Sportul, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 1009-1038)

1970-09-15 / nr. 1023

ATLETISM NON-STOP PE STADIONUL REPUBLICII 11 Vineri şi Simbătă: patrulaterul masculin ROMÂNIA — ELVEŢIA — ITALIA — UNGARIA şi triunghiularul feminin ROMÂNIA - ANGLIA - UNGARIA Festivalul internaţional al atletismului continuă. Vineri şi simbătă, pe stadionul Republi­cii se vor desfăşura : patru­laterul masculin ROMÂNIA— ELVEŢIA—ITALIA—UNGARIA şi triunghiularul feminin RO­MÂNIA—ANGLIA—UNGARIA. Vom avea, aşadar, ocazia să vedem evoluînd pe elbitexul de la Republicii atleţi şi atlete de renume în arena uşilor spor­tului pur. Deşi sunt reunite 4 echipe şi, respectiv 3, meciurile sunt bi­laterale, nealcătuindu-se Clasa­mente pe ansamblu. Doar în­tre România şi Ungaria se va desfăşura un meci dublu — bă­ieţi şi fete — şi se va face clasament adiţional. Decatlonul oferă şi el numai o confrunta­re între sportivii români şi ma­ghiari. Vineri, întrecerile încep dimineaţă, la ora 9,30 (numai probe de decatlon) şi după a­­miază de la 15,30, iar simbătă de la 9 (decatlon) şi 14,30. Intilnirile de vineri şi sîm­­bătă oferă iubitorilor atletis­mului întreceri de valoare de­osebită. Intre formaţiile care vor evolua se află echipele fe­minine ale Angliei şi Ungariei — FINALISTE IN „CUPA EU­­ROPET­* de la Budapesta, pre­cum şi echipa masculină a Ita­liei — FINALISTA A TRO­FEULUI „BRUNO ZAULI“ — Stockholm, 1970. Dintre concu­rente, remarcăm prezenţa spor­tivelor maghiare Balogh (11,4 s- 100 m şi 23,5—200 m), Komka (1,84 m — Înălţime) şi Vidosne (59,60 m — suliţă) şi a celor din Anglia Neil (11,4 s—100 m), Peat (11,3 s — 100 m şi 23,5 s- 200 m), Stirling 53,0—400 m), Carey (2:02,5—800 m) şi Wilson (8,58 m — lungime). Elocvent faptul că duminică, la Varşovia, echipa Angliei a întrecut o altă finalistă a „Cupei Europei“ — selecţionata Poloniei — cu 70-65. Dintre participanţii la pa­trulaterul masculin ies în evi­denţă atleţii italieni Arese (me­daliat cu aur în proba de 1 500 m din cadrul Universiadei de la Torino), Del Buono (medalie­­iiiiiiimimimiimiiir B TN ÎNTRECERE, PER­FORMERI DE VALOARE : PEAT, CAREY, WILSON (ANGLIA), BALOGH, KOM­KA, VIDOSNE (UNGARIA), VISCOPOLEANU, MANO­­LIU, BUFANU, POPESCU (ROMANIA) — LA FETE: ARESE, GENTILE, DIONISI, AZZARO (ITALIA), CLERC, HUBACHER (ELVEȚIA), FE­HÉR, ZSIVOTZSKY­(UNGA­RIA), CORBU, S. IOAN, ZAMFIRESCU­­ROMANIA) — LA BĂIEŢI. iiiimmiiiiimiiiiiiiii de bronz în aceeaşi probă), Liani (bronz la 110 m.g.), Cin­­dolo (bronz la 5 000 m), Simeon (bronz la disc), Azzaro (argint la înălţime) Gentile (triplusalt) şi Dionisi (prăjină), cei elveţi­eni — Clero (10,2 s — 100 m, 20,8 s—200 m şi 47,3 s—400 m), Hofer (50,9 s—400 m.g.), Wirz (51,0 — 400 m.g.), Portman (2,13 m — înălţime), Hubacher (19,25 m—greutate) şi von Wart­burg (82,75 m — suliţă). Atleţii şi atletele din echi­pele României — aflaţi In bi­necunoscuta suită competiţio­­nală — se pregătesc intens în acesta site pentru prestigioasa confruntare­­ ce va avea loc vineri şi simbătă pe Republi­cii. Formaţiile Angliei (f) şi Italiei (b) La redacţie ne-au sosit prin telex formaţiile Angliei (f) şi Italiei (b) pe care le comuni­căm cititorilor noştri . Echipa feminina a Angliei : 100 m — Neil, Peat; 200 m — Peat, Cobb ; 100 m — Stirling, í-yall ; 800 m — Carey, Lowe ; X 500 m — Ridley, Beaeham ; lungime — Wilson, Neil ; înăl­ţime — Wilson, Inkpen ; greu­tate — Bedford, Payne ; disc — Payne. Bedford ; suliţă — King Williams. Echipa masculină a Italiei : 100 m şi 200 m — zandano, Abetisi : 400 m — Fusi, Trache­­lio ; 800 m — Bonetti, Arese ; 1 506 m — Del Buono, Gervazini • 5 000 şi 10 000 m — Cindolo, Ar­­dizzone ; 3 000 m obstacole — Risi, Bertoiin ; 110 m.g. — Liani, Onofrie ; 400 m.g. — Balati, Sca­­tena ; Înălţime — Azzaro, Schi­­vo ; lungime — Arrighi, Lazza­­roti ; triplusalt — Gentile, Ca­­poferi ; prăjină — Dionisi, Fon­­tonuotti : greutate — Bergonzo- ' nl, Sorreti ; disc — Simeon, Fi­­liponti ; suliţă — Lievore, Gra­­merottd ; ciocan — Vecchlato, Bernardinl. Franco Are*. In timpul cursei de 1500 la de la Universiadă la capătul căreia a cîștigat medalia de aur. PRIVIRE RETROSPECTIVĂ ASUPRA PARTICIPARII SPORTIVILOR ROMÂNI LA UNIVERSIADĂ .[• Atletismul şi scrima — două satisfacţii la Torino US. Comportarea echipelor de baschet şi volei — băieţi şi fete — a decepţionat UL In viitor este necesară sporirea exigenţei ! Sportul universitar are o străveche tradiţie. De-a lungul anilor el s-a afirmat atit in competiţiile pe plan naţional, cit fi in cele internaţionale. Am putea spuni insă că, in ultimii anii el a cunoscut o fi mai puternică afirmare. In unele­­ţări, sportul universitar deţine ponderea, numeroase fiind echipele naţionale alcă­tuite in exclusivitate din stu­denţi. Este firesc, in aceste condiţii, ca întrecerile din di­ferite ţări — şi ca o consecin­ţă directă, cele internaţionale — să înregistreze un nivel (dispute, performanţe) din ce in ce mai înalt. Ultimele edi­ţii ale Jocurilor Olimpica au consfinţit acest evident pro­gres , numeroşi laureaţi fiind reprezentanţi ai sportului stu­denţesc.­­ A VI ediţie a Universiadei, desfăşuraţi recent la Torino, Înseamnă, in fapt, o reluare — la un nivel net superior — a acestei competiţii mondiale a tineretului universitar. In nor­dul Italiei a fost prezentă — între 26 august şi 6 septembrie — elita studenţimii sportive din 58 de ţări ale lumii. Dis­putată la mijlocul distanţei de timp dintre J.O. de la Ciudad de Mexico şi München, Univer­siada de la Torino a însemnat, în unele discipline (cu însem­nată pondere), o reeditare a Conf. univ. MARIN BIRJEGA Vicepreşedinte al C.N.E.F.S. Lector univ. ALEXANDRU FORTU Inspector general In Ministerul Invăţămlntului . (Continuare in vag. a­l­e) I^PROLETARI DIN TOATE TARILE­; UNITI-VA ! Trimisul nostru special, MARIUS POPESCU, relatează: ASTĂ SEARA U.T.A. SI ANTRENEAZĂ Pt SINDIOMUE EtUINOORD Sosită ieri la Rotterdam, echipa s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea gazdelor ROTTERDAM. 14 (prin te­lefon). După o călătorie obositoa­re — şapte ore într-o aero­navă I.L. 14, plecată de la Arad luni, înaintea prînzu­­lui — U.T.A. ,a sosit la Rot­terdam în amurg, întîmpina­­tă fiind de oficialităţile fe­deraţiei olandeze şi ale ce­lebrului club Feijenoord, de o veritabilă armată de foto, tele şi radio reporteri. Pentru amatorii de jurnale de bord preferate întotdea­una de cei care între fap­tele concrete , şi interpreta­rea lor opinează pentru pri­­ mirne in cupele europene la fotbal Miine, patru echipe româ­neşti de fotbal iau startul în competiţiile europene. Me­ciurile au următorul program: CUPA CAMPIONILOR EUROPENI ROTTERDAM (ora 21.30 — ora Bucureştiului) : Feijenoord — U.T.A. CUPA CUPELOR LVOV (ora 18) : Karpatî — Steaua CUPA EUROPEANA A TÎRGURILOR BUCURESTI (stadionul Di­namo, ora 16) : Dinamo — P.A.O.K. Salonic. CRAIOVA (stadionul Cen­tral, ora 16) : Universitatea — Pécsi Dosza. LA TELEVIZIUNE — va fi transmis in­direct de la Bucu­reşti, începlnd de la ora 16, meciul Dinamo — P.A.O.R. Sa­lonic (crainic-reporter Radu Urziceanu). mele, iată un scurt decupaj din filmul zborului Arad— Rotterdam, via Praga. ...Zburăm de cîtava minu­te. Antrenorul Nicolae Dumi­­trescu împarte băieţilor zia­rele olandeze care comentea­ză finala cu Estudiantes. ru­ (Continuare in pag. a 3-o) Antrenorul Happel şi mijlocaşul Hasil, de la Feijenoord din Rotterdam. MARELE SUCCES AL CAMPIONATELOR EUROPENE DE TALERE ŞI SKEET DE LA BUCUREŞTI 11 Comportarea sportivilor români — singura notă falsă pe un portativ desăvirşit S­ăptămlna europeană a tirului cu arma de vî­nătoare s-a încheiat duminică seara, înscriind în cartea acestei ramuri de sport o pagină memorabilă. Cam­pionatele găzduite de poligo­nul Tunari au întrunit toate atributele pentru a putea fi socotite desăvîrşite, chiar dacă desăvlrşirea va fi tot­deauna o noţiune labilă, ge­neratoare de discuţii şi de ambiţii noi. Important este că — DlND CREZARE CU­VINTELOR DEOSEBIT DE ELOGIOASE ALE OASPEŢI­LOR — (şi nu avem nici un motiv să n-o facem) AJUN­GEM LA CONCLUZIA CA ACEASTA EDIŢIE BUCU­­REŞTEANĂ A ÎNTRECERII CONTINENTALE REPREZIN­TĂ UN MOMENT DE­VE­NIT PENTRU TALERELE ARUNCATE DIN ŞANŢ ŞI DIN TURN. S-a întâmplat rareori ca un­­campionat eu­­­ropean de tir să reunească, fă­ră nici o excep­ţie, pe toţi marii maeştri ai genu­lui. Şi chiar da­că nu inten­ţio­­năm să lezăm nişte orgolii, me­ritul aparţine, înainte de toate, faptului că la o­­rizont se profi­lează campiona­tele mondiale şi, deci, nimeni nu şi-a îngăduit să scape repetiţia generală. Astfel, pe cele patru standuri de la Tunari a com­părut tot ce are mai bun la a­­ceastă oră tirul cu alice în Eu­ropa. Continen­tul nostru domină acest sport, aşa că am avut drept oaspeţi campioni mondiali şi olimpici, am urmărit scli­pirile unei veritabile conste­laţii de performeri. Ediţia de la Tunari a cam­pionatelor europene şi-a sta­bilit primul record încă în F-C. COMARNISCHI Valeriu CHIOSE (Continuare in pag. a 2-a la rubrică) Eroii barajului de skeet de pe Tunari. Două generaţii s-au Intilnit pe stand : de la stingă, polonezul Wieslaw Gawlikowski (junior), sovie­ticul Evgheni Petrov (senior), danezul Kjeld Rassram­ssen (junior) și vest-germanul Konrad Wirnhier (senior).­­ Foto : A. NEAGU TREI CANDIDATE LA ORGANIZAREA VIITOAREI UNIVERSIADE Pentru întrecerile viitoa­rei Universiade, care vor avea loc în 1973 au fost anunţate candidaturile o­­raşelor Ciudad de Mexico, Montreal şi Genova. Pe velodromul Dinamo, performanţe de valoare internaţională ŞTEFAN LEIBNER 1:09,9 PE 1000 m! In ultima reuniune a „Cupei Steaua“, desfăşurată pe velodro­mul Dinamo, a fost programat­ă un meci omnium. Proba a re­venit pistaroului Florian Nego­­escu (Steaua), care a cîştigat viteza şi a ocupat locul II la 1000 m cu start de pe loc (1:11.5), învingătorul a putut fi cunoscut abia după departajare, printr-o nouă manşă de viteză, deoarece ştefan Leibner (Dinamo) acu­mulase acelaşi punctaj. Deşi a ocupat locul secund, ŞTEFAN LEIBNER a avut marea satis­facţie de a fi omul nr. 1 al re­uniunii, datorită faptului că a stabilit la 1000 m cu start de pe loc o foarte bună performanţă, fiind cronometrat în 1:09,9 — NOU RECORD NAŢIONAL. Rezul­tatul este cu atît mai meritoriu cu cit vechiul record, înregistrat de Ion Ioniţă la J. O. de la Roma, era cu o secundă mai slab (1:10,9) şi dăinuia de un dece­niu ! Totodată, trebuie spus că PERFORMANŢA DINAMOVISTU­­LUI ŞTEFAN LEIBNER (antre­nor Mircea Mihăilescu) SE ÎN­SCRIE ÎN CATEGORIA REZUL­TATELOR BUNE PE PLAN IN­TERNAŢIONAL şi că ea are autentice şanse de îmbunătăţire Tot cu prilejul „Cupei Steaua**, am putut consemna o reuşită tentativă de record naţional de juniori, la aceeaşi probă. Autor : Petre Dolofan (Steaua), crono­­metrat cu 1:11,0 (v. r. 1:11,5, FI. Negoescu, 1963). A doua tenta­tivă de record, însă, la 4 000 m, urmărire pe echipe, a fost ra­­­­tată de puţin, cvartetul Emil Rusu, Constantin Gonţea, Marin Ioniţă şi Mircea Virgil termi­­nînd cursa în 4:40,2 % la şapte zecimi secundă de recordul na­ţional de seniori. Pe velodromul Dinamo activi­tatea pistarzilor bucureşteni con­tinuă. Astăzi, de pildă, în cadrul campionatului Capitalei are loc urmărirea individuală, miine — 1000 m cu start de pe foc, iar joi — urmărirea pe echipe, toate seniori- întrecerile Încep la ora 16. ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXVI­I Nr. 1023 (6457) 4 PAGINI 30 BANI Marți 15 septembrie 1970 AZI, LA FLOREASCA, ÎN „CUPA FEDERAŢIEI" ROMÂNIA-UNGARIA LA BASCHET • Ultima verificare a sportivilor români înaintea Balcaniadei 9 Trams, în lotul Varşoviei De azi şi pină joi se dispu­tă, in sala Floreasca, turneul internaţional de baschet mas­culin dotat cu „Cupa Federa­ţiei“, la care iau parte repre­zentativele : Cubei, Ungariei, României şi selecţionata ora­şului Varşovia. Pentru formaţia română, competiţia constituie un ultim prilej de verificare a pregă­tirilor efectuate in această vară in vederea campionatului bal­canic (25—27 septembrie, la Bucureşti). Ca atare, antreno­rul emerit Alexandru Popescu a folosit fiecare clipă din zi­lele care au precedat „Cupa Federaţiei”, deşi, în ultima săptămînă, condiţiile de pre­gătire au fost vitrege (antre­namentele au avut loc la Flo­reasca, s-a dormit la Dinamo şi s-a mîncat la cantina I.E.A.R.S., ceea ce a solicitat un efort suplimentar prin parcurgerea distanţelor respec­tive). Lotul român, restructu­rat după Universiada de la Torino, are, în momentul de faţă, următoarea alcătuire : Chivulescu, Tarău, Popa, Plrşu, Georgescu, Moraru, Troacă, Anastasiu, Cîmpeanu, Zdren­­ghea, Martinescu şi Oţelac. Dintre oaspeţi, o formaţie puternică prezintă echipa Var­şoviei, din componenţa căreia fac parte cunoscuţii Trams (selecţionat de citeva ori in reprezentativa Europei) şi Dolczewski. Redutabile se a­­nunţă, de asemenea, formaţi­ile Cubei şi­­ Ungariei, deşi prima este formată din junio­rii care au participat la „Cupa prieteniei“ desfăşurată la Pleven. Azi, de la ora 18,13 (la ora 18, festivitatea de des­chidere), au loc meciurile Cuba—Varşovia şi Româ­nia—Ungaria. Baschetbaliştii noştri au sus­ţinut ieri ultimul antrenament. Iată-l pe Cîmpeanu înscriind sub privirile lui Martinescu, Anastasiu şi Moraru. Foto : T. MACARSCHI După un an de la construire STADIONUL MUNICIPAL DIN BRAŞOV A DEVENIT MONUMENT ISTORIC? De multă vreme braşovenii şi-au dorit un stadion modern, încăpător, confortabil, la Înălţi­mea prestigiului sportiv al ora­şului. Dorinţa a prins rădăcini şi a început să se materializeze prin Înţelegerea forurilor în drept, care au alocat peste 10 milioane de lei şi prin entuziasmul tineretului concretizat în mii de ore de mun­că patriotică. Acum, a trecut un an de zile de la inaugurarea oficială a Sta­dionului Municipal. Totul este pus la punct pină la ultimul a­­mânunt. Scăderile de calitate ini­ţiale, datorate constructorului, au I fost remediate, instalaţiile tehnice completate, iar zece angajaţi se I îngrijesc zilnic de starea sa, stro- 1 pind şi tunzînd gazonul, Intreţi­­nînd pistele şi tribunele. Dar pentru cine şi în ce scop ? Nimeni nu intră pe acest stadion, nici o echipă nu joacă. Stadionul are şi un plan de venituri şi chel­tuieli pe anul 1970 : 175 000 lei la capitolul venituri şi 344 450 lei la capitolul cheltuieli. Din acest plan, s-au realizat pînă in prezent 53 000 lei venituri şi aproximativ 276 000 lei cheltuieli. De ce această si­tuaţie ? Pentru că clubul Steagul roşu, mergînd pe principiul auto­­gospodăririi, refuză să joace pe acest stadion, argumentînd că cota de chirie este prea mare (20'/o I din încasări). Face Insă 1»* **».stiţli , serioase la propria sa bază, sta- I dionul Tineretului. Alte echipe I din campionatul judeţean, sau di­vizia C, nu sunt admise ca să nu-l deterioreze. »Refacerea ar costa mai mult decit chiriile** se zice. Meciuri internaţionale nu se programează la Braşov şi atunci cînd totuşi se joacă cite unul (St. roşu — Olimpiakos Pireu) con­tractanţii nu-şi achită obligaţiile. Aşa se face că de la inaugurare şi pină în prezent, cu mici ex­cepţii (elevii S.S.E. Braşovia, fot­baliştii Politehnicii Braşov ln meciurile oficiale, atleţii de la C.A.U. Bucureşti), foarte puţini au fost aceia care au călcat pe cea mai modernă bază sportivă a oraşului, unul din primele sta­dioane din ţară, avînd o capaci­tate de aproximativ 30.000 locuri. L-ar putea prelua Steagul roşu, cedind în sch­im­b stadionul Tine­retului exclusiv atletismului, sau celor peste 5000 de studenţi şi zeci de mii de elevi. Sau echipa di­vizionară A ar putea juca măcar jumătate, din cele 15 meciuri ale campionatului, pe noul stadion, asigurindu-i dacă nu rentabilita­tea cel puţin cheltuielile de între­ţinere. Dar neexistînd înţelegere şi în absenţa intervenţiei decise a CJEFS, stadionul rămine zi şi noapte păzit, ca un monument istoric. Ca nu cumva să-i dea prin gînd vreunei echipe sau sportiv să intre pe stadion... Eficienţa unei baze sportive este şi de ordin social, educativ. De aceea să nu lăsăm să doarmă un gigant sportiv. Să-l trezim cu rumoarea tribunelor, cu veselia tinereţii care se căleşte pe piste şi pe cotorul verde. Celelalte „so­coteli» sunt mai puţin importante ! Mihai BIRA La Mamaia s-au disputat ULTIMELE flU,‘.LE a ivpatit MAMAIA, (prin telefon, de la corespondentul nostru). — Duminică, în localitate, s-au încheiat întrecerile din cadrul campionatelor republicane de navomodele. Iată campionii naţionali la clasele­­ autopro­pulsate cat. E. S. (seniori) : L. POPESCU (Aeronautica Buc.) 88 p; juniori : I. FA­BIAN (Voinţa Reghin) 61 p ; veliere cat. D 10 internaţional (seniori) : D. VOICULESCU (Aeronautica) 106 P ; juniori : E. MARXON (Voinţa Reghin) 91 p; cat. D. M. (seniori) : P. RADULESCU (Tehnolemn Pra­hova) 82 p ; juniori : A. ŢĂ­RUŞ (Voinţa Deva) 92 p; cat. D. A.­­ I. POLEN (Avîntul Reghin) 97 p; cat. D 10 — prototip (seniori) D. ŞERBAN (Politehnica Galaţi) 87 p; ju­niori : C. POLEN (Voinţa Re­ghin) 88 p; cat. D. R. (juniori): T. CUCERZAN (Av. Reghin) 94 p ; cat. D. J. : V. ŢĂRUŞ (Voinţa Deva) 85 p; teleco­mandate F 3 E . Fr. CSÁSZÁR (Jiul Petroşani) 82 p; cat. F (vînătoare de baloane) FR. CSÁSZÁR (Jiul) 100 p. CLASAMENT GENERAL: seniori : 1» AERONAUTICA BUCUREŞTI 1677 p — campi­oană republicană. 2. Politeh­nica Galaţi 939 p; 3. Jiul Pe­troşani 854 p; juniori : TEIl­­NIC-CLUB BUC. 625 p. 2. Vo­inţa Deva 550 p, 3. Voinţa Re­ghin 432 p. C. POPA VOINŢA BUCUREŞTI SI RULMENTUL BRASOV. CAMPIOANE NAŢIONALE LA ORIENTARE TURISTICĂ In frumoasa zonă a Mal­­naşului, s-a desfăşurat finala campionatului naţional de o­­rientare turistică pe echipe, la care au luat parte aproape o sută de sportivi din 19 judeţe. Disputată pe un timp excelent atit in etapa de noapte, cit şi în cele de zi, competiţia a pus la grea încercare pe cam­pionii judeţeni, mai ales pe acei care participau pentru prima­ oară la o astfel de fi­nală. Rezultate , echipe fete : 1. VOINŢA BUCUREŞTI (Geor­­geta Liţă, Alieta Cotiţosu, N­­­eana Sculy), 2. I.T. Bucu­reşti (Mariana Abrudan, Paula Chiurlea), 3. Cluj (Piroska Sza­bó, Clara Szabó) , echipe bă­ieţi : 1. RULMENTUL BRA­ŞOV (Claus Schuller, Richard Schuller), 2. Clujana (Zoltán Székely, Coloman László), 3. Metalul roşu Cluj (Gheorghe Horvathi, Ion Rusalie) RElNTlLNIRE ! A­şadar vacanţa,­această, dacă vreţi, cutie a Pan­dorei, care a generat negrăite bucurii , dru­meţii şi excursii, tabere şi întreceri sportive, cul­­minînd cu inedita acţiune de masă „Delfin 70" s-a încheiat. Marea şi muntele, cu şiragul fru­museţilor lor, vor trece în domeniul amintirilor. Este 15 septembrie, emoţionanta, solemna desigur, re­­întîlnire cu şcoala, cu colegii, cu profesorii. Şcoala, această­ primă treaptă a cunoaşterii, consti­­tuie şi întîia m­anifestare a responsabilităţii civice a co­pilului. Preluînd, valorificînd continuu tradiţiile învăţă­­mîntului românesc, învingînd inerţii şi mentalităţi re­trograde, trecînd prin purgatoriul căutărilor îndrăz­neţe, şcoala a ajuns în cele din urmă să-şi cristalizeze o concepţie, un sistem unitar. Cu fiecare an şcoala românească dă la iveală noi eşaloane de nădejde, ti­neri temeinic pregătiţi pentru construirea socialismului şi comunismului. Ea are la bază trăsăturile specifice culturii generale contemporane care recunoaşte ştiinţa drept principala forţă de producţie şi progres social, un acord deplin cu noul, cu cerinţele vieţii moderne, cu necesitatea de a făuri un om multilateral pregătit,* şcoala românească şi-a înscris pe frontispiciu nu numai înnobilarea spiritului ci, paralel, şi fortificarea corpului. Realitatea demonstrează pînă la evidenţă că in con­ceptul ştiinţific despre şcoală, exerciţiul fizic, noţiunea de mişcare au fost puse pe aceeaşi treaptă cu exerci­ţiile minţii. Este absolut firesc să se întîmple aşa ; ten­dinţa spre sedentarism, spre imobilitate, ca o conse­cinţă a automatizării masive, reprezintă o primejdie pentru sănătatea omului secolului XX, cu implicaţii mul­tiple, greu de anticipat şi adesea şi mai greu de re­zolvat. Tocmai de aceea, reflexul unei vieţi active din punct de vedere fizic se impune să fie trainic fixat încă din perioada descifrării tainelor abecedarului, a tablei înmulţirii. De altfel, acesta este şi principiul după care s-au călăuzit diriguitorii învăţămîntului din ţara noastră, a­­tunci cînd au experimentat introducerea orelor de edu­caţie fizică şi sport încă din clasa I. Experienţa anului şcolar precedent reprezentind o reuşită, acum, firesc, ea este pe cale de extindere, iar în anii următori, de ge­neralizare. Se conturează astfel încă un succes al şco­lii româneşti. Prin urmare, începe un nou an­ şcolar. Există convin­gerea trainică, fermă, că alături de celelalte cadre di­dactice, profesorii în trening, cei cu o îndelungată ex­perienţă sau cei aflaţi la început de drum, îşi vor pune în valoare toată pasiunea şi priceperea, întreaga lor capacitate de muncă pentru a apropia copiii de sala sau terenul de sport. In fond, ce satisfacţie mai ple­nară ar putea exista pentru un dascăl decît aceea de a-şi vedea prezentă activ la lecţie, întreaga clasă ? Tiberiu STAMA

Next