Sportul, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 1039-1069)
1970-10-01 / nr. 1039
Pag. a 2-es - GIMNASTICA -VOR REUŞI CAMPIONII SÂ-ŞI APERE TITLURILE? După o îndelungată pauză competiţională — perioadă în care s-a lucrat cu forţe înzecite la finisarea exerciţiilor, la înlăturarea celor mai mici imperfecţiuni ale execuţiilor — iată că publicul bucureştean are din nou prilejul de a se întilni cu cei mai buni gimnaşti ai ţării. Timp de trei zile, sala Floreasca va cunoaşte animaţia atît de caracteristică concursurilor de gimnastică, va fi martora — suntem siguri — unor spectacole sportive de înaltă ţinută. Participarea tuturor maeştrilor şi maeştrelor, a celor mai bune echipe de club pe care le putem alinia la ora actuală, este o garanţie a valorii ridicate a întrecerii pe care o vom urmări vineri, sîmbătă şi duminică dimineaţă. Va fi interesant să urmărim după opinia noastră, disputa în care se vor angaja gimnastele, pentru desemnarea noii campioane republicane. Fără îndoială, Elena Ceampelea speră — îndreptăţit, de altfel — să repete performanţa de la Timişoara, dar şi alte sportive aspiră la laurii victoriei. Rodica Apăteanu, de pildă, ne spunea zilele trecute că se află într-o formă deosebită, care îi va permite, cu siguranţă, să obţină un loc bun atît la campionatele naţionale cît şi la cele mondiale de la Ljubljana. Nu pot fi omise de pe lista pretendentelor la titlu nici tinerele Paula Ioan şi Elisabeta Turcu, eleve ale Liceului cu program de educaţie fizică din Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, gimnaste care în ultima perioadă au marcat un evident progres. Constanţa, siguranţa şi stăpînirea de sine — iată elementele care vor decide în ultimă instanţă numele învingătoarei. La băieţi, lucrurile par a fi mai clare, având în vedere, mai ales, buna dispoziţie de concurs pe care o manifestă Petre Mihaiuc (învingător autoritar în 1969) cu fiecare nouă întrecere la care participă. Dar, să nu uităm nici ambiţia... de oltean a lui Păunescu, forma lui mai bună din ultimul timp. Gheorghe Păunescu, gimnastul cel mai bun al clubului Dinamo, intr-un exerciţiu la inele CONCURENŢII ROMÂNI PE LOCURI FRUNTAŞE IN AL 6-LEA RALIU BALCANIC După ediţii, se poate spune că Raliul balcanic a devenit o tradiţie a sportului automobilistic din această parte a continentului nostru. Şi tot o tradiţie începe să devină şi comportarea bună a echipajelor româneşti. Este drept că faţă de locul 1 in clasamentul general individual din 1968 şi locul 1 pe echipe din 1969, locurile doi ocupate anul acesta (şi individual şi pe echipe) par mai modeste. Trebuie să ţinem, însă, seama în egală măsură de dificultatea traseului ales de organizatorii bulgari şi de numărul mare al maşinilor de capacitate superioară pe care automobiliştii noştri au trebuit să le înfrunte. Intr-adevăr, ediţia de anul acesta s-a remarcat prin duritatea traseului. Din cei 2100 km (acoperiţi în 40 de ore, care au inclus două nopţi), cele 8 probe speciale n-au măsurat decit 90 km. In schimb, au mai existat 10 etape cu medii ridicate, etape desfăşurate în cea mai mare parte pe drumuri de pămint său pietruite, cu multe viraje, care au supus la grea încercare pe concurenţi. Confirmă această afirmaţie faptul că nici un echipaj nu a reuşit să parcurgă toate aceste etape în timpul fixat, ciştigătorul Raliului, bulgarul I. Ciubricov, acumulînd 6 min. penalizare (360 puncte), iar al doilea clasat, Eugen Ionescu-Cristea, 11 min. (660 puncte). Aceste sectoare au cauzat şi multe defecţiuni mecanice, iare — alăturate ieşirilor dintraseu, destul de numeroase — au făcut ca doar 31 de maşini din cele 66 pornite in cursă să treacă linia de sosire. Tot la dificultăţile traseului trebuie să adăugăm greutatea orientării, simţită mai ales de automobiliştii oaspeţi, puşi adesea în faţa unor adevărate şarade. In privinţa maşinilor participante trebuie să remarcăm numărul sporit al celor din categoria mare turism şi al celor din clasele 6 şi 7, respectiv intre 1300—1600 cmc şi 1600—2000 cmc. Astfel, au fost prezente la start, 5 berlinete Alpine-Renault, dintre care una de fabrică (1600 cmc, condusă de iugoslavul Palkcovici), 6 BMW 2002 (citeva TI) şi alte maşini puternice ca Lancia, Alfa Romeo şi Opel. Faţă de această participare, comportarea echipajelor româneşti apare ca foarte bună şi nu regretări decit accidentul suferit de echipajul Rotaru- Mureşan (ieşire din traseu în penultima etapă cu medie mare), fără de care prima echipă a A.C.R. ar fi cucerit din nou şi meritat locul I. Sperăm, însă, că acest accident va constitui o lecţie şi în viitor nu ne vom mai prezenta doar cu echipe minime (trei echipaje). Dar iată cum arată clasamentul general individual al celui de al 6-lea Raliu balcanic : 1. I. Ciubricov—A. Taskov (Bulg.) Bulgar—Alpine 1300— 3116,9 p ; 2. E. Ionescu-Cristea—P. Vezeanu (Rom.) R . Gordini — 3661 p ; 3. M. Glouhak—M. Krastnosski (Iug.) Lancia—Fulvia 1600—3695 p ; 4. D. Nove Kovici—B. Grigorici (Iug.) B.M.W. 1600—3935,6 p ; 5. A. Supahi—S. Sipahi (Turc.) B.M.W. 2002—4069 p ; 6. Y. Takov—V. Takov (Bulg.) BMW 2002 Ti — 4058 p ; 7. FI. Fopescu—C. Pescara (Rom.) R . Gordini — 4140 P ; 8. M. Yelichci—B. Săravcovici (Iug.) BMW 2002 Ti — 4236,1 p ; 9. I. Pachov—R. Pachova (Bulg.) R . Gordini — 4482 p ; 10. Ch. Kolov—R. Mintcev (Bulg.) Peugeot 404—4434 p ; 11. G. Morass—S. Linţă (Rom. II) Dacia 1100 S — 4655 p ; 15. L. Covaci—D. Gologan (Rom. II) Dacia 1100 S; 25. St. Iancovici—M. Stănescu (Rom. II) Dacia 1100 S. Menționăm că procentul abandonurilor a fost minim la echipajele Turciei (1 din 4) şi României (2 din 7, al doilea fiind echipajul condus de Marin Dumitrescu). Din cele 42 echipaje bulgare prezente la start au abandonat 23, iar din cele 13 iugoslave 9. In clasamentul pe echipe, primul loc a fost ocupat de reprezentanţii ţării gazdă, Bulgaria, urmaţi de a doua echipă a României şi formaţia Turciei. SCRIMA Cu un an in urmă, in precedenta ediţie a campionatelor mondiale, echipa de sabie a României obţinea o preţioasă confirmare a valorii atinse, clasîndu-se pe locul 5. De atunci, sabrerii noştri s-au men- ‘ ţinut, in general, pe linia acestui rezultat de prestigiu, determinîndu-ne, astfel, să sperăm într-o reeditare a ispravei de la Havana. Şi, totuşi, la Ankara, piedestalul săbiei noastre s-a prăbuşit neînchipuit de lesne, la primele atingeri de lume pe planşele de concurs. In proba individuală, trei din cei cinci reprezentanţi ai ţării noastre au fost eliminaţi din primul tur. In întrecerea pe echipe, cvartetul nostru n-a putut trece de faza preliminariilor, cedînd nu numai în faţa selecţionatei Ungariei (ceea ce era explicabil) dar şi în întîlnirea cu echipa Angliei (ceea ce era împotriva oricărui calcul al hirtiei). Singura satisfacţie (aproximativă !) ne-a oferit-o campionul ţării, Dan Irimiciuc. El a atins penultima treaptă a întrecerii individuale şi s-a dovedit imbatabil în întîlnirea cu echipa Ungariei, invingînd de o manieră categoricăpe Kovács, Marót, Kalmar şi chiar pe noul campion al lumii, Pezsa. De ce nu a fost deplină satisfacţia pe care ne-a prilejuit-o studentul ieşean ? Pentru că în semifinalele probei individuale, el a perorat exagerat pe planşă, contestînd deciziile juriului, în loc să se concentreze asupra asaltului in curs de desfăşurare, In loc să-şi construiască o nouă acţiune de luptă, mai eficientă, mai clară, ce i-ar fi permis să păşească in rîndul celor şase finalişti. A mai dezamăgit Irimieiuc şi în întîlnirea cu echipa Angliei, in care aportul lui s-a limitat la un singur plenit, deşi el avea posibilităţi să-şi învingă toţi adversarii (aşa cum a făcut, ulterior, in meciul cu sabrefii maghiari) şi, deci, să răstoarne rezultatul in favoarea echipei noastre. La rigurozitatea atitudinii sale pe planşă, Irimieiuc va trebui să adauge (încă !) o serie de cunoştinţe tehnico-tactice pentru a ajunge în rindurile elitei mondiale a săbiei,, acolo unde talentul său (dar nu numai el !) îl îndreptăţeşte să figureze. Desigur, problemele echipei de sabie nu se limitează la acest element de bază şi de perspectivă care este Irimieiuc. Rezultatele necorespunzătoare ale sabrerilor noştri, considerate de diriguitorii acestui sport un „accident“, au dus la anumite concluzii : disciplinarea elementelor talentate şi de perspectivă (Irimieiuc şi Popescu) ; întinerirea lotului cu elemente capabile să ajungă la nivelul exigenţelor unor mari competiţii internaţionale. Să sperăm că antrenorii pricepuţi şi harnici de care dispunem şi la această armă ne vor da prilejul ca, peste un an, să putem spune că, intr-adevăr, eşecul sabrerilor noştri la Ankara a fost un ..accident”. Statistic, comportarea sabrerilor se prezintă astfel : D. Irimieiuc 27 asalturi — 17 victorii ; C. Nicolae 23 asalturi — 14 victorii ; O. Vintilă 12 asalturi — 4 victorii ; H. Bădescu 9 asalturi — 3 victorii; D. Popescu 9 asalturi — zero victorii (!). La spadă, participarea noastră a stat sub semnul experimentului. Forul de specialitate a depus toate eforturile pentru a trimite la această mare competiţie un lot tînăr, de perspectivă, care — este de presupus — a putut acumula la Ankara o experienţă deosebit de utilă. Se ştie că, la spadă, trăgătorii noştri se află, încă, la un nivel mai depărtat decit la celelalte arme de nivel mondial. Ei au putut să-şi dea seama, in mod direct, de diferenţa ce există intre stilul de luptă al marilor spadasini şi stilul lor, aflat, totuşi, într-un oarecare progres. Este de aşteptat ca, pe baza experienţei acumulate la acest campionat mondial şi sub exigenta îndrumare a antrenorului C. Stelian, spadasinii noştri să se apropie mai mult de clasa trăgătorilor consacraţi. Figura proeminentă a lotului nostru de spadă a fost craioveanul C. Duţu, singurul care s-a calificat pînă in sferturile de finală ale probei individuale. In total, el a susţinut 23 de asalturi, ciştigind 9. Longilinul N. Iorgu a trecut pe lingă multe victorii pe care n-a reuşit să le finalizeze (17 asalturi din care 5 cîştigate). A. Pongrat a evoluat sub posibilităţi in proba individuală, dar a fost cel mai eficace în turneul pe echipe. In 12 asalturi, el a obţinut 4 victorii. La acelaşi număr de asalturi, Al. Istrate a reuşit doar 3 victorii, în timp ce campionul ţării, C. Kiss, a părăsit planşa de concurs după cele patru asalturi, pierdute in totalitate. Sebastian BONIFACIU Reflecţii după Campionatele Mondiale UN „ACCIDENT" ŞI ÎNVÂŢÂMINTELE LUI ZECE ECHIPE ÎN FINALA CAMPIONATULUI NATIONAL întrecerile zonale ale campionatului naţional de oină pe anul 1970 s-au încheiat. In urma rezultatelor înregistrate i în cele 5 centre, au rămas i în cursa pentru titlu următoarele echipe : Recolta Avrămeni (jud. Botoşani), Constructorul Galaţi, Celuloza Călăraşi, Viaţă nouă Olteni (Teleorman), C. P. Bucureşti, Drum Nou Boureni (Dolj), Biruinţa Gherăieşti (Neamţ), Torpedo Zărneşti (Braşov), Dinamo Băneasa (Ilfov) şi Tricolorul B. Mare. Finala pe ţară este programată între 8—11 octombrie, pe stadionul din oraşul Câmpulung Muscel. Cele 10 formaţii calificate în ultimul act al competiţiei îşi vor disputa întâietatea după sistemul turneu simplu. Reamintim că deţinătoarea titlului de campioană a ţării este echipa bucureşteană C.P.B. portál Mr. 1039 (6473) TURUL I Etapa I, 11 octombrie Steaua—I.E.F.S. Buc. Politehnica Buc.—Univ. Tim. I.C.H.F. Buc.—Dinamo Buc. Farul—Universitatea Cluj Politehnica Cluj—Polit. Braşov Politehnica Galaţi—Rapid Buc. Etapa a II-a, 18 octombrie I.E.F.S.—Rapid Dinamo—Politehnica Galaţi Steaua—Farul Constanţa Universitatea Tim.—I.C.H.F. Politehnica Braşov—Polit Buc. „U“ Cluj—Politehnica Cluj Etapa a III-a. 25 octombrie Politehnica Buc.—„U“ Cluj I.C.H.F.—Politehnica Braşov Rapid—Dinamo Farul—I.E.F.S. Politehnica Cluj—Steaua Politehnica Galaţi—Univ. Tim. Etapa a IV-a, 1 noiembrie I.E.F.S.—Dinamo Steaua—Politehnica Buc. Universitatea Tim.—Rapid Polit. Braşov—Polit. Galaţi „U“ Cluj—I.C.H.F. Farul—Politehnica Cluj Etapa a V-a, 8 noiembrie Polit. Buc.—Farul Constanţa I.C.H.F.—Steaua Rapid—Politehnica Galaţi Dinamo—Universitatea Tim. Politehnica Cluj—I.E.F.S . Politehnica Galaţi—„U“ Cluj Etapa a Vl-a, 15 noiembrie I.E.F.S.—Universitatea Tim. Steaua—Politehnica Galaţi Politehnica Braşov—Dinamo ,„U“ Cluj—Rapid Politehnica Cluj—Polit. Buc. Farul—I.C.H.F. Etapa a Vil-a, 22 noiembrie Politehnica Buc.—I.E.F.S. I.C.H.F.—Politehnica Cluj Rapid—Steaua Dinamo—„U” Cluj Politehnica Galaţi—Farul Universit. Tim.—Polit. Braşov Etapa a VII-a, 29 noiembrie I.E.F.S.—Politehnica Braşov Steaua—Dinamo Politehnica Buc—I.C.H.F. „U“ Cluj—Universitatea Tim. Polit. Cluj—Polit Galaţi Farul—Rapid Etapa a IX-a, 6 decembrie I.C.H.F.—I.E.F.S. Rapid—Politehnica Cluj Dinamo—Farul Politehnica Galaţi—Polit. Buc. Universitatea Tim.—Steaua Politehnica—,.U” .Cluj Etapa a X-a, 13 decembrie I.E.F.S.—„U“ Cluj Steaua—Politehnica Braşov Politehnica Buc.—Rapid I.C.H.F.—Politehnica Galaţi Farul—Universitatea Tim. Politehnica Cluj—Dinamo Buc. Etapa a XI-a, 20 decembrie Rapid—I.C.H.F. Dinamo—Politehnica Buc. Polit. Galaţi—I.E.F.S. Universitatea Tim.—Polit. Cluj Polit. Braşov—Farul „U“ Cluj—Steaua ARBITRUL IOACHIM NICULESCU SUSPENDAT PE 6 LUNI Colegiul municipal al arbitrilor din Capitală a decis suspendarea lui Ioachim Niculescu pe timp de 6 luni pentru grava greșeală comisă cu prilejul meciului Bulgaria Iugoslavia din ultima zi a Balcaniadei. BASCHET - Programul campionatului masculin, divizia A Privirea optimistă a Craiovei universitare (Urmare din pag. 1) naţional. Ca sediu i s-a atribuit localul fostului Palat al Justiţiei, Craiova devenind prin străduinţi, ambiţii şi încurajare una dintre puterile universitare ale ţării. Tovarăşul ION OANCĂ, secretarul şef al instituţiei, răsfoieşte dosare îngălbenite, aruncă pe masă cifre spectaculoase, subliniind — cu un orgoliu oltenesc get-beget — fiecare treaptă pe scara urcuşului anevoios străbătut de această unitate a instrucţiunii publice. . ASTĂZI... ...29 septembrie 1970, Universitatea din Craiova apare ca un imens şantier de învăţămînt superior, gata să arunce mănuşa pentru un duel de calitate, Clujului, Iaşului, Timişoarei. Cu Bucureştiul nu se poate măsura nimeni, deocamdată. Secretarul Oancă subliniază acest DEOCAMDATĂ, cu siguranţa omului stăpîn pe situaţie. Paragraful următor al reportajului nostru va justifica o atitudine care — la prima vedere — s-ar putea confunda cu infatuarea. Aşadar... STATISTICĂ Oricît am fi de romantici, nu putem evita statistica. Dar, dacă sîntem romantici într-adevăr, este absolut imposibil să nu găsim căldură în exprimarea ei lapidară, în labirintul ei rece de cifre şi procente. Universitatea din Craiova porneşte în noul an de învăţămînt cu ZECE FACULTĂŢI asumîndu-şi responsabilităţile unei configuraţii academice, ample şi multilaterale. La cursurile de zi, serale şi fără frecvenţă vor învăţa PESTE 5 600 DE TINERI, populaţia unui orăşel în toată regula. Cea mai tînără este Facultatea de medicină (a 6-a din ţară), care îşi deschide porţile la 1 octombrie. Pentru 100 de locuri s-a dat o grea dispută profesională între 2500 de candidaţi. Fericiţii învingători şi-au pregătit halatele albe şi trusele de disecţie. Universitatea din Craiova oferă emulilor Băi 2100 DE BURSE, dintre care 500 INTEGRALE (casă şi masă) cu condiţii admirabile de confort. Ca bază materială de studiu notăm 33 SĂLI DE CURS ŞI 17 DE SEMINAR, 109 LABORATOARE DIDACTICE ŞI 19 DE CERCETĂRI, 150 CABINETE DE LECTURA, DAR NUMAI TREI SĂLI DE SPORT. ÎN TOTAL, „UNIVERSITATEA" DISPUNE DE PESTE 32 000 METRI PĂTRAŢI destinaţi pregătirii teoretice şi practice, două staţiuni experimentale, la Banu Mărăcine şi Tîmbureşti, 415 cadre didactice cu o înaltă calificare. SPORT Despre sport a venit vorba nu numai pentru că unul dintre interlocutori era trimisul gazetei de specialitate. Secretarul şef Oancă ne avertizează că nu este contaminat de virusul stadionului şi tocmai de aceea consideraţiile sale (altminteri foarte calificate) ni se par a fi de preţ. Tovarăşul Ion Oancă ignora faptul că echipa de fotbal Universitatea Craiova urma să susţină a doua zi un joc decisiv la Pecs, dar se ferătă — un schimb — îngrijorat de spaţiul redus destinat (încă) exerciţiului fizic în universitatea craioveană: NUMAI 618 METRI PĂSTRAŢI ! Am înţeles, din aprecierea lui, foarte francă, faptul că, în ciuda unei profesiuni sedentare (sau, poate, tocmai de aceea), domnia sa plasează activităţile de mişcare pe un plan major de însemnătate în şlefuirea unui om modern, adaptat rigorilor crescînde ale vieţii contemporane. Ni s-a confirmat, după ce am descoamat învelişurile de modestie ale unei păreri foarte autorizate şi de un desăvîrşit bun simţ, faptul că sportul universitar craiovean (ca şi acela naţional, de altfel) are nevoie, în primiul rînd, de bază materială. In ajunul deschiderii anului universitar, Craiova ne-a întîmpinat veselă, invadată de tinereţe, plină de elanuri. Ne-a trezit bineînţeles bucurii, dar ne-a răscolit deopotrivă nostalgiile anilor care nu se pot întoarce niciodată. K ir HANDBAL -JUCĂTOARELE NOASTRE AU ÎNCEPUT CAMPANIA „C.M.71" ♦ Nume noi in lot • Experienţa tactică a echipei masculine folosită creator Alternanţa marilor competiţii în handbal a devenit o chestiune de tradiţie. In calendarul pe care, d grijă, îl întocmeşte periodic Comisia Tehnică a F.I.H., după o întrecere de amploare a echipelor masculine, urmează întotdeauna una rezervată formaţiilor feminine. Şi după cum în 1970 am trăit cu toţii marea aventură pariziană a handbaliştilor noştri, încheiată atît de fericit, în 1971 pe agenda competiţiilor internaţionale figurînd campionatul mondial feminin, ne pregătim să participăm, sufleteşte, la campania fetelor noastre. Despre pregătirile pentru această mare confruntare în mod deosebit, dar şi despre alte aspecte legate de activitatea lotului nostru feminin, am discutat zilele trecute cu antrenorul federal, prof. GABRIEL ZUGRAVESCU. Prima chestiune abordată a fost fireşte, aceea a componenţei actuale a lotului. Mai precis, dacă el s-a conturat după pregătirea comună din timpul verii, dacă sunt nume noi printre jucătoarele socotite a fi apte să îmbrace tricoul echipei reprezentative, în acest sens, interlocutorul nostru ne-a spus că maestra emerită a sportului Irina Naghi-Climovschi şi-aexprimat dorinţa să joace numai la echipa sa de club (n.n.I.E.F.S.), socotind că a venit timpul să lase cale liberă elementelor mai tinere. Interesantă ni se pare precizarea antrenorului federal : „Să ştiţi că noi ne-am lăsat greu convinşi. Cunoscindu-i capacitatea de muncă, dragostea cu care se antrenează, i-am spus că în clipa în care doreşte să revină în mijlocul nostru o vom primi cu aceeaşi încredere fără rezerve... “ Tot în legătură cu componenţa lotului, vom semnala cititorilor şi un alt fapt semnificativ. Pe lista celor 16 jucătoare figurează şi două handbaliste din echipe de divizia B. Prima dintre ele, Maria Buzaş (Rapid Bucureşti) este un nume mai cunoscut, dar cea de a doua — Hilde Maurer (Sparta Mediaş) este o tînără handbalistă cu calităţi fizice deosebite, în special cu o remarcabilă forţă de şut. Dar, iată pe cele 16 din lot: Anca, Buzaş (portari), Franz, Metzenrath, Dobîrceanu, Arghir, Băicoianu, Soos, Sramco, Ilie, Neghină, Maghiari, Miklós, Secheli , Popa, Oancea, Maurer. Din cele discutate cu prof. G. Zugrăvescu a reieşit că echipa va căpăta contururi mai certe după „Trofeul Carpaţi“, care va avea loc anul acesta între 25 şi 29 noiembrie la Timişoara. Dintre proiectele referitoare la pregătirea şi evoluţia echipei, cel mai interesant m ,se pare acela legat de organizarea jocului în apărare, unde atît antrenorul federal, cît şi secundul său, prof. Pompiliu Simion — care a desfăşurat o laborioasă activitate în perioada de pregătire în comun din timpul verii — s-au decis să folosească creator experienţa acumulată în pregătirea lotului masculin, adoptînd în acest sens ideea tactică de a plasa în centrul apărării jucătoare înalte, al căror gabarit să asigure o mai bună acoperire a spaţiului porţii. In această privinţă s-au şi făcut unele experimentări, cu rezultate pozitive, fiind folosite în centrul apărării Băicoianu, Arghir, Franz sau Soos. O altă problemă, legată de viitoarea concepţie tactică a echipei noastre reprezentative, este şi cea referitoare la conducătorul de joc. în prezent, lotul dispune de două jucătoare capabile să facă faţă sarcinilor dificile ale acestui post : Emilia Neghină şi Constanţa Ilie. Prima excelează pe plan tehnic, iar cea de a doua este mai eficientă în şuturile la poartă. Deci, dificultăţi în ceea ce priveşte alegerea, dificultăţi care — în cele din urmă — au determinat adoptarea unei soluţii mai puţin obişnuită în handbal. Este vorba despre un mod original de a utiliza aceste două excelenţe handbaliste, care vor fi prezente în teren în acelaşi timp, mărind ,evident, randamentul ofensiv al selecţionatei noastre naţionale. Această soluţie va fi utilizată cu prilejul evoluţiei reprezentativei noastre în cadrul „Trofeului Carpaţi“, în sfîrşit în încheierea acestor succinte consemnări ocazionate de discuţia cu antrenorul federal Gabriel Zugrăvescu, să facem loc şi unei aprecieri a acestui tehnician în ceea ce priveşte perspectivele echipei în viitorul apropiat (a se înţelege: campionatul mondial...) . „Am lucrat cu spor în timpul verii. Vom continua să aplicăm aceleaşi principii, lăsînd mai multă libertate tactică jucătoarelor noastre. Toate, fără excepţie, sunt dornice să se afirme pe plan internaţional. Nu văd ce le-ar putea împiedica..." Sincer vorbind, nici noi nu vedem ! Călin ANTONESCU EVOLUŢIA „TINERETULUI" RECLAMĂ ACCELERAREA PREGĂTIRILOR Cu aproape o lună şi jumătate Înaintea campionatelor europene de box de la Miskolc, selecţionata de tineret a României a susţinutciteva Importante confruntări cu caracter de verificare In compania reprezentativelor Iranului şi R.D. Germane. Intenirile erau absolut necesare, antrenorii noştri simţind nevoia să-şi cunoască puţin mai devreme pe unii dintre viitorii adversari. VICTOR TOCARIU: „O BUNA PROPAGANDA A BOXULUI ROMANESC TN IRAN" înainte de a ne opri asupra evoluţiei recente a pugiliştilor noştri în compania celor din R.D. Germană, să privim înapoi şi să ne referim, pe scurt, la turneul pe care reprezentativa de tineret a României l-a efectuat, nu de mult, în Iran. Socotim important acest lucru, deoarece şi dubla întîlnire de la Teheran face parte din programul general de pregătire al boxerilor noştri în vederea C.E. de la Miskolc. Evident, meciurile din Iran au fost mai uşoare decît cele cu echipa R.D. Germane. Nu atît scorul, favorabil reprezentanţilor noştri, atestă această afirmaţie, cît faptul că boxul practicat în Iran are, în general, o clasă modestă. Dar, cum ne spunea tov. Victor Tocariu, care a condus delegaţia pugiliştilor români, „turneul a folosit băieţilor noştri, ei intîlnind adversari diferiţi ca stil de luptă şi extrem de combativi. Oficialităţile sportului din Iran, în frunte cu general Kosrawani, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedinte al Organizaţiei de mişcare fizică şi sport, sunt foarte interesate In a permanentiza contactele cu pugiliştii români. Explicaţia constă In faptul că echipa condusă de Fűrész şi Şerbu cuprinde elemente de real talent (cum sunt Mihalcea, Moraru, Ciochină, Toni, Cordoş), care prin stilul lor de luptă, curat şi permanent ofensiv, au impresionat, făcind o bună propagandă boxului românesc. Mulţumind conducerii C.N.E.F.S. şi federaţiei noastre pentru sprijinul acordat Frumoasa comportare a tinerilor boxeri români in Iran ne-a determinat să aşteptăm cu nerăbdare noua lor apariţie intre corzi. De data aceasta însă, misiunea lor a fost mult mai grea, echipa R.D. Germane avînd în componenţa ei cîţiva pugilişti (Haring, Warnke, Fischer, Voigt) care cu siguranţă nu vor absenta de la apropiatele C.E. Oaspeţii au fost învinşi, atît la Craiova cît şi la Băileşti, foarte greu, cu preţul unor mari eforturi. Pauza în antrenamente, după turneul din Iran, le-a scăzut boxerilor noştri din aplomb. Dacă totuşi au cîştigat, aceasta s-a datorat boxului în forţă, pregătirii fizice superioare. Corectarea, pe cît e posibil, a procedeelor tehnice ale unora dintre boxeri, se impune cu tărie. Echipa are goluri la categoriile semiuşoară, mijlocie şi semigrea, actualii titulari neconvingînd. Evoluţia, in general neconcludentă, a „tineretului“ în meciurile cu selecţionata R. D. Germane, impune accelerarea pregătirilor boxului Iranian, prin trimiterea unui antrenor româân la Teheran, generalul Kosrawani, ca şi preşedintele federaţiei, Amir Alay, au ţinut să sublinieze că în sportul cu mănuşi din această ţară au apărut vizibile elemente ale şcolii româneşti, îndeosebi viteza de execuţie şi mobilitatea in ring’*. DUBLA CONFRUNTARE CU ECHIPA R. D. GERMANE — UN EXAMEN MAI GREU - Calărie -„CUPA FEDERAŢIEI" La Iaşi se vor desfăşura în zilele de 2, 3 şi 4 octombrie întrecerile „Cupei Federaţiei" la călărie. Programul prevede probe de dresaj şi obstacole pentru seniori, juniori şi fete. LOTO - PRONOSPORT S-au pus în vînzare biletele pentru concursul special Pronoexpres din 7 octombrie a c., concurs la care se aplică O NOUA FORMULA, ce dporeşte considerabil şansele de cîştig.La acest concurs special puteţi ciştiga în număr NELIMITAT autoturisme de diferite mărci Şi capacităţi , premii fixe în numerar de 5.000 lei, 2.500 lei, 1.000 lei, 500 lei etc. precum şi premii în numerar de valoare variabilă. Aşa după cum s-a mai anunţat, începind cu acest concurs special la extragerile I-a şi a Il-a obişnuite se aplică o nouă formulă tehnică, iar In continuare toate concursurile obişnuite vor beneficia de noua formulă: Amănunte la agenţiile LOTOPRONOSPORT. Ultima zi pentru procurarea biletelor este marţi 6 octombrie 1970. • Tragerea LOTO de mîine va avea loc la Bucureşti in sala Clubului Finanţe-Bănci, din strada Doamnei nr. 2, cu începere de la ora 19. Tragerea va fi radiodifuzată. Va urma un film artistic. Intrarea liberă. Astăzi. ULTIMA ZI pentru procurarea biletelor. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA CONCURSUL NR. 41 DIN 30 SEPTEMBRIE 1970 EXTRAGEREA I : 37 1« 36 2 Fond de premii : 473 861 lei din care 118 646 lei report categoria I. EXTRAGEREA a II-a : 32 8 17 5 34 3 24 28 Fond de premii : 373 008 lei din care 55 995 lei report categoria A. Plata premiilor pentru acest concurs se va face astfel : In Capitală incepind de Joi 8 octombrie pinâ la 14 noiembrie 1970, inclusiv ; In țară de la 12 octombrie pînă la 14 noiembrie 1970. Inclusiv. PREMIILE TRAGERII LOTO DIN 25 SEPTEMBRIE 1970 EXTRAGEREA I : Categoria a Il-a : 2 variante 25% a 36 368 lei; a V-a : 8,15 a 8 925 lei; a IV-a: 18,75 a 3 879 lei; a V-a : 89,50 a 813 Iei; a vl-a : 161,50 a 450 lei. REPORT CATEGORIA I : 187 842 lei EXTRAGEREA a H-a : Categoria A : 1 variantă a 94 394 lei; B: 2,10 a 26 810 lei; C: 5,40 a 10 426 lei; D: 14,45 a 3 896 lei; E: 20,85 a 2 700 lei; F: 35,35 a 1593 lei. AMBELE EXTRAGERI : Categoria Z: 777,40 variante a 100 lei. Premiul de categoria A a fost obţinut de participantul ASANDEI IOAN din Bacău. DOAR 9 DIN 14! A început disputa boxerilor bucureşteni pentru calificarea în turneul final al campionatelor. Gala Inaugurală, programată la clubul „Griviţa Roşie“, s-a bucurat de prezenţa unei asistenţe entuziaste, care a aplaudat la scenă deschisă îndeosebi evoluţia elevilor antrenorului Cionoiu (Cosan, Mogoş şi Costea), învingători în primul tur. Pe de altă parte, spectatorii au fost pe bună dreptate nemulţumiţi, cunoscind că iniţial programul cuprindea 14 meciuri, in timp ce între corzi au evoluat doar 9 perechi. Patru boxeri (V. Mălinaş — Metalul, N. Păun — Semănătoarea, M. Beţivu — Rapid, I. Ghiban — I.T.B.) au absentat de la cîntarul oficial, dind — cum se spune — „peste cap“ programul galei. Ii obligase, oare, cineva să participe in campionat ? Nu, desigur. Cu acordul antrenorilor, aceşti sportivi s-au înscris In competiţie, au luat cunoştinţă, apoi, de tragerea la sorţi, după care s-au făcut nevăzuţi, o evidentă lipsă de disciplină, care se cerea sancţionată exemplar. La încheierea reuniunii am fost informaţi de tov. Gheorghe Stănescu, preşedintele comisiei municipale de box, că cei în cauză au fost suspendaţi imediat de la orice activitate sportivă pînă la 31 decembrie. Iată ciştigătorii : V. Munteanu (Rapid) b.p, Şt. Gangal (Prog.), D. Dosan (Gr. Roşie) b.p, Gh. Popa (Metalul), M. Mogoş (Gr. Roşie) b.p, I. Mitu (I.C.M.), A. Iacob (Voinţa) b. ab. 2 Gh. Bădilă (C.P.M.B.), N. Enache (Voinţa) b. ab. 1 M. Toma (Rapid), G. Vizitiu (Prog.) b. ab. 3 L Bălan (Rapid), I. Costea (Gr. Roşie) b.b.p. 1 Gh. Dociu (Olimpia), I. Paraschiv (Olimpia) b.p. V. Licu (Olimpia), N. Niculae (Metalul) b.p. N. Simion (Voinţa), R. C. CICLISM : Velodromul Dinamo, ora 16, proba de semifond cu antrenament mecanic, în cadrul campionatului municipiului Bucureşti. FOTBAL : STADIONUL POLITEHNICA, ora 15.30 : Sportul studenţesc — Bercestara Zagora (Bulgaria); STADIONUL FLACĂRA ROŞIE (Dudeşti), ora 14: Progresul (tineret) — C.P.B., ora 15.45: Flacăra roşie — Progresul Bucureşti. TENIS : Terenul Progresul, ora 9 şi 14, campionatele internaţionale ale României.