Sportul, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 1039-1069)

1970-10-01 / nr. 1039

Pag. a 2-es - GIMNASTICA -VOR REUŞI CAMPIONII SÂ-ŞI APERE TITLURILE? După o îndelungată pauză competiţională — perioadă în care s-a lucrat cu forţe înze­cite la finisarea exerciţiilor, la înlăturarea celor mai mici imperfecţiuni ale execuţiilor — iată că publicul bucureş­­tean are din nou prilejul de a se întilni cu cei mai buni gimnaşti ai ţării. Timp de trei zile, sala Floreasca va cu­noaşte animaţia atît de carac­teristică concursurilor de gimnastică, va fi martora — suntem­ siguri — unor spec­tacole sportive de înaltă ţi­nută. Participarea tuturor maeştrilor şi maeştrelor, a ce­lor mai bune echipe de club pe care le putem alinia la ora actuală, este o garanţie a valorii ridicate a întrecerii pe care o vom urmări vineri, sîmbătă şi duminică diminea­ţă. Va fi interesant să urmărim după opinia noastră, disputa în care se vor angaja gimnas­tele, pentru desemnarea noii campioane republicane. Fără îndoială, Elena Ceampelea speră — îndreptăţit, de altfel — să repete performanţa de la Timişoara, dar şi alte spor­tive aspiră la laurii victoriei. Rodica Apăteanu, de pildă, ne spunea zilele trecute că se află într-o formă deosebită, care îi va permite, cu sigu­ranţă, să obţină un loc bun atît la campionatele naţiona­le cît şi la cele mondiale de la Ljubljana. Nu pot fi o­­mise de pe lista pretendente­lor la titlu nici tinerele Paula Ioan şi Elisabeta Turcu, eleve ale Liceului cu program de educaţie fizică din Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, gim­naste care în ultima perioadă au marcat un evident pro­gres. Constanţa, siguranţa şi stăpînirea de sine — iată e­­lementele care vor decide în ultimă instanţă numele învin­gătoarei. La băieţi, lucrurile par a fi mai clare, având în vedere, mai ales, buna dispoziţie de concurs pe care o manifestă Petre Mihaiuc (învingător au­toritar în 1969) cu fiecare nouă întrecere la care parti­cipă. Dar, să nu uităm nici ambiţia... de oltean a lui Pău­­nescu, forma lui mai bună din ultimul timp. Gheorghe Păunescu, gim­nastul cel mai bun al clubu­lui Dinamo, intr-un exerciţiu la inele CONCURENŢII ROMÂNI PE LOCURI FRUNTAŞE IN AL 6-LEA RALIU BALCANIC După­­ ediţii, se poate spu­ne că Raliul balcanic a devenit o tradiţie a sportului automo­bilistic din această parte a continentului nostru. Şi tot o tradiţie începe să devină şi comportarea bună a echipajelor româneşti. Este drept că faţă de locul 1 in clasamentul ge­neral individual din 1968 şi lo­cul 1 pe echipe din 1969, locu­rile doi ocupate anul acesta (şi individual şi pe echipe) par mai modeste. Trebuie să ţinem, însă, seama în egală măsură de dificultatea traseului ales de organizatorii bulgari şi de numărul mare al maşinilor de capacitate superioară pe care automobiliştii noştri au trebuit să le înfrunte. Intr-a­devăr, ediţia de anul acesta s-a remarcat prin duritatea tra­seului. Din cei 2100 km (aco­periţi în 40 de ore, care au inclus două nopţi), cele 8 pro­be speciale n-au măsurat de­cit 90 km. In schimb, au mai existat 10 etape cu medii ri­dicate, etape desfăşurate în cea mai mare parte pe drumuri de pămint său pietruite, cu multe viraje, care au supus la grea încercare pe concu­renţi. Confirmă această afir­maţie faptul că nici un echi­paj nu a reuşit să parcurgă toate aceste etape în timpul fixat, ciştigătorul Raliului, bul­garul I. Ciubricov, acumulînd 6 min. penalizare (360 puncte), iar al doilea clasat, Eugen­ Io­­nescu-Cristea, 11 min. (660 puncte). Aceste sectoare au cauzat şi multe defecţiuni mecanice, i­are — alăturate ieşirilor din­­traseu, destul de numeroase — au făcut ca doar 31 de maşini din cele 66 pornite in cursă să treacă linia de sosire. Tot la dificultăţile traseului trebuie să adăugăm greutatea orientă­rii, simţită mai ales de automo­biliştii oaspeţi, puşi adesea în faţa unor adevărate şarade. In privinţa maşinilor parti­cipante trebuie să remarcăm numărul sporit al celor din categoria mare­ turism şi al ce­lor din clasele 6 şi 7, respec­tiv intre 1300—1600 cmc şi 1600—2000 cmc. Astfel, au fost prezente la start, 5 berlinete Alpine-Renault, dintre care una de fabrică (1600 cmc, condusă de iugoslavul Palkcovici), 6 BMW 2002 (citeva TI) şi alte maşini puternice ca Lancia, Alfa Romeo şi Opel. Faţă de această participare, comportarea echipajelor româ­neşti apare ca foarte bună şi nu regretări decit accidentul suferit de echipajul Rotaru- Mureşan (ieşire din traseu în penultima etapă cu medie ma­re), fără de care prima echipă a A.C.R. ar fi cucerit din nou şi meritat locul I. Sperăm, însă, că acest acci­dent va constitui o lecţie şi­­ în viitor nu ne vom mai pre­zenta doar cu echipe minime (trei echipaje). Dar iată cum arată clasamen­tul general individual al celui de al 6-lea Raliu balcanic : 1. I. Ciubricov—A. Taskov (Bulg.) Bulgar—Alpine 1300— 3116,9 p ; 2. E. Ionescu-Cris­­tea—P. Vezeanu (Rom.) R . Gordini — 3661 p ; 3. M. Glou­­hak—M. Krastnossk­i (Iug.) Lancia—Fulvia 1600—3695 p ; 4. D. Nove Kovici—B. Grigorici (Iug.) B.M.W. 1600—3935,6 p ; 5. A. Supahi—S. Sipahi (Turc.) B.M.W. 2002—4069 p ; 6. Y. Takov—V. Takov (Bulg.) BMW 2002 Ti — 4058 p ; 7. FI. Fo­­pescu—C. Pescara (Rom.) R . Gordini — 4140 P ; 8. M. Yeli­­chci—B. Săravcovici (Iug.) BMW 2002 Ti — 4236,1 p ; 9. I. Pa­­chov—R. Pachova (Bulg.) R . Gordini — 4482 p ; 10. Ch. Kolov—R. Mintcev (Bulg.) Peu­geot 404—4434 p ; 11. G. Mo­rass­—S. Linţă (Rom. II) Dacia 1100 S — 4655 p ; 15. L. Co­vaci—D. Gologan (Rom. II) Da­cia 1100 S; 25. St. Iancovici—M. Stănescu (Rom. II) Dacia 1100 S. Menționăm că procentul a­­bandonurilor a fost minim la echipajele Turciei (1 din 4) şi României (2 din 7, al doilea fiind echipajul condus de Ma­rin Dumitrescu). Din cele 42 echipaje bulgare prezente la start au abandonat 23, iar din cele 13 iugoslave 9. In clasamentul pe echipe, primul loc a fost ocupat de reprezentanţii ţării gazdă, Bul­garia, urmaţi de a doua echi­pă a României şi formaţia Turciei. SCRIMA Cu un an in urmă, in pre­cedenta ediţie a campionate­lor mondiale, echipa de sabie a României obţinea o preţioa­să confirmare a valorii atinse, clasîndu-se pe locul 5. De a­­tunci, sabrerii noştri s-au men- ‘ ţinut, in general, pe linia a­­cestui rezultat de prestigiu, de­­terminîndu-ne, astfel, să spe­răm într-o reeditare a ispra­­vei de la Havana. Şi, totuşi, la Ankara, pie­destalul săbiei noastre s-a pră­buşit neînchipuit de lesne, la primele atingeri de lume pe planşele de concurs. In proba individuală, trei din cei cinci reprezentanţi ai ţării noastre au fost eliminaţi din primul tur. In întrecerea pe echipe, cvartetul nostru n-a putut trece de faza preliminariilor, cedînd nu numai în faţa selecţionatei Ungariei (ceea ce era explica­bil) dar şi în întîlnirea cu e­­chipa Angliei (ceea ce era îm­potriva oricărui calcul al hir­­tiei). Singura satisfacţie (aproxima­tivă !) ne-a oferit-o campionul ţării, Dan Irimiciuc. El a atins penultima treaptă a întrecerii individuale şi s-a dovedit im­batabil în întîlnirea cu echipa Ungariei, invingînd de o ma­nieră categorică­­pe Kovács, Marót, Kalmar şi chiar pe noul campion al lumii, Pezsa. De ce nu a fost deplină sa­tisfacţia pe care ne-a prilejuit-o studentul ieşean ? Pentru că în semifinalele probei indivi­duale, el a perorat exage­rat pe planşă, contestînd deci­ziile juriului, în loc să se concentreze asupra asaltului in curs de desfăşurare, In loc să-şi construiască o nouă ac­ţiune de luptă, mai eficientă, mai clară, ce i-ar fi permis să păşească in rîndul celor şase finalişti. A mai dezamăgit Irimieiuc şi în întîlnirea cu echipa An­gliei, in care aportul lui s-a limitat la un singur plen­it, deşi el avea posibilităţi să-şi învingă toţi adversarii (aşa cum a făcut, ulterior, in me­ciul cu sabrefii maghiari) şi, deci, să răstoarne rezultatul in favoarea echipei noastre. La rigurozitatea atitudinii sale pe planşă, Irimieiuc va trebui să adauge (încă !) o se­rie de cunoştinţe tehnico-tac­­tice pentru a ajunge în rin­­durile elitei mondiale a săbiei,, acolo unde talentul său (dar nu numai el !) îl îndreptăţeşte să figureze. Desigur, problemele echipei de sabie nu se limitează la acest element de bază şi de perspectivă care este Irimieiuc. Rezultatele necorespunzătoare ale sabrerilor noştri, conside­rate de diriguitorii acestui sport un „accident“, au dus la­ anumite concluzii : discipli­narea elementelor talentate şi de perspectivă (Irimieiuc şi Popescu) ; întinerirea lotului cu elemente capabile să ajun­gă la nivelul exigenţelor unor mari competiţii internaţionale. Să sperăm că antrenorii pri­cepuţi şi harnici de care dis­punem şi la această armă ne vor da prilejul ca, peste un­­ an, să putem spune că, intr-a­devăr, eşecul sabrerilor noştri la Ankara a fost un ..acci­dent”. Statistic, comportarea sabre­rilor se prezintă astfel : D. Irimieiuc 27 asalturi — 17 vic­torii ; C. Nicolae 23 asalturi — 14 victorii ; O. Vintilă 12 a­­salturi — 4 victorii ; H. Bă­­descu 9 asalturi — 3 victorii; D. Popescu 9 asalturi — zero victorii (!). La spadă, participarea noas­tră a stat sub semnul expe­rimentului. Forul de speciali­tate a depus toate eforturile pentru a trimite la această mare competiţie un lot tînăr, de perspectivă, care — este de presupus — a putut acumula la Ankara o experienţă deose­bit de utilă. Se ştie că, la spadă, trăgă­torii noştri se află, încă, la un nivel mai depărtat decit la celelalte arme de nivel mon­dial. Ei au putut să-şi dea seama, in mod direct, de di­ferenţa ce există intre stilul de luptă al marilor spadasini şi stilul lor, aflat, totuşi, în­­tr-un oarecare progres. Este de aşteptat ca, pe baza expe­rienţei acumulate la acest cam­pionat mondial şi sub exigenta îndrumare a antrenorului C. Stelian, spadasinii noştri să se apropie mai mult de clasa trăgătorilor consacraţi. Figura proeminentă a lotu­lui nostru de spadă a fost cra­­ioveanul C. Duţu, singurul care s-a calificat pînă in sfertu­rile de finală ale probei in­dividuale. In total, el a sus­ţinut 23 de asalturi, ciştigind 9. Longilinul N. Iorgu a trecut pe lingă multe victorii pe care n-a reuşit să le finalizeze (17 asalturi din care 5 cîştigate). A. Pongrat a evoluat sub po­sibilităţi in proba individuală, dar a fost cel mai eficace în turneul pe echipe. In 12 a­­salturi, el a obţinut 4 victorii. La acelaşi număr de asalturi, Al. Istrate a reuşit doar 3 vic­torii, în timp ce campionul ţă­rii, C. Kiss, a părăsit planşa de concurs după cele patru a­­salturi, pierdute in totalitate. Sebastian BONIFACIU Reflecţii după Campionatele Mondiale UN „ACCIDENT" ŞI ÎNVÂŢÂMINTELE LUI ZECE ECHIPE­­ ÎN FINALA CAMPIONATULUI NATIONAL întrecerile zonale ale cam­pionatului naţional de oină pe anul 1970 s-au încheiat. In urma rezultatelor înregistrate i în cele 5 centre, au rămas i în cursa pentru titlu urmă­toarele echipe : Recolta Avră­­meni (jud. Botoşani), Con­structorul Galaţi, Celuloza Că­lăraşi, Viaţă nouă Olteni (Te­leorman), C. P. Bucureşti, Drum Nou Boureni (Dolj), Biruinţa Gherăieşti (Neamţ), Torpedo Zărneşti (Braşov), Dinamo Băneasa (Ilfov) şi Tricolorul B. Mare. Finala pe ţară este progra­mată între 8—11 octombrie, pe stadionul din oraşul Câm­pulung Muscel. Cele 10 for­maţii calificate în ultimul act al competiţiei îşi vor disputa întâietatea după sistemul tur­neu simplu. Reamintim că deţinătoarea titlului de cam­pioană a ţării este echipa bucureşteană C.P.B. portál Mr. 1039 (6473) TURUL I Etapa I, 11 octombrie Steaua—I.E.F.S. Buc. Politehnica Buc.—Univ. Tim. I.C.H.F. Buc.—Dinamo Buc. Farul—Universitatea Cluj Politehnica Cluj—Polit. Braşov Politehnica Galaţi—Rapid Buc. Etapa a II-a, 18 octombrie I.E.F.S.—Rapid Dinamo—Politehnica Galaţi Steaua—Farul Constanţa Universitatea Tim.—I.C.H.F. Politehnica Braşov—Polit Buc. „U“ Cluj—Politehnica Cluj Etapa a III-a. 25 octombrie Politehnica Buc.—„U“ Cluj I.C.H.F.—Politehnica Braşov Rapid—Dinamo Farul—I.E.F.S. Politehnica Cluj—Steaua Politehnica Galaţi—Univ. Tim. Etapa a IV-a, 1 noiembrie I.E.F.S.—Dinamo Steaua—Politehnica Buc. Universitatea Tim.—Rapid Polit. Braşov—Polit. Galaţi „U“ Cluj—I.C.H.F. Farul—Politehnica Cluj Etapa a V-a, 8 noiembrie Polit. Buc.—Farul Constanţa I.C.H.F.—Steaua Rapid—Politehnica Galaţi Dinamo—Universitatea Tim. Politehnica Cluj—I.E.F.S . Politehnica Galaţi—„U“ Cluj Etapa a Vl-a, 15 noiembrie I.E.F.S.—Universitatea Tim. Steaua—Politehnica Galaţi Politehnica Braşov—Dinamo ,„U“ Cluj—Rapid Politehnica Cluj—Polit. Buc. Farul—I.C.H.F. Etapa a Vil-a, 22 noiembrie Politehnica Buc.—I.E.F.S. I.C.H.F.—Politehnica Cluj Rapid—Steaua Dinamo—„U” Cluj Politehnica Galaţi—Farul Universit. Tim.—Polit. Braşov Etapa a VII-a, 29 noiembrie I.E.F.S.—Politehnica Braşov Steaua—Dinamo Politehnica Buc—I.C.H.F. „U“ Cluj—Universitatea Tim. Polit. Cluj—Polit Galaţi Farul—Rapid Etapa a IX-a, 6 decembrie I.C.H.F.—I.E.F.S. Rapid—Politehnica Cluj Dinamo—Farul Politehnica Galaţi—Polit. Buc. Universitatea Tim.—Steaua Politehnica—,.U” .Cluj Etapa a X-a, 13 decembrie I.E.F.S.—„U“ Cluj Steaua—Politehnica Braşov Politehnica Buc.—Rapid I.C.H.F.—Politehnica Galaţi Farul—Universitatea Tim. Politehnica Cluj—Dinamo Buc. Etapa a XI-a, 20 decembrie Rapid—I.C.H.F. Dinamo—Politehnica Buc. Polit. Galaţi—I.E.F.S. Universitatea Tim.—Polit. Cluj Polit. Braşov—Farul „U“ Cluj—Steaua ARBITRUL IOACHIM NICULESCU SUSPENDAT PE 6 LUNI Colegiul municipal al arbi­trilor din Capitală a decis suspendarea lui Ioachim Ni­­culescu pe timp de 6 luni pentru grava greșeală comisă cu prilejul meciului Bulgaria Iugoslavia din ultima zi a Balcaniadei. BASCHET - Programul campionatului masculin, divizia A Privirea optimistă a Craiovei universitare (Urmare din pag. 1) naţional. Ca sediu i s-a a­­tribuit localul fostului Palat al Justiţiei, Craiova devenind prin străduinţi, ambiţii şi încurajare una dintre puteri­le universitare ale ţării. Tovarăşul ION O­ANCĂ, se­cretarul şef al instituţiei, răsfoieşte dosare îngălbenite, aruncă pe masă cifre spec­taculoase, subliniind — cu un orgoliu oltenesc get-be­­get — fiecare treaptă pe sca­ra urcuşului anevoios străbă­tut de această unitate a instrucţiunii publice. . ASTĂZI... ...29 septembrie 1970, Uni­versitatea din Craiova apare ca un imens şantier de în­­văţămînt superior, gata să arunce mănuşa pentru un duel de calitate, Clujului, Ia­şului, Timişoarei. Cu Bucu­­reştiul nu se poate măsura nimeni, deocamdată. Secreta­rul Oancă subliniază acest DEOCAMDATĂ, cu siguranţa omului stăpîn pe situaţie. Paragraful următor al repor­tajului nostru va justifica o atitudine care — la prima vedere — s-ar putea confun­da cu infatuarea. Aşadar... STATISTICĂ Oricît am fi de romantici, nu putem evita statistica. Dar, dacă sîntem romantici într-adevăr, este absolut im­posibil să nu găsim căldură în exprimarea ei lapidară, în labirintul ei rece de cifre şi procente. Universitatea din Craiova porneşte în noul an de învă­­ţămînt cu ZECE FACULTĂŢI asumîndu-şi responsabilităţi­le unei configuraţii academi­ce, ample şi multilaterale. La cursurile de zi, serale şi fă­ră frecvenţă vor învăţa PES­TE 5 600 DE TINERI, popu­laţia unui orăşel în toată re­gula. Cea mai tînără este Facultatea de medicină (a 6-a din ţară), care îşi des­chide porţile la 1 octombrie. Pentru 100 de locuri s-a dat o grea dispută profesională între 2500 de candidaţi. Fe­riciţii învingători şi-au pre­gătit halatele albe şi trusele de disecţie. Universitatea din Craiova oferă emulilor Băi 2100 DE BURSE, dintre care­­ 500 IN­TEGRALE (casă şi masă) cu condiţii admirabile de con­fort. Ca bază materială de stu­diu notăm 33 SĂLI DE CURS ŞI 17 DE SEMINAR, 109 LABORATOARE DIDACTI­CE ŞI 19 DE CERCETĂRI, 150 CABINETE DE LECTU­RA, DAR NUMAI TREI SĂLI DE SPORT. ÎN TOTAL, „UNIVERSITATEA" DISPU­NE DE PESTE 32 000 METRI PĂTRAŢI destinaţi pregătirii teoretice şi practice, două staţiuni experimentale, la Banu Mărăcine şi Tîmbureşti, 415 cadre didactice cu o î­­naltă calificare. SPORT Despre sport a venit vor­ba nu numai pentru că unul dintre interlocutori era tri­misul gazetei de specialitate. Secretarul şef Oancă ne aver­tizează că nu este contaminat de virusul stadionului şi toc­mai de aceea consideraţiile sale (altminteri foarte califi­cate) ni se par a fi de preţ. Tovarăşul Ion Oancă igno­ra faptul că echipa de fot­bal Universitatea Craiova ur­ma să susţină a doua zi un joc decisiv la Pecs, dar se ferătă — un schimb — îngri­jorat de spaţiul redus des­tinat (încă) exerciţiului fizic în universitatea craioveană: NUMAI 618 METRI PĂ­STRAŢI ! Am înţeles, din aprecierea lui, foarte francă, faptul că, în ciuda unei profesiuni se­dentare (sau, poate, tocmai de aceea), domnia sa plasea­ză activităţile de mişcare pe un plan major de însemnăta­te în şlefuirea unui om mo­dern, adaptat rigorilor cres­­cînde ale vieţii contempora­ne. Ni s-a confirmat, după ce am descoamat învelişurile de modestie ale unei păreri foarte autorizate şi de un desăvîrşit bun simţ, faptul că sportul universitar craio­­vean (ca şi acela naţional, de altfel) are nevoie, în pri­­miul rînd, de bază materia­lă. In ajunul deschiderii a­­nului universitar, Craiova ne-a întîmpinat veselă, in­vadată de tinereţe, plină de elanuri. Ne-a trezit bineînţe­les bucurii, dar ne-a răscolit deopotrivă nostalgiile anilor care nu se pot întoarce nici­odată. K­ ­­i­r HANDBAL -JUCĂTOARELE NOASTRE AU ÎNCEPUT CAMPANIA „C.M.71" ♦ Nume noi in lot • Experienţa tactică a echipei masculine folosită creator Alternanţa marilor compe­tiţii în handbal a devenit o chestiune de tradiţie. In ca­lendarul pe care, d­­ grijă, îl întocmeşte periodic Comisia Tehnică a F.I.H., după o în­trecere de amploare a echi­pelor masculine, urmează în­totdeauna una rezervată for­maţiilor feminine. Şi după cum în 1970 am trăit cu toţii marea aventură pariziană a handbaliştilor noştri, înche­iată atît de fericit, în 1971 pe agenda competiţiilor interna­ţionale figurînd campionatul mondial feminin, ne pregătim să participăm, sufleteşte, la campania fetelor noastre. Despre pregătirile pentru a­­ceastă mare confruntare în mod deosebit, dar şi despre alte aspecte legate de activi­tatea lotului nostru feminin, am discutat zilele trecute cu antrenorul federal, prof. GA­BRIEL ZUGRAVESCU. Prima chestiune abordată a fost fireşte, aceea a compo­nenţei actuale a lotului. Mai precis, dacă el s-a conturat după pregătirea comună din timpul verii, dacă sunt nume noi printre jucătoarele soco­tite a fi apte să îmbrace tri­coul echipei reprezentative, în acest sens, interlocutorul nostru ne-a spus că maestra emerită a sportului Irina Na­­ghi-Climovschi şi-a­­exprimat dorinţa să joace numai la echipa sa de club (n.n.I.E.F.S.), socotind că a venit timpul să lase cale liberă elementelor mai tinere. Interesantă ni se pare precizarea antrenorului federal : „Să ştiţi că noi ne-am lăsat greu convinşi. Cunos­­cindu-i capacitatea de muncă, dragostea cu care se antre­nează, i-am spus că în clipa în care doreşte să revină­ în mijlocul nostru o vom primi cu aceeaşi încredere fără re­zerve... “ Tot în legătură cu compo­nenţa lotului, vom semnala cititorilor şi un alt fapt sem­nificativ. Pe lista celor 16 ju­cătoare figurează şi două handbaliste din echipe de di­vizia B. Prima dintre ele, Maria Buzaş (Rapid Bucureşti) este un nume mai cunoscut, dar cea de a doua — Hilde Maurer (Sparta Mediaş) este o tînără handbalistă cu cali­tăţi fizice deosebite, în spe­cial cu o remarcabilă forţă de şut. Dar, iată pe cele 16 din lot: Anca, Buzaş (portari), Franz, Metzenrath, Dobîrcea­­nu, Arghir, Băicoianu, Soos, Sramco, Ilie, Neghină, Ma­ghiari, Miklós, Secheli , Popa, Oancea, Maurer. Din cele discutate cu prof. G. Zugrăvescu a reieşit că echipa va căpăta contururi mai certe după „Trofeul Car­­paţi“, care va avea loc anul acesta între 25 şi 29 noiembrie la Timişoara. Dintre proiectele referitoa­re la pregătirea şi evoluţia e­­chipei, cel mai interesant m­ ,se pare acela legat de orga­nizarea jocului în apărare, unde atît antrenorul federal, cît şi secundul său, prof. Pompiliu Simion — care a desfăşurat o laborioasă acti­vitate în perioada de pregă­tire în comun din timpul verii — s-au decis să folosească creator experienţa acumulată în pregătirea lotului masculin, adoptînd în acest sens ideea tactică de a plasa în centrul apărării jucătoare înalte, al căror gabarit să asigure­­ o mai bună acoperire a spaţiu­lui porţii. In această privin­ţă s-au şi făcut unele expe­rimentări, cu rezultate pozi­tive, fiind folosite în centrul apărării Băicoianu, Arghir, Franz sau Soos. O altă pro­blemă, legată de viitoarea concepţie tactică a echipei noastre reprezentative, este şi cea referitoare la conducăto­rul de joc. în prezent, lotul dispune de două jucătoare ca­pabile să facă faţă sarcinilor dificile ale acestui post : Emi­lia Neghină şi Constanţa Ilie. Prima excelează pe plan teh­nic, iar cea de a doua este mai eficientă în şuturile la poartă. Deci, dificultăţi în ceea ce priveşte alegerea, di­ficultăţi care — în cele din urmă — au determinat adop­tarea unei soluţii mai puţin obişnuită în handbal. Este vorba despre un mod original de a utiliza aceste două exce­lenţe handbaliste, care vor fi prezente în teren în acelaşi timp, mărind ,evident, randa­mentul ofensiv al selecţiona­tei noastre naţionale. Această soluţie va fi utilizată cu pri­lejul evoluţiei reprezentativei noastre în cadrul „Trofeului Carpaţi“, în sfîrşit în încheierea a­­cestor succinte consemnări o­­cazionate de discuţia cu an­trenorul federal Gabriel Zu­grăvescu, să facem loc şi unei aprecieri a acestui teh­nician în ceea ce priveşte perspectivele echipei în vii­torul apropiat (a se înţelege: campionatul mondial...) . „Am lucrat cu spor în timpul verii. Vom continua să aplicăm a­­celeaşi principii, lăsînd mai multă libertate tactică jucă­toarelor noastre. Toate, fără excepţie, sunt dornice să se afirme pe plan internaţional. Nu văd ce le-ar putea împie­dica..." Sincer vorbind, nici noi nu vedem ! Călin ANTONESCU EVOLUŢIA „TINERETULUI" RECLAMĂ ACCELERAREA PREGĂTIRILOR Cu aproape o lună şi jumătate Înaintea campionatelor europene de box de la Miskolc, selec­ţionata de tineret a României a susţinut­­citeva Importante confruntări cu caracter de verificare In compania reprezentativelor Iranului şi R.D. Germane. Intenirile erau absolut necesare, antrenorii noştri simţind nevoia să-şi cunoască puţin mai devreme pe unii dintre viitorii adversari. VICTOR TOCARIU: „O BUNA PROPAGANDA A BOXULUI ROMANESC TN IRAN" înainte de a ne opri asupra evoluţiei recente a pugiliştilor noştri în compania celor din R.D. Germană, să privim înapoi şi să ne referim, pe scurt, la turneul pe care reprezentativa de tineret a României l-a efectuat, nu de mult, în Iran. Socotim important acest lucru, deoarece şi dubla întîlnire de la Teheran face parte din programul gene­ral de pregătire al boxerilor noş­tri în vederea C.E. de la Miskolc. Evident, meciurile din Iran au fost mai uşoare decît cele cu echipa R.D. Germane. Nu atît scorul, favorabil reprezentanţilor noştri, atestă această afirmaţie, cît faptul că boxul practicat în Iran are, în general, o clasă mo­destă. Dar, cum ne spunea tov. Victor Tocariu, care a condus delegaţia pugiliştilor români, „turneul a folosit băieţilor noş­tri, ei intîlnind adversari dife­riţi ca stil de luptă şi extrem de combativi. Oficialităţile sportului din Iran, în frunte cu general Kosrawani, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşe­dinte al Organizaţiei de mişcare fizică şi sport, sunt foarte inte­resate In a permanentiza contac­tele cu pugiliştii români. Expli­caţia constă In faptul că echipa condusă de Fűrész şi Şerbu cu­prinde elemente de real talent (cum sunt Mihalcea, Moraru, Cio­chină, Toni, Cordoş), care prin stilul lor de luptă, curat şi per­manent ofensiv, au impresionat, făcind o bună propagandă boxu­lui românesc. Mulţumind con­ducerii C.N.E.F.S. şi federaţiei noastre pentru sprijinul acordat Frumoasa comportare a tineri­lor boxeri români in Iran ne-a determinat să aşteptăm cu ne­răbdare noua lor apariţie intre corzi. De data aceasta însă, mi­siunea lor a fost mult mai grea, echipa R.D. Germane avînd în componenţa ei cîţiva pugilişti (Haring, Warnke, Fischer, Voigt) care cu siguranţă nu vor absenta de la apropiatele C.E. Oaspeţii au fost învinşi, atît la Craiova cît şi la Băileşti, foarte greu, cu preţul unor mari eforturi. Pauza în antrenamente, după turneul din Iran, le-a scăzut boxerilor noştri din aplomb. Dacă totuşi au cîştigat, aceasta s-a datorat boxului în forţă, pregătirii fizice superioare. Corectarea, pe cît e posibil, a procedeelor tehnice ale unora dintre boxeri, se impune cu tărie. Ech­ipa are goluri la categoriile semiuşoară, mijlocie şi semigrea, actualii titulari ne­­convingînd. Evoluţia, in general neconcludentă, a „tineretului“ în meciurile cu selecţionata R. D. Germane, impune accelerarea pregătirilor­ boxului Iranian, prin trimiterea unui antrenor româân la Teheran, generalul Kosrawani, ca şi pre­şedintele federaţiei, Amir Alay, au ţinut să sublinieze că în spor­tul cu mănuşi din această ţară au apărut vizibile elemente ale şcolii româneşti, îndeosebi viteza de execuţie şi mobilitatea in ring’*. DUBLA CONFRUNTARE CU ECHIPA R. D. GERMANE — UN EXAMEN MAI GREU - Calărie -„CUPA FEDERAŢIEI" La Iaşi se vor desfăşura în zilele de 2, 3 şi 4 octombrie întrecerile „Cupei Federaţiei"­ la călărie. Programul prevede probe de dresaj şi obstacole pentru seniori, juniori şi fete. LOTO - PRONOSPORT S-au pus în vînzare biletele pentru concursul special Pro­­noexpres din 7 octombrie a c., concurs la care se aplică O NOUA FORMULA, ce dporeş­­te considerabil şansele de cîş­­tig.La acest concurs special pu­teţi ciştiga în număr NELIMI­TAT autoturisme de diferite mărci Şi capacităţi , premii fixe în numerar de 5.000 lei, 2.500 lei, 1.000 lei, 500 lei etc. precum şi premii în numerar de valoare variabilă. Aşa după cum s-a mai a­­nunţat, începind cu acest con­curs special la extragerile I-a şi a Il-a obişnuite se aplică o nouă formulă tehnică, iar In continuare toate concursurile obişnuite vor beneficia de noua formulă: Amănunte la agenţiile LOTO­­PRONOSPORT. Ultima zi pentru procurarea biletelor este marţi 6 octom­brie 1970. • Tragerea LOTO de mîine va avea loc la Bucureşti in sala Clubului Finanţe-Bănci, din strada Doamnei nr. 2, cu începere de la ora 19. Trage­rea va fi radiodifuzată. Va urma un film artistic. In­trarea liberă. Astăzi. ULTIMA ZI pentru procurarea biletelor. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA CONCURSUL NR. 41 DIN 30 SEPTEMBRIE 1970 EXTRAGEREA I : 37 1« 3­­6 2 Fond de premii : 473 861 lei din care 118 646 lei report categoria I. EXTRAGEREA a II-a : 32 8 17 5 34 3 24 28 Fond de premii : 373 008 lei din care 55 995 lei report categoria A. Plata premiilor pentru acest concurs se va face astfel : In Capitală incepind de Joi 8 octombrie pinâ la 14 noiembrie 1970, inclusiv ; In țară de la 12 octombrie pînă la 14 noiembrie 1970. Inclusiv. PREMIILE TRAGERII LOTO DIN 25 SEPTEMBRIE 1970 EXTRAGEREA I : Categoria a Il-a : 2 variante 25% a 36 368 lei; a V-a : 8,15 a 8 925 lei; a IV-a: 18,75 a 3 879 lei; a V-a : 89,50 a 813 Iei; a vl-a : 161,50 a 450 lei. REPORT CATEGORIA I : 187 842 lei EXTRAGEREA a H-a : Cate­goria A : 1 variantă a 94 394 lei; B: 2,10 a 26 810 lei; C: 5,40 a 10 426 lei; D: 14,45 a 3 896 lei; E: 20,85 a 2 700 lei; F: 35,35 a 1593 lei. AMBELE EXTRAGERI : Cate­goria Z: 777,40 variante a 100 lei. Premiul de categoria A a fost obţinut de participantul ASAN­­DEI IOAN din Bacău. DOAR 9 DIN 14! A început disputa boxerilor bucureşteni pentru calificarea în turneul final al campionatelor. Gala Inaugurală, programată la clubul „Griviţa Roşie“, s-a bucurat de prezenţa unei asis­tenţe entuziaste, care a aplaudat la scenă deschisă îndeosebi evo­luţia elevilor antrenorului Cio­­noiu (Cosan, Mogoş şi Costea), învingători în primul tur. Pe de altă parte, spectatorii au fost pe bună dreptate nemulţumiţi, cu­­noscind că iniţial programul cu­prindea 14 meciuri, in timp ce între corzi au evoluat doar 9 perechi. Patru boxeri (V. Măli­­naş — Metalul, N. Păun — Se­mănătoarea, M. Beţivu — Rapid, I. Ghiban — I.T.B.) au absentat de la cîntarul oficial, dind — cum se spune — „peste cap“ programul galei. Ii obligase, oare, cineva să participe in campio­nat ? Nu, desigur. Cu acordul antrenorilor, aceşti sportivi s-au înscris In competiţie, au luat cu­noştinţă, apoi, de tragerea la sorţi, după care s-au făcut ne­văzuţi, o evidentă lipsă de dis­ciplină, care se cerea sancţio­nată exemplar. La încheierea reuniunii am fost informaţi de tov. Gheorghe Stănescu, preşe­dintele comisiei municipale de box, că cei în cauză au fost sus­pendaţi imediat de la orice acti­vitate sportivă pînă la 31 decem­brie. Iată ciştigătorii : V. Munteanu (Rapid) b.p, Şt. Gangal (Prog.), D. Dosan (Gr. Roşie) b.p, Gh. Popa (Metalul), M. Mogoş (Gr. Roşie) b.p, I. Mitu (I.C.M.), A. Iacob (Voinţa) b. ab. 2 Gh. Bă­­dilă (C.P.M.B.), N. Enache (Voin­ţa) b. ab. 1 M. Tom­a (Rapid), G. Vizitiu (Prog.) b. ab. 3 L Bă­lan (Rapid), I. Costea (Gr. Roşie) b.b.p. 1 Gh. Dociu (Olimpia), I. Paraschiv (Olimpia) b.p. V. Licu (Olimpia), N. Niculae (Me­talul) b.p. N. Simion (Voinţa), R. C. CICLISM : Velodromul Dinamo, ora 16, proba de semifond cu antrenament mecanic, în cadrul cam­pionatului municipiului Bucureşti. FOTBAL : STADIONUL POLITEHNICA, ora 15.30 : Sportul studenţesc — Be­­rce­stara Zagora (Bul­garia); STADIONUL FLA­CĂRA ROŞIE (Dudeşti), ora 14: Progresul (tine­ret) — C.P.B., ora 15.45: Flacăra roşie — Progre­sul Bucureşti. TENIS : Terenul Pro­gresul, ora 9 şi 14, cam­pionatele internaţionale ale României.

Next