Sportul, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 1130-1158)

1971-01-03 / nr. 1130

CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune­­— cu prilejul Anului Nou — Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, In aceste clipe solemne, cînd se termină încă un an de activitate rodnică şi înfăp­tuiri remarcabile, cînd ne aflăm în pragul unui an nou, vă adresez tuturor un căl­duros mesaj de salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Repu­blicii Socialiste România. Pentru poporul nostru, această sărbătoare are o semnificaţie deosebită deoarece ea marchează nu numai sfirşitul unui an de viaţă şi muncă, ci şi încheierea planului cincinal 1966—1970 cu rezultate bune, cu un bilanţ bogat. In aceşti ani, România so­cialistă a urcat o nouă treaptă în ascensiu­nea ei continuă pe calea civilizaţiei. S-au dezvoltat şi modernizat forţele de produc­ţie ale ţării, a crescut avuţia naţională. Ca urmare a rezultatelor obţinute în produc­ţia materială, a crescut venitul naţional, au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei de la oraşe şi sate. In această perioadă s-a înfăp­tuit majorarea generală a salariilor, îndeo­sebi a celor mici, au fost sporite pensiile, alocaţiile pentru copii, s-a intensificat con­strucţia de locuinţe. Statul nostru socialist a alocat fonduri însemnate pentru dezvolta­rea învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănă­tăţii. Putem spune că întregul program de edificare economică şi socială adoptat cu cinci ani în urmă de Congresul al IX-lea al partidului a fost îndeplinit cu succes. Anul 1970 a fost, după cum se ştie, şi un an de grele încercări pentru poporul român; inundaţiile din primăvară au pri­cinuit pagube mari economiei naţionale şi populaţiei. Poporul nostru şi-a dovedit însă şi cu acest prilej înalta forţă morală, erois­mul, patriotismul său fierbinte. In ciuda greutăţilor, planul industrial a fost îndepli­nit, agricultura a furnizat economiei na­ţionale importante cantităţi de produse. Măsurile luate au permis asigurarea fon­dului de mărfuri agroalimentare necesar aprovizionării populaţiei. Toate acestea sunt o dovadă elocventă a trăiniciei şi superio­rităţii orinduirii noastre socialiste, a capa­cităţii poporului român de a infringe şi de­păşi orice obstacole în mersul său trium­fător spre comunism. Progresele pe care le-am obţinut sunt o vie şi pregnantă întruchipare a activităţii neobosite desfăşurate de clasa muncitoare, de ţărănime şi intelectualitate, de toţi cetă­ţenii, fără deosebire de naţionalitate, care urmează cu încredere nestrămutată politica partidului — expresie a intereselor fun­damentale şi a aspiraţiilor celor mai arză­toare ale poporului nostru. Daţi-mi voie ca pentru toate aceste realizări, pentru munca nobilă închinată înfloririi patriei noastre scumpe, România socialistă, să vă adresez, tuturor, dragi concetățeni, cele mai sincere şi cordiale felicitări. O dată cu începutul anului 1971, intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării economice şi social-culturale a ţării, concretizată în prevederile noului plan cincinal. Pe drept cuvînt se poate spune că cincinalul viitor, întocmit pe baza Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului, va asigura ri­dicarea la un nivel superior a întregii eco­nomii naţionale, atit ca potenţial, dar mai ales din punct de vedere calitativ, îndepli­nirea planului de stat pe 1971 — adoptat recent de Marea Adunare Naţională — va crea premisele pentru realizarea în cele mai bune condiţii a acestui măreţ program. Au fost luate — şi se vor lua in continuare — măsuri pentru perfecţionarea activităţii economice, pentru creşterea eficienţei între­gii producţii materiale. S-a trecut la apli­carea măsurilor pentru ridicarea nivelului agriculturii, atît prin dezvoltarea şi moder­nizarea bazei materiale, cit şi prin perfec­ţionarea organizării, conducerii şi planifi­cării producţiei. In centrul preocupărilor partidului şi statidul nostru va sta grija pentru satisfa­cerea intr-un grad tot mai înalt a cerinţe­lor materiale şi spirituale ale poporului. Recenta plenară a Comitetului Central a adoptat în acest scop o serie de măsuri im­portante, în cursul anului 1971, ca şi in ceilalţi ani ai noului cincinal vor fi luate noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al maselor. Se vor asigura, pe măsura sporirii resurselor materiale şi financiare, venituri tot mai mari pentru oamenii mun­cii, condiţii de viaţă din ce în ce mai bune pentru întregul popor. Tot ceea ce se fău­reşte în ţara noastră, întreaga activitate de construcţie socialistă au drept ţel major bunăstarea oamenilor muncii, asigurarea ac­cesului tuturor membrilor societăţii la bi­nefacerile civilizaţiei moderne, dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane. Realizarea acestor mari obiective cere din partea tuturor celor ce muncesc — în calitatea lor dublă de producători şi pro­prietari ai mijloacelor de producţie — o activitate susţinută, o contribuţie activă la soluţionarea problemelor generale ale vieţii economice, politice şi sociale. Perfecţionarea organizării şi planificării economiei, dezvol­tarea democraţiei socialiste creează cadrul propice pentru participarea efectivă a oa­menilor muncii, fără deosebire de naţionali­tate, la conducerea producţiei, la activitatea tuturor organismelor sociale, la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici de construcţie socialistă. Mersul înainte al României spre progres şi prosperitate este astfel rezultatul nemijlocit al creaţiei conştiente a poporu­lui, deplin suveran în ţara sa, stăpin pe destinele sale, liber să-şi făurească viitorul aşa cum doreşte. Dispunem de o bază economică puterni­că, avem o perspectivă clară, ţeluri precise. La cîrma ţării se află încercatul nostru partid comunist, strins legat de clasa mun­citoare, de masele largi ale oamenilor mun­cii, trup din trupul poporului, care îşi în­deplineşte cu cinste rolul istoric de forţă politică conducătoare a societăţii socialiste, călăuzindu-se după legile generale ale noii (Continuarea în pacz. a 4-a) înaintăm, prudenţi, pe şo­seaua îngustă care urcă la staţiunea maramureşeană Iz­voare. Sîntem flancaţi de pîrî­­iaşele ce se duc vijelioase spre Baia Mare. Zgomotul este asurzitor. Uruitul apei ce se prăvale­­printre bolovani imenşi ne aminteşte de tune­tele care trebuie să fi însoţit cîndva erupţia vulcanică, la capătul căreia­ Maramureşul a căpătat de la natură aceşti falnici munţi ai Gutîiului. Către cota 1 000 de metri, zgomotele dispar, dintr-o dată, ca luate de ape. Drumul se îngustează tot mai mult. Şi exact în clipa cînd vreau să întreb dacă nu cumva mer­gem greşit, din cer coboară un schior. Da, din cer, acesta este cuvîntul. Pentru că în afară de brazi şi de zăpada care-i acoperă, nu văd nimic altceva în faţă. Ba, văd ce­rul... — Acesta-i Ştefan Pituc, alergătorul pe 100 de metri, îmi spune profesorul Ion Pop, preşedintele Consiliului jude­ţean pentru educaţie fizică şi sport Maramureş. Dacă nu m-aş sfii la gîn­dul că vorbele mele vor pro­duce nedumerire, aş adăuga, cu glas tare, că acest Ştefan Pituc este specialist al probei de 100 m­u­şchiuri. Ştiu că o asemenea probă nu există, dar nu s-ar putea introduce, oare, în vreo competiţie ?... _ încă un kilometru — par­curs pe nesimţite tot gîndin­­du-mă la schiorul-bolid, Pituc, — şi în faţa noastră apare un imens crater răstur­nat. De pe coama lui coboară zeci de băieţi şi fete. Dintre schiori se desprinde un băie­­ţandru suplu. Se recomandă . ..Fodor, directorul taberei“. Schiorii se string în careu. Mă uit pe ceas. Le-au tre­buit exact două minute pen­tru adunare. Profesorul Ghe­­orghe Fodor raportează pre­şedintelui consiliului jude­­­ţean : „elevii taberei de la izvoare sunt gata pentru în­ceperea programului“. Profe­sorul îmi şopteşte : „tabără de pregătire“. Deci aceşti 120 de elevi, de Ion GAVRILESCU (Continuare in vaci. a 2-a) !.­ SCHIORII COBOARĂ DIN... CER Schiorii fruntaşi de la „U“ Cluj pregătesc starturile noului sezon la frumoasa cabană „Clăbucet-plecare“ Foto: TH. MACARSCHI TURNEUL ECHIPEI PETROLUL ÎN GRECIA Un meci nul şi o victorie Petrolul Ploieşti şi-a conti­nuat turneul pe care îl între­prinde în Grecia, întîlnind pe data de 30 decembrie for­maţia Kasturian cu care a terminat­­ la egalitate, 1-1, după ce a condus pîră în minutul 83, ca urmare a go­lului înscris de DECU (min. 30). In prima zi a anului 1971, fotbaliştii ploieşteni au ju­cat, pe un timp excelent, în prezenţa a 7 000 de specta­tori, cu Lamia. La capătul unui meci deosebit de spec­taculos, românii şi-au adju­decat victoria cu scorul de 2—0 (1—0), golurile fiind re­alizate de OPRIŞAN (min. 3) și JUHASZ (min. 48). Sportivi români, candidaţi olimpici (consacraţi sau de perspectivă) şi antrenori de loturi VA REAMINTIM CA PINA LA Jocurile Olimpice de vara (München) MAI SUNT EXACT 600 de zile, adică apro­ximativ 20 DE LUNI. ŞI MAI APROAPE SE AFLA Jocurile Olimpice de iarna (Sapporo) PINA LA A CĂROR INAUGURARE AU RĂMAS 13 LUNI SAU 395 DE ZILE. INTR-O PERIOADĂ ATÎT DE SCURTĂ NU RAMTNE ALTCEVA DE FĂCUT DECIT PREGĂTIRI INTENSE! PROLETA­RI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICA ȘI SPORT ANUL XXVI­I Nr. 1130 (6564) 4 PAGINI 30 BANI Duminică 3 ianuarie 1971 REVELION SPORTIV Revelion 1971. Despărţire de anul vechi, stringeri de m­iini, încreză­toare, cu Noul An, întotdea­una plin de speranţe, de pers­pective. Tineretul nostru sportiv a intimpinat noaptea sărbăto­rească a revelionului cu ne­spusă bucurie, retrăind mo­mentele de mare satisfacţie înnăscute de-a lungul anului, pe arenele sportive din ţară şi din străinătate. Ridicînd cupa cu şampanie, ei au toastat pentru cei dragi, pentru familiile lor, pentru toţi aceia care îşi aduc con­tribuţia la propăşirea spor­tului românesc, la afirmarea lui pe glob. A fost o noapte a aminti­rilor, dar, mai ales, a gin­­durilor de viitor, îndrăzneţe, care cheamă cu atît mai mult la muncă asiduă, la, ambiţie, la entuziasm nestăvilit. CA ÎNTOTDEAUNA, ÎMPREUNA Am vizitat, în prima noapte a noului an, într-un bloc nou, situat undeva in Balta Albă, trei personaje de prim rang în ■istoria Rapidului — l-am nu­mit pe Lupescu, Dan şi Grea­­vu, care au ţinut să fie îm­preună şi acum, în momentele schimbului de ştafetă dintre ani... Ne-a intimpinat, grav, muzi­ca celui mai cuminte tango — Aznavour. Pomul de iarnă, mic şi în­căr­cat, era între fereaştri şi „ringul de dans“, unde pat­­ru perechi (erau şi soţii Cer­nat — Elena, maestră emerită la popice, sora lui Lupescu) străbateau tăcute ţări si ano­timpuri, purtate de vraja celei mai frumoase dintre arte__ — Eşti puţin surprins — mă intimpină Greavu. Eu sint vi­novat, promisesem că voi aduce magnetofonul, cu benzi cu mu­zică pop. Dar nu cred că exis­tă cineva care să nu aştepte, după vreo 7—8 ritmuri ultra­moderne, sunetul mereu proas­păt al tangoului. Lupescu e cel mai „in­for­mă”, e un dansator foarte bun Trei fotbalişti — Creavu, Dan şi Lupescu — şi o maestru emerită a sportului la popice — Elena Cernat —, aflați în mij­lociul familiilor, zîmbesc obiectivului și... Anului Nou ! (Continuare in pag. a 3-c s­i­iiiiiiiiiiii 5 I 2 Doctorul Barnard a j »1 scormonit în multe piep- 1 5 turi. a scos inimi betege I 2 Si le-a înlocuit cu inimi ! J| sănătoase. Chirurgul de j »• la Capetown a răsturnat j ~ multe dintre prejudecă- ! 2 tile noastre despre ches- i - tiunile de inimă. Acum. j ■■ după ce a operat atîtea 2 inimi străine. Christian !­2 Barnard şi-a cercetat 1­2 propriul cord şi a decla- j­aM rat ziarului „Sunday Ex- 1m­press“, condamnind dis- 2 criminarea rasială, că nu 2 va mai participa la nici ] =„ o manifestare sportivă “ deschisă doar albilor. 1­2 Minte cine susţine că­­ 2 medicii-chirurgi au inimi­­ “ de piatră. 2 VICTOR BAN­CIULESCU \­llllllllltMtll CE VĂ DORIŢI ÎN 1971? L­a început de ani, gîndurile celor ce trăiesc sub de­viza „citius, aitius, fortius" se îndreaptă, firesc, către viitor. La început de an, sportivul visează să se autodepăşească, năzuieşte, aspiră să atingă culmile per­formanţei şi ale perfecţiunii. Cei ce le călăuzesc paşii, împărţind îndeobşte bucuria reuşitelor şi amărăciunea eşe­cului, îşi făuresc aceleaşi speranţe. Cu toţii doresc, trium­furi, recorduri şi medalii, pentru ei, pentru sportul româ­nesc. In pragul lui 71, ne-am strecurat în intimitatea gîndu­­rilor cîtorva dintre sportivii de înaltă performanţă şi ale unora dintre diriguitorii sporturilor pentru a le afla in­tenţiile, dorinţele şi speranţele pe care şi le pun în acest an preolimpic, cu întrebarea „CE VA DORIŢI IN ANUL SPORTIV 1971 ?" VALERIA BU­­FANU — atle­tism : „în clipele emo­ţionante ale para­dei vedetelor, gin­­durile îmi zburau departe, la even­tualitatea unei «re­cidive» la sfirşitul lui ’71 şi spre o progresie în clasa­mentul celor mai buni. 10 sportivi români ai anului. În '70 am fost pe locul IV şi vreau să avansez ! E o dorinţă, bineînţe­les. Dar voi face totul pentru împli­nirea ei. Ce mai doresc să-mi aducă anul acesta ? înain­te de toate izbînda in tentativele de doborire a re­cordului mondial la 200 m gar­duri. Nu. N-am abandonat. Din primăvară mă pregătesc din nou să atac recordul. Poate voi avea mai mult noroc. Mai vreau ca în acest an să mă întorc de la campionatele europene (de sală şi un aer liber) cu cite o medalie. Si mai vreau cit mai multe victorii ale atletis­mului românesc în confruntările internationale ale lui ’71. E prea mult ? ...“ TITUS LUCACIU — se­cretarul clubului „U" Cluj : „Aş vrea să fie un an mai fructuos decit cel care a trecut. Mă gindesc, în special, la atletism, unde­ decatlonul deşi l-a pierdut pe Jurcă nu trebuie să-şi dezmintă tra­diţia. Leg mari speranţe de echipa de baschet, la fel ca şi de cea de handbal masculin, care a cunoscut o perioadă de criză, prin plecarea „puilor“ care au prins... aripi. Este o evoluţie firească, aşa cum îi pri­mim cu drag, tot aşa îi lăsăm să... «zboare». Ne dorim multe în acest an, dar mai presus de toate, dorim tuturor echipelor reprezentative ale ţării succese depline. Aştept anul acesta cu­­convingerea că culorile româ­(Continuare in vaa. a 7-a. Campionatul european de hochei pentru juniori ROMÂNIA - POLONIA va decide astăzi cîştigătoarea grupei B Disputele hoch­eiştilor ju­niori din cadrul grupei B a campionatului european au prilejuit cîteva întîlniri a­­tractive, plăcute. DANEMARCA — BULGARIA 5-4 (1—3, 2-1, 2-0) Formaţia bulgară şi-a sur­prins adversara printr-un joc combinativ, desfăşurat în pli­nă viteză. Rezultatul acestei superiorităţi s-a văzut con­cretizat pe tabela de marcaj, la încheierea primelor 20 de minute i’a meciului, cînd bul­garii conduceau cu 3—1. Re­­plica danezilor a venit aşă prompt, in reprizele urmă­toare. Ei au reuşit, spre sfîr­­şitul partidei, să egaleze si­tuaţia şi apoi, profitînd de căderea fizică a partenerilor, au înscris golul victorios, cu mai puţin de 2 ri­nute îna­intea fluierului final. Au condus bine N. Tur­­ceanu şi C. Sgîncă (România) POLONIA — DANEMARCA 8—2 (1—1, 3—0, 4—1) La a doua lor evoluţie în a­­cest campionat, tinerii ho­cheişti danezi au întîlnit o formaţie mult mai puternică, cu o tehnică superioară în mînuirea eresei şi cu un plus de experienţă tactică. Aceste elemente au contribuit serios la conturarea scorului final, care o bună parte din 'Continuare in paa a 4 a Axinte nv . . va .u.u . Uree­d printre cei doi apărători danezi care reușesc să oprească •in nmi ntnr nl arh.inpi rntnAIU* Primele meciuri pe patinoarul artificial din Miercurea Ciuc Noul patinoar acoperit din Miercurea Ciuc se află de cîteva zile în probe tehnolo­gice. Primele meciuri de ho­chei desfăşurate aici au dat posibilitate constructorilor să verifice calitatea gheţii şi să tragă astfel, unele concluzii practice. Primii care au evoluat pe noul patinoar au fost ho­­cheiştii echipei gazdă, Avin­­tul Miercurea Ciuc şi ai for­maţiei cehoslovace de juni­ori — C.H.Z. Litvinov. Scor final : 4—4. In cel de al doi­lea joc, oaspeţii au acţionat mai hotărît, obţinînd victoria cu 6—2. De asemenea, junio­rii din Litvinov au întîlnit echipa Avîntul Gheorghieni de care a-' dispus cu 9—2. In sfîrşit, a avut loc şi o restanţă de campionat (tur­­retur) între Agronomia Cluj şi Avîntul Gheorghieni , 5—3, respectiv, 8—3, în fa­voarea studenţilor clujeni. 1. MORVAY — coresp.

Next