Sportul, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 1009-1038)
1970-09-15 / nr. 1023
ATLETISM NON-STOP PE STADIONUL REPUBLICII 11 Vineri şi Simbătă: patrulaterul masculin ROMÂNIA — ELVEŢIA — ITALIA — UNGARIA şi triunghiularul feminin ROMÂNIA - ANGLIA - UNGARIA Festivalul internaţional al atletismului continuă. Vineri şi simbătă, pe stadionul Republicii se vor desfăşura : patrulaterul masculin ROMÂNIA— ELVEŢIA—ITALIA—UNGARIA şi triunghiularul feminin ROMÂNIA—ANGLIA—UNGARIA. Vom avea, aşadar, ocazia să vedem evoluînd pe elbitexul de la Republicii atleţi şi atlete de renume în arena uşilor sportului pur. Deşi sunt reunite 4 echipe şi, respectiv 3, meciurile sunt bilaterale, nealcătuindu-se Clasamente pe ansamblu. Doar între România şi Ungaria se va desfăşura un meci dublu — băieţi şi fete — şi se va face clasament adiţional. Decatlonul oferă şi el numai o confruntare între sportivii români şi maghiari. Vineri, întrecerile încep dimineaţă, la ora 9,30 (numai probe de decatlon) şi după amiază de la 15,30, iar simbătă de la 9 (decatlon) şi 14,30. Intilnirile de vineri şi sîmbătă oferă iubitorilor atletismului întreceri de valoare deosebită. Intre formaţiile care vor evolua se află echipele feminine ale Angliei şi Ungariei — FINALISTE IN „CUPA EUROPET* de la Budapesta, precum şi echipa masculină a Italiei — FINALISTA A TROFEULUI „BRUNO ZAULI“ — Stockholm, 1970. Dintre concurente, remarcăm prezenţa sportivelor maghiare Balogh (11,4 s- 100 m şi 23,5—200 m), Komka (1,84 m — Înălţime) şi Vidosne (59,60 m — suliţă) şi a celor din Anglia Neil (11,4 s—100 m), Peat (11,3 s — 100 m şi 23,5 s- 200 m), Stirling 53,0—400 m), Carey (2:02,5—800 m) şi Wilson (8,58 m — lungime). Elocvent faptul că duminică, la Varşovia, echipa Angliei a întrecut o altă finalistă a „Cupei Europei“ — selecţionata Poloniei — cu 70-65. Dintre participanţii la patrulaterul masculin ies în evidenţă atleţii italieni Arese (medaliat cu aur în proba de 1 500 m din cadrul Universiadei de la Torino), Del Buono (medalieiiiiiiimimimiimiiir B TN ÎNTRECERE, PERFORMERI DE VALOARE : PEAT, CAREY, WILSON (ANGLIA), BALOGH, KOMKA, VIDOSNE (UNGARIA), VISCOPOLEANU, MANOLIU, BUFANU, POPESCU (ROMANIA) — LA FETE: ARESE, GENTILE, DIONISI, AZZARO (ITALIA), CLERC, HUBACHER (ELVEȚIA), FEHÉR, ZSIVOTZSKY(UNGARIA), CORBU, S. IOAN, ZAMFIRESCUROMANIA) — LA BĂIEŢI. iiiimmiiiiimiiiiiiiii de bronz în aceeaşi probă), Liani (bronz la 110 m.g.), Cindolo (bronz la 5 000 m), Simeon (bronz la disc), Azzaro (argint la înălţime) Gentile (triplusalt) şi Dionisi (prăjină), cei elveţieni — Clero (10,2 s — 100 m, 20,8 s—200 m şi 47,3 s—400 m), Hofer (50,9 s—400 m.g.), Wirz (51,0 — 400 m.g.), Portman (2,13 m — înălţime), Hubacher (19,25 m—greutate) şi von Wartburg (82,75 m — suliţă). Atleţii şi atletele din echipele României — aflaţi In binecunoscuta suită competiţională — se pregătesc intens în acesta site pentru prestigioasa confruntare ce va avea loc vineri şi simbătă pe Republicii. Formaţiile Angliei (f) şi Italiei (b) La redacţie ne-au sosit prin telex formaţiile Angliei (f) şi Italiei (b) pe care le comunicăm cititorilor noştri . Echipa feminina a Angliei : 100 m — Neil, Peat; 200 m — Peat, Cobb ; 100 m — Stirling, í-yall ; 800 m — Carey, Lowe ; X 500 m — Ridley, Beaeham ; lungime — Wilson, Neil ; înălţime — Wilson, Inkpen ; greutate — Bedford, Payne ; disc — Payne. Bedford ; suliţă — King Williams. Echipa masculină a Italiei : 100 m şi 200 m — zandano, Abetisi : 400 m — Fusi, Trachelio ; 800 m — Bonetti, Arese ; 1 506 m — Del Buono, Gervazini • 5 000 şi 10 000 m — Cindolo, Ardizzone ; 3 000 m obstacole — Risi, Bertoiin ; 110 m.g. — Liani, Onofrie ; 400 m.g. — Balati, Scatena ; Înălţime — Azzaro, Schivo ; lungime — Arrighi, Lazzaroti ; triplusalt — Gentile, Capoferi ; prăjină — Dionisi, Fontonuotti : greutate — Bergonzo- ' nl, Sorreti ; disc — Simeon, Filiponti ; suliţă — Lievore, Gramerottd ; ciocan — Vecchlato, Bernardinl. Franco Are*. In timpul cursei de 1500 la de la Universiadă la capătul căreia a cîștigat medalia de aur. PRIVIRE RETROSPECTIVĂ ASUPRA PARTICIPARII SPORTIVILOR ROMÂNI LA UNIVERSIADĂ .[• Atletismul şi scrima — două satisfacţii la Torino US. Comportarea echipelor de baschet şi volei — băieţi şi fete — a decepţionat UL In viitor este necesară sporirea exigenţei ! Sportul universitar are o străveche tradiţie. De-a lungul anilor el s-a afirmat atit in competiţiile pe plan naţional, cit fi in cele internaţionale. Am putea spuni insă că, in ultimii anii el a cunoscut o fi mai puternică afirmare. In uneleţări, sportul universitar deţine ponderea, numeroase fiind echipele naţionale alcătuite in exclusivitate din studenţi. Este firesc, in aceste condiţii, ca întrecerile din diferite ţări — şi ca o consecinţă directă, cele internaţionale — să înregistreze un nivel (dispute, performanţe) din ce in ce mai înalt. Ultimele ediţii ale Jocurilor Olimpica au consfinţit acest evident progres , numeroşi laureaţi fiind reprezentanţi ai sportului studenţesc. A VI ediţie a Universiadei, desfăşuraţi recent la Torino, Înseamnă, in fapt, o reluare — la un nivel net superior — a acestei competiţii mondiale a tineretului universitar. In nordul Italiei a fost prezentă — între 26 august şi 6 septembrie — elita studenţimii sportive din 58 de ţări ale lumii. Disputată la mijlocul distanţei de timp dintre J.O. de la Ciudad de Mexico şi München, Universiada de la Torino a însemnat, în unele discipline (cu însemnată pondere), o reeditare a Conf. univ. MARIN BIRJEGA Vicepreşedinte al C.N.E.F.S. Lector univ. ALEXANDRU FORTU Inspector general In Ministerul Invăţămlntului . (Continuare in vag. ale) I^PROLETARI DIN TOATE TARILE; UNITI-VA ! Trimisul nostru special, MARIUS POPESCU, relatează: ASTĂ SEARA U.T.A. SI ANTRENEAZĂ Pt SINDIOMUE EtUINOORD Sosită ieri la Rotterdam, echipa s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea gazdelor ROTTERDAM. 14 (prin telefon). După o călătorie obositoare — şapte ore într-o aeronavă I.L. 14, plecată de la Arad luni, înaintea prînzului — U.T.A. ,a sosit la Rotterdam în amurg, întîmpinată fiind de oficialităţile federaţiei olandeze şi ale celebrului club Feijenoord, de o veritabilă armată de foto, tele şi radio reporteri. Pentru amatorii de jurnale de bord preferate întotdeauna de cei care între faptele concrete , şi interpretarea lor opinează pentru pri mirne in cupele europene la fotbal Miine, patru echipe româneşti de fotbal iau startul în competiţiile europene. Meciurile au următorul program: CUPA CAMPIONILOR EUROPENI ROTTERDAM (ora 21.30 — ora Bucureştiului) : Feijenoord — U.T.A. CUPA CUPELOR LVOV (ora 18) : Karpatî — Steaua CUPA EUROPEANA A TÎRGURILOR BUCURESTI (stadionul Dinamo, ora 16) : Dinamo — P.A.O.K. Salonic. CRAIOVA (stadionul Central, ora 16) : Universitatea — Pécsi Dosza. LA TELEVIZIUNE — va fi transmis indirect de la Bucureşti, începlnd de la ora 16, meciul Dinamo — P.A.O.R. Salonic (crainic-reporter Radu Urziceanu). mele, iată un scurt decupaj din filmul zborului Arad— Rotterdam, via Praga. ...Zburăm de cîtava minute. Antrenorul Nicolae Dumitrescu împarte băieţilor ziarele olandeze care comentează finala cu Estudiantes. ru (Continuare in pag. a 3-o) Antrenorul Happel şi mijlocaşul Hasil, de la Feijenoord din Rotterdam. MARELE SUCCES AL CAMPIONATELOR EUROPENE DE TALERE ŞI SKEET DE LA BUCUREŞTI 11 Comportarea sportivilor români — singura notă falsă pe un portativ desăvirşit Săptămlna europeană a tirului cu arma de vînătoare s-a încheiat duminică seara, înscriind în cartea acestei ramuri de sport o pagină memorabilă. Campionatele găzduite de poligonul Tunari au întrunit toate atributele pentru a putea fi socotite desăvîrşite, chiar dacă desăvlrşirea va fi totdeauna o noţiune labilă, generatoare de discuţii şi de ambiţii noi. Important este că — DlND CREZARE CUVINTELOR DEOSEBIT DE ELOGIOASE ALE OASPEŢILOR — (şi nu avem nici un motiv să n-o facem) AJUNGEM LA CONCLUZIA CA ACEASTA EDIŢIE BUCUREŞTEANĂ A ÎNTRECERII CONTINENTALE REPREZINTĂ UN MOMENT DEVENIT PENTRU TALERELE ARUNCATE DIN ŞANŢ ŞI DIN TURN. S-a întâmplat rareori ca uncampionat european de tir să reunească, fără nici o excepţie, pe toţi marii maeştri ai genului. Şi chiar dacă nu intenţionăm să lezăm nişte orgolii, meritul aparţine, înainte de toate, faptului că la orizont se profilează campionatele mondiale şi, deci, nimeni nu şi-a îngăduit să scape repetiţia generală. Astfel, pe cele patru standuri de la Tunari a compărut tot ce are mai bun la această oră tirul cu alice în Europa. Continentul nostru domină acest sport, aşa că am avut drept oaspeţi campioni mondiali şi olimpici, am urmărit sclipirile unei veritabile constelaţii de performeri. Ediţia de la Tunari a campionatelor europene şi-a stabilit primul record încă în F-C. COMARNISCHI Valeriu CHIOSE (Continuare in pag. a 2-a la rubrică) Eroii barajului de skeet de pe Tunari. Două generaţii s-au Intilnit pe stand : de la stingă, polonezul Wieslaw Gawlikowski (junior), sovieticul Evgheni Petrov (senior), danezul Kjeld Rassramssen (junior) și vest-germanul Konrad Wirnhier (senior). Foto : A. NEAGU TREI CANDIDATE LA ORGANIZAREA VIITOAREI UNIVERSIADE Pentru întrecerile viitoarei Universiade, care vor avea loc în 1973 au fost anunţate candidaturile oraşelor Ciudad de Mexico, Montreal şi Genova. Pe velodromul Dinamo, performanţe de valoare internaţională ŞTEFAN LEIBNER 1:09,9 PE 1000 m! In ultima reuniune a „Cupei Steaua“, desfăşurată pe velodromul Dinamo, a fost programată un meci omnium. Proba a revenit pistaroului Florian Negoescu (Steaua), care a cîştigat viteza şi a ocupat locul II la 1000 m cu start de pe loc (1:11.5), învingătorul a putut fi cunoscut abia după departajare, printr-o nouă manşă de viteză, deoarece ştefan Leibner (Dinamo) acumulase acelaşi punctaj. Deşi a ocupat locul secund, ŞTEFAN LEIBNER a avut marea satisfacţie de a fi omul nr. 1 al reuniunii, datorită faptului că a stabilit la 1000 m cu start de pe loc o foarte bună performanţă, fiind cronometrat în 1:09,9 — NOU RECORD NAŢIONAL. Rezultatul este cu atît mai meritoriu cu cit vechiul record, înregistrat de Ion Ioniţă la J. O. de la Roma, era cu o secundă mai slab (1:10,9) şi dăinuia de un deceniu ! Totodată, trebuie spus că PERFORMANŢA DINAMOVISTULUI ŞTEFAN LEIBNER (antrenor Mircea Mihăilescu) SE ÎNSCRIE ÎN CATEGORIA REZULTATELOR BUNE PE PLAN INTERNAŢIONAL şi că ea are autentice şanse de îmbunătăţire Tot cu prilejul „Cupei Steaua**, am putut consemna o reuşită tentativă de record naţional de juniori, la aceeaşi probă. Autor : Petre Dolofan (Steaua), cronometrat cu 1:11,0 (v. r. 1:11,5, FI. Negoescu, 1963). A doua tentativă de record, însă, la 4 000 m, urmărire pe echipe, a fost ratată de puţin, cvartetul Emil Rusu, Constantin Gonţea, Marin Ioniţă şi Mircea Virgil terminînd cursa în 4:40,2 % la şapte zecimi secundă de recordul naţional de seniori. Pe velodromul Dinamo activitatea pistarzilor bucureşteni continuă. Astăzi, de pildă, în cadrul campionatului Capitalei are loc urmărirea individuală, miine — 1000 m cu start de pe foc, iar joi — urmărirea pe echipe, toate seniori- întrecerile Încep la ora 16. ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXVII Nr. 1023 (6457) 4 PAGINI 30 BANI Marți 15 septembrie 1970 AZI, LA FLOREASCA, ÎN „CUPA FEDERAŢIEI" ROMÂNIA-UNGARIA LA BASCHET • Ultima verificare a sportivilor români înaintea Balcaniadei 9 Trams, în lotul Varşoviei De azi şi pină joi se dispută, in sala Floreasca, turneul internaţional de baschet masculin dotat cu „Cupa Federaţiei“, la care iau parte reprezentativele : Cubei, Ungariei, României şi selecţionata oraşului Varşovia. Pentru formaţia română, competiţia constituie un ultim prilej de verificare a pregătirilor efectuate in această vară in vederea campionatului balcanic (25—27 septembrie, la Bucureşti). Ca atare, antrenorul emerit Alexandru Popescu a folosit fiecare clipă din zilele care au precedat „Cupa Federaţiei”, deşi, în ultima săptămînă, condiţiile de pregătire au fost vitrege (antrenamentele au avut loc la Floreasca, s-a dormit la Dinamo şi s-a mîncat la cantina I.E.A.R.S., ceea ce a solicitat un efort suplimentar prin parcurgerea distanţelor respective). Lotul român, restructurat după Universiada de la Torino, are, în momentul de faţă, următoarea alcătuire : Chivulescu, Tarău, Popa, Plrşu, Georgescu, Moraru, Troacă, Anastasiu, Cîmpeanu, Zdrenghea, Martinescu şi Oţelac. Dintre oaspeţi, o formaţie puternică prezintă echipa Varşoviei, din componenţa căreia fac parte cunoscuţii Trams (selecţionat de citeva ori in reprezentativa Europei) şi Dolczewski. Redutabile se anunţă, de asemenea, formaţiile Cubei şi Ungariei, deşi prima este formată din juniorii care au participat la „Cupa prieteniei“ desfăşurată la Pleven. Azi, de la ora 18,13 (la ora 18, festivitatea de deschidere), au loc meciurile Cuba—Varşovia şi România—Ungaria. Baschetbaliştii noştri au susţinut ieri ultimul antrenament. Iată-l pe Cîmpeanu înscriind sub privirile lui Martinescu, Anastasiu şi Moraru. Foto : T. MACARSCHI După un an de la construire STADIONUL MUNICIPAL DIN BRAŞOV A DEVENIT MONUMENT ISTORIC? De multă vreme braşovenii şi-au dorit un stadion modern, încăpător, confortabil, la Înălţimea prestigiului sportiv al oraşului. Dorinţa a prins rădăcini şi a început să se materializeze prin Înţelegerea forurilor în drept, care au alocat peste 10 milioane de lei şi prin entuziasmul tineretului concretizat în mii de ore de muncă patriotică. Acum, a trecut un an de zile de la inaugurarea oficială a Stadionului Municipal. Totul este pus la punct pină la ultimul amânunt. Scăderile de calitate iniţiale, datorate constructorului, au I fost remediate, instalaţiile tehnice completate, iar zece angajaţi se I îngrijesc zilnic de starea sa, stro- 1 pind şi tunzînd gazonul, Intreţinînd pistele şi tribunele. Dar pentru cine şi în ce scop ? Nimeni nu intră pe acest stadion, nici o echipă nu joacă. Stadionul are şi un plan de venituri şi cheltuieli pe anul 1970 : 175 000 lei la capitolul venituri şi 344 450 lei la capitolul cheltuieli. Din acest plan, s-au realizat pînă in prezent 53 000 lei venituri şi aproximativ 276 000 lei cheltuieli. De ce această situaţie ? Pentru că clubul Steagul roşu, mergînd pe principiul autogospodăririi, refuză să joace pe acest stadion, argumentînd că cota de chirie este prea mare (20'/o I din încasări). Face Insă 1»* **».stiţli , serioase la propria sa bază, sta- I dionul Tineretului. Alte echipe I din campionatul judeţean, sau divizia C, nu sunt admise ca să nu-l deterioreze. »Refacerea ar costa mai mult decit chiriile** se zice. Meciuri internaţionale nu se programează la Braşov şi atunci cînd totuşi se joacă cite unul (St. roşu — Olimpiakos Pireu) contractanţii nu-şi achită obligaţiile. Aşa se face că de la inaugurare şi pină în prezent, cu mici excepţii (elevii S.S.E. Braşovia, fotbaliştii Politehnicii Braşov ln meciurile oficiale, atleţii de la C.A.U. Bucureşti), foarte puţini au fost aceia care au călcat pe cea mai modernă bază sportivă a oraşului, unul din primele stadioane din ţară, avînd o capacitate de aproximativ 30.000 locuri. L-ar putea prelua Steagul roşu, cedind în schimb stadionul Tineretului exclusiv atletismului, sau celor peste 5000 de studenţi şi zeci de mii de elevi. Sau echipa divizionară A ar putea juca măcar jumătate, din cele 15 meciuri ale campionatului, pe noul stadion, asigurindu-i dacă nu rentabilitatea cel puţin cheltuielile de întreţinere. Dar neexistînd înţelegere şi în absenţa intervenţiei decise a CJEFS, stadionul rămine zi şi noapte păzit, ca un monument istoric. Ca nu cumva să-i dea prin gînd vreunei echipe sau sportiv să intre pe stadion... Eficienţa unei baze sportive este şi de ordin social, educativ. De aceea să nu lăsăm să doarmă un gigant sportiv. Să-l trezim cu rumoarea tribunelor, cu veselia tinereţii care se căleşte pe piste şi pe cotorul verde. Celelalte „socoteli» sunt mai puţin importante ! Mihai BIRA La Mamaia s-au disputat ULTIMELE flU,‘.LE a ivpatit MAMAIA, (prin telefon, de la corespondentul nostru). — Duminică, în localitate, s-au încheiat întrecerile din cadrul campionatelor republicane de navomodele. Iată campionii naţionali la clasele autopropulsate cat. E. S. (seniori) : L. POPESCU (Aeronautica Buc.) 88 p; juniori : I. FABIAN (Voinţa Reghin) 61 p ; veliere cat. D 10 internaţional (seniori) : D. VOICULESCU (Aeronautica) 106 P ; juniori : E. MARXON (Voinţa Reghin) 91 p; cat. D. M. (seniori) : P. RADULESCU (Tehnolemn Prahova) 82 p ; juniori : A. ŢĂRUŞ (Voinţa Deva) 92 p; cat. D. A. I. POLEN (Avîntul Reghin) 97 p; cat. D 10 — prototip (seniori) D. ŞERBAN (Politehnica Galaţi) 87 p; juniori : C. POLEN (Voinţa Reghin) 88 p; cat. D. R. (juniori): T. CUCERZAN (Av. Reghin) 94 p ; cat. D. J. : V. ŢĂRUŞ (Voinţa Deva) 85 p; telecomandate F 3 E . Fr. CSÁSZÁR (Jiul Petroşani) 82 p; cat. F (vînătoare de baloane) FR. CSÁSZÁR (Jiul) 100 p. CLASAMENT GENERAL: seniori : 1» AERONAUTICA BUCUREŞTI 1677 p — campioană republicană. 2. Politehnica Galaţi 939 p; 3. Jiul Petroşani 854 p; juniori : TEIlNIC-CLUB BUC. 625 p. 2. Voinţa Deva 550 p, 3. Voinţa Reghin 432 p. C. POPA VOINŢA BUCUREŞTI SI RULMENTUL BRASOV. CAMPIOANE NAŢIONALE LA ORIENTARE TURISTICĂ In frumoasa zonă a Malnaşului, s-a desfăşurat finala campionatului naţional de orientare turistică pe echipe, la care au luat parte aproape o sută de sportivi din 19 judeţe. Disputată pe un timp excelent atit in etapa de noapte, cit şi în cele de zi, competiţia a pus la grea încercare pe campionii judeţeni, mai ales pe acei care participau pentru prima oară la o astfel de finală. Rezultate , echipe fete : 1. VOINŢA BUCUREŞTI (Georgeta Liţă, Alieta Cotiţosu, Neana Sculy), 2. I.T. Bucureşti (Mariana Abrudan, Paula Chiurlea), 3. Cluj (Piroska Szabó, Clara Szabó) , echipe băieţi : 1. RULMENTUL BRAŞOV (Claus Schuller, Richard Schuller), 2. Clujana (Zoltán Székely, Coloman László), 3. Metalul roşu Cluj (Gheorghe Horvathi, Ion Rusalie) RElNTlLNIRE ! Aşadar vacanţa,această, dacă vreţi, cutie a Pandorei, care a generat negrăite bucurii , drumeţii şi excursii, tabere şi întreceri sportive, culminînd cu inedita acţiune de masă „Delfin 70" s-a încheiat. Marea şi muntele, cu şiragul frumuseţilor lor, vor trece în domeniul amintirilor. Este 15 septembrie, emoţionanta, solemna desigur, reîntîlnire cu şcoala, cu colegii, cu profesorii. Şcoala, această primă treaptă a cunoaşterii, constituie şi întîia manifestare a responsabilităţii civice a copilului. Preluînd, valorificînd continuu tradiţiile învăţămîntului românesc, învingînd inerţii şi mentalităţi retrograde, trecînd prin purgatoriul căutărilor îndrăzneţe, şcoala a ajuns în cele din urmă să-şi cristalizeze o concepţie, un sistem unitar. Cu fiecare an şcoala românească dă la iveală noi eşaloane de nădejde, tineri temeinic pregătiţi pentru construirea socialismului şi comunismului. Ea are la bază trăsăturile specifice culturii generale contemporane care recunoaşte ştiinţa drept principala forţă de producţie şi progres social, un acord deplin cu noul, cu cerinţele vieţii moderne, cu necesitatea de a făuri un om multilateral pregătit,* şcoala românească şi-a înscris pe frontispiciu nu numai înnobilarea spiritului ci, paralel, şi fortificarea corpului. Realitatea demonstrează pînă la evidenţă că in conceptul ştiinţific despre şcoală, exerciţiul fizic, noţiunea de mişcare au fost puse pe aceeaşi treaptă cu exerciţiile minţii. Este absolut firesc să se întîmple aşa ; tendinţa spre sedentarism, spre imobilitate, ca o consecinţă a automatizării masive, reprezintă o primejdie pentru sănătatea omului secolului XX, cu implicaţii multiple, greu de anticipat şi adesea şi mai greu de rezolvat. Tocmai de aceea, reflexul unei vieţi active din punct de vedere fizic se impune să fie trainic fixat încă din perioada descifrării tainelor abecedarului, a tablei înmulţirii. De altfel, acesta este şi principiul după care s-au călăuzit diriguitorii învăţămîntului din ţara noastră, atunci cînd au experimentat introducerea orelor de educaţie fizică şi sport încă din clasa I. Experienţa anului şcolar precedent reprezentind o reuşită, acum, firesc, ea este pe cale de extindere, iar în anii următori, de generalizare. Se conturează astfel încă un succes al şcolii româneşti. Prin urmare, începe un nou an şcolar. Există convingerea trainică, fermă, că alături de celelalte cadre didactice, profesorii în trening, cei cu o îndelungată experienţă sau cei aflaţi la început de drum, îşi vor pune în valoare toată pasiunea şi priceperea, întreaga lor capacitate de muncă pentru a apropia copiii de sala sau terenul de sport. In fond, ce satisfacţie mai plenară ar putea exista pentru un dascăl decît aceea de a-şi vedea prezentă activ la lecţie, întreaga clasă ? Tiberiu STAMA