Sportul, august 1970 (Anul 26, nr. 980-1008)

1970-08-01 / nr. 980

Trimisul nostru special, DAN GÂRLEŞTEANU, transmite din Bagswaerd. CURSA PENTRU TITLURILE MONDIALE IN CAIAC-CANOE # Debut remarcabil şi promiţător al echipajelor româneşti ♦ 42 de curse fără surprize $ Azi, două semifinale pentru sportivii noştri Emoţiile sportivilor, antre­norilor, spectatorilor reuniţi in aceste zile pe malurile la­cului Bagswaerd au început din plin, vineri dimineaţa, cînd cea de-a VIII-a ediţie a campionatelor mondiale de caiac-canoe a programat pri­mele starturi. Din fericire, vintul care bătuse in zilele anterioare s-a potolit, apele lacului sunt acum liniştite, bineînţeles însă, numai în... intervalul dintre probe. Un soare puternic pune şi mai mult în... lumină splendoarea decorului in care se întrec (pentru cele 16 titluri mon­diale şi... medaliile aferente) sportivi din 27 de ţări, cifră care reprezintă un record de participare pentru întrecerea supremă a acestui sport. La caiac simplu 500 de me­tri, după desfăşurarea a cinci serii cu rezultate scontate, in ultima serie s-a prezentat la start tinărul nostru reprezen­tant Zafir. In privinţa califi­cării lui pentru semifinale, nici o emoţie însă ! De ce ? Pentru simplul motiv că prin retragerea austriacului Mayer şi a francezului Cortebois au rămas în cursă 2 concurenţi pentru... 3 locuri. A cîştigat Zafir cu 1:58,13 urmat de ca­nadianul Oldeshaw cu 1:58,34. Intr-o companie de certă clasă internaţională, Butel­­chin, concurentul nostru la canoe 1000 m, s-a clasat al doilea (4:29,89) după maghia­rul Tatay şi înaintea danezu­lui Reusen, asigurîndu-şi ast­fel prezenţa în finala probei. Tînăra noastră concurentă la caiac 500 m, Maria Nichi­­forov, intră şi ea în finală, clasîndu-se, cu 2:16,94, pe lo­cul al treilea, după Pineaeva (U.R.S.S.) şi daneza Olsen. Este apoi rîndul lui Roşea să-şi cîştige un loc în faza următoare a competiţiei. Re­prezentantul nostru la caiac 1000 metri obţine locul se­cund în seria cîştigată cu 4:03,48 de suedezul Anderson. Rosea realizează 4:05:34, de­­pășindu-l pe italianul De Santis. Cursele primei zile de con­curs s-au reluat după o pau­ză de două ore, sub aceleași (Continuare în pag. a 4-a) MIMAI ZAFIU AFANASE BUTELCHIN 7 PUGILIjjll ROMÂNI IN FINALA DIMINADEI • Marin Constantinescu declarat învingător JA Cucov s-a întrecut pe sine • Adrian Moraru calificat, dar... A Azi — finalele Cea de a doua reuniune se­mifinală a Dinamoviadei, des­făşurată aseară, a început cu satisfacţii : juriul de apel, ac­­ceptînd contestaţia introdusă de clubul Dinamo, a comu­nicat numeroşilor spectatori prezenţi in arenă schimbarea deciziei meciului, M. Constan­­tinescu — V. Babarîka (Dina­mo U.R.S.S.). Hotărîrea juriu­lui de a acorda decizia de în­vingător puglistului român se datoreşte descoperirii unei cepţie tactică foarte potrivită stilului şi ritmului impus de maghiarul I. Zubik, Boboc a obţinut decizia de învingător cu 5—0. Apoi, după numai două reprize, prin trei k.d.-uri provocate la scurt interval ce­hoslovacului L. Majoroch, „muscat poloneză I. Witek co­boară treptele ringului învin­gător. La aceeaşi categorie, tinărul Vasile Ivan a avut o sarcină dificilă in faţa sovie-Gh. ILIUŢA (Continuare In pag. a 4-a) „Contraatacuri cu stingă şi riposte prompte cu upercutul de dreapta“ pare că-i spune antrenorul Titi Dumitrescu lui Vasile Ivan, înaintea ultimei reprize. Foto : THEO MACARSCHI ŞI ACUM FINALELE Ultimul act al Dinamovia­dei de box se va consuma astă-seara, în ringul stadio­nului Dinamo. Şapte români vor încerca, cu acest prilej, ocuparea primului loc la ca­tegoriile respective, dîrzenia cu care au luptat pînă acum dindu-ne mari speranţe. Se a­­anunţa partide extrem de di­namice, in care — de spe­rat — şi spectacolul va fi la loc de cinste. Luat în par­te, fiecare meci pasionează, puţind fi considerat „cap de afiş“. Incercînd să facem to­tuşi o distincţie, credem că duelurile Cuţov — Gembo, Olteanu — Hebel şi Alexe — Saroian se vor ridica la un înalt nivel tehnic. Dar, iată programul finalelor, în or­dinea categoriilor : Boboc (Di­namo România) — Wnnk (Gwardia Polonia) ; Ivan (Di­namo România) — Witek (Gwardia Polonia) ; Moraru (Dinamo România) — Bernd (Dynamo R.D.G.) ; Sokolov (Dinamo U.R.S.S.) — Kovács (Dózsa Ungaria) ; Nikolaev (Dinamo U.R.S.S.) — Altan­c­uiag (Aldar Mongolia) ; Cu­tov (Dinamo România) — Gembo (Aldar Mongolia) ; Ovecskin (Dinamo U.R.S.S.) — Csjef (Dózsa Ungaria) ; Sta­­churski (Gwardia Polonia) — Taratids (Dinamo U.R.S.S.) ; Olteanu (Dinamo România) — Hebel (Gwardia Polonia) ; Constantinescu (Dinamo Ro­mânia) — Comaci­ (Dynamo R.D.G.) ; Alexe (Dinamo Ro­mania) — Saroian (Dinamo U.R.S.S.). Primul gong la­­ ora 18.30. confuzii săvirșite de unul din arbitrii judecători. In primul meci al galei, la categoria semimuscă, A. Wink (Gwardia Polonia) l-a Învins pe­ Batahiar (Aldar Mongolia). El îl va avea ca partener in finală pe Ștefan Boboc, care aseară a făcut una dintre cele mai reușite partide din carie­ra sa. Evoluînd într-o con- UN PUTERNIC TURNEU DE SAH IN CAPITALĂ Intre 7 şi 17 august se va desfăşura în sala Construc­torul din Capitală un turneu de şah pentru desemnarea a doi componenţi ai echipei o­­limpice a României. Vor lua parte : Mircea Pavlov, Dumi­tru Ghizdaru, Traian Stanciu, Emanuel Reicher, Sorin Se­gal, Gheorghe Mititelu, Dolfi Drimer şi Iuliu Szabó. Pri­mii doi clasaţi vor alcătui alături de Florin Gheorghiu, Victor Ciocâltea, Teodor Ghi­­ţescu şi Emil Ungureanu for­maţia care ne va reprezenta la Olimpiada de Şah din sep­tembrie. PROLETAR/ DfN TOm TÂRîiB, VWWXf BoSg Tjr* *T* mi Iu V 4 pagini m bani­­Anul XXVI­­ Nr. 980 (6414) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT Simbătă 1 august 1970 II ÎNSCRIERI 14 europenete de TAIERE SI SKJETDE LA BUCUREŞTI Trăgători din Polonia, Irlanda, Italia şi Franța la Bucureşti După înscrierile primite din R. D. Germană, Suedia, Da­nemarca, R. F. a Germaniei şi Anglia, iată că alte ade­ziuni au sosit pentru cam­pionatele europene de taiere şi skeet de la Bucureşti (8— 13 septembrie). Şi-au anunţat participarea şi sportivii din Polonia, Ir­landa, Italia şi Franţa. în total, pînă acum s-au înscris aproape 100 de trăgători. Atletele sovietice la antrenamentul de ieri, pe stadionul Re­publicii. Foto : M. FELIX DELEGAŢIA ROMÂNĂ LA­­ LUCRĂRILE ACADEMIEI INTERNATIONALE OLIMPICE In zilele de 1ulie august se desfăşoară la Olimpia, in Gre­cia, cea de a 10-a sesiun -* ju­biliară a Academiei Interna­ţionale Olimpice. Tema principală a sesiu­nii actuale este : „PREGĂTI­REA PREOLIMPICA“. Prin­tre conferenţiarii de anul a­­cesta figurează Alexandru Şi­­perco, membru al C.I.O. pen­tru România, şi Victor Bânciu­­lescu, ziarist, membru al Co­mitetului Olimpic Român. La lucrările sesiunii parti­cipă şi o delegaţie română, din care fac parte : prof. Leana Sima (Ploieşti), prof. Haralambe Ionescu, preşedin­tele C.J.E.F.S. Teleorman, Se­ver Noran, redactor al revi­stei Comitetului Olimpic Ro­mân, şi prof. Nicolae Posto­­lache, responsabilul Muzeului naţional al sportului. fâlPA EOROm-tarestiTO Ne mai despart 24 de ore de primul start al marelui miting atletic de pe stadionul Republicii, la finele căruia vom cunoaşte două dintre finalistele celei de a IlI-a ediţii a „Cupei Europei“. In programul concursului figurează toate cele 13 probe olimpice, care re­unesc la start citeva celebrităţi ale atletismului feminin din Europa, recordmane mondiale şi campioane ale continentului. O competiţie de mare atractivitate, care anunţă rezultate de valoare mondială şi pe care, cu siguranţă, nu o va scăpa nici un adevărat iubitor al sportului din Capitală. Ileana Silai — gata pentru „Cupa Europei“, concurs la care şi-a planificat 2:02.2. Foto : PETRU NAGY DESTUL CU CALCULELE! MilNE PE STADION... • Tntr-o întrecere sportivă totul este posibil • „Cvartetul de aur" des­completat : Mihaela Peneș — spectatoare • Un excelent „cronometru de control7" • Luna de miere a Marianei Filip U­ltima noapte petrecu­tă in Poiana Brașov li s-a părut atletelor cea mai lungă. Poate pen­tru că s-au culcat devre­me, poate pentru că som­nul le-a cam ocolit, lăsind loc gîndurilor, emoţiilor, speranţelor... Duminică, la Bucureşti, echipa noastră — care a tras un bilet de sorţi rău — are de făcut faţă unui examen greu în semifinala „Cupei Europei". Forma­ţiile Uniunii Sovietice şi Felöttiei sunt cotate prin­tre cele mai bune ale lumii. Cehoslovacia are in spate tradiţiile şi şcoala atletismului care a dat nu­meroşi performeri, atleţi şi atlete care au uimit lumea prin rezultatele lor . Italia a deţinut şi mai de­ţine individualităţi remar­cabile in cîteva probe. Aşa că lucrurile sunt foarte complicate, iar sistemul de punctaj (general) le în­curcă şi mai mult. In ase­menea condiţii, fiecare punct capătă preţul auru­lui. Şi totuşi, să nu uităm că acum trei ani, la Constan­ţa, selecţionata României — cotată, de asemenea, ca neavind nici o șansă — era pe punctul de a pro­duce o mare surpriză, fi­ind la un pas de calificare în finală. Valeriu CHIOSE (Continuare în pag. a 2-a) IN PAGINA A 2-A : • Cele şapte formaţii fată in fată * » • Trei antrenori fac pronosticuri • Ultimele informaţii despre competiţia de duminică VIU DIN NOU D­IN JURUL PISTEI...!! in numeroasele momente­­ încrustate pe răbojul ani­lor de sport, sint cîteva I care au marcat etape ho- | tărîtoare; sint cîteva ale căror semnificații au de- I pășit clipa, făcîndu-le să intre în is- ] torie. Dintre ele, anii tribunelor pline ale I stadionului Republicii la concursurile­­ de atletism, cu 30 000 de oameni fre­­mătînd cîteva zile la rînd în aştepta- I rea marilor performanţe, izbucnind en-­­ tuziaşti cînd o graniţă a posibilităţilor omeneşti era asaltată şi depăşită I mi-au rămas mie, dar desigur şi mul- | tora din­­cei ce au aprins făcliile bucu­riei de a trăi un eveniment sportiv I deosebit.­­ Erau anii primelor mari succese ale proaspătului nostru atletism ; I erau anii unei generaţii de pionieri ;­­ anii lui Ion Moina, Dumitru Tîlmaciu, Dir Treybal, Zeno Dragomir, Luiza Ernst I şi Ion Seter ; erau anii lui Mie Savei, I Dumitru Grecescu şi ai primelor succese ale Ioland­ei Balaş, erau anii în care­­ tinărul nostru sport socialist începea I să se afirme, visînd recordurile mon­­diale şi recordurile olimpice pe care I generaţia atleţilor de atunci nu le-au " putut aduce dar le-au pregătit. Cu a- ■ nii au urcat treapta consacrării şi alte- I ţii — dar mai ales atletele noastre—, au stîrnit entuziasmul altor tribune pli- I ne, de pe alte meridiane. La Roma, la I Tokio, la Mexic, performanţele lor în­cununate cu aur şi argint au stîrnit­­ celor ce le-au văzut aproape aceeaşi I bucurie ca şi aceea pe care ne-au pro­dus-o nouă primii „doi metri" ai lui I Ion Seter. Numai că noi a trebuit I să ne mulţumim numai cu imaginea rece din televizoare. Şi inelul de be- I Ion de sub Dealul Spirii n-a mai cu- I noscut entuziasmul celor 30 000. De ce nu mai vin spectatorii în ju-­­ rul pistei ? Este greu de înțeles, greu * de explicat. Pe undeva, însă, sînt con- ■ vins că nu atletismul este de vină, ci­­ doar lipsa unui mare concurs anual * programat, nu în zilele marilor va- • canțe, ci în pragul toamnei aurii, sau I primăvara cînd izbucnește jarul tran- * dafirilor care dau atîta poezie Bucu-­­ reştiului. ■ Poate îl vom avea... Pînă atunci ia- | tă alte prilejuri : mîine semifinala „Cu- I pei Europei", un concurs de două ore cu nume prestigioase, cu zeci de re- | cordmane, cîteva campioane olimpice I şi europene adunate din şapte ţări ; săptămîna viitoare un meci intre atle­ 9­tele noastre şi cele venite la Bucureşti I de peste Ocean ; peste două săptă­­mîni campionatele balcanice, competi­­a­ţie de veche tradiţie care va egala in­­ arriploare campionatele internaţionale de altădată. „ Trei competiţii, trei evenimente care­­ vor şi trebuie să marcheze o revenire a spectatorilor în jurul pistei I cu culoare, gropi de sărituri şi sectoa-­­ re de aruncat. Ea promite acelaşi spec­tacol fascinant, aceleaşi aprige între- I ceri de totdeauna, dar cu performan-­­ ţe împinse mult peste cifrele care ne făceau să fremătăm acum 15—20 de­­ ani.­­ Atletismul de astăzi, acest sport al­­ confruntărilor directe cu adversarii, se- I cundele şi centimetrii a mers în pas cu * timpul şi a ajuns la performanţe care­­ merită să fie văzute pe viu.­­Dacă vreţi, luaţi acestea ca o invi- » taţie. Veniţi din nou în jurul pistei ! . Gheorghe EPURAN­­­ D ­ ÎN DISCUŢIE—SPORTUL SĂTESC Interlocutor: tovarăşul GHEORGHE NECULA, prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean I­nn jurul Capitalei, judeţul Ilfov oferă pentru sport un test inedit şi interesant . Oare marile spectacole din sta­dionul bucureştean nu-i transformă pe cei mai mulţi dintre „vecinii de peste u­­luca satului ilfovean” în oameni de tribună, ţinin­­du-i departe de bazele sportive locale ? Ce viaţă sportivă duce tineretul aces­tui judeţ, la doi paşi de metropola bucureşteana, cu tentaţiile ei, cu miile ei de sportivi şi performeri ? La aceste probleme s-a referit tovarăşul GHEOR­GHE NECULA, membru al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular jude­ţean, in rîndurile ce ur­mează. — Se poate vorbi, in ju­deţul Ilfov, despre o miş­care sportivă de masă ?, ne-am adresat interlocuto­rului nostru. — Desigur că şi în judeţul nostru sportul îşi are locul lui bine definit, cu preţioase va­lenţe recreative şi educative. Disciplinele cele mai îndrăgite de către tinerii ilfoveni sînt fotbalul, crosul, trintele, oină, tenisul de masă, şahul şi tu­rismul. Competiţiile cu larg caracter republican, CUPA TI­NERETULUI DE LA SATE, CROSUL TINERETULUI, CU­PA ROMÂNIEI LA FOTBAL, CAMPIONATELE ŞCOLARE angajează: tineretul din comu­nele şi satele ilfovene, nu numai pe planul obişnuitelor comentarii, ei efectiv, îl aduc pe stadion, în întreceri. Un exemplu d­in Cupa, României, la fotbal, au luat startul 200 de echipe din Ilfov. Reconsiderarea tradiţionalelor „duminici cultural-sportive“, un admirabil mijloc de educare in masă, dar totodată de valo­rificare a unor elemente de­pistate şi selectate din mase, au evidenţiat puterea organiza­torică în materie a unor co­mune ca Bolintin-Vale, Vidra, Brezoaieie, Mihăileşti, Comana, Călugăreni, împreună cu multe altele necitate acum. La campionatele jud­ţene I • Sport de masa şi­­ sport de performan- I­­ă­­ • Baze sportive reali­zate prin contribuţii voluntare şi muncă patriotică • Şcoala , izvorul şi leagănul educaţiei fizice • Cadrele didactice să devină făclierii vieţii sportive a satelor • Două inimoase so­licitări adresate U.T.C. şi Ministeru­lui învăţămîntului . Apropierea de Bucu­reşti — un stimul­­ participă circa 70 de echipe săteşti. Locurile fruntaşe ocu­pate de sportivii de la sate in finalele unor competiţii (U­­nirea Mănăstirea a cucerit „Cupa tineretului de la sate” la fotbal, Avîntul Curcani do­mină competiţiile de oină) a­­rată că sportul de pe aceste­­ meleaguri, angrenînd eşaloane din ce in ce mai mari de ti­neri, vizează zonele perfor­manţei. Iar exemplele pot con­tinua. Secţiile de lupte de la Călugăreni şi Urziceni, cea de box de la Vidra şi de atletism de la Brăneşti au şi ele locuri V. FIROIU­­Continuare in pag a 2 a)

Next