Sportul, februarie 1971 (Anul 27, nr. 1159-1186)
1971-02-01 / nr. 1159
lag. § 2-3 dS.*» 1» CHI ~ — In turneul de la Tg. Mureş CONSTRUCTORUL ŞI VOINŢA BUCUREŞTI ÎNVINGĂTOARE ÎN CELE MAI DISPUTATE PARTIDE TG. MUREŞ 31 (prin telefon, de la trimisul nostru). Cu meciurile desfăşurate ieri, s-a încheiat al doilea turneu din turul secund al diviziei naţionale de baschet feminin. Organizarea excelentă, numărul mare de partide, încheiate la diferenţe minime în finaluri pasionante, nivelul tehnic ridicat al multor întreceri, calitatea majorităţii arbitrajelor, toate acestea au contribuit la reuşita turneului- In clasament, s-a produs o singură modificare importantă : Voinţa Bucureşti a urcat pe locnul 8, cedînd penultima poziţie Mureşului. VOINŢA BRAŞOV—MUREŞUL 52—50 (disputat sîmbătă seara). Aşa cum era de prevăzut, jocul a fost extrem de echilibrat, rezultatul fiind decis după prelungiri. De , remarcat că în min. 40, Voinţa a condus cu 42—40 şi 44 —42, dar Mureşul a egalat de fiecare dată. In prelungiri, gazdele au avut un avans minim (48—46), dar o suită de puncte realizate de Nedelea a adus Voinţei victoria în final Bun, arbitrajul prestat de E. Saroşi (Cluj) şi I. Dinescu (Buc.). VOINŢA BUCUREŞTI — A.S.A. CLUJ 67—64 (33—24). Bucureştencele au dominat în majoritatea timpului — 16—7 în min. 8 şi 37—24 în min .21 — au fost ajunse (46—45) în min 31, pentru ca să se distanţeze din nou (63—54) în min. 38. La această situaţie, A-S.A. a trecut la presing incomodîndu-şi vădit adversarele (fără Spiridon, Rădulescu, Fierlinger, eliminate pentru 5 greşeli personale), dar ratînd o serie de situaţii excelente, printre care şi 5 lovituri libere, a cedat în final. Au condus G. Ionescu (Oradea) şi D. Ganea (Buc.) cu mici greşeli, care nu au influenţat rezultatul final. RAPID — VOINŢA BRAŞOV 75—46 (33—28). Braşovencele au rezistat doar o repriză jocului energic, în viteză şi bine gîndit tactic al bucureştencelor, care au fost hotărîte de la început să se revanşeze pentru înfrîngerea din primul tur. Voinţa a reuşit să menţină o diferenţă mică timpde 20 de minute, dar cu preţul a numeroase greşeli personale. Apoi, Rapid, cu Ivanovici în formă foarte bună a realizat o diferenţă confortabilă. Bun arbitrajul prestat de V. Chioreanu (Cluj) şi I. Mihăescu (Tg. Mureş) CONSTRUCTORUL — CRIŞUL 62—61 (31—30). Cu un joc mai lucid și mai decis, Constructorul a realizat într-un final de mare tensiune un succes ce o îndepărtează de zona retrogradării. Bucureștencele au condus în min. 36 cu 59—50 și au rezistat eroic asaltului impetuos (dar tardiv) al orădencelor din ultimele minute. I.E F.S. — SĂNĂTATEA SATU MARE 77—54 (43—25). Studentele au evoluat la adevărata valoare pentru prima oară în acest turneu, obţinînd o victorie clară. POLITEHNICA BUC. — MUREŞUL 68—61 (31—31). După două înfrîngeri la limită, mureşencele au ţinut să ofere suporterilor o satisfacţie printr-o comportare onorabilă în faţa campioanelor, în min. 31 ele conduceau cu 55—47, dar pînă la urmă au fost nevoite să cedeze în faţa unor adversare superioare din punct de vedere tehnic. CLASAMENT: 1. POLITEHNICA 29 p, 2—3 Rapid, I.E.F.S. 28 p. 4—6. Sănătatea Voinţa Bv., Crişul 21 p, 7—8. Constructorul, Voinţa Buc. 20 p, 9. Mureşul 19 p, 10 A.S.A. Cluj 18 p. D. STANCULESCU După trei zile de întreceri, ieri s-a încheiat o mare competiţie de lupte a juniorilor: finalele campionatelor şcolilor sportive din sistemul de învăţămînt profesional şi tehnic. Pe cele două patrulatere de concurs din sala Ciuleşti, au evoluat peste 100 de tineri concurenţi din Bucureşti, Braşov, Constanţa, Arad, Timişoara, Craiova, Odorheiul Secuiesc, Iaşi şi Sibiu. Competiţia, organizată ireproşabil de către Şcoala sportivă Energia Bucureşti (director prof. St. Nobilescu), a reunit pentru prima oară luptători de la ambele stiluri (ediţia de anul trecut s-a organizat numai la libere). Concursurile, atît la grecoromane cît şi la libere, au fost dominate de către reprezentanţii şcolilor sportive din Bucureşti (la ambele stiluri), Braşov (la libere) şi Constanţa (( greco-romane). Antrenorii de la aceste şcoli —prof. D. Trandafir (libere), prof. V. Ştefănescu (grecoromane) de la Energia Bucureşti, V. Bularca de la Braşovia şi C. Ofiţerescu de la Constanţa — au demonstrat cu acest prilej că muncesc cu pasiune pentru ridicarea noii generaţii de luptători. Dintre competitori, o impresie deosebită au lăsat M. Neagu, C. Salop (Constanţa), S. Cringaşu, C. Voicu (Bucureşti), T. Juncu (Braşov) — la greco-romane, L. Simo (Odorhei), Gh. Dobronel, K. Orendi (Braşov), Ov. Cobzaru, M. Stratu (Bucureşti) — la libere care au demonstrat că posedă un bagaj apreciabil de cunoştinţe tehnice, ei executînd cu destulă acurateţe unele procedee. Iată cîştigătorii competiţiei — greco-romane: cat. 48 kg. — A. Neagu (Constanţa), 52 kg — M. Neagu (Constanţa), 56 kg — N. Mareş (Bucureşti), 60 kg — C. Salop (Constanţa), 65 kg — I. Gheorghe (Bucureşti), 70 kg — S. Cringaşu (Bucureşti), 75 kg — C. Fiorica (Constanţa), 81 kg — Al. Gogea (Bucureşti), 87 kg. — C. Voicu (Bucureşti), +87 kg — T. Juncu (Braşov). Libere (în ordinea categoriilor) — I. Bneazu (Braşov), P. Satmari (Odorhei), L. Simo (Odorhei), Gh. Dobronel (Braşov), K. Orendi (Braşov), Ov. Cobzaru (Bucureşti), M. Stratu (Bucureşti), I. Corinta (Braşov), U. Hofmann (Bucureşti), N. Ghibuş (Bucureşti). Pe echipe (clasamentul neoficial) — greco-romane: 1. Şcoala sportivă Energia Bucureşti 20 p. 2. Şcoala sportivă Constanţa 18 p. 3. Şcoala sportivă Braşovia 13 p ; la libere: 1. Energia Bucureşti 21 p, 2. Braşovia 20 p, 3. Şcoala sportivă Odorheiul Secuiesc 9 p. T. RABSAN LU P T I —. CAMPIONI! ŞCOLILOR SPORTIVE LA GRECO-ROilîANE SI LIBERE (Urmare din pagi. 1) specialist — ceea ce a lăsat să se întrevadă buna sa pregătire pentru... decatlon. Remarcabilă evoluţia campionului de la greutate, Marin Iordan, constant în aruncările de peste 15,30 m, a celei de a doua clasate la înălţime, Georgeta Păcuraru, ale „bătăioşilor“ săritori în lungime etc. Iată cîteva dintre rezultatele consemnate în cele două zile ale competiției: JUNIORI : 60 m: S. Mitrofan (S.S.A.) 6,8 — nou record de juniori și record de seniori egalat, S. Tîlvîc (Sc. Sp. S. Mare) 6,9, 3. Ad. Stan (Foresta C-lung Mold.) 6,9, P. Szeternyes (Lic. N. Bălcescu Cluj) 6,9 ; 60 mg: I. Vasilescu (Lie. 4 Timiş.) 8,1 — record: n. Theis (Sc. Sp. Mediaș) n.3, Eug. Gheorghe (C.S.S. Buc.) 8,5, N. Topală (C.S.S. Buc.) 8,5 ; lungime: C. Ionescu (Dinamo) 7,30, G. Oană (Petrolul PI.) 7,21, G. Rădăşan 6,86, Ad. Weber (S.S.A.) 6,85 — record juniori N, C. Trenkievici (S.S.A.) 6,84 ; triplu : St. Lenghel (Sc. Sp. Braşov) 14,76, M. Calimente (U.T. Arad) 14,70, M. Pletea (Sc. Sp. Ploieşti) 14,31 ; înălţime : M. Chira (Petrolul Pt.) 1,98, G. Chicsid (Steaua) 1,98, L. Török (L.B.F. Tg. Mureş) 1,94; prăjină: C. Anton (C.S.S. Buc.) 4,48 ; record: C. Lihu (C.S.S. Buc.) 4,30 m, Ad. Dinu (C.S.M. Sibiu) 4,30 ; greutate : M. Iordan (S.S.A.) 15,37, N Pană (S.S.A.) 13,85, T. Măglaş (Dinamo) 12,22 ; JUNIOARE : 60 m : El. Monoranu (C.A. Roman) 7,8, M. Nedelcu (Sc. Sp. Cluj) 7,9, L. Dumitrescu (S.S.A.) 7,9, Ad. Surdu (Lie. 2 Iaşi) 7,9, S. Cubieşan (Lie. N. Bălcescu Cluj) 7,9, Ol. Andruţă (L.E.A. C- lung) 7,9, A. Savari (C.S. Oradea) 7,9 ; 60 mg : M. Nedelcu (Sc. Sp. Cluj) 9,1, A. Hoinărescu (Lie. N. Bălcescu Cluj) 9,1, El. Crăciun (S.S.A.) 9,1, L. Jinga (Sc. Sp. Ploieşti) 9,2, El. Eftimie (Lie. 2 Braşov) 9,2 ; lungime : L. Jinea (Sc. Sp. ploieşti) 5,88, D. Mătuşescu (Şc. Sp. Braşov) 5,56, D. Cătineanu (Metalul Buc.) 5,51, El. Eftimie (Lie. 2 Braşov) 5,46, D. Popescu (Viitorul Buc.) 5,45, L. Ghiţescu (Sc. Sp. Ploieşti) 5,44 ; înălţime : R. Vulescu (Lie. 35 Buc.) 1,69 — record: G. Păcuraru (Lie. N. Bălcescu Cluj) 1,64, M. Giurgiu (Sc. Sp. Oradea) 1,55, D. Vascu (C.S.S. Buc.) 1,50 ; greutate : M. Constantin (S.S.A.) 12,76, E. Zörge (Sc. Sp. Cluj) 11,16, S. Herman (Lie. B.F. Tg. M.) 10,82, M. Ionescu (Rovine Craiova) 10,56, St. Grigore (Sc. Sp. Brăila) 10,53. CLASAMENTUL GENERAL, PE MEDALII : 1. Şcoala Sportivă Atletism Bucureşti 3+1+2, 2. Şcoala Sportivă Cluj 1+2+0, 3. Clubul Sportiv Şcolar 1 + 1+2, 4—5. Petrolul Ploieşti şi Şcoala Sportivă Braşov 1 + 1+0, 6—7. Dinamo şi Şcoala Sportivă Ploieşti 1+0+1 etc. pînă la locul 20, din totalul de 66 secții participante. ATLETISM s portál CONCURSURI PE VÎRFUL CU DOR ŞI LA CUIBUL DORULUI „CUPA SPERANŢELOR" LA SLALOM URIAŞ SINAIA, 31 (prin telefon). Pe pîrtiile de la Vîrful cu Dor s-a desfăşurat ieri concursul de slalom uriaş rezervat copiilor, „Cupa speranţelor“. Iată cîteva dintre rezultatele înregistrate : FETE, categoria 7—,10 ani: 1. Cristina Neguţescu (C. S. Sinaia) 43,3, 2. Camelia Ungureanu (C.S. Sinaia) 46,4; cat. 11—12 ani: 1. Doina Roşculeţ (C.S .Sinaia) 38,0, 2. Camelia Barna (C. S. Sinaia) 39,5, 3. Elisabeta Stroe (Caraimanul Buşteni) 58,2; cat. 13—14 ani: 1. Violeta Dumitrescu (C.S. Sinaia) 35,3, 2. L. Onea (Sc. sp. Sinaia) 37,0, 3. Gabriela Neagu (C.S. Sinaia) 39,5. BĂIEȚI, cat. 7—10 ani: 1. Cristinel Bucur (C.S. Sinaia) 41,1, 2. Dan Dumitrescu (C.S. Sinaia) 44,6, 3- Marius Grosu (C.S. Sinaia) 45,0 ; cat. 11—12 ani: 1. Aurel Albert (Caraimanul Bușteni) 34,4, 2. Vasile Neguţescu (C.S. Sinaia) 36,0, 3. Florin Ardeleanu (C.S. Sinaia) 36,2 ; cat. 13—14 ani: 1. Ruggiero Bustiuc (C. S. Sinaia) 33,0, 2. Gelu Ivan (C. S. Sinaia) 33,9, 3. Dodo Incrosnatu (Bucegi Sinaia) 34,4. CAMPIONATUL JUDEŢULUI PRAHOVA LA FOND La Cuibul Dorului s-a desfăşurat campionatul judeţului Prahova la fond. Iată rezultatele : seniori, 10 km: 1. Virgil Alexandrescu (Caraimanul Buşteni) 43,14, 2. Nicolae Horga (Caraimanul) 48,28 ; juniori mari, 5 km: 1- Petre Cernescu (C.S. Sinaia) 27,34, 2. Gheorghe Drăguş (Caraimanul) 28,44, 3. Dan Pinţă (Unirea Azuga) 28,55 ; junioare mari, 5 km: 1. Alexandra Cojocaru (C.S. Sinaia) 31,12 ; juniori mici, 5 km : 1. Dinu Clinei (C.S. Sinaia) 20,08, 2. Gheorghe Păunescu (C. S. Sinaia) 20,15, 3. Ion Muşat (C.S. Sinaia) 20,36; junioare mici, 3 km : 1. Cecilia Dedu (C.S- Sinaia) 17,07, 2. Cornelia Binţoi (Unirea Azuga) 17,43, 3. Coralia Gheboianu (Unirea Azuga) 18,25 ; ştafetă seniori, 4x10 km: Caraimanul Buşteni 49,54 ; ştafetă junioare, 3x3 km: 1. Clubul sportiv Sinaia I 51,40, 2. Clubul sportiv Sinaia II 1h 06:54 ; juniori mari 3x5 km: 1. Clubul sportiv Sinaia 59:50, 2. Caraimanul Bușteni lh 04:31, 3. Clubul sportiv Sinaia II lh 07:05. Radu BANU — coresp. Nr. 1159 (6593) B - BOX, la PRIMA ÎNTÂLNIRE A LOTULUI NAŢIONAL CU PUBLICUL Sîmbătă seara, în sala Şcolii sportive din Sibiu, peste 1000 de iubitori ai scrimei cu pumnii au asistat la o interesantă gală care le-a dat prilejul să vadă o serie de meciuri demonstrative, susţinute de cei mai buni boxeri ai ţării, care s-au pregătit o scurtă perioadă în staţiunea Păltiniş. Sportivii s-au prezentat într-o excelentă condiţie fizică, luptînd de la primul şi pînă la utimul sunet de gong într-un ritm extrem de rapid. S-au disputat 9 meciuri, fără decizii, răsplătite cu aplauze. Iată programul galei P. Ganea (Progresul Brăila) — C. Gruiescu (Steaua), C. Ciucă (Steaua) — A. Mihai (Farul), P. Nedelcea (C.S.M. Reşiţa) — G. Pometcu (Voinţa Bucureşti), A. Iliescu (Farul) — Gh. Ciochină (Steaua), C. Cuţov (Dinamo)—Gh. Ene (Dinamo), V. Silberman (Steaua) — N. Tudor (Metalul Bucureşti), I. Năstac (Steaua) — P. Cîmpeanu (Metalul Bucureşti), I. Monea (Dinamo) — H. Stump (Metalul Bucureşti), I. Alexe (Dinamo) — Al. Prohor (C.S.M. Sibiu). Meciurile cele mai aplaudate au fost cele dintre ducă şi Mihai, Nedelcea şi Pometeu, Alexe şi Prohor, în care combatanţii au demonstrat şi remarcabile virtuţi tehnice. I. ION — coresp. Directa de stingă a lui Stan (C.S.S.) este recepționată în plin de Frumosu (Steaua) „CUPA 16 FEBRUARIE'' ÎN VITRINA CLUBULUI VOINŢA Tradiţionala competiţie pugilistică, dotată cu „Cupa 16 Februarie“, s-a disputat OŢELUL GALAŢI - FARUL CONSTANŢA 195 GALAŢI (prin telefon). 12 000 de spectatori au fost prezenţi în sala I.C.O.R. din localitate, unde s-a disputat meciul dintre echipele Oţelul şi Farul Constanţa. Localnicii, pregătiţi de maestrul Petre Mihai, au cîştigat pe merit, cu 19-5. REZULTATE ! A. Iorgovan (G) b.p. FI. Buză, Şt. Cocioc (G) b.p. A. Meinet, S. Ion (G) b.p. FI. Sasu, N. Bogdan (G) b.ab. 3 N. Ştefan, Al. Dumbravă (G) b.b.p.2. O. Badea, P Iuga (G) b.p. Gh. Şoşoiu, M. Dumitraşcu (C) b.ab. 1 S. Costandache, O. Amăzăroaie (O) 1 b.p. P. Mânoie, N. Deicu (G) egal cu A. Simionescu, V. Buti (G), b.ab.2 V. Filip, C. Cojocaru (G) b.ab.l A. Stoianovici, P. Pîrvu (C) b.p. V. Bucur, V. ŞTEFÂNESCU-coresp. • La Oţelul Roşu a avut loc întîlnirea amicală dintre echipele Metalul şi Constructorul Hunedoara. Gazdele au cîştigat cu 13-7, sîmbătă şi duminică în sala clubului feroviar. Iată cîteva rezultate tehnice. Juniori: Gh. Bodilă (Metalul) b.p. M. Mogoş (Gr. Roşie), T. Popescu (Viitorul) b.p. . M. Imre (C.S.Ş.), N. Gruia (Olimpia) b.ab. 2 D. Şerban (Rapid), Al. Stăncescu (Voinţa) b.p. I. Preda (Rapid), M. Costache (Semănătoarea) b.p. V. Horodnic (C.P.M.B.). Seniori: Şt. Băiatu (C.P.M.B.) b.ab. 2 Z. Stanciu (Olimpia), Gh. Ene (Poşta) b.b.p. 2 V. Velian (Rapid), N. Stancu (Gr. Roşie) b.ab. 2 Gh. Badea (Rapid). „Cupa 16 Februarie” a fost instigata de sportivii clubului Voinţa. S. FLORIN şi P. AUREL corespondenţi Foto : V. BAGEAC în cadrul Universităţii populare Bucureşti IMNMill Cil MAEŞTRII mill Al SPORTULUI hammm şi gheorghe gruia Astă-seară, în sala Dalles, la ora 48:30, are loc o întîlnire cu maeştrii emeriţi ai sportului Lin Manoliu şi Gheorghe Gruia. Cei doi sportivi fruntaşi vor fi prezentaţi de către conf. dr. Nicu Alexe şi Călin Antonescu, ziarist. Sunt invitaţi să participe profesori, antrenori, activişti sportivi şi iubitori ai sportului. Definirea rolului educaţiei fizice şi sportului (Urmare din Pag. I) de educaţie fizică, că reţeaua cluburilor universitare cuprinde 11 cluburi de catego-ria I şi 28 cluburi de categoria a II-a. Ar mai fi de pildă de adăugat că din cei 16 componenţi ai lotului reprezentativ de handbal al ţării, campioni mondiali în 1970, 10 jucători provin din unităţile şcolare cu profil sportiv. în ultimă instanţă, circa 70 la sută din reţeaua sportivă a ţării în diverse competiţii de seniori este" alimentata de juniori şi tineri pregătiţi, de asemenea, în unităţile cu profil sportiv ale învăţămîntului. Dar, şedinţa Colegiului Ministerului Irvăţămîntului nu s-a preocupat în principal de modul cum să rezulte campioni dintre şcolari, liceeni şi studenţi, aşa cum şi-ar putea închipui cineva dacă ia în consideraţie realizările sportului şcolăresc şi studenţesc pînă în prezent. Dimpotrivă APORTUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI PENTRU DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A COPIILOR ŞI TINERETULUI A STAT LA BAZA DEZBATERILOR, ACŢIUNE AMPLA MULTIPLĂ, ÎN CARE NU NUMAI PĂRINŢII DAR ŞI STATUL NOSTRU SÎNT PROFUND INTERESAŢI. S-ar putea spune că o asemenea preocupare nu este o descoperire, după cum la fel mulţi s-ar putea declara mulţumiţi cu cifrele expuse mai sus. Dacă ţinem, însă, seama de contextul ultimilor ani în care timpul liber al copiilor pentru joacă şi destindere s-a îngustat foarte mult şi au apărut fenomene îngrijorătoare de sedentarism, de oboseală intelectuală la vîrstă fragedă şi de deficienţe fizice NECESITATEA LĂRGIRII ŞI APROFUNDĂRII MIŞCĂRII A EDUCAŢIEI FIZICE FĂCUTE IN MOD ORGANIZAT SE IMPUNE ÎN ŞCOLILE DE TOATE GRADELE CA MIJLOCUL CEL MAI EFICIENT PENTRU ÎNDREPTAREA ACESTEI SITUAŢII DEVENITA IN ULTIMUL TIMP DE-A DREPTUL ALARMANTĂ. MAI MULT DECIT ATÎT, DEVINE UN IMPERATIV LA SCARA FIECĂREI FAMILII, ÎN ULTIMĂ INSTANŢĂ LA SCARĂ NAŢIONALĂ. Din studiile şi cercetările efectuate în ultimii ani de specialişti şi medici rezultă că în timp ce talia şi greutatea copiilor de astăzi au crescut simţitor în comparaţie cu acum 40 de ani (161 cm faţă de 166 cm şi 51 kg faţă de 56 kg pentru lin băiat de 15 ani), indicii de dezvoltare a calităţilor fizice (viteză în mişcări, forţă şi supleţe musculară, mobilitate articulară şi rezistenţă la efort) sunt rămaşi in urmă faţă de creşterea în înălţime şi greutate, sau de fel proporţionali. Timpul liber al copiilor este ocupat de ani de zile în cele mai multe cazuri cu activităţi care îi solicită static (chiar televizorul), iar încărcarea, uneori neraţională cu un volum mare şi divers de cunoştinţe care depăşesc vîrsta şi suprasolicită, nu au deloc darul să reducă disproporţia dintre factorii arătaţi mai sus. ROLUL COMPENSATOR ÎN ACEASTĂ SITUAŢIE REVINE EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI. Iată ceea ce recomandă astăzi forurile noastre cele mai înalte, iată ce au ajuns să înţeleagă cei mai mulţi dintre directorii şi profesorii de şcoli. IATĂ CE RĂMÎNE SĂ ÎNŢELEAGĂ TOŢI PĂRINŢII, dintre care mulţi mai confundă educaţia fizică cu fotbalul pe stradă. Desigur, din cauza acestor mentalităţi greşite unii părinţi produc scutiri medicale pentru copiii lor şi atunci cînd nu este cazul. Numărul acestor scutiri este îngrijorător de mare, de multe ori chiar medicii le facilitează în loc să recomande gimnastica adecvată pentru deficienţele reale. O parte importantă din timpul afectat dezbaterilor a fost dedicat conţinutului orei de educaţie fizică şi s-a constatat pe lîngă cerinţa creşterii numărului de ore la grădiniţele şi clasele elementare I—IV, şi necesitatea caracterului atractiv, recreativ al orei de educaţie fizică, îmbinarea exerciţiilor fizice, chiar pe grupe diferenţiate, în raport cu posibilităţile elevilor, cu sporturi diverse. Dar deficienţa principală care se manifestă în şcoală şi universitate este GRADUL NESATISFACÂTOR DE CUPRINDERE A ELEVILOR ŞI STUDENŢILOR ÎN ACTIVITATEA SPORTIVĂ DE MASĂ. Numai 30 la sută din numărul elevilor şi 50 la sută din acela al studenţilor se include într-o activitate cu caracter aproape permanent. Colegiul Ministerului învăţămîntului a luat măsuri cu caracter eficient pentru angrenarea elevilor şi studenţilor într-o activitate sportivă utilă, cu caracter permanent. Planul de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii de educaţie fizică şi sport din învăţămîntul de toate gradele, îmbunătăţit faţă de forma iniţială cu unele noi sugestii, va reflecta ideile principale rezultate din această şedinţă. Este acum clar că EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL SE INTEGREAZĂ ORGANIC ÎN VIAŢA ŞCOLII, CĂ SALA DE GIMNASTICĂ DEVINE UN SPAŢIU DE ÎNVĂŢĂMÎNT ŞI ACESTA ESTE CIŞTIGUL CEL MAI IMPORTANT. Ca urmare, orele afectate pregătirii educaţiei fizice se vor înmulţi la grădiniţe şi clasele I—IV, iar acestea vor avea un profil atractiv, plăcut, recreator, antrenant, pentru a fi accesibile, gustate de copii, aşteptate cu interes de aceştia. Se va urmări captarea şi cuprinderea tuturor copiilor la ora de gimnastică. Vor fi revizuite instrucţiunile privind acordarea de scutiri medicale în scopul stabilirii normelor după care unităţile sanitare să se orienteze în acordarea recomandărilor asupra modului de practicare a exerciţiilor fizice de către elevii şi studenţii cu deficienţe şi afecţiuni. De o mare importanţă în îndeplinirea măsurilor luate va fi creşterea bazei materiale a activităţii de educaţie fizică în sportul şcolar şi universitar. La prima trecere în revistă, fără o raportare la numărul elevilor şi studenţilor, această bază materială ar putea fi socotită apreciabilă : 657 săli de educaţie fizică în învăţămîntul de cultură generală, 91 de săli în învăţămîntul liceal şi 51 în învăţămîntul superior. Şcolile şi instituţiile de învăţămînt superior dispun de 10 000 baze sportive simple (diverse terenuri). In cursul cincinalului încheiat s-au construit 58 săli de educaţie fizică. La un studiu amănunţit constatăm însă o lipsă acută de săli de gimnastică, o acoperire minimală pentru 7 700 şcoli generale cu clase I—X, pentru care există în prezent numai 225 săli. Aproape sigur că asemenea cifre rămase mult în urmă faţă de cerinţele pregătirii în vederea obţinerii derecorduri explică, în cea mai mare măsură şi diferenţa dintre recordurile româneşti şi cele europene şi mondiale la diferite sporturi, aşa cum rezultă din tabelul publicat ieri de ziarul nostru. Măsurile luate pentru îmbunătăţirea bazei materiale sunt încurajatoare. Planul cincinal (1971—1975) prevede construcţia a circa 201 săli de gimnastică, dar în afară de aceste prevederi s-a hotărît ca din bugetul de circa 100 milioane lei din anul 1971 să se poată acorda mai mult bazelor sportive şi unor săli, să se refacă unele proiecte de şcoli in care să se cuprindă şi sala de gimnastică, să se recurgă la soluţii economice, cu sprijinul tuturor organizaţiilor şi instituţiilor municipale şi judeţene interesate pentru mărirea bazei materiale. Performanţa sportivă are o mare valoare în acest context, pentru că ea poate genera numai de pe urma uriaşului flux de talente pe care-l pune In mişcare masa de milioane de elevi şî studenţi. De aceea s-a avut în vedere înfiinţarea unor noi licee centrale experimentale cu profil pe o ramură de sport, în genul liceului cu profil de gimnastică din oraşul Gh. Gheorghiu-Dej. Pînă la sfîrşitul noului Cincinal vor lua fiinţă în fiecare judeţ licee cu profil sau secţii de educaţie fizică ★ O multitudine de măsuri organizatorice rezultate din dezbatere privind programele, cadrele, baza materială, activitatea de masă şi de performanţă au fost luate în considerare alcătuind UN VAST PROGRAM CARE VINE IN SPRIJINUL MIŞCĂRII SPORTIVE ROMANEŞTI, pentru reprezentarea ei internaţională tot mai pretenţioasă, mai dificilă în marile confruntări olimpice, mondiale şi europene, cu o concurenţă acerbă. Meciul Moţ —Găinaru n-a mai avut loc ORADEA, 31 (prin telefon). — Meciul dintre I. Moţ (boxer clasat pe locul 8 în 1970) şi orădeanul D. Găinaru, care urma să se dispute ieri la Oradea, n-a mai avut loc, întrucît localnicii n-au reuşit să perfecteze gala cu echipa Motorul Arad. In schimb, Crişul a primit vizita formaţiei U.M. Timişoara. Orădenii au obţinut o victorie uşoară, singura decizie care comportă discuţii dându-se în partida dintre Gh. Totoreanu (Crişul) şi V Aşteleanu, în care pugilistul orădean a fost favorizat de arbitri. Alte rezultate: I. Călăşei (C) b.p. FI. Cojocaru; I. Forian (C) b.p. N. Iovănescu; L. Pană (C) b.ab. 2 I. Kelemen ; N. Duca (C) b.p. C. Jifcovici; D. Găinaru (C) bab. 2 C. Bălănescu; Ilie GHIȘA — coresp. — HANDBAL - formare din pap. dl mult gustatele momente de tensiune- Steaua a beneficiat în min. 1 de un contraatac clar, irosit de Gaţu, apoi şi-a permis chiar luxul de a rata o aruncare de la 7 m (Birtolom, min. 4). Dinamoviştii, mai sobri şi mai lucizi în acţiuni, au fructificat în schimb toate ocaziile favorabile, ajungînd mai rapid decit se credea să conducă cu un avans substanţial 15—1 (min. 13). Cum a fost posibil ? în primul rînd, datorită formei de-a dreptul excepţionale a portarului Penu, el paralizînd prin siguranţa şi plasamentul său aproape tot tirul şi chiar intenţiile ofensive ale celor de la Steaua care, trebuie spus, nu beneficiau în acel moment nici de aportul lui Gruia, aflat pe banca rezervelor. Din min. 16, însă, echipa campioană , printr-un sistem defensiv, ceva mai retras şi grupat, şi-a revenit după „şoc“, iar ceva mai tîrziu (min. 18) Gruia, intrat in teren, şi-a făcut simţită prezenţa printr-un gol spectaculos. De aci înainte am asistat la senzaţionala revenire a handbaliştilor de la Steaua, care au realizat egalarea, in tempo accelerat, 7—7 în min. 28. Meciul a fost, deci, luat de la început şi pe acest fond de echilibru — a devenit mai dur, apărările (în special cea dinamovistă) fiind extrem de agresive. în repriza secundă, dinamoviştii, deşi handicapaţi de multe eliminări, au reuşit să menţină un avans care oscila în jurul a două goluri (9—7 în min. 32, 10—8 în min. 48, 12—10 în min. 52). O singură dată ei au fost foarte aproape de a realiza o detaşare hotărîtoare (scor 10—7 în min- 43), cînd Gruia a ratat o aruncare de la 7 m. Apoi, tot Gruia a fost eliminat pe 2 min. și, cînd se aștepta ca Dinamo să se „ducă“ la 4 goluri, Marinescu a interceptat un balon, a plecat glonţ pe contraatac şi zestrea dinamoviştilor a revenit la 2 goluri. Gruia a egalat cu 4 min. înainte de final! 12—12. De aici urmează momente de tensiune, un joc nervos, precipitat şi balanţa victoriei nu înclină în nici o parte. Situaţia aruncărilor de la 7 m 1 Steaua — 7 (ratate 4), Dinamo 3 (ratată una). Au marcat I Gruia (6), Stohl (3), Gaţu, Popescu, Marinescu pentru Steaua, Licu (6), Nica (2), D. Marin (2), Bota şi Pop pentru Dinamo. Au condus V. Pelenghian (Bucureşti) şi V. Cojocaru (Craiova). POLITEHNICA GALAŢI — ŞTIINTA LOVRIN 21—18 (10-9) Şi în acest meci, Ştiinţa Lovrin şi-a surprins, prin vitalitate, adversarii, realizînd în ansamblu o partidă bună. Din acest motiv, timp de mai bine de o repriză, Politehnica, cu o aşezare defensivă avansată dar de loc omogenă, nu s-a putut detaşa, chinuindu-se efectiv să menţină un avans aproape infim ! 8—6 (min. 21), 9—7 (min. 26). Ba mai mult, în repriza secundă, Ştiinţa a ajuns să şi conducă: 13—12 (min. 36)! Din acest moment, însă, am asistat la un reviriment spectaculos al gălăţenilor, care, după 12 minute, conduceau cu 17-13- Au înscris I Menan (6), Hornea (5), Condrea (3), Pădure (3), Văduva (3), Murara pentru Politehnica, Niess (9), Esterschidt (5), Lambrech (2), R. Schmidt, Riegelmeier pentru Ştiinţa. Au condus P. Ioan (Bucureşti) şi I. Mihăilescu (Craiova). POLITEHNICA TIMIŞOARA — VOINŢA BUCUREŞTI 14—13 (8-7) Meci de mare luptă, în care bucureştenii, angajaţi serios în lupta pentru evitarea retrogradării, au făcut mari eforturi pentru a ţine în şah valoroasa echipă timişoreană. După ce au fost conduşi, ei au reuşit să egaleze cu 6 minute înainte de sfîrşit (13— 13), însă „Poli“ a obţinut în cele din urmă victoria, dar mai greu decit era de aşteptat. Au înscris Fendier (3), Oprescu (3), Teacoiu (2), Comănescu (2), Ivan (2), Cîrlan şi Guneş pentru Politehnica, Mureşan (6), Lăpuşan (2), Anghel (2), Fabian, Balaurea şi Martini pentru Voinţa. Au arbitrat Gh. Lungu şi A. Albu (Braşov). UNIVERSITATEA BUCUREŞTI — SPORT CLUB BACAU 12—10 (8-4) O partidă de slab nivel tehnic, cu goluri puţine, ca urmare a agresivităţii ambelor apărări. Studenţii, deşi n-au beneficiat de aportul portarului titular, Orbán, au cîştigat, dar cu multe emoţii, deoarece băcăuanii au „renăscut“ surprinzător în ultimele minute. Marcatori ! Cosma (4), Kicsid (3), Stef (3), Paraschiv (2) pentru Universitatea, Laub (5), Avramescu (2), Gerhard (2) şi Samson pentru Sport Club. Au condus C. Căpăţînă şi C. Ene (Buzău). UNIVERSITATEA CLUJ — DINAMO BRASOV 23—15 (10-7) Victorie facilă. Au marcat: Schobel (4), Schmidt (3), Panţîru (3), Rotaru (3), Petrin (3), Popa (3), Stuparu (2), Capră şi portarul Iancu pentru „U“ Cluj, Lechner (5), Messmer (5), Schmidt (2), Kroner (2) şi Hornov pentru Dinamo. Au condus T. Curelea şi D. Racoveanu (Bucureşti). CLASAMENT 3. Steaua 30 p, 2. Dinamo Bucureşti 28 p, 3. Universitatea Bucureşti 27 p, 4. Politehnica Timişoara 18 p, 5. „U“ Cluj 16 p, 6. S. C. Bacău 16 p, 7. Politehnica Galaţi 14 p, 8. Voinţa Bucureşti 13 p, 9. Dinamo Braşov 13 p, 10. Ştiinţa Lovrin 5 p.