește jarul tran- * dafirilor care dau atîta poezie Bucu- reştiului. ■ Poate îl vom avea... Pînă atunci ia- | tă alte prilejuri : mîine semifinala „Cu- I pei Europei", un concurs de două ore cu nume prestigioase, cu zeci de re- | cordmane, cîteva campioane olimpice I şi europene adunate din şapte ţări ; săptămîna viitoare un meci intre atle 9tele noastre şi cele venite la Bucureşti I de peste Ocean ; peste două săptămîni campionatele balcanice, competiaţie de veche tradiţie care va egala in arriploare campionatele internaţionale de altădată. „ Trei competiţii, trei evenimente care vor şi trebuie să marcheze o revenire a spectatorilor în jurul pistei I cu culoare, gropi de sărituri şi sectoa- re de aruncat. Ea promite acelaşi spectacol fascinant, aceleaşi aprige între- I ceri de totdeauna, dar cu performan- ţe împinse mult peste cifrele care ne făceau să fremătăm acum 15—20 de ani. Atletismul de astăzi, acest sport al confruntărilor directe cu adversarii, se- I cundele şi centimetrii a mers în pas cu * timpul şi a ajuns la performanţe care merită să fie văzute pe viu.Dacă vreţi, luaţi acestea ca o invi- » taţie. Veniţi din nou în jurul pistei ! . Gheorghe EPURAN D ÎN DISCUŢIE—SPORTUL SĂTESC Interlocutor: tovarăşul GHEORGHE NECULA, prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean Inn jurul Capitalei, judeţul Ilfov oferă pentru sport un test inedit şi interesant . Oare marile spectacole din stadionul bucureştean nu-i transformă pe cei mai mulţi dintre „vecinii de peste uluca satului ilfovean” în oameni de tribună, ţinindu-i departe de bazele sportive locale ? Ce viaţă sportivă duce tineretul acestui judeţ, la doi paşi de metropola bucureşteana, cu tentaţiile ei, cu miile ei de sportivi şi performeri ? La aceste probleme s-a referit tovarăşul GHEORGHE NECULA, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, in rîndurile ce urmează. — Se poate vorbi, in judeţul Ilfov, despre o mişcare sportivă de masă ?, ne-am adresat interlocutorului nostru. — Desigur că şi în judeţul nostru sportul îşi are locul lui bine definit, cu preţioase valenţe recreative şi educative. Disciplinele cele mai îndrăgite de către tinerii ilfoveni sînt fotbalul, crosul, trintele, oină, tenisul de masă, şahul şi turismul. Competiţiile cu larg caracter republican, CUPA TINERETULUI DE LA SATE, CROSUL TINERETULUI, CUPA ROMÂNIEI LA FOTBAL, CAMPIONATELE ŞCOLARE angajează: tineretul din comunele şi satele ilfovene, nu numai pe planul obişnuitelor comentarii, ei efectiv, îl aduc pe stadion, în întreceri. Un exemplu din Cupa, României, la fotbal, au luat startul 200 de echipe din Ilfov. Reconsiderarea tradiţionalelor „duminici cultural-sportive“, un admirabil mijloc de educare in masă, dar totodată de valorificare a unor elemente depistate şi selectate din mase, au evidenţiat puterea organizatorică în materie a unor comune ca Bolintin-Vale, Vidra, Brezoaieie, Mihăileşti, Comana, Călugăreni, împreună cu multe altele necitate acum. La campionatele judţene I • Sport de masa şi sport de performan- Iă • Baze sportive realizate prin contribuţii voluntare şi muncă patriotică • Şcoala , izvorul şi leagănul educaţiei fizice • Cadrele didactice să devină făclierii vieţii sportive a satelor • Două inimoase solicitări adresate U.T.C. şi Ministerului învăţămîntului . Apropierea de Bucureşti — un stimul participă circa 70 de echipe săteşti. Locurile fruntaşe ocupate de sportivii de la sate in finalele unor competiţii (Unirea Mănăstirea a cucerit „Cupa tineretului de la sate” la fotbal, Avîntul Curcani domină competiţiile de oină) arată că sportul de pe aceste meleaguri, angrenînd eşaloane din ce in ce mai mari de tineri, vizează zonele performanţei. Iar exemplele pot continua. Secţiile de lupte de la Călugăreni şi Urziceni, cea de box de la Vidra şi de atletism de la Brăneşti au şi ele locuri V. FIROIUContinuare in pag a 2 a)