Sportul, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 1218-1247)

1971-04-22 / nr. 1239

augu­s 2-a FLORIN GHEORGHIU LA AL DOILEA „MAR DEL PLATA“* • NEÎNVINS, A­LATURI DE POLUGAEVSKI, PAN­­NO ŞI SAVON • EXPERIENŢE UTILE ÎN PRO­BLEMA REPERTORIULUI DESCHIDERILOR • „CEL MAI GREU SE CISTIGA O POZIŢIE... CISTIGATA" Tradiţia turneelor de şah de la Mar del Plata datează din 1928, întrecerea inscriin­­du-se în categoria celor mai statornice din lumea tablei cu pătrate albe și negre. Rezervat exclusiv jucători­lor sud-americani pînă în 1941, Mar del Plata devine după aceea una din piesele de rezistență ale sezonului in­CLASAMENTUL FINAL 1. POLUGAEVSKI (U.R.S.S.) 13 2— 3. Parno (Argentina) 2— 3. Savon (U.R.S.S.) 10 4. GHEORGHIU (România) 9Va­n— 6. Quinteros (Argentina) 8— 6. Najdorf (Argentina) 0 7. Pianiner (Iugoslavia) 87) 8— 9. Pilnik (Argentina) 8— 9. Meking (Brazilia) 8 10. Browne (Australia) 7Vi 11. Schweber (Argentina) 7 12. Rubinetti (Argentina) 5’/2 13—14. Brond (Argentina) 13—14. Sumiaeher (Argentina) 5 15. Poch (Argentina) 4 16. Juarez (Argentina) 1 ternaţional, concurînd cu suc­ces Hastingsul, Beverwijkul şi alte festivaluri ale şahului. Eroul şi veteranul concursu­lui este, indiscutabil, Miguel Najdorf (clasat al 2-lea la ediţia sa inter­naţională inau­gurală, în 1941, după Stahlberg). El avea să fie învingător de 13 ori într-o com­petiţie şahistă socotită clasică. Alături de el, pe lista de onoare figurează Eliska­­ses, Gligorici, Bolbochan, Ivkov, Keres, Larsen, Spasski, Ficher, Polugaevski. Ciu­­î dat, Alehin şi Capablanca n-au jucat nici­odată în sălile Cazinoului somptuos de la Mar del Pla­ta. Florin Gheorghiu este pre­zent a doua oară aici şi pen­tru a treia oară în Argentina. După ce se clasase al 7-lea în 1965, iată-l concurînd a­­cum la un loc fruntaş (în­­tr-o companie de elită) ju­­cînd la valoarea sa cea mai bună, dar handicapat de şan­să, fiindcă, oricît de ştiinţific şi de matematic ar fi şahul, zeul hazardului l-a integrat în teritoriul fără graniţi al împărăţiei sale. — Am jucat bine, dar m-am clasat prost, spune Florin Gheorghiu, în primul dialog după întoarcerea de peste O­­cean. Am scăpat locul II — care mi s-ar fi cuvenit — în partidele cu Savon și Pla­ninci (net cîștigate), Najdorf și Panno, în care am avut a­­vantaj. Din păcate nu l-am fructificat în nici una. — Dar Polugaevski ? — Lev a jucat intr-adevăr excelent, dar a fost şi un răsfăţat al Fortunei. Spre pildă, in partidele cu Juarez, Najdorf, Pianinei şi Quinte­­ros el a propus remiză, cam după 15 mutări, adversarii au refuzat-o şi... au pierdut. — Se pare, deci, că noro­cul nu-i ajută totdeauna pe cei îndrăzneţi ! — S-ar părea. Dar asta nu scuză şi nu explică faptul că eu am acţionat destul de pa­siv şi nu mi-am asumat mai multe riscuri. Mă bucură, to­tuşi, cîteva lucruri. — Anume ? — Că n-am stat mai slab d­in nici o partidă jucată la Mar del Plata ; că am expe­rimentat sisteme și variante noi, aplicînd un repertoriu de deschideri foarte variat. Cu Polugaevski (avînd negrul) am jucat un „Gruenfeld“ ab­solut neortodox, egalînd uşor şi obligîndu-1 pe adversar să forţeze repetarea de mutări. Bagajul de experienţă cu care m-am reîntors este deosebit de preţios. — Despre ceilalţi competi­tori... — Polugaevski a fost în a­­fară de concurenţă ; Najdorf — la 62 de ani — manifestă o senzaţională poftă de joc ; Pilnik — absent mulţi ani din marea arenă a şahului — se anunţă din nou redutabil ; australianul Browne a făcut o­rj de punct în ultimele pa­tru partide (Najdorf, Panno, Pilnik, Polugaevski), iar ulti­mul clasat, Juarez, este... campionul Argentinei. — Proiecte de viitor ? — Turneul internaţional al României, Balcaniada, Cam­pionatul „open“ al S.U.A. şi o carte, o culegere a celor mai bune partide ale mele, la care nu am găsit încă un au­tor pentru prefață. M-am oferit s-o scriu eu. Valeriu CHIOSE TRAGATORII BUCUREŞTENI Învingători la skoplje Recent s-a desfăşurat în Iugoslavia, la Skoplje, întrl­­nirea internaţională amicală de tir, la arme cu glonţ, între reprezentativele oraşelor Skoplje şi Bucureşti. Ca şi în toamnă, la Bucureşti, şi de data aceasta scorul a fost fa­vorabil românilor, care au cîştigat majoritatea probelor. După cum ne spunea antre­norul Stelian Papură, con­cursul a fost deosebit de util pentru trăgătorii am­belor formaţii. Punctajul, net favorabil românilor (169 5), oglindeşte fidel ra­portul de forţe dintre con­curenţi- Poligonul, cu instala­ţiile sale moderne, a permis obţinerea unor rezultate va­loroase. Din echipa Bucu­reşti s-a evidenţiat, în mod­­ deosebit E. Satala (Metalul) care, pe lîngă că a cîştigat trei probe, a stabilit şi cinci noi recorduri personale. Bine au mai evoluat M. Marin, Melania Petrescu, G. Maghiar precum şi juniorii S. Lupaşcu şi M. Costel. De la iugoslavi, s-au remarcat Dance Nedel­kova, cîştigătoarea probei de armă standard CO f, culcat cu 584 p şi St. Sganier, căruia i-a revenit primul loc la 3x20 f armă standard cu 566 p-Iată rezultatele cu care au cîştigat primele locuri sporti­vii bucureșteni : armă liberă calibru redus 60 f. culcat se­niori — M. Marin 591 p; 40 f. culcat — M. Marin 395 p; 40 f. genunchi — E- Satala 383 p; 40 f. picioare — E. Sa­tala 366 p; 3x40 f. — E. Sata­la 1138 p; armă standard 60 f. culcat juniori — S. Lupaş­cu 581 p; 3x20 f. juniori — M. Costel 550 p; 3x20 f. se­nioare —I Melania Petrescu 563 (la 60 f. culcat pe locul II cu 578 p); pistol liber 60 f. — G. Maghiar 541 p (pe lo­cul II St. Ciotloș­cu 538 p). BOGAT PROGRAM INTERNAŢIONAL 9 Bucureşti: România — Iugoslavia la seniori @ Cluj: România — R. D. Germană la juniori Pe agenda competiţională a echipelor naţionale de popice figurează în această săptă­­mînă cîteva interesante în­treceri internaţionale. Astfel, ANIVERSAREA FEDERAŢIEI Federaţia română de popice sârbătoreşte 40 de ani de la în­fiinţarea sa. Cu acest prilej, as­tăzi de la ora 18, va avea loc, la sediul C.N.E.F.S., din str. Vasile Conta nr. 16, o adunare festivă, la care vor lua parte vechi acti­vişti, sportivi fruntaşi, antrenori, instructori şi alte cadre care muncesc pe ţărimul jocului de popice. Celor care s-au remarcat printr-o activitate susţinută, le vor fi acordate distincţii, diplome de onoare şi insigne care mar­chează această aniversare a fede­raţiei. vineri şi sîmbătă urmează să aibă loc la Bucureşti întîl­­nirea dintre reprezentativele de seniori ale României şi Iugoslaviei. Jocurile cu spor­tivii iugoslavi, care se bucură de o frumoasă reputaţie în arena mondială, se anunţă deosebit de atractive. Alături de popicari de certă valoa­re vor evolua, în ambele for­maţii, şi elemente tinere, în care antrenorii îşi pun mari speranţe. Iată loturile republicane din care vor fi alcătuite cele două formaţii ale ţării noas­tre : feminin — Elena Cer­nat, Fiorica Neguţoiu, Elena Trandafir, Crista Szocs, Mar­gareta Szemany, Valeria Du­­mitrescu şi Use Schmidt ; masculin — I. Micoroiu, P. Purje, C. Vinătoru, Gh. Sil­vestru, I. Tismănaru, I. Băiaş şi L. Martina. Jocurile au loc pe arena Voinţa din Capitală după ur­mătorul program : vineri, de la ora 14 : partidele inter­­ţări ; sîmbătă, de la ora 13 : turneul individual. După cum se ştie, la 23 mai va începe la Galaţi edi­ţia a doua a campionatelor europene de juniori, eveni­ment în aşteptarea căruia ti­nerii noştri popicari se an­trenează intens. Pentru a se verifica stadiul pregătirilor e­­fectuate, echipele naţionale de juniori ale României vor primi replica formaţiilor si­milare ale R. D. Germane, intr-o dublă întîlnire progra­mată sîmbătă şi duminică pe arena Record din Cluj. Pen­tru aceste meciuri au fost se­lecţionaţi următorii sportivi : feminin — Rozalia Ştefuţ, Margareta Bordei, Vasilca Pintea, Fiorica Filip, Erica Szász, Ildikó Zsiszik, Maria­na Anton şi Elena Bălaşa ; masculin — C. Voicu, I. Ştefuţ, I. Fodor, I. Szász, C. Cristoi, A. Marcu, P. Boţo­­gan, D. Mazilu. Turismul de masă - destindere şi fortificare (Urmare din pag. 1) lui, a vacanţelor, in aer liber, faptul că copiii au posibilitatea să-şi dezvolte anumite aptitu­dini practice. N-a fost uşor... Astăzi, insă, cînd este vorba să punem la cale o acţiune ciclo­turistică, părinţii cer insistent să nu mai plec cu 8—10 copii, ci cu 100—200... Mai mult, mi s-a făcut propunerea să iniţiez acţiuni cicloturistice şi cu pio­niere, prima de acest fel ur­­m­ind să aibă loc, cu caracter experimental, în vacanţa de va­ră, undeva în jurul comunei. S-a schimbat mult mentalita­tea părinţilor din Micfalău, care văd astăzi în cicloturism o for­mă excelentă de călire a orga­nismului copiilor, totodată de educaţie şi de îmbogăţire a cunoştinţelor“. O profesionalizare pretimpurie... Prof. IRINA BLEJAN — Şcoala generală nr. 86 Bucu­reşti : „Primul Simpozion Na­ţional dedicat timpului liber­al Îmbinînd ficţiunea Prof. MARIA IONIŢA — Şcoala generală Măguri-Răcătău, judeţul Cluj : „Cel ce se ocupă de copii trebuie să ştie a-i în­ţelege, trebuie să ştie să se apropie de ei, să le devină un bun prieten. în activitatea tu­ristică această cerinţă, cred, este primordială. Elevii trebuie să vadă în ghidul lor un om care este capabil să le dezvol­te fantezia, îndemînarea, price­perea, fără a le îngrădi iniţia­tiva, fără a le strivi personali­tatea. copiilor ne-a Întărit convinge­rea că ceea ce am realizat în şcoala noastră reprezintă un Început fructuos, încercăm, in­tr-un efort colectiv, să facem paşi înainte în organizarea ac­tivităţii turistice de masă. După excursii şi drumeţii pe clase, pe detaşamente, acum am trecut la un fel de specializare. Copiii au fost organizaţi — la dorinţa lor — mai întii pe grupe de is­torici, geografi, naturalişti etc, în cadrul acestor grupe au loc adunări cu caracter de infor­mare, de schimb de experienţă, de studiu în comun. Fiecare grup îşi editează buletine, edi­ţii speciale ale unor ziare în miniatură etc. Este o excelentă modalitate de profesionalizare pretimpurie, dacă mă pot ex­prima aşa. Pentru copii, un asemenea sistem de organizare a timpului lor liber reprezintă un mare element de atracţie. Fireşte, cînd se organizează o excursie — şi anul acesta avem intenţia de a ataca 8 trasee judeţene — in rîndul celor 25— 30 de participanţi figurează spe­cialişti din fiecare grupă”.­ ­ cu realitatea La şcoala noastră, unde ac­tivez de 12 ani, am reuşit — după străduinţe îndelungate — să organizăm acţiuni foarte a­­preciate de toţi participanţii, îmbinînd ficţiunea cu realita­tea, elevii au luat parte la o „Duminică haiducească“ — to­tul desfăşurînd­u-se potrivit ri­tualului haiducesc —, la expe­diţiile „Să dovedim curaj şi îndemînare în împărăţia lui Za­­molxe“ — care au prilejuit în­treceri cu caii, cu arcul, de trîn­­tă — şi „chicera comorii” — care a făvut ca punct de plecare o veche legendă de prin părţile locului. Credem că astfel de acţiuni — ce oferă în acelaşi timp şi prilej de îmbogăţire a cunoştin­ţelor de folclor, de etnografie, de ştiinţe naturale — îşi pot aduce o contribuţie însemnată la formarea unui tînăr bine pregătit”. Spectaculoasele acţiuni de drumeţie — pretext pentru turismul de masă... Prof. DAN COCOR, Şcoala generală Petrila, judeţul Hu­nedoara : „Am învăţat mult din lucrările acestui simpozion, schimbul de experienţă realizat aici imi va fi extrem de util. Noi avem o oarecare experien­ Sunt copii care nu şi Prof. ANCA PLATICA — co­mandant de unitate la Liceul „Ioan Neculce“ Bucureşti : „Am întilnit copii care nu ştiu să facă nimic, nici măcar cum să taie pîine ! Este, indiscutabil, vina părinţilor, care ii „mena­jează“ excesiv. Turismul contri­buie tocmai la formarea unor deprinderi absolut necesare. In­tr-o excursie fiecare este ne­voit să se ajute singur în unele treburi, în special, la cele gos­podăreşti. Şi mai este o problemă, care mi se pare la fel de importan­tă : copiii din Bucureşti duc o viaţă prea sedentară. Spaţiile de joacă sunt puţine, programa şcolară destul de încărcată, pă­rinţii — este sau nu nevoie — apelează la diverşi meditatori. Buzăul are numeroşi iubi­tori ai motociclismului care se devotează cu trup şi suflet acestui sport, în cadrul sec­ţiei moto a asociaţiei locale, „Automobilul“ activează ală­turi de vechi alergători şi ti­neri talentaţi, pregătiţi de inimoşii instructori Gheorghe Dumitru şi Nicolae Boiangiu. Dornici de a reprezenta cu cinste oraşul lor în concursu­rile republicane, cu toţii au că în domeniul turismului. Am parcurs în 1969 „Drumul sării“ (Petroşani—Ocna Sibiului, 150 km), reeditînd ruta caravane­lor care aduceau sare pentru oierii din Valea Jiului. în 1970, am realizat un traseu de creas­tă, pe Făgăraş, cu o durată de 14 zile (,,Două săptămîni prin­tre giganţii de piatră”). Anul acesta intenţionăm să abordăm un alt traseu, către izvoarele luminii, de la Hidrocentrala de pe Lotru, la termocentrala Pa­­roşeni şi Porţile de Fier, circa 200 de kilometri... Ce este interesant de reţinut ? Că aceste spectaculoase acţiuni de drumeţie sunt un pretext pentru a atrage în turismul de masă zeci şi sute de pionieri şi şcolari. Fiindcă a ajunge la cir­ca 15—20 de copii cu care ple­căm in acţiune trebuie să or­ganizăm alte drumeţii de se­lecţie în tot cursul anului şco­lar şi pînă in vacanţa mare. Nu vă puteţi imagina ce sa­tisfacţie trăiesc acei copii care străbătînd toate etapele selec­ţiei, au ajuns în eşalonul de aur al şcolii...” Nu să facă nimic! ?... adăugăm şi televizorul... Trebu­ie depuse mai multe eforturi pentru a-i scoate pe copii în aer liber. Din păcate, însă, nu toate problemele organizatorice sunt puse la punct. Cu foarte multă greutate poţi procura e­­chipamentul necesar. Dacă ar exista un centru destinat spe­cial pentru şcoli ar fi foarte bine. Să nu uităm că avem de luptat şi cu mentalitatea pă­rinţilor, care preferă hotelul unui cort. Ultim aspect : cunosc copiii, ştiu cit de mult iubesc excursiile. Dar sunt situaţii cînd nu au un îndrumător compe­tent. Pasionaţii drumeţiilor ar trebui să se glndească la gene­raţia tinără, să caute să o spri­jine prin toate mijloacele de care dispun”. SportUf AGENDĂ 1 LA 13 MAI, START IN MECIURILE candidaţilor Lupta în campionatul mon­dial masculin a intrat într-o fază decisivă. La 13 mai în­cep meciurile celor 8 candi­daţi la titlu. Federaţia canadiană şi-a exprimat dorinţa de a orga­niza întîlnirea FISCHER — TAIMANOV (probabil la Vancouver), LARSEN şi UHLMANN se vor întilni la Las Palmas (Insulele Cana­re), iar PETROSIAN şi HÜBNER într-un alt oraş din Spania (Valencia sau Sevilla), pe continent. La Moscova vor juca KORCINOI şi GHELLER. Meciurile se dis­pută pe distanţa a 10 par­tide. BALCANIADA ÎN ACTUALITATE După o întrerupere de 24 de ani, ideea reluării focuri­lor balcanice la şah reînvie, în momentul de faţă se duc tratative între federaţiile de specialitate din ţările aces­tei zone pentru stabilirea da­tei de desfăşurare a compe­tiţiei. Este posibil ca ea să­­ aibă loc în prima jumătate a lunii iulie, la Atena. PROGRAM BOGAT PENTRU JUCĂTORII NOŞTRI Sezonul de vară se anunţă bogat pentru şahiştii români. Intre 8—30 iunie, la Bucu­reşti, va avea loc turneul in­ternaţional masculin al Ro­mâniei. Sinaia îl va găzdui pe acela feminin, între 7 şi 23 iulie, iar la 16 iulie va în­cepe la Ploiești un turneu in­ternațional pentru juniori. CUM SE POT NAŞTE... SĂLI DE GIMNASTICĂ Noutatea a stirnit mare interes. La conferinţa CJEFS Argeş doi delegaţi au expli­cat celor prezenţi cum în comuna lor au construit, lîn­gă şcoală, o sală de gimnas­tică. „.. .Cu munca oameni­lor şi a elevilor, cu cărămizi şi binale făcute de mese­riaşii noştri, prin autoimpu­­nere­.Interesant este că cei doi erau din comune di­ferite : Berevoieşti şi Poiana Lacului. Două săli. CJEFS Argeş — sesizind momentul — a expediat imediat către consiliile popu­lare o circulară prin care recomanda construirea unor săli de gimnastică, o schiţă, un proiect pentru o sală de 18 m/9 m. Răspunsurile au fost peste aşteptări, ceea ce dovedeşte că propunerea a fost primită cu entuziasm. Astăzi la sediul CJEFS exis­tă un dosar cu adresele ofi­ciale ale consiliilor populare , din care am spicuit cîteva pasaje elocvente . . .s-au şi cărat 50 autocamioane de piatră, vom confecţiona 80 000 de cărămizi pentru sala de gimnastică a şcolii din comuna noastră" (Bu­­ghea de Jos). „.. .am realizat o bază sportivă — terenuri de handbal, volei, baschet, 4 piste de alergări — vom realiza şi sala propusă. Prin mijloace proprii” (Albeştii de Argeş), „...asigurăm mina calificată şi necalificată pen­tru lucru, 50 000 cărămizi, ţiglă pentru acoperiş, lemn etc....“ (Bîrzeşti), „...pro­punerea a fost primită cu entuziasm. Sala noastră de gimnastică nu va avea di­mensiunile de 18 m/9 m ci 30 m/15 m..(Ioneşti). . .facem tot ce va fi nece­sar, contăm pe contribuţia bănească şi pe munca a circa 6 000 locuitori” (Slobozia). Cele de mai sus dovedesc, evident, succesul de care s-a bucurat propunerea CJEFS- ului Argeş. Acum, după ce au sosit adresele, şi s-a În­treprins tot ceea ce era ne­cesar d in multe locuri lu­crările au început. Astfel, prin posibilităţi locale — mină de lucru, bani, mate­riale ş.a. - în judeţul Ar­geş se vor inălta 17 noi săli de gimnastică. Ele se vor construi pe lîngă şcolile ge­nerale sau liceele din comu­nele şi oraşele judeţului : Bughea de Jos, Rucăr, Cor­­beni, Albota, Hîrtieşti, Şte­fan cel Mare, Domneşti, Curtea de Argeş (Şc. gen. nr. 4), Bradu, Buzoieşti, Pi­­teşti (Şc. gen. nr. 1), Un­­gheni, Ioneşti, Slobozia, Cos­­teşti, Albeşti Argeş şi Oarja. Ceea ce este lăudabil şi... demn de luat ca exemplu. Modesto FERRARIN! in C.N. pe echipe, C.S.M. CLUJ A DISPUS DE SPARTAC BUCUREŞTII BRAŞOV, 21 (prin telefon). Sala Armatei din localitate cunoaşte din nou febra ma­rilor competiţii. în această sală, la fel de primitoare ca şi în alte ocazii, au început miercuri întrecerile turului campionatelor naţionale de tenis de masă pe echipe, re­zervate seniorilor. Cele 10 formaţii de băieţi şi opt de fete s-au pregătit intens pen­tru aceasta competiţie şi chiar din primele partide s-a văzut, în marea lor majori­tate, dorinţa de afirmare. Ne referim, în primul rînd, la întrecerile feminine, în care noile promovate, C.S.M. Cluj şi Şcoala sportivă Bu­zău, au avut evoluţii peste aşteptări, mai cu seamă clu­­jencele, care au şi încheiat victorioase partida de debut, dispunînd la limită de Spar­­tac Bucureşti (clasată pe lo­cul patru în ediţia trecută a campionatului). La băieţi, de asemenea, partide intere­sante, precum şi o primă sur­priză : succesul Voinţei Buc­­­­reşti asupra colegilor lor du­n Braşov. Iată primele rezultate­­ mas­culin: GS.M. Cluj — Locomo­tiva Bucureşti 9—5, Voinţa Braşov — Voinţa Bucureşti 7—9, Politehnica Timişoara — Voinţa Arad 0—9, Progresul Bucureşti — Rovine Craiova 9—3, Politehnica Bucureşti — Voinţa Cluj 9—2, feminin — Progresul Bucureşti (fără Ma­ria Alexandru) — Locomotiva Bucureşti 5—0, C.S.M. Cluj —* Spartac Bucureşti 5—4, Voin­ţa Bucureşti — Voinţa Arad 1—5, Şcoala sportivă Buzău—* Rapid Brașov 4—5. / întrecerile continuă, C. GRUIA-coresp. Peste două săptămtni la Casablanca va avea loc partida Maroc — România. Din lotul rugbyştilor noştri face parte, printre alţii, şi Drăgulescu, surprins de fotoreporter în timp ce încerca să depăşească apărarea italiană. (Fază din meciul România — Italia) Foto­­ V. BAGEAC LOTUL ROMÂNIEI PENTRU „CUPA NAŢIUNILOR - F.I.R.A.4 La ultima sa şedinţă, Co­legiul central de antrenori a propus pentru confruntarea cu naţionala Marocului, din cadrul „Cupei Naţiunilor F.I.R.A.“ la seniori, ce se va desfăşura­ la 9 mai, în oraşul Casablanca, următorul lot: Baciu, Dinu, Onuţiu, Iorgu­­lescu, Şerban, Atanasiu, Ţu­­ţuianu­, Demian, Răşcanu, Pop, Miclescu, Florescu, Băr­­găunaş, Nicolescu, Hariton, Dragomirescu, Nica, Suciu, Teleasă, Constantin, Durbac, Simion. ...ŞI LOTUL MAROCULUI Antrenorul GERARD TAR­RUSSON ne-a comunicat componenţa lotului marocan, aflat în pregătire pentru me­ciul cu echipa României. Iată jucătorii susceptibili de se­lecţionare : Fundaşi : Daoul, Ghoufiri; aripi: Fatallah, Halif, Koutbi; centri : Khabbar, Charlier, Goumini; mijlocaşi : Ben Moussa, Lakrari, Benbassidi; înaintaşi — linia a IlI-a: Gam, Moumen, B. Tarrus­­son; linia a II-a : Kossal, Doukali ; linia I : Toumert, Zaoui, Kouatin, Chtiiiki, Ba­­nadi. ARBITRUL Federaţia Internaţională a delegat pentru a conduce partida Maroc — România pe arbitrul spaniol C. SA­CRISTAN. ALERGĂTORII BUZOIENI CONTINUĂ SĂ AŞTEPTE...­ contribuit la amenajarea, în incinta fostului garaj al auto­bazei din Buzău, a unui ate­lier cu sculele necesare, cu instalaţie electrică şi ţarc pentru depozitarea pieselor de schimb. Aici erau aduse şi pregătite maşinile pentru concursuri. Toată lumea a fost mulţu­mită cu această realizare, dar ea n-a ţinut decît pînă anul trecut, cînd într-o zi de au­gust, fostul garaj a fost trans­ferat unei alte unităţi. Noii proprietari au impus motoci­­cliştilor să-şi mute atelierul într-o altă boxă. Aceasta, fo­losită pînă atunci de autoca­mioane, este, însă, improprie, deoarece are la mijloc un mare canal şi este neconecta­tă la reţeaua electrică. S-au făcut repetate demersuri pe lîngă Consiliul popular oră­şenesc şi de fiecare dată li s-a recomandat motociclişti­­lor... răbdare. Nu ştim ce ter­men are această răbdare, du­pă ce au trecut atitea luni­ TURNEUL SELECŢIONATEI ARMATEI FRANCEZE... Selecţionata Armatei franceze Va întreprinde uri turneu de două jocuri în ţara noastră. în prima partidă, programată la Constanţa la 29 aprilie, va în­­tîlni o selecţionată divizionară, iar la 2 mai, la Bucureşti, va juca cu Steaua. Rugbyştii francezi sunt aștep­tați să sosească la 27 aprilie. ...ŞI AL ECHIPEI DIJON Rugbyştii din Dijon vor sus­ţine trei jocuri in compania unor echipe din prima catego­rie a ţării : cu Rapid la 16 mai, cu Griviţa Roşie la 22 mai. De asemenea, ei vor întilni, la 19 mai, o selecţionată divizio­nară. In schimb, ştim că motocicle­tele şi diversele piese (în va­loare de peste 200 000 lei) stau depozitate în canalul boxei menţionate, unde riscă să se deterioreze. O rezolvare urgentă se impune, deoarece sezonul competiţional a în­ceput de mult, iar motocicliş­­tii buzoieni n-au unde să-şi pună la punct motoarele pen­tru concurs. Tr. IOANIŢESCU START In campionatul MOTORETELOR ROMÂNEŞTI Campionatul republican de re­gularitate şi rezistenţă, rezervat posesorilor de motorete româ­neşti „Carpaţi“ şi „Mobra“, În­cepe miine la Piatra Neamţ, oraş unde vor avea loc plecările şi so­sirile în cele trei etape ale pri­mei faze (a doua este programată între 22—25 iulie) a acestei com­petiţii. Iată traseul : vineri : Pia­tra Neamţ — Bicaz — Poiana Teiului, Tg. Neamţ — Piatra Neamţ (156 km); sâmbătă : Piatra Neamţ — Tg. Neamţ — Cristeşti — Roman — Bacău — Piatra Neamţ (215 km); duminică : Pia­tra Neamţ — Bicaz — Lacul roşu — Piatra Neamţ (124 km). Con­curenţii care termină cursa cu zero puncte penalizare vor par­ticipa — pentru departajarea in clasament — la un circuit de vi­teză. LA CLUBUL STEAUA (Urmare din pag. I) condiţii optime pentru ca experienţa, pasiunea, cunoş­tinţele foştilor sportivi frun­taşi să poată fi valorificată la maximum. In fotbal —­­Gh. Constantin, V. Zavoda, V. Dumitrescu şi N. Tătaru ; în atletism — Iolanda Balaş şi I. Suter ; în hochei — Ion Ganga ; în handbal — A. Bulgaru ; în box — Gh. Fiat şi S. Neacşu; în scrimă — C. Ciocîrlie; în baschet — A. Folbert ; în haltere — S. Cazan ; în rugby — P. Cos­­mănescu şi N. Ghiondea ; în tenis — Gogu Viziru. Două alte aspecte se cuvin a fi abordate. Primul : copiii, juniorii nu au posibilitatea de a participa la un proces de instruire organizat pe verti­cală. Procesul celălalt, desi­gur mai important, de pregă­tire pentru viaţă, este mult prea complex, cu implicaţii multiple. Şcoala dovedeşte e­­xigenţă, pretinde studiu serios şi îndelungat. Acelaşi lucru îl impune însă şi instruirea în sport. Se face simţită nevoia existenţei unei simbioze, a u­­nei armonii. Altfel cu două, trei antrenamente pe săptă­­mînă, organizate nu de puţine ori între „ferestrele” unor cursuri, nu se pot ivi la ori­zont marii sportivi. O instrui­re sportivă la cerinţele de as­tăzi necesită o participare substanţială la antrenamente. Aşadar sunt de dorit unele reglementări. Recenta dezba­tere din Colegiul Ministeru­lui Invăţămîntului promite să aducă unele rezolvări. Cel de-al doilea aspect se referă la latura competitivă, între juniorat şi seniorat e­­xistă în prezent un veritabil abis. Numărul competiţiilor rezervate tinerilor situaţi între aceste zone este cu totul ne­glijabil. Consecinţa­­ sportivi care au depăşit vîrsta junio­ratului trebuie să aştepte mult pentru a se putea con­sacra la seniori. Cine încu­metă să le asigure promova­rea — masivă — în primele garnituri, în formaţiile divi­zionare ? Ce rezolvări pot a­­pare în cazul acestor tineri aflaţi ca vîrstă într-o etapă competiţională de tranziţie ? îi lăsăm pe banca rezerve­lor ? Sînt întrebări care ne-au fost puse de membrii condu­cerii clubului Steaua, de toţi antrenorii cu care am stat de vorbă. Problema are însă im­plicaţii care trec de graniţele unui singur club, ea intere­sează întreaga reţea de uni­tăţi de performanţă. ★ Revenind la clubul Steaua, ne facem datoria de a saluta felul cum conducerea aces­tuia se preocupă de munca cu juniorii, de asigurarea unei pepiniere de nădejde pentru primele echipe. De altfel este singura modalitate raţională de a permanentiza tradiţia bunelor performanţe, la nivelul prestigiului de care se bucură reprezentanţii a­­cestui club bucureştean de­­elită. -----­ sör. 1239 (6673) In divizia B RETRAGERI ŞI PREZENTĂRI FARA LEGITIMAŢII Etapa a 13-a a campionatului diviziei B nu a marcat decit in parte revirimentul aşteptat. Nu cu mult timp in urmă, criticam poziţia unor cluburi care au luat hotărîrea de a-şi retrage echipele din campionat. Din aceiastă cauza programul seriilor a I-a şi a IlI-a a fost amputat, Unirea Tri­color Brăila şi U.M. Timişoara luind hotârirea de a nu mai par­ticipa la campionat. La aceasta trebuie să adăugăm şi faptul că formaţia S.N. Olteniţa s-a pre­zentat la joc fără legitimaţii pier­­zind, fireşte, partida. Pînă acum critica noastră a rămas fără răs­puns. Pînă cînd ? Iată rezultatele înregistrate ! SERIA I : Aeronautica — Progre­sul 9—14 (6—3), Tânărul Petrolist — Arhitectura 5—3 (5—3), A.S.E. — Sp. studenţesc 3—25 (0—8), Du­nărea _ S.N. Olteniţa 3—0­­, Olim­pia — petrochimistul Piteşti 6—11 (3—3), Gloria — Vulcan 8—3 (3—0); SERIA A II-A : U.S.A.S. Năvodari — A. S. Tecuci 19­0 (9—0), Ancora Galaţi — Construc­torul Suceava 6—12 (3—12); SE­RIA A I-A : Precizia Săcele -­­voinţa Timişoara 18—5 (15—5),­ Minerul Lupeni — Chimica Tîrnă­­veni 3—5 (0—5), Politehnica Cluj — Metalul Tr. Severin 43—0 (23—0), Ştiinţa Petroşani — Elec­­troputere Craiova 0—12 (0—3). HABAR, ÎNVINGĂTORIE PRINCIPAL Premiul de aprilie, eclou­l­ reuniunii de duminică şi care de fapt a inaugurat ciclul alergărilor de prim rang, a prilejuit un spec­tacol de reală valoare, încheiat cu victoria puţin previzibilă a lui Habar. Elevul lui Oană, pre­zentat la valoarea maximă, îşi datorează victoria şi unor in­cidente de parcurs, suferite de unii dintre adversarii săi. Dintre învinşi, Gînd, Islaz şi Valenţa au realizat recorduri bune, în special fiul lui Vals (Gînd) cu 1:26,6 pe km. Mai puţin con­vingătoare a fost însă evoluţia campioanei generaţiei de 3 ani# Renta, în premiul Alpi, în care n-a contat efectiv in lupta fi­nală soldată cu succesul oarecum norocos al lepei Jofra, pentru că Rozalin, conducînd plutonul, s-a poticnit la 40 de metri îna­intea potoului... Cu totul remarcabil este du­blul succes al antrenorului Tra­­ian Marcu, realizat cu Lă­caş şi Străjac. Din 28 de aler­gări desfăşurate pînă acum, ele­vii lui Marcu au cucerit şapte victorii, adică 25 la sută din totalul curselor disputate. Este un procentaj pe care mai rar am avut prilejul să-l consem­năm în ultimii ani. Din rest, subliniem succesul aprantiilor I. Gîrbea şi N. Boitan care, cu­­ Doinaş şi respectiv Cumpănel, au fost foarte energici în lupta finală. Mai menţionăm că sta­rea timpului a fost mult su­perioară celei din reuniunea pre­cedentă, dar că la mulţi con­curenţi recordurile realizate n-au oferit corelaţia scontată. Con­cluzia : ori cronometrajul# ori driverii . Scuze pot fi invocate# dar în realitate „ceva“ nu e în regulă... Rezultate tehnice : 1. Didan (I. Toderaş), Orizont, Masca# 39,2, 2. Doinaş (I. Gîrbea). Men­ta. Bidiviu, 32,7, 3. Lăcaş (I. Mol­doveanul, Halva. Sabia, 35,4, 4. Străjac (Tr. Marcu), Florid# Homar, 29,3, 5. Jofra (Gh. Tă­­nase), Senior. Poenița, 31,8, 6. Habar (I. Oană), Islaz, Gînd, 27.2, 7. Cumpănel (N. Boitan), Rigla# Obădar, 34,8. Niddy DUMITRESCU

Next