Sportul, februarie 1971 (Anul 27, nr. 1159-1186)

1971-02-01 / nr. 1159

lag. § 2-3 dS.*» 1» CHI ~ — In turneul de la Tg. Mureş CONSTRUCTORUL ŞI VOINŢA BUCUREŞTI ÎNVINGĂTOARE ÎN CELE MAI DISPUTATE PARTIDE TG. MUREŞ 31 (prin tele­fon, de la trimisul nostru). Cu meciurile desfăşurate ieri, s-a încheiat al doilea turneu din turul secund al diviziei naţionale de baschet feminin. Organizarea excelentă, nu­mărul mare de partide, înche­iate la diferenţe minime în finaluri pasionante, nivelul tehnic ridicat al multor în­treceri, calitatea majorităţii arbitrajelor, toate acestea au contribuit la reuşita turneu­lui- In clasament, s-a produs o singură modificare impor­tantă : Voinţa Bucureşti a ur­cat pe locnul 8, cedînd penul­tima poziţie Mureşului. VOINŢA BRAŞOV—MURE­ŞUL 52—50 (disputat sîmbătă seara). Aşa cum era de pre­văzut, jocul a fost extrem de echilibrat, rezultatul fiind decis după prelungiri. De , remarcat că în min. 40, Voin­ţa a condus cu 42—40 şi 44 —42, dar Mureşul a egalat de fiecare dată. In prelun­giri, gazdele au avut un a­­vans minim (48—46), dar o suită de puncte realizate de Nedelea a adus Voinţei victo­ria în final­ Bun, arbitrajul prestat de E. Saroşi (Cluj) şi I. Dinescu (Buc.). VOINŢA BUCUREŞTI — A.S.A. CLUJ 67—64 (33—24). Bucureştencele au dominat în majoritatea timpului — 16—7 în min. 8 şi 37—24 în min­ .­21 — au fost ajunse (46—45) în min 31, pentru ca să se distanţeze din nou (63—54) în min. 38. La această situaţie, A-S.A. a trecut la presing incomodîndu-şi vădit adver­sarele (fără Spiridon, Rădu­­lescu, Fierlinger, eliminate pentru 5 greşeli personale), dar ratînd o serie de situaţii excelente, printre care şi 5 lovituri libere, a cedat în fi­nal. Au condus G. Ionescu (Oradea) şi D. Ganea (Buc.) cu mici greşeli, care nu au influenţat rezultatul final. RAPID — VOINŢA BRA­ŞOV 75—46 (33—28). Braşo­­vencele au rezistat doar o re­priză jocului energic, în vi­teză şi bine gîndit tactic al bucureştencelor, care au fost hotărîte de la început să se revanşeze pentru înfrîngerea din primul tur. Voinţa a reu­şit să menţină o diferenţă mică timp­­de 20 de minute, dar cu preţul a numeroase­­ greşeli personale. Apoi, Ra­pid, cu Ivanovici în formă foarte bună a realizat o di­ferenţă confortabilă. Bun ar­bitrajul prestat de V. Chio­reanu (Cluj) şi I. Mihăescu (Tg. Mureş) CONSTRUCTORUL — CRI­ŞUL 62—61 (31—30). Cu un joc mai lucid și mai decis, Constructorul a realizat în­­tr-un final de mare tensiune un succes ce o îndepărtează de zona retrogradării. Bucu­reștencele au condus în min. 36 cu 59—50 și au rezistat eroic asaltului impetuos (dar tardiv) al orădencelor din ul­timele minute. I.E­ F.S. — SĂNĂTATEA SATU MARE 77—54 (43—25). Studentele au evoluat la a­­devărata valoare pentru pri­ma oară în acest turneu, ob­­ţinînd o victorie clară. POLITEHNICA BUC. — MUREŞUL 68—61 (31—31). După două înfr­îngeri la limi­tă, mureşencele au ţinut să ofere suporterilor o satisfac­ţie printr-o comportare ono­rabilă în faţa campioanelor, în min. 31 ele conduceau cu 55—47, dar pînă la urmă au fost nevoite să cedeze în faţa unor adversare superioare din punct de vedere tehnic. CLASAMENT: 1. POLI­TEHNICA 29 p, 2—3 Rapid, I.E.F.S. 28 p. 4—6. Sănătatea Voinţa Bv., Crişul 21 p, 7—8. Constructorul, Voinţa Buc. 20 p, 9. Mureşul 19 p, 10­ A.S.A. Cluj 18 p. D. STANCULESCU După trei zile de întreceri, ieri s-a încheiat o mare com­petiţie­ de lupte a juniorilor: finalele campionatelor şcoli­lor sportive din sistemul de învăţămînt profesional şi teh­nic. Pe cele două patrulatere de concurs din sala Ciuleşti­­, au evoluat peste 100 de tineri concurenţi din Bucureşti, Braşov, Constanţa, Arad, Ti­mişoara, Craiova, Odorheiul Secuiesc, Iaşi şi Sibiu. Com­petiţia, organizată ireproşabil de către Şcoala sportivă E­­nergia Bucureşti (director prof. St. Nobilescu), a reunit pentru prima oară luptători de la ambele stiluri (ediţia de anul trecut s-a organizat numai la libere). Concursurile, atît la greco­­romane cît şi la libere, au fost dominate de către repre­zentanţii şcolilor sportive din Bucureşti (la ambele stiluri), Braşov (la libere) şi Constan­ţa (( greco-romane). Antre­norii de la aceste şcoli —­prof. D. Trandafir (libere), prof. V. Ştefănescu (greco­­romane) de la Energia Bucu­reşti, V. Bularca de la Bra­­şovia şi C. Ofiţerescu­ de la Constanţa — au demonstrat cu acest prilej că muncesc cu pasiune pentru ridicarea noii generaţii de luptători. Dintre competitori, o im­presie deosebită au lăsat M. Neagu, C. Salop (Constanţa), S. Cringaşu, C. Voicu (Bucu­reşti), T. Juncu (Braşov) — la greco-romane, L. Simo (Odor­­hei), Gh. Dobronel, K. Orendi (Braşov), Ov. Cobzaru, M. Stra­­tu (Bucureşti) — la libere care au demonstrat că posedă un bagaj apreciabil de cunoş­tinţe tehnice, ei executînd cu destulă acurateţe unele procedee. Iată cîştigătorii competiţiei — greco-romane: cat. 48 kg. — A. Neagu (Constanţa), 52 kg — M. Neagu (Constanţa), 56 kg — N. Mareş (Bucu­reşti), 60 kg — C. Salop (Con­stanţa), 65 kg — I. Gheorghe (Bucureşti), 70 kg — S. Crin­gaşu (Bucureşti), 75 kg — C. Fiorica (Constanţa), 81 kg — Al. Gogea (Bucureşti), 87 kg. — C. Voicu (Bucureşti), +87 kg — T. Juncu (Braşov). Li­bere (în ordinea categorii­lor) — I. Bneazu (Braşov), P. Satmari (Odorhei), L. Simo (Odorhei), Gh. Dobronel (Bra­şov), K. Orendi (Braşov), Ov. Cobzaru (Bucureşti), M. Stra­­tu (Bucureşti), I. Corinta (Braşov), U. Hofmann (Bucu­reşti), N. Ghibuş (Bucureşti). Pe echipe (clasamentul neofi­cial) — greco-romane: 1. Şcoala sportivă Energia Bucureşti 20 p. 2. Şcoala spor­tivă Constanţa 18 p. 3. Şcoa­la sportivă Braşovia 13 p ; la libere: 1. Energia Bucu­reşti 21 p, 2. Braşovia 20 p, 3. Şcoala sportivă Odorheiul Secuiesc 9 p. T. RABSAN LU P T I —. CAMPIONI! ŞCOLILOR SPORTIVE LA GRECO-ROilîANE SI LIBERE (Urmare din pagi. 1) specialist — ceea ce a lăsat să se întrevadă buna sa pre­gătire pentru... decatlon. Remarcabilă evoluţia cam­pionului de la greutate, Marin Iordan, constant în a­­runcările de peste 15,30 m, a celei de a doua clasate la înălţime, Georgeta Păcuraru, ale „bătăioşilor“ săritori în lungime etc. Iată cîteva dintre rezulta­tele consemnate în cele două zile ale competiției: JU­NIORI : 60 m: S. Mitrofan (S.S.A.) 6,8 — nou record de juniori și record de seniori egalat, S. Tîlvîc (Sc. Sp. S. Mare) 6,9, 3. Ad. Stan (Fores­­ta C-lung Mold.) 6,9, P. Sze­­ternyes (Lic. N. Bălcescu Cluj) 6,9 ; 60 mg: I. Vasilescu (Lie. 4 Timiş.) 8,1 — record: n­. Theis (Sc. Sp. Mediaș) n.3, Eug. Gheorghe (C.S.S. Buc.) 8,5, N. Topal­ă (C.S.S. Buc.) 8,5 ; lungime: C. Ionescu (Di­namo) 7,30, G. Oană (Petro­lul PI.) 7,21, G. Rădăşan 6,86, Ad. Weber (S.S.A.) 6,85 — record juniori N­, C. Trenkie­­vici (S.S.A.) 6,84 ; triplu : St. Lenghel (Sc. Sp. Braşov) 14,76, M. Calimente (U.T. Arad) 14,70, M. Pletea (Sc. Sp. Plo­ieşti) 14,31 ; înălţime : M. Chira (Petrolul Pt.) 1,98, G. Chicsid (Steaua) 1,98, L. Tö­rök (L.B.F. Tg. Mureş) 1,94; prăjină: C. Anton (C.S.S. Buc.) 4,48 ; record: C. Lihu (C.S.S. Buc.) 4,30 m, Ad. Dinu (C.S.M. Sibiu) 4,30 ; greutate : M. Iordan (S.S.A.) 15,37, N Pană (S.S.A.) 13,85, T. Mă­­glaş (Dinamo) 12,22 ; JU­NIOARE : 60 m : El. Monora­­nu (C.A. Roman) 7,8, M. Ne­­delcu (Sc. Sp. Cluj) 7,9, L. Dumitrescu (S.S.A.) 7,9, Ad. Surdu (Lie. 2 Iaşi) 7,9, S. Cu­­bieşan (Lie. N. Bălcescu Cluj) 7,9, Ol. Andruţă (L.E.A. C- lung) 7,9, A. Savari (C.S. Ora­dea) 7,9 ; 60 mg : M. Nedel­­cu (Sc. Sp. Cluj) 9,1, A. Hoi­­nărescu (Lie. N. Bălcescu Cluj) 9,1, El. Crăciun (S.S.A.) 9,1, L. Jinga (Sc. Sp. Ploieşti) 9,2, El. Eftimie (Lie. 2 Bra­şov) 9,2 ; lungime : L. Jinea (Sc. Sp. ploieşti) 5,88, D. Mă­­tuşescu (Şc. Sp. Braşov) 5,56, D. Cătineanu (Metalul Buc.) 5,51, El. Eftimie (Lie. 2 Bra­şov) 5,46, D. Popescu (Viito­rul Buc.) 5,45, L. Ghiţescu (Sc. Sp. Ploieşti) 5,44 ; înălţi­me : R. Vulescu (Lie. 35 Buc.) 1,69 — record: G. Păcuraru (Lie. N. Bălcescu Cluj) 1,64, M. Giurgiu (Sc. Sp. Oradea) 1,55, D. Vascu (C.S.S. Buc.) 1,50 ; greutate : M. Constantin (S.S.A.) 12,76, E. Zörge (Sc. Sp. Cluj) 11,16, S. Herman (Lie. B.F. Tg. M.) 10,82, M. Ionescu (Rovine Craiova) 10,56, St. Grigore (Sc. Sp. Brăila) 10,53. CLASAMENTUL GENE­RAL, PE MEDALII : 1. Şcoa­la Sportivă Atletism Bucu­reşti 3+1+2, 2. Şcoala Spor­tivă Cluj 1+2+0, 3. Clubul Sportiv Şcolar 1 + 1+2, 4—5. Petrolul Ploieşti şi Şcoala Sportivă Braşov 1 + 1+0, 6—7. Dinamo şi Şcoala Sportivă Ploieşti 1+0+1 etc. pînă la locul 20, din totalul de 66 secții participante.­ ­ ATLETISM s portál CONCURSURI PE VÎRFUL CU DOR ŞI LA CUIBUL DORULUI „CUPA SPERANŢELOR" LA SLALOM URIAŞ SINAIA, 31 (prin telefon). Pe pîrtiile de la Vîrful cu Dor s-a desfăşurat ieri con­cursul de slalom uriaş rezer­vat copiilor, „Cupa speranţe­lor“. Iată cîteva dintre rezul­tatele înregistrate : FETE, categoria 7—,10 ani: 1. Cristina Neguţescu (C. S. Sinaia) 43,3, 2. Camelia Un­­gureanu (C.S­. Sinaia) 46,4; cat. 11—12 ani: 1. Doina Roş­­culeţ (C.S .Sinaia) 38,0, 2. Ca­melia Barna (C. S. Sinaia) 39,5, 3. Elisabeta Stroe (Ca­­raimanul Buşteni) 58,2; cat. 13—14 ani: 1. Violeta Dumi­­trescu (C.S. Sinaia) 35,3, 2. L. Onea (Sc. sp. Sinaia) 37,0, 3. Gabriela Neagu (C.S. Si­naia) 39,5. BĂIEȚI, cat. 7—10 ani: 1. Cristinel Bucur (C.S. Sinaia) 41,1, 2. Dan Dumitrescu (C.S. Sinaia) 44,6, 3- Marius Grosu (C.S. Sinaia) 45,0 ; cat. 11—12 ani: 1. Aurel Albert (Carai­­manul Bușteni) 34,4, 2. Vasile Neguţescu (C.S. Sinaia) 36,0, 3. Florin Ardeleanu (C.S. Si­naia) 36,2 ; cat. 13—14 ani: 1. Ruggiero Bustiuc (C. S. Sinaia) 33,0, 2. Gelu Ivan (C. S. Sinaia) 33,9, 3. Dodo Incrosnatu (Bucegi Sinaia) 34,4. CAMPIONATUL JUDEŢULUI PRAHOVA LA FOND La Cuibul Dorului s-a des­făşurat campionatul judeţului Prahova la fond. Iată rezul­tatele : seniori, 10 km: 1. Vir­gil Alexandrescu (Caraima­­nul Buşteni) 43,14, 2. Nicolae Horga (Caraimanul) 48,28 ; juniori mari, 5 km: 1- Pe­tre Cernescu (C.S. Sinaia) 27,34, 2. Gheorghe Drăguş (Caraimanul) 28,44, 3. Dan Pinţă (Unirea Azuga) 28,55 ; junioare mari, 5 km: 1. A­­lexandra Cojocaru (C.S. Si­naia) 31,12 ; juniori mici, 5 km : 1. Dinu Clinei (C.S. Si­naia) 20,08, 2. Gheorghe Pău­­nescu (C. S. Sinaia) 20,15, 3. Ion Muşat (C.S. Sinaia) 20,36; junioare mici, 3 km : 1. Ce­cilia Dedu (C.S- Sinaia) 17,07, 2. Cornelia Binţoi (Unirea A­­zuga) 17,43, 3. Coralia Ghe­­boianu (Unirea Azuga) 18,25 ; ştafetă seniori, 4x10 km: Caraimanul Buşteni 49,54 ; ştafetă junioare, 3x3 km: 1. Clubul sportiv Sinaia I 51,40, 2. Clubul sportiv Sinaia II 1­h 06:54 ; juniori mari 3x5 km: 1. Clubul sportiv Sina­ia 59:50, 2. Caraimanul Buș­teni lh 04:31, 3. Clubul spor­tiv Sinaia II lh 07:05. Radu BANU — coresp. Nr. 1159 (6593) B - B­O­X­­, la PRIMA ÎNTÂLNIRE A LOTULUI NAŢIONAL CU PUBLICUL Sîmbătă seara, în sala Şco­lii sportive din Sibiu, peste 1000 de iubitori ai scrimei cu pumnii au asistat la o in­teresantă gală care le-a dat prilejul să vadă o serie de meciuri demonstrative, susţi­nute de cei mai buni boxeri ai ţării, care s-au pregătit o scurtă perioadă în staţiunea Păltiniş. Sportivii s-au pre­zentat într-o excelentă con­diţie fizică, luptînd de la primul şi pînă la utimul su­net de gong într-un ritm ex­trem de rapid. S-au disputat 9 meciuri, fără decizii, răs­plătite cu aplauze. Iată programul galei­­ P. Ganea (Progresul Brăila) — C. Gruiescu (Steaua), C. Ciu­­că (Steaua) — A. Mihai (Fa­rul), P. Nedelcea (C.S.M. Re­şiţa) — G. Pometcu (Voinţa Bucureşti), A. Iliescu (Farul) — Gh. Ciochină (Steaua), C. Cuţov (Dinamo)—Gh. Ene (Dinamo), V. Silberman (Steaua) — N. Tudor (Meta­lul Bucureşti), I. Năstac (Steaua) — P. Cîmpeanu (Me­talul Bucureşti), I. Monea (Dinamo) — H. Stump (Me­talul Bucureşti), I. Alexe (Di­namo) — Al. Prohor (C.S.M. Sibiu). Meciurile cele mai aplau­date au fost cele dintre du­că şi Mihai, Nedelcea şi Po­meteu, Alexe şi Prohor, în care combatanţii au demon­strat şi remarcabile virtuţi tehnice. I. ION — coresp. Directa de stingă a lui Stan (C.S.S.) este recepționată în plin de Frumosu (Steaua) „CUPA 16 FEBRUARIE'' ÎN VITRINA CLUBULUI VOINŢA Tradiţionala competiţie pu­­gilistică, dotată cu „Cupa 16 Februarie“, s-a disputat OŢELUL GALAŢI - FARUL CONSTANŢA 19­5 GALAŢI (prin telefon). 1­2 000 de spectatori au fost prezenţi în sala I.C.O.R. din localitate, unde s-a disputat meciul dintre echipele Oţe­lul şi Farul Constanţa. Lo­calnicii, pregătiţi de maestrul Petre Mihai, au cîştigat pe merit, cu 19-5. REZULTATE ! A. Iorgovan (G) b.p. FI. Bu­ză, Şt. Cocioc (G) b.p. A. Me­inet, S. Ion (G) b.p. FI. Sa­­su, N. Bogdan (G) b.ab. 3 N. Ştefan, Al. Dumbravă (G) b.b.p.2. O. Badea, P­ Iuga (G) b.p. Gh. Şoşoiu, M. Dumi­­traşcu (C) b.ab. 1 S. Cos­­tandache, O. Amăzăroaie (O) 1 b.p. P. Mânoie, N. Deicu (G) egal cu A. Simionescu, V. Buti (G), b.ab.2 V. Filip, C. Cojocaru (G) b.ab.l A. Stoia­­novici, P. Pîrvu (C) b.p. V. Bucur, V. ŞTEFÂNESCU-coresp. • La Oţelul Roşu a avut loc întîlnirea amicală dintre echipele Metalul şi Construc­torul Hunedoara. Gazdele au cîştigat cu 13-7, sîmbătă şi duminică în sala clubului feroviar. Iată cîteva rezultate tehnice. Juniori: Gh. Bodilă (Metalul) b.p. M. Mogoş (Gr. Roşie), T. Popescu (Viitorul) b.p. . M. Imre (C.S.Ş.), N. Gruia (Olimpia) b.ab. 2 D. Şerban (Rapid), Al. Stăncescu (Voinţa) b.p. I. Preda (Rapid), M. Costache (Semănătoarea) b.p. V. Ho­­rodnic (C.P.M.B.). Seniori: Şt. Băiatu (C.P.M.B.) b.ab. 2 Z. Stanciu (Olimpia), Gh. Ene (Poşta) b.b.p. 2 V. Velian (Ra­pid), N. Stancu (Gr. Roşie) b.ab. 2 Gh. Badea (Rapid). „Cupa 16 Februarie” a fost insti­gata de sportivii clubului Voinţa. S. FLORIN şi P. AUREL corespondenţi Foto : V. BAGEAC în cadrul Universităţii populare Bucureşti IMN­Mill Cil MAEŞTRII mill Al SPORTULUI ha­mmm şi gheorghe gruia Astă-seară, în sala Da­lles, la ora 48:30, are loc o întîlnire cu maeştrii emeriţi ai sportului Lin Ma­­noliu şi Gheorghe Gruia. Cei doi sportivi fruntaşi vor fi prezentaţi de către conf. dr. Nicu Alexe şi Călin Anto­­nescu, ziarist. Sunt invitaţi să participe profesori, antrenori, activişti sportivi şi iubitori ai spor­tului. Definirea rolului educaţiei fizice şi sportului (Urmare din Pag. I) de educaţie fizică, că reţeaua cluburilor universitare cu­prinde 11 cluburi de catego-­­­ria I şi 28 cluburi de ca­tegoria a II-a. Ar mai fi de pildă de adăugat că din cei 16 componenţi ai lotului re­prezentativ de handbal al ţării, campioni mondiali în 1970, 10 jucători provin din unităţile şcolare cu profil sportiv. în ultimă instanţă, circa 70 la sută din reţeaua sportivă a ţării în diverse competiţii de seniori este" a­­limentata de juniori şi tineri pregătiţi, de asemenea, în unităţile cu profil sportiv ale învăţămîntului. Dar, şedinţa Colegiului Mi­nisterului Ir­văţămîntului nu s-a preocupat în principal de modul cum să rezulte cam­pioni dintre şcolari, liceeni şi studenţi, aşa cum şi-ar pu­tea închipui cineva dacă ia în consideraţie realizările sportului şcolăresc şi studen­ţesc pînă în prezent. Dim­potrivă APORTUL EDUCA­ŢIEI FIZICE ŞI SPORTU­LUI PENTRU DEZVOLTA­REA ARMONIOASĂ A CO­PIILOR ŞI TINERETULUI A STAT LA BAZA DEZBA­TERILOR, ACŢIUNE AM­PLA MULTIPLĂ, ÎN CARE NU NUMAI PĂRINŢII DAR ŞI STATUL NOSTRU SÎNT PROFUND INTERESAŢI. S-ar putea spune că o asemenea preocupare nu este o descoperire, după cum la fel mulţi s-ar putea declara mulţumiţi cu cifrele expuse mai sus. Dacă ţinem, însă, seama de contextul ultimi­lor ani în care timpul liber al copiilor pentru joacă şi destindere s-a îngustat foar­te mult şi au apărut feno­mene îngrijorătoare de se­dentarism, de oboseală inte­lectuală la vîrstă fragedă şi de deficienţe fizice NECE­SITATEA LĂRGIRII ŞI A­­PROFUNDĂRII MIŞCĂRII A EDUCAŢIEI FIZICE FĂ­CUTE IN MOD ORGANIZAT SE IMPUNE ÎN ŞCOLILE DE TOATE GRADELE CA MIJLOCUL CEL MAI EFI­CIENT PENTRU ÎNDREP­TAREA ACESTEI SITUAŢII DEVENITA IN ULTIMUL TIMP DE-A DREPTUL ALARMANTĂ. MAI MULT DECIT ATÎT, DEVINE UN IMPERATIV LA SCARA FIECĂREI FAMILII, ÎN UL­TIMĂ INSTANŢĂ LA SCARĂ NAŢIONALĂ. Din studiile şi cercetările efectuate în ultimii ani de specialişti şi medici rezultă că în timp ce talia şi greu­tatea copiilor de astăzi au crescut simţitor în compara­ţie cu acum 40 de ani (161 cm faţă de 166 cm şi 51 kg faţă de 56 kg pentru lin băiat de 15 ani), indicii de dezvoltare a calităţilor fizice (viteză în mişcări, forţă şi supleţe musculară, mobilitate articulară şi rezistenţă la efort) sunt rămaşi in urmă faţă de creşterea în înălţime şi greutate, sau de fel pro­porţionali. Timpul liber al copiilor este ocupat de ani de zile în cele mai multe cazuri cu activităţi care îi solicită sta­tic (chiar televizorul), iar încărcarea, uneori neraţio­­nală cu un volum mare şi divers de cunoştinţe care depăşesc vîrsta şi supraso­licită, nu au deloc darul să reducă disproporţia dintre factorii arătaţi mai sus. RO­LUL COMPENSATOR ÎN ACEASTĂ SITUAŢIE RE­VINE EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI. Iată ceea ce recomandă astăzi forurile noastre cele mai înalte, iată ce au ajuns să înţeleagă cei mai mulţi dintre directorii şi profesorii de şcoli. IATĂ CE RĂMÎNE SĂ ÎNŢELEAGĂ TOŢI PĂ­RINŢII, dintre care mulţi mai confundă educaţia fizică cu fotbalul pe stradă. Desigur, din cauza acestor mentalităţi greşite unii pă­rinţi produc scutiri medicale pentru copiii lor şi atunci cînd nu este cazul. Numărul acestor scutiri este îngrijo­rător de mare, de multe ori chiar medicii le facilitează în loc să recomande gimnastica adecvată pentru deficienţele reale. O parte importantă din timpul afectat dezbaterilor a fost dedicat conţinutului orei de educaţie fizică şi s-a con­statat pe lîngă cerinţa cre­şterii numărului de ore la grădiniţele şi clasele ele­mentare I—IV, şi necesitatea caracterului atractiv, recrea­tiv al orei de educaţie fi­zică, îmbinarea exerciţiilor fizice, chiar pe grupe dife­renţiate, în raport cu posi­bilităţile elevilor, cu spor­turi diverse. Dar deficienţa principală care se manifestă în şcoală şi universitate este GRADUL NESATISFACÂTOR DE CU­PRINDERE A ELEVILOR ŞI STUDENŢILOR ÎN ACTIVI­TATEA SPORTIVĂ DE MASĂ. Numai 30 la sută din numărul elevilor şi 50 la sută din acela al studenţilor se include într-o activitate cu caracter aproape perma­nent. Colegiul Ministerului învăţămîntului a luat măsuri cu caracter eficient pentru­­ angrenarea elevilor şi stu­denţilor într-o activitate sportivă utilă, cu caracter permanent. Planul de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii de educaţie fizică şi sport din învăţămîntul de toate gra­dele, îmbunătăţit faţă de for­ma iniţială cu unele noi su­gestii, va reflecta ideile prin­cipale rezultate din această­ şedinţă. Este acum clar că EDUCA­ŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL SE INTEGREAZĂ OR­GANIC ÎN VIAŢA ŞCOLII, CĂ SALA DE GIMNASTI­CĂ DEVINE UN SPAŢIU DE ÎNVĂŢĂMÎNT ŞI ACES­TA ESTE CIŞTIGUL CEL MAI IMPORTANT. Ca urmare, orele afectate pregătirii educaţiei fizice se vor înmulţi la grădiniţe şi clasele I—IV, iar acestea vor avea un profil atractiv, plăcut, recreator, antrenant, pentru a fi accesibile, gusta­te de copii, aşteptate cu in­teres de aceştia. Se va ur­mări captarea şi cuprinderea tuturor copiilor la ora de gimnastică. Vor fi revizuite instrucţiunile privind acor­darea de scutiri medicale în scopul stabilirii normelor după care unităţile sanitare să se orienteze în acordarea recomandărilor asupra mo­dului de practicare a exerci­ţiilor fizice de către elevii şi studenţii cu deficienţe şi a­­fecţiuni. De o mare importanţă în îndeplinirea măsurilor luate va fi creşterea bazei mate­riale a activităţii de educa­ţie fizică în sportul şcolar şi universitar. La prima trecere în re­vistă, fără o raportare la numărul elevilor şi studen­ţilor, această bază materială ar putea fi socotită aprecia­bilă : 657 săli de educaţie fizică în învăţămîntul de cul­tură generală, 91 de săli în învăţămîntul liceal şi 51 în învăţămîntul superior. Şcoli­le şi instituţiile de învăţă­mînt superior dispun de 10 000 baze sportive simple (diverse terenuri). In cursul cincinalului încheiat s-au construit 58 săli de educaţie fizică. La un studiu amănunţit constatăm însă o lipsă acută de săli de gimnastică, o aco­perire minimală pentru 7 700 şcoli generale cu clase I—X, pentru care există în prezent numai 225 săli. Aproape si­gur că asemenea cifre răma­se mult în urmă faţă de ce­rinţele pregătirii în vederea­­ obţinerii de­­recorduri ex­plică, în cea mai mare mă­sură şi diferenţa dintre re­cordurile româneşti şi cele europene şi mondiale la dife­rite sporturi, aşa cum re­zultă din tabelul publicat ieri de ziarul nostru. Măsurile luate pentru îm­bunătăţirea bazei materiale sunt încurajatoare. Planul cincinal (1971—1975) preve­de construcţia a circa 20­1 săli de gimnastică, dar în afară de aceste prevederi s-a hotărît ca din bugetul de circa 100 milioane lei din anul 1971 să se poată acor­da mai mult bazelor sporti­ve şi unor săli, să se re­facă unele proiecte de şcoli in care să se cuprindă şi sala de gimnastică, să se re­curgă la soluţii economice, cu sprijinul tuturor organizaţi­ilor şi instituţiilor municipa­le şi judeţene interesate pen­tru mărirea bazei materiale. Performanţa sportivă are o mare valoare în acest con­text, pentru că ea poate ge­nera numai de pe urma uriaşului flux de talente pe care-l pune In mişcare masa de milioane de elevi şî stu­denţi. De aceea s-a avut în vedere înfiinţarea unor noi licee centrale experimentale cu profil pe o ramură de sport, în genul liceului cu profil de gimnastică din o­­raşul Gh. Gheorghiu-Dej. Pînă la sfîrşitul noului Cin­cinal vor lua fiinţă în fie­care judeţ licee cu profil sau secţii de educaţie fizică ★ O multitudine de măsuri organizatorice rezultate din dezbatere privind progra­mele, cadrele, baza materia­lă, activitatea de masă şi de performanţă au fost luate în considerare alcătuind UN VAST PROGRAM CARE VINE IN SPRIJINUL MIŞ­CĂRII SPORTIVE ROMA­NEŞTI, pentru reprezentarea ei internaţională tot mai pre­tenţioasă, mai dificilă în marile confruntări olimpice, mondiale şi europene, cu o concurenţă acerbă. Meciul Moţ —Găinaru n-a mai avut loc ORADEA, 31 (prin telefon). — Meciul dintre I. Moţ (bo­xer clasat pe locul 8 în 1970) şi orădeanul D. Găinaru, care urma să se dispute ieri la Oradea, n-a mai avut loc, întrucît localnicii n-au reuşit să perfecteze gala cu echipa Motorul Arad. In schimb, Crişul a primit vizita forma­ţiei U.M. Timişoara. Orădenii au obţinut o victorie uşoară, singura decizie care compor­tă discuţii dându-se în parti­da dintre Gh. Totoreanu (Cri­şul) şi V­ Aşteleanu, în care pugilistul orădean a fost fa­vorizat de arbitri. Alte rezul­tate: I. Călăşei (C) b.p. FI. Cojocaru; I. Forian (C) b.p. N. Iovănescu; L. Pană (C) b.­ab. 2 I. Kelemen ; N. Duca (C) b.p. C. Jifcovici; D. Găi­naru (C) b­ab. 2 C. Bălănescu; Ilie GHIȘA — coresp. — HANDBAL - formare din pap. dl mult gustatele momente de tensiune- Steaua a beneficiat în min. 1 de un contraatac clar, irosit de Gaţu, apoi şi-a permis chiar luxul de a rata o aruncare de la 7 m (Bir­­tolom, min. 4). Dinamoviştii, mai sobri şi mai lucizi în acţiuni, au fructificat în schimb toate ocaziile favora­bile, ajungînd mai rapid de­cit se credea să conducă cu un avans substanţial 1­5—1 (min. 13). Cum a fost posi­bil ? în primul rînd, datorită formei de-a dreptul excepţio­nale a portarului Penu, el paralizînd prin siguranţa şi plasamentul său aproape tot tirul şi chiar intenţiile ofen­sive ale celor de la Steaua care, trebuie spus, nu bene­ficiau în acel moment nici de aportul lui Gruia, aflat pe banca rezervelor. Din min. 16, însă, echipa campioană , printr-un sistem defensiv, ceva mai retras şi grupat, şi-a revenit după „şoc“, iar ceva mai tîrziu (min. 18) Gruia, intrat in teren, şi-a făcut simţită prezenţa prin­tr-un gol spectaculos. De aci înainte am asistat la senza­ţionala revenire a handba­­liştilor de la Steaua, care au realizat egalarea, in tempo accelerat, 7—7 în min. 28. Meciul a fost, deci, luat de la început şi­­ pe acest fond de echilibru — a devenit mai dur, apărările (în special cea dinamovistă) fiind extrem de agresive. în repriza secundă, dinamoviştii, deşi handicapaţi de multe eliminări, au reuşit să menţină un avans care os­cila în jurul a două goluri (9—7 în min. 32, 10—8 în min. 48, 12—10 în min. 52). O singură dată ei au fost foarte aproape de a realiza o detaşare hotărîtoare (scor­­ 10—7 în min- 43), cînd Gruia a ratat o aruncare de la 7 m. Apoi, tot Gruia a fost eli­minat pe 2 min. și, cînd se aștepta ca Dinamo să se „du­că“ la 4 goluri, Marinescu a interceptat un balon, a plecat glonţ pe contraatac şi zestrea dinamoviştilor a revenit la 2 goluri. Gruia a egalat cu 4 min. înainte de final! 12—12. De aici urmează momente de tensiune, un joc nervos, precipitat şi balanţa victoriei nu înclină în nici o parte. Situaţia aruncărilor de la 7 m 1 Steaua — 7 (ratate 4­), Dinamo 3 (ratată una). Au marcat I Gruia (6), Stohl (3), Gaţu, Popescu, Marinescu pentru Steaua, Licu (6), Nica (2), D. Marin (2), Bota şi Pop pentru Dinamo. Au condus­ V. Pelenghian (Bucureşti) şi V. Cojocaru (Craiova). POLITEHNICA GALAŢI — ŞTIINTA LOVRIN 21—18 (10-9) Şi în acest meci, Ştiinţa Lovrin şi-a surprins, prin vi­talitate, adversarii, realizînd în ansamblu o partidă bună. Din acest motiv, timp de mai bine de o repriză, Politehnica, cu o aşezare defensivă avan­sată dar de loc omogenă, nu s-a putut detaşa, chinuin­du-se efectiv să menţină un avans aproape infim ! 8—6 (min. 21), 9—7 (min. 26). Ba mai mult, în repriza secundă, Ştiinţa a ajuns să şi conducă: 13—12 (min. 36)! Din acest moment, însă, am asistat la un reviriment spectaculos al gălăţenilor, care, după 12 mi­nute, conduceau cu 17-13- Au înscris I Menan (6), Hor­­nea (5), Condrea (3), Pădure (3), Văduva (3), Murara pen­tru Politehnica, Niess (9), Es­­terschidt (5), Lambrech (2), R. Schmidt, Riegelmeier pen­tru Ştiinţa. Au condus P. Ioan (Bucureşti) şi I. Mihăilescu (Craiova). POLITEHNICA TIMIŞOARA — VOINŢA BUCUREŞTI 14—13 (8-7)­­ Meci de mare luptă, în care bucureştenii, angajaţi serios în lupta pentru evitarea retrogradării, au făcut mari eforturi pentru a ţine în şah valoroasa echipă timişoreană. După ce au fost conduşi, ei au reuşit să egaleze cu 6 mi­nute înainte de sfîrşit (13— 13), însă „Poli“ a obţinut în cele din urmă victoria, dar mai greu decit era de aştep­tat. Au înscris­­ Fendier (3), Oprescu (3), Teacoiu (2), Co­­mănescu (2), Ivan (2), Cîrlan şi Guneş pentru Politehnica, Mureşan (6), Lăpuşan (2), An­­ghel (2), Fabian, Balaurea şi Martini pentru Voinţa. Au arbitrat­ Gh. Lungu şi A. Albu (Braşov). UNIVERSITATEA BUCUREŞTI — SPORT CLUB BACAU 12—10 (8-4) O partidă de slab nivel tehnic, cu goluri puţine, ca urmare a agresivităţii ambe­lor apărări. Studenţii, deşi n-au beneficiat de aportul portarului titular, Orbán, au cîştigat, dar cu multe emo­ţii, deoarece băcăuanii au „renăscut“ surprinzător în ultimele minute. Marcatori ! Cosma (4), Kicsid (3), Stef (3), Paraschiv (2) pentru Uni­versitatea, Laub (5), Avrames­­cu (2), Gerhard (2) şi Sam­son pentru Sport Club. Au condus­ C. Căpăţînă şi C. Ene (Buzău). UNIVERSITATEA CLUJ — DINAMO BRASOV 23—15 (10-7) Victorie facilă. Au marcat: Schobel (4), Schmidt (3), Panţîru (3), Rotaru (3), Pe­trin (3), Popa (3), Stuparu (2), Capră şi portarul Ian­cu pentru „U“ Cluj, Lechner (5), Messmer (5), Schmidt (2), Kroner (2) şi Hornov pen­tru Dinamo. Au condus­ T. Curelea şi D. Racoveanu (Bucureşti). CLASAMENT 3­­. Steaua 30 p, 2. Dinamo Bucureşti 28 p, 3. Universitatea Bucu­reşti 27 p, 4. Politehnica Ti­mişoara 18 p, 5. „U“ Cluj 16 p, 6. S. C. Bacău 16 p, 7. Politehnica Galaţi 14 p, 8. Voinţa Bucureşti 13 p, 9. Dinamo Braşov 13 p, 10. Ştiinţa Lovrin 5 p.

Next