Sportul, februarie 1971 (Anul 27, nr. 1159-1186)
1971-02-01 / nr. 1159
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRICA UNITIVĂ IAR Al CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ANUL XXVI — Nr. 1159 (6593) 4 PAGINI 30 BANI Luni 1 februarie 1971 In scopul dezvoltării armonioase, multilaterale a copiilor ţi tineretului tării noastre , i ll ROLULUI IONCHIIn FIZICE Şl SPORTULUI ÎN ŞCOLI Şl UCU DE ION II GRADUL, ÎN UNIVERSITĂŢI Şedinţa Colegiului Ministerului invăţamintului a dezbătut şi a luat hotăriri de o mare însemnătate pe drumul acceptării unanime de către conducerea invăţamintului, profesori şi părinţi, a căii moderne imperioase şi eficiente a educaţiei generale, fizice şi intelectuale, a elevilor şi studenţilor Am asistat la şedinţa Colegiului Ministerului Invăţămîntului ţinută sîmbăta trecută în prezenţa celor mai importanţi factori de conducere directă a procesului de educare şi culturalizare a copiilor şi tineretului ţării noastre Un veritabil for de peste 100 de persoane în frunte cu un vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, tovarăşul Leonte Răutu, cu ministrul învăţămîntului, Mircea Maliţa, cu preşedintele C.N.E.F.S., Angliel Alexe, adjuncţi de minişti, rectori, profesori universitari reprezentanţi ai U.G.S.R., U.T.C., U.A.S.R., Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, directori şi inspectori generali, profesori de catedră, un înalt for care a dezbătut şi a luat măsuri privind desfăşurarea activităţii de educaţie fizică şi sport în învăţămîntul de toate gradele Cîteva ore pline de interes maximal pentru noi şi copiii noştri în care fiecare minut a fost dedicat grijii pentru creşterea şi sănătatea tinerelor generaţii. Aş fi dorit, în timpul acestei şedinţe neobişnuite, să apară o cameră de luat vederi pentru ca părinţii celorpeste 4 000 000 de elevi , şi studenţi din ţara noastră să vadă şi să audă cum educaţia fizică este recomandată pe bază de date ştiinţifice drept medicamentul cel mai bun, permanent, pentru sănătatea şi viaţa oamenilor de la vîrsta cea mai timpurie. In ultimii ani, educaţia fizică şi sportul au pătruns incomparabil mai mult în şcolile de toate, gradele şi în universităţi decît acum 10— 13 ani, ca să nu mai amintim de anii de dinaintea războiului, cu activitate minimală.. Este suficient să redăm faptul că în prezent circa un milion de elevi sunt angajaţi intr-o activitate de educaţie fizică cu o bună periodicitate, că 32 000 dintre aceştia în afara orelor de program şcolar, urmează cursuri la cele 104 şcoli sportive; că 7000 de elevi sunt cuprinşi în cele 27 şcoli generale şi licee cu program Aurel C. NEAGU (Continuare în pag. a 2-a) • Educaţia fizică se integrează în mod organic în viaţa şcolii. SALA DE GIMNASTICA DEVINE SPAŢIU DE ÎNVAŢAMÎNT. • Va creşte numărul de ore afectat predării educaţiei fizice în grădiniţe şi la clasele elementare I—IV, la acestea din urmă DE LA DOUA LA TREI ORE SAPTAM1NAL. • Educaţia fizică va fi DISCIPLINA OBLIGATORIE ŞI PENTRU STUDENJII DIN ANUL l de la toate facultăţile. * • Dezvoltarea activităţii de masa a elevilor în asociaţiile lor cu PREZENTA SI SPRIJIN SPORIT DIN PARTEA PROFESORILOR DE EDUCAŢIE FIZICA. • CIRCA 100 MILIOANE LEI PE ANUL 1971 pentru susţinerea şi desfăşurarea activităţii sportive în învăţămîntul general şi universitar. • 200 DE NOI SAU DE GIMNASTICA vor fi construite în noul cincinal (1971 — 1975). • Reexaminarea actualelor proiecte tip de scoli generale pentru a se putea PREVEDEA SAU AMENAJA SĂLI DE GIMNASTICA. • CONSTRUIREA DE NOI BAZE SIMPLE IN TOATA TARA. • Vor fi înființate NOI LICEE CENTRALE EXPERIMENTALE cu profil de ÎNOT Ş SCHI, după modelul aceluia de gimnastică din Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej. • Pînă la sfîrşitul noului Cincinal vor lua fiinţă îN FIECARE JUDEŢ LICEE CU PROFIL SAU CU SECŢII DE EDUCAŢIE FIZICA. • SPRIJINIREA EFECTIVĂ A ELEVILOR ŞI STUDENŢILOR DE MARE PERFORMANŢA care să le permită îmbinarea activităţii şcolare cu aceea sportivă. • Consolidarea şcolilor sportive si EXTINDEREA LOR în mod treptat. • Ministerul învaţămîntului va realiza importantele obiective pe care si le-a propus printr-o STRÎNSA COLABORARE ŞI SPRIJIN RECIPROC CU CONSILIUL NAŢIONAL AL ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR, C.C. al U.T.C., U.A.S.R., C.N.E.F.S. şi C.S.E.A.L., organizaţii şi instituţii la fel de interesate în CREŞTEREA UNOR GENERAŢII SANATOASE, ARMONIOS DEZVOLTATE, PENTRU O MIŞCARE SPORTIVA ROMANEASCA PUTERNIC REPREZENTATĂ PESTE HOTARE. „CUPA FEDERAŢIEI“ LA HOCHEI ECHIPA BUCUREŞTI» ÎNVINGĂTOARE MIERCUREA CIUC, 31 (prin telefon, fie la trimisul nostru). Turneul internaţional de hochei, dotat cu „Cupa Federaţiei“, s-a Încheiat duminică seară în mijlocul unui interes uriaş. Patinoarul artificial s-a dovedit iarăşi netncapător faţă da numărul mare al celor dornici să urmărească gala de închidere, decisivă. Rar ne-a fost dat să constatăm o asemenea atmosferă de entuziasm şi de participare a tribunelor la lupta sportivă. Ciucul nu-şi dezminte reputaţia unui oraş în care hocheiul devine rangul de sport nr. 1. Şi el merită din plin admirabila construcţie care i-a fost dăruită probabil mai tîrziu decit s-ar fi cuvenit. Echipa Bucureştiului a ciştigat acest turneu, cu destule emoţii, practicînd în partida hotărîtoare — cu Bratislava — un joc excelent, dar numai în ultimele două reprize. Victoria trebuie — fără îndoială — să ne bucure, dar să nu ne facă să uităm că reprezentanţii Capitalei au întîlnit, totuşi, o echipă cehoslovacă destul de modest, una dintre cele mai slabe care au evoluat în România. Rezultate tehnice. BUCUREȘTI — BRATISEAVA 4—0 (0—0, 1—0, 3—0). Au marcat: Stefanov (2), Fodorea, Biro — pentru BucuIonel Lazăr, în meciul său din semifinale cu Theo Fröhlich (R. D. Germană), executînd o spectaculoasă aruncare peste umăr (secinage)rești, în partida de descindere : BUDAPESTA — SOFIA 13-3 (3—0, 4—1, 4—2). Au înscris : Sienyhard (1), Szikra (3), Bálint.''. (2), Szitva (2), Palia și Horvath — pentru Budapesta, respectiv Dimitrov, Gheorghev și Ioncev. Valeriu CHIOSE CLASAMENT X. București 2. Bratislava 3. Budapesta 4. Sofia 5. Miercurea Ciuc 4 3 1 0 33— 3 1 4 3 0 1 22—13 « 4 2 1 1 32—1* 5 4 1 0 3 14—33 2 4 0 0 4 7—S9 0 Campionatele atletice de sală ale juniorilor CAMPIONATELE INTERNATIONALE DE JUDO ALE ROMÂNIEI Ionel Lazăr l-a învins în finală pe campionul european AL Volosov (U-R-S-S.) După două zile de întreceri pasionante şi de bun nivel tehnic, ieri au fost desemnaţi Învingătorii primei ediţii a campionatelor internaţionale de judo (tineret) ale României. In ultima zi a competiţiei, cindi in sala Floreasca din Capitală s-au disputat confruntările decisive, am asistat la multe surprize de proporţii. Ne referim, mai în-, t.ii, la infringerea campionii ului european Aleksei Volosov (U.R.S.S.) in partida finală cu Ionel Lazăr din cadrul categoriei 80 kg. Acest meci a avut o desfăşurare de-a dreptul dramatică. Tînărul nostru judoka, în virstă de 19 ani, a luat conducerea după 3 minute, cu o jumătate de punct (wazaari). Din acel moment, insă, Volosov a intrat dezlănţuit la luptă şi nn două împrejurări a fost pe punctul de a egala şi a obţine chiar victoria, în ultimele două minute ale acestei încleştări Volosov, vădind, că nu-i reuşeau pe deplin procedeele tehnice, a riscat totul izbutind să-l imobilizeze (osae-komi) pe Lazăr. Spectatorii, pentru puţin timp, amuţiseră. Dar, cu o voinţă demnă de toată lauda, Ionel Lazăr a ieşit din poziţia critică în care se afla şi l-a răsturnat pe Volosov, prinzîndu-l într-o fixare la sol necruţătoare (kami-shio-gatame) după Coslin CHIRIAC .Continuarea in vag. a 4-n 1 in derbyul campionatului masculin de handbal STEAUA SI DINAMO DIN NOU LA EGALITATE . Continuă să conducă in clasament Steaua CLUJ, 31 (prin telefon, «le la trimisul nostru). Cel de-al doilea tur al campionatului masculin de handbal s-a încheiat duminică la amiază în Sala sporturilor, oferind spectatorilor, în runda finală, o confruntare tradiţională aşteptată de ani de zile cu interes . Steaua—Dinamo. Egale în turul de toamnă (5—5), aceste formaţii fruntaşe au încheiat şi ediţia actuală „a„eternului lor derby printr-o remiză (12— 12), răminînd însă datoare publicului — aşa cum din păcate se întîmplă des la marile partide — pe plan spectacular. Ca urmare a acestui rezultat, şi, bineînţeles, a înfrîngerii suferite sîmbătă de „U“ Bucureşti, ordinea fruntaşelor s-a schimbat, Dinamo Bucureşti urcînd o treaptă. Steaua, însă, păstrează tricoul galben, precum şi avansul destul de fragil cu care aa intrat în caruselul campionatului. STEAUA — DINAMO 12-12 (7—8) Aşteptat cu multă emoţie, meciul a început frumos, oferind chiar din start atît de Călin ANTONESCU (Contf mar» tn ţwg. « 2« Aa rubrici; jtummmmmmmmmummmmuwmunuúmummwvjS $ EXACT PESTE UN AN sportivii lumii vor participa la 5 | JOCURILE OLIMPICE DE IARNĂ | i 572 de zile (sau 19 luni) ne mai despart de 1 | JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ ) SPORTIVI ROMÂNI, 5 SAO PAULO, 3T (prin telefon). Iată-ne ,ajunși laSao Paulo, după o călătorie lungă dar plăcută. Avionul companiei braziliene Varig ne-a transrportat de la Paris la Rio de Janeiro în aproape 12 ore de zbor care, pentru 1 2 3 4 5 debutanţi, devine o călătorie fantastică. Pe aeroportul Qaleao nu am întirziat decît cîteva minute, timp în care am fost transportaţi cu autobuzul pe pistă de la un avion la altul. Apoi, după încă o oră de zbor am ajuns la Sao Paulo. Era sâmbătă dimineaţa, ora 9, cînd acest semi-New- York, cu 0 milioane locuitori, şi cu zgîrie-nori, ne-a primit prietenos. La aeroport se afla preşedintele clubului F.C. Portuguesa, d. Nelson Custodio, care ne-a urat bun venit, mulţi reporteri, foto şi radio reporteri, după obiceiul brazilian. Am ajuns la hotel, care spre surprinderea noastră se numeşte „DANUBIU“. Fireşte, obosiţi dar somnul era departe de a ne cuprinde. Diferenţa de fus orar, căldura (aproape 30 de grade laContinuare în pag. a 3)al Trimisul nostru special în Brazilia cu echipa Rapid, MARIUS POPESCU, transmite : FOTBALIŞTII GIULEŞTENI FAC AZI PRIMELE ANTRENAMENTE LA SAO PAULO • CĂLĂTORIE LUNGA, DAR PLĂCUTA • SALDANHA L-A ÎMBRĂȚIȘAT PE RADUCANU SI I-A REPETAT CA ESTE UN MARE PORTAR • MIERCURI JOCUL CU F.C. PORTUGUESA • DINAMO SE AFLA LA FLORIANOPOLIS UNDE JOACA AZI PARTIDE AARICALE DE FOTBAL PE TIMP PRIMĂVĂRATIC Ieri, in lipsa primei echipe, plecată în Brazilia, „cadeţii“ Giuleştiului s-au întîlnit cu Sportul, studenţesc. Iată-l „pe Kraus — surprins de fotoreporterul V. Bageac reamcînd buturile giuleştenilor, de fapt ale foştilor lui colegi. Citiţi in pagina a 111-a relatări de la partidele amicale ce au avut loc pe un timp de primăvară autentică. Asaltul recordurilor Bilanţul de recorduri al campionatelor de sală ale juniorilor este, indiscutabil, remarcabil ! 17 recorduri ! Printre acestea 1 record de seniori egalat, 5 noi recorduri de juniori I şi alte 6 egalate, 5 noi recorduri de juniori îI. Duminică, în ziua a doua a competiţiei, au izbutit asemenea performanţe timişoreanul Ion Vasilescu cu cele două recorduri la 60 mg (8,3 şi 8,1 m), Roxana Vulescu la înălţime (1,69 m) şi juniorii mici Adrian Weber (6,69 m şi, In final, 6,85 m) şi Cornel Trenkievici (6,74 m) la săritura In lungime. Din acest punct de vedere, al recordurilor, recentele întreceri din sala de la „23 August“ au depăşit, credem, aşteptările. Nici participarea n-a fost însă, mai prejos, iar competiţie au luat parte 265 de juniori, dintre care 177 băieţi (62 de bucureşteni) şi 88 de junioare (26 bucureştence) reprezentînd 66 de secţii de atletism din 27 de judeţe şi din Capitală. Singura absenţă notabilă este cea a juniorilor clubului bucureştean Rapid ! Vedetele concursurilor de duminică au fost cei doi noi recordmani Roxana Vulescu şi Ion Vasilescu. Eleva profesoarei Elisabeta Stănescu şi-a mai perfecţionat detaliile flopului şi, deşi elanul nu este încă în măsură să convingă, a izbutit să treacă peste ştacheta înălţată la 1,69 m anunţînd cifre încă şi mai bune în continuare, atît în sală cît şi în aer liber. De notat că această fată nici n-a împlinit încă 37 ani! Ion Vasilescu este şi el unul dintre cei pe care se va putea conta în acest nou sezon. El a corectat recordul cursei de 60 m garduri — probă în care nu este totuşi Romeo VILARA (ContUmar ta vno- « *-« la rubrică) Situaţie egală la primul gara in Cursa de 60 m. Cistigătoarea, clujeanca Nedelcu, in dreapta Foto ; Theo MACARSCH2 SKOBLAR Privesc clasamentul european al „Ghetei de aur’ şi rămîn pe ginduri , nici un fotbalist român în primele 80 de locuri. Deţinătorul locului 80, Beghirspaskci, de la Boraj, figurează cu 10 goluri înscrise în 17 meciuri. Şi cum clasamentul ii cuprinde — din motive de spaţiu — doar pe primii 80, putem spune că cel mai productiv fotbalist român în sezonul 1970-1971 se situează astăzi aproximativ pe locul 110, dat fiind că titularii „rubricilor" cu 9 și 8 goluri sunt aproximativ 35—40 la număr. Veţi obiecta, desigur, spunînd că în majoritatea campionatelor europene există un avans de 3—4 etape faţă de cele 15 jucate la noi. De acord. Dar, chiar prin aducerea clasamentului „Ghetei de aur" la acelaşi numitor, nici Doru Popescu, nici Oprea, nici Tătaru n-ar pătrunde în primele 70—80 de locuri europene. Clasamentul eficacităţii continentale e plin de semnificaţii. în fruntea lui se află iugoslavul Skoblar, de la Marseille, cu 21 de goluri în... 19 meciuri. în primele 25 de locuri se află şi doi italieni — milanezii rivali Prati şi Boninsegna — cu un procentaj de invidiat : cite 13 goluri în 15 meciuri. Poziţia lor e cu atît mai remarcabilă cu cît ei „se bat" împotriva unor apărări crenelate, în care fundaşii sînt înarmaţi pînă în dinţi. (Asta mă îndeamnă să repet, cu îngăduinţa dv., că numai apărările aspre călesc mari înaintaşi). In grupul primilor 5, se mai află şi popularul fotbalist bulgar lakimov (18 goluri în 15 meciuri), un fel de Dobrin al fotbalului din ţara vecină, dar un Dobrin care nu mizează atît de mult pe vîlva stîrnită în jurul numelui său. În sfîrşit, printre fruntaşi se află şi bătrînul Bene (cu 16 goluri în 15 meciuri) şi tînărul acela brun, numit Dedes, care l-a înlocuit pe Sideris, cu 20 de minute înaintea fluierului final, în meciul nostru cu... Domazos. ...Aşadar, goalgetterii noştri au marcat „în trei" cît a reuşit să marcheze Skoblar singur. Există printre fotbaliştii noştri o evidentă teamă de gol şi o mai clară tendinţă de a „pasa" răspunderea şutului fie şi unui partener marcat. Clasamentul „Ghetei de aur“ este un foarte potrivit prilej de meditaţie. Ne-am obişnuit atît de mult să atribuim lipsa de eficacitate a echipei naţionale unei pretinse frîne tactice, îneît refuzăm să ne aducem aminte că Dobrin şi Dumitrache, cei mai buni fotbalişti români timp de patru ani consecutiv, nu figurează printre primii 100 de jucători europeni, la capitolul eficacitate, deşi „Gheata de aur" nu adună golurile înscrise in poarta lui Baniis, Felix sau Viktor, ci pe cele marcate şi în poarta mult mai generoasă a Progresului sau a C.F.R.-ului din Timişoara. loan CHIRILA