Sportul, februarie 1971 (Anul 27, nr. 1159-1186)

1971-02-01 / nr. 1159

PROLET­A­RI DIN TOATE ȚĂ­RICA UNITI­VĂ IAR Al CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ANUL XXVI — Nr. 1159 (6593) 4 PAGINI 30 BANI Luni 1 februarie 1971 In scopul dezvoltării armonioase, multilaterale a copiilor ţi tineretului tării noastre , i ll ROLULUI ION­CHIIn FIZICE Şl SPORTULUI ÎN ŞCOLI Şl UCU DE ION II GRADUL, ÎN UNIVERSITĂŢI Şedinţa Colegiului Ministerului invăţamintului a dezbătut şi a luat hotăriri de o mare însemnătate pe drumul acceptării unanime de către conducerea invăţamintului, profesori şi părinţi, a căii moderne imperioase şi eficiente a educaţiei generale, fizice şi intelectuale, a elevilor şi studenţilor A­m asistat la şedinţa Colegiului Ministerului Invăţămîntului ţinută sîmbăta trecută în prezenţa celor mai importanţi factori de conducere directă a pro­cesului de educare şi cultu­ralizare a copiilor şi tinere­tului ţării noastre Un veri­tabil for de peste 100 de persoane în frunte cu un vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, tovarăşul Leonte Rău­tu, cu ministrul învăţă­­mîntului, Mircea Maliţa, cu preşedintele C.N.E.F.S., An­gliel Alexe, adjuncţi de mi­­nişti, rectori, profesori uni­versitari reprezentanţi ai U.G.S.R., U.T.C., U.A.S.R., Consiliului Naţional al Or­ganizaţiei Pionierilor, di­rectori şi inspectori ge­nerali, profesori de ca­tedră, un înalt for care a dezbătut şi a luat măsuri privind desfăşurarea activi­tăţii de educaţie fizică şi sport în învăţăm­în­­tul de toate gradele Cîteva ore pline de interes maximal pentru noi şi co­piii noştri în care fiecare minut a fost dedicat grijii pentru creşterea şi sănăta­tea tinerelor generaţii. Aş fi dorit, în timpul ace­stei şedinţe neobişnuite, să apară o cameră de luat ve­deri pentru ca părinţii celor­­peste 4 000 000 de elevi , şi studenţi din ţara noastră să vadă şi să audă cum educaţia fizică este recoman­dată pe bază de date ştiin­ţifice drept medicamentul cel mai bun, permanent, pentru sănătatea şi viaţa oamenilor de la vîrsta cea mai timpurie. In ultimii ani, educaţia fi­zică şi sportul­­ au pătruns incomparabil mai mult în şcolile de toate, gradele şi în universităţi decît acum 10— 13 ani, ca să nu mai amin­tim de anii de dinaintea războiului, cu activitate mi­nimală.. Este suficient să redăm faptul că în prezent circa un­ milion de elevi sunt angajaţi intr-o activitate de educaţie fizică cu o bună periodicitate, că 32 000 din­tre aceştia în afara orelor de program şcolar, urmează cursuri la cele 104 şcoli sportive; că 7000 de elevi sunt cuprinşi în cele 27 şcoli generale şi licee cu program Aurel C. NEAGU (Continuare în pag. a 2-a) • Educaţia fizică se integrează în mod organic în viaţa şcolii. SALA DE GIMNAS­TICA DEVINE SPAŢIU DE ÎNVAŢAMÎNT. • Va creşte numărul de ore afectat predării educaţiei fizice în grădiniţe şi la clasele elementare I—IV, la acestea din urmă DE LA DOUA LA TREI ORE SAPTA­­M1NAL. • Educaţia fizică va fi DISCIPLINA OBLIGATORIE ŞI PENTRU STUDENJII DIN ANUL l­ de la toate facultăţile. * • Dezvoltarea activităţii de masa a elevilor în asociaţiile lor cu PREZENTA SI SPRIJIN SPORIT DIN PARTEA PROFESO­RILOR DE EDUCAŢIE FIZICA. • CIRCA 100 MILIOANE LEI PE ANUL 1971 pentru susţinerea şi desfăşurarea ac­­tivităţii sportive în învăţămîntul general şi universitar. • 200 DE NOI SAU DE GIMNASTICA vor fi construite în noul cincinal (1971 — 1975). • Reexaminarea actualelor proiecte tip de scoli generale pentru a se putea PRE­VEDEA SAU AMENAJA SĂLI DE GIMNAS­TICA. • CONSTRUIREA DE NOI BAZE SIMPLE IN TOATA TARA. • Vor fi înființate NOI LICEE CENTRA­LE EXPERIMENTALE cu profil de ÎNOT Ş­ SCHI, după modelul aceluia de gimnastică din Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej. • Pînă la sfîrşitul noului Cincinal vor lua fiinţă îN FIECARE JUDEŢ LICEE CU PROFIL SAU CU SECŢII DE EDUCAŢIE FIZICA. • SPRIJINIREA EFECTIVĂ A ELEVILOR ŞI STUDENŢILOR DE MARE PERFORMAN­ŢA care să le permită îmbinarea activi­tăţii şcolare cu aceea sportivă. • Consolidarea şcolilor sportive si EXTINDEREA LOR în mod treptat. • Ministerul învaţămîntului va realiza importantele obiective pe care si le-a propus printr-o STRÎNSA COLABORARE ŞI SPRIJIN RECIPROC CU CONSILIUL NA­ŢIONAL AL ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR, C.C. al U.T.C., U.A.S.R., C.N.E.F.S. şi C.S.E.A.L., organizaţii şi instituţii la fel de interesate în CREŞTEREA UNOR GENERA­ŢII SANATOASE, ARMONIOS DEZVOLTA­TE, PENTRU O MIŞCARE SPORTIVA RO­MANEASCA PUTERNIC REPREZENTATĂ PESTE HOTARE. „CUPA FEDERAŢIEI“ LA HOCHEI ECHIPA BUCUREŞTI» ÎNVINGĂTOARE MIERCUREA CIUC, 31 (prin telefon, fie la trimisul nostru).­­ Turneul internaţional de hochei, dotat cu „Cupa Federaţiei“, s-a Încheiat duminică seară în mij­locul unui interes uriaş. Patinoa­rul artificial s-a dovedit iarăşi netncapător faţă da numărul mare al celor dornici să urmă­rească gala de închidere, decisivă. Rar ne-a fost dat să constatăm o asemenea atmosferă de entu­ziasm şi de participare a tribu­nelor la lupta sportivă. Ciucul nu-şi dezminte reputaţia unui oraş în care hocheiul devine ran­gul de sport nr. 1. Şi el merită din plin admirabila construcţie care i-a fost dăruită probabil mai tîrziu decit­­ s-ar fi cuve­nit. Echipa Bucureştiului a ciştigat acest turneu, cu destule emoţii, practicînd în partida hotărîtoare — cu Bratislava — un joc exce­lent, dar numai în ultimele două reprize. Victoria trebuie — fără îndoială — să ne bucure, dar să nu ne facă să uităm că reprezen­tanţii Capitalei au întîlnit, totuşi, o echipă cehoslovacă destul de modest, una dintre cele mai slabe care au evoluat în Româ­nia. Rezultate tehnice. BUCUREȘTI — BRATISEAV­A 4—0 (0—0, 1—0, 3—0). Au marcat: Stefanov (2), Fodorea, Biro — pentru Bucu­Ionel Lazăr, în meciul său din semifinale cu Theo Fröhlich (R. D. Germană), executînd o spectaculoasă arunca­re peste umăr (seci­­nage)­­rești, în partida de descindere :­­ BUDAPESTA — SOFIA 13-3 (3—0, 4—1, 4—2). Au înscris : Sie­nyhard (1), Szikra (3), Bálint.''. (2), Szitva (2), Palia și Horvath — pentru Budapesta, respectiv Dimitrov, Gheorghev și Ioncev. Valeriu CHIOSE CLASAMENT X. București 2. Bratislava 3. Budapesta 4. Sofia 5. Miercurea Ciuc 4 3 1 0 33— 3 1 4 3 0 1 22—13 « 4 2 1 1 32—1* 5 4 1 0 3 14—33 2 4 0 0 4 7—S9 0 Campionatele atletice de sală ale juniorilor CAMPIONATELE INTERNATIONALE DE JUDO ALE ROMÂNIEI Ionel Lazăr l-a învins în finală pe campionul european AL Volosov (U-R-S-S.) După două zile de întreceri pasionante şi de bun nivel tehnic, ieri au fost desemnaţi Învingătorii primei ediţii a campionatelor internaţionale de judo (tineret) ale Româ­niei. In ultima zi a competiţiei, cindi in sala Floreasca din Capitală s-au disputat con­fruntările decisive, am asis­tat la multe surprize de pro­porţii. Ne referim, mai în-, t.ii, la infringerea­­ campionii­ u­lui european Aleksei Volosov (U.R.S.S.) in partida finală cu Ionel Lazăr din cadrul ca­tegoriei 80 kg. Acest meci a avut o desfăşurare de-a drep­tul dramatică. Tînărul nostru judoka, în virstă de 19 ani, a luat conducerea după 3 mi­nute, cu o jumătate de punct (wazaari). Din acel moment, insă, Volosov a intrat dezlăn­ţuit la luptă şi nn două îm­prejurări a fost pe punctul de a egala şi a obţine chiar vic­toria, în ultimele două minute ale acestei încleştări Volosov, vădind, că nu-i reuşeau pe de­plin procedeele tehnice, a ris­cat totul izbutind să-l imobi­lizeze (osae-komi) pe Lazăr. Spectatorii, pentru puţin timp, amuţiseră. Dar, cu o voinţă demnă de toată lauda, Ionel Lazăr a ieşit din poziţia cri­tică în care se afla şi l-a răs­turnat pe Volosov, prinzîndu-l într-o fixare la sol necruţătoa­re (kami-shio-gatame) după Coslin CHIRIAC .Continuarea in vag. a 4-n 1 in derbyul campionatului masculin de handbal STEAUA SI DINAMO DIN NOU LA EGALITATE . Continuă să conducă in clasament Steaua CLUJ, 31 (prin telefon, «le la trimisul nostru).­­ Cel de-al doilea tur al campiona­tului masculin de­ handbal s-a încheiat­­ duminică la a­­miază în Sala sporturilor, o­­ferind spectatorilor,­ în­ runda finală, o confruntare tradi­ţională aşteptată de ani de zile cu interes . Steaua—Di­namo. Egale în turul de toamnă (5—5), aceste forma­ţii fruntaşe au încheiat şi edi­ţia actuală „a„­eternului lor derby printr-o remiză (12— 12), răminînd însă datoare publicului — aşa cum din păcate se întîmplă des la ma­rile partide — pe plan spec­tacular. Ca urmare a acestui rezultat, şi, bineînţeles, a în­­frîngerii suferite sîmbătă de „U“ Bucureşti, ordinea frun­taşelor s-a schimbat, Dinamo Bucureşti urcînd o treaptă. Steaua, însă, păstrează tricoul galben, precum şi avansul destul­ de fragil cu­ care aa in­trat în caruselul campiona­tului. STEAUA — DINAMO 12-12 (7—8) Aşteptat cu multă emoţie, meciul a început frumos, ofe­rind chiar din start atît de Călin ANTONESCU (Contf mar» tn ţwg. « 2« Aa rubrici; jtummmmmmmmmummmmuwmunuúmummwvjS $ EXACT PESTE UN AN sportivii lumii vor participa la 5 | JOCURILE OLIMPICE DE IARNĂ | i 572 de zile (sau 19 luni) ne mai despart de 1 | JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ )­­ SPORTIVI ROMÂNI, 5 SAO PAULO, 3T (prin tele­fon). Iată-ne ,ajunși la­­Sao Pau­lo, după o călătorie lungă dar plăcută. Avionul companiei braziliene Varig ne-a transr­portat de la Paris la Rio de Janeiro în aproape 12 ore de zbor care, pentru 1 2 3 4 5 debu­tanţi, devine o călătorie fan­tastică. Pe aeroportul Qaleao nu am întirziat decît cîteva minute, timp în care am fost transportaţi cu autobuzul pe pistă de la un avion la altul. Apoi, după încă o oră de zbor am ajuns la Sao Pau­lo. Era sâmbătă dimineaţa, ora 9, cînd acest semi-New- Yor­k, cu 0 milioane locui­tori, şi cu zgîrie-nori, ne-a pri­mit prietenos. La aeroport se afla preşedintele clubului F.C. Portuguesa, d. Nelson Custodio, care ne-a urat bun venit, mulţi reporteri, foto şi radio reporteri, după obi­ceiul brazilian. Am ajuns la hotel, care spre surprinderea noastră se numeşte „DANUBIU“. Fi­reşte, obosiţi dar somnul era departe de a ne­ cuprin­de. Diferenţa de fus orar, căl­dura (aproape 30 de grade la­­Continuare în pag. a 3)al Trimisul nostru special în Brazilia cu echipa Rapid, MARIUS POPESCU, transmite : FOTBALIŞTII GIULEŞTENI FAC AZI PRIMELE ANTRENAMENTE LA SAO PAULO • CĂLĂTORIE LUNGA, DAR PLĂCUTA • SALDANHA L-A ÎMBRĂȚIȘAT PE RADUCANU SI I-A REPETAT CA ESTE UN MARE PORTAR • MIERCURI JOCUL CU F.C. PORTUGUESA • DINAMO SE AFLA LA FLORIANOPOLIS UNDE JOACA AZI PARTIDE AARICALE DE FOTBAL PE TIMP PRIMĂVĂRATIC Ieri, in lipsa primei echipe, plecată în Brazilia, „cadeţii“ Giuleştiului s-au întîlnit cu Sportul, studenţesc. Iată-l „pe Kraus — surprins de fotore­porterul V. Bageac re­amcînd buturile giuleştenilor, de fapt ale foştilor lui colegi. Citiţi in pagina a 111-a re­latări de la partidele amicale ce au avut loc pe un timp de­­ primăvară autentică. Asaltul recordurilor Bilanţul de recorduri al campionatelor de sală ale juniorilor este, indiscutabil, remarcabil ! 17 recorduri ! Printre acestea­­ 1 record de seniori egalat, 5 noi recor­duri de juniori I şi alte 6 egalate, 5 noi recorduri de juniori îI. Duminică, în ziua a doua a competiţiei, au iz­butit asemenea performanţe timişoreanul Ion Vasilescu cu cele două recorduri la 60 mg (8,3 şi 8,1 m), Roxana Vu­­lescu la înălţime (1,69 m) şi juniorii mici Adrian Weber (6,69 m şi, In final, 6,85 m) şi Cornel Trenkievici (6,74 m) la săritura In lungime. Din acest punct de vedere, al recordurilor, recentele în­treceri din sala de la „23 Au­gust“ au depăşit, credem, aş­teptările. Nici participarea n-a fost însă, mai prejos, iar competiţie au luat parte 265 de juniori, dintre care 177 băieţi (62 de bucureşteni) şi 88 de junioare (26 bucureş­­tence) reprezentînd 66 de secţii de atletism din 27 de judeţe şi din Capitală. Sin­gura absenţă notabilă este cea a juniorilor clubului bucureştean Rapid ! Vedetele concursurilor de duminică au fost cei doi noi recordmani Roxana Vulescu şi Ion Vasilescu. Eleva pro­fesoarei Elisabeta Stănescu şi-a mai perfecţionat detaliile flopului şi, deşi elanul nu este încă în măsură să con­vingă, a izbutit să treacă peste ştacheta înălţată la 1,69 m anunţînd cifre încă şi mai bune în continuare, atît în sală cît şi în aer liber. De notat că această fată nici n-a împlinit încă 37 ani! Ion Vasilescu este şi el unul dintre cei pe care se va putea conta în acest nou se­zon. El a corectat recordul cursei de 60 m garduri — probă în care nu este totuşi Romeo VILARA (ContUmar ta vno- « *-« la rubrică) Situaţie egală la primul gara in­ Cursa de 60 m. Cistigătoarea, clujeanca Nedelcu, in dreapta Foto ; Theo MACARSCH2 SKOBLAR Privesc clasamentul european al „Ghetei de aur’ şi rămîn pe ginduri , nici un fotbalist român în primele 80 de locuri. Deţinătorul locului 80, Beghirspaskci, de la Boraj, figurează cu 10 goluri înscrise în 17 meciuri. Şi cum cla­samentul ii cuprinde — din motive de spaţiu — doar pe primii 80, putem spune că cel mai productiv fotbalist român în sezonul 1970-1971 se situează astăzi aproximativ pe locul 110, dat fiind că titularii „rubricilor" cu 9 și 8 goluri sunt aproximativ 35—40 la număr. Veţi obiecta, desigur, spunînd că în majoritatea campionatelor euro­pene există un avans de 3—4 etape faţă de cele 15 jucate la noi. De acord. Dar, chiar prin aducerea cla­samentului „Ghetei de aur" la acelaşi numitor, nici Doru Popescu, nici Oprea, nici Tătaru n-ar pătrunde în primele 70—80 de locuri europene. Clasamentul eficacităţii continentale e plin de semni­ficaţii. în fruntea lui se află iugoslavul Skoblar, de la Mar­seille, cu 21 de goluri în... 19 meciuri. în primele 25 de locuri se află şi doi italieni — mila­nezii rivali Prati şi Boninsegna — cu un procentaj de invidiat : cite 13 goluri în 15 meciuri. Poziţia lor e cu atît mai remarcabilă cu cît ei „se bat" împotriva unor apărări crenelate, în care fundaşii sînt înarmaţi pînă în dinţi. (Asta mă îndeamnă să repet, cu îngăduinţa dv., că numai apărările aspre călesc mari înaintaşi). In grupul primilor 5, se mai află şi popularul fotbalist bulgar lakimov (18 goluri în 15 meciuri), un fel de Dobrin al fotbalului din ţara vecină, dar un Dobrin care nu mizează atît de mult pe vîlva stîrnită în jurul numelui său. În sfîrşit, printre fruntaşi se află şi bătrînul Bene (cu 16 goluri în 15 meciuri) şi tînărul acela brun, numit Dedes, care l-a înlocuit pe Sideris, cu 20 de minute înaintea fluie­rului final, în meciul nostru cu... Domazos. ...Aşadar, goalgetterii noştri au marcat „în trei" cît a reuşit să marcheze Skoblar singur. Există printre fotba­­liştii noştri o evidentă teamă de gol şi o mai clară ten­dinţă de a „pasa" răspunderea şutului fie şi unui par­tener marcat. Clasamentul „Ghetei de aur“ este un foarte potrivit prilej de meditaţie. Ne-am obişnuit atît de mult să atri­buim lipsa de eficacitate a echipei naţionale unei pretinse frîne tactice, îneît refuzăm să ne aducem aminte că Dobrin şi Dumitrache, cei mai buni fotbalişti români timp de patru ani consecutiv, nu figurează printre primii 100 de jucători europeni, la capitolul eficacitate, deşi „Gheata de aur" nu adună golurile înscrise in poarta lui Baniis, Felix sau Viktor, ci pe cele marcate şi în poarta mult mai generoasă a Progresului sau a C.F.R.-ului din Timişoara. loan CHIRILA

Next