Sportul, iunie 1971 (Anul 27, nr. 1277-1306)

1971-06-01 / nr. 1277

PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE, UXITI-VA ANUL XXV­ — Nr. 1277 (6711) 4 PAGINI 30 BANI Marți 1 iunie 1971 PLECAREA ÎN HP. CHINEZĂ A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ieri dimineaţă a părăsit­­Capitala, indreptindu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guvernamentală a­­Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunişti Român, preşedin­tele Consiliului de Stat, înto­vărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului Central al Parti­dului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Popu­lare Chineze, va face o vi­zită oficială de prieteni d­in această ţară. Din delegaţie fac parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri, Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal­­ București al F.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, împreună cu delegaţia, a plecat la Pekin şi ambasado­rul R.P. Chineze în România, Cian Hai­fun. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost sa­lutată de tovarăşii Emil Bod­­naraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie ,Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Dră­­gănescu, dános Fazekas, Petre­­Dupu, Iteonte Rău­tu, Gheor­ghe Stoica, Ştefan Voitec, In­su­ Banc, Petre Blajovici, Mi­ron Constantinescu, Mihai •Dalea, Mihai Gere, Ion Io­­niţă, Vasile Patilineţ, Ion Stă­­nescu­, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile. Erau prezen­ţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, conducători ai insti­tuţiilor centrale şi organiza­ţiilor obşteşti, generali, zia­rişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang long Săp, ambasadorul R.P.D. Co­reene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R. D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, am­basadorul R. P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diploma­tic. La plecare, membrii dele­gaţiei au fost salutaţi căldu­ros de numeroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R. —P.C.R.", „Ceauşescu—P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul". Tova­răşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cordial manifestărilor de dra­goste şi stimă, urărilor de drum bun adresate de oame­nii muncii veniţi la aeroport Pionieri şi tineri români, chi­nezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit­ flori se­cretarului general al partidu­lui, celorlalţi conducători de partid şi de stat. (Agerpres) HANDBALIŞTII DE LA STEAUA-CAMPIONI AUTENTICI! Aşadar, la căpătui unui e­­puizant sezon, în care ca nişte veritabili globe-trotteri au traversat Europa în lung şi-n lat , fie sub culorile echi­pei naţionale, fie sub cele ale clubului lor, cucerind pentru primele câteva prestigioase victorii în mari şi tradiţio­nale competiţii internaţionale, iar pe cele din urmă pur­­tîndu-le pînă în finala C.C.E. — handbaliştii de la Steaua au reuşit să păstreze în vi­trina lor cu trofee o pre­ţioasă piesă: cupa de cam­­pioni ai ţării noastre.­ Victo­ria lor finală — mai puţin scontată prin evaluarea lu­cidă a rezervelor de energie — a fost, însă, pînă la urmă, deasupra oricărui dubiu, îm­­brăcînd cîteva semnificaţii, ce se cer acum, la încheierea disputei, a fi sublimate. înainte de toate trebuie spus că prin a 6-a victorie în campionatul masculin de handbal al ţării noastre, e­­chipa Steaua a realizat o suită de 5 titluri consecutive, ceea ce n-a fost la îndemina nici măcar a renumitei echi­pe de aur a lui Dinamo Bucureşti, care în timpurile sale de glorie a obţinut 4 şi 3 medalii consecutive. Perfor­manţa handbaliştilor de la Steaua este cu atît mai va­loroasă cu cît — spre deo­sebire de alţi ani — la a­­ceastă ediţie atît de plină de semnificaţii pentru ei, lupta pentru întâietate nu s-a mai rezumat doar la tranşarea unui duel, devenit tradiţio­nal în handbalul nostru mas­culin şi anume acela dintre echipa lor şi formaţia Di­namo Bucureşti. Acum lucru­rile s-au petrecut cu totul altfel. De-a lungul acestei palpitante dispute, care a avut ca termen decisiv abia ultima etapă, jucătorii de la Steaua au trebuit să facă faţă asaltului viguros declanşat nu numai de eternii lor ni­, răii, handbaliştii de la Di­namo, ci şi de formaţiile U­­niversitatea Bucureşti (care a fost, de altfel, lideră a cla­samentului în scurt timpi­, Politehnica Timişoara, Uni­versitatea Cluj, S.C. Bacău sau Politehnica Galaţi. Cu alte cuvinte, tricourile şi Corin ANTONESCU (Continuare In pa?, o S­or Trăiţi de ploaie, dar fericiţi, campionii salută pe cei ce i-au încurajat şi stimat. (în rindul de sus, de la stingă la dreapta) Otto Telman, antrenor, Gruia, căpitanul echipei, Cristian Speck Coasă Stockl, col. Romeo Platon, din secţia de handbal a clubului Steaua, Iacob Birtolom,’ Munteanu, (jos) Goran, Popes­cu, Cornel Oţelea, antrenor, Dincă, Marinescu | G­atu Foto I­II. DRAGOȘ FLORETIŞTII ROMÂNI CONCUREAZĂ LA BOLOGNA La sfîrşitul acestei săptă­­mîni, la Bologna este progra­mat un nou concurs-test în vederea C.M. de scrimă de la Viena. Este vorba de „Cupa Giovanini“, rezervată flore­­tiştilor. România va fi pre­zenta, la startul acestei tradi­ţionale întreceri, printr-o se­rie de scrimeri fruntaşi în frunte cu Mihai Ţiu, Iuliu Falb şi Tănase Mureșanu. ­ COPIILOR NOŞTRI DRAGI...­­ Priviri sorbind cu nesaţ, tainic, chipuri dragi — cele mai dragi dintre toate cele cite alcătuiesc întreaga exis­tenţă a omenirii. Sărutări şi flori proaspete. Miini pu­ternice strecurîndu-şi de­getele cu gingăşie şi tan­­dreţe prin­ bucle cârlion­ţate,­ ori mingiind cu aceeaşi candoare obraji de catifea. Şi­ ginduri. Ginduri şi vise scumpe, îndrăzneţe, pe care nu numai părinţii ci toţi ■ oamenii maturi le logodesc cu credinţa fermă a Împli­nirilor depline. 1 Iunie — Ziua interna­ţională a copilului 1 Nu fila calendarului ne aminteşte sărbătoarea gene­­raţiei care se pregăteşte să facă pasul cel mare în viaţă. O ştim mai de mult, o păstrăm în inimi cu mindrie, transcrisă d­in dra­gostea de părinţi şi în res­ponsabila îndatorire de ce­tăţeni ai unei ţări în care grija pentru copii nu poar­tă semnele măsurii î­şi iubim de copii şi fi­resc, le dorim tot ce poa­te fi mai frumos, mai de preţ.­­ Ii vrem purtind făclia ştiinţei spre piscuri încă ne­cucerite. Ii vrem triumfă­tori în­ lumea artelor. Ii vrem temerari ca în poves­tirile lui Jules Verne sau — variantă modernă — ca în serialul cu Marine Boy. Dar, înainte de toate, îi vrem pe copiii noştri fru­moşi, sănătoşi şi puternici. Este marea grijă a ţării pentru cei mai mici cetă­ţeni ai săi, este idealul cel mai scump al părinţilor. Pentru sănătatea şi ar­monia fizică a copiilor se acţionează, fireşte, multila­teral, în toate planurile vieţii noastre socialiste. Printre acestea — cu o mare eficienţă — in planul edu­caţiei fizice şi sportului. Este un aport extrem de important, incontestabil. Pe stadioane, în bazine, pe cărări de munte, ori pe plajele litoralului, în sim­ple cunoştinţe cu mişcarea. in practicarea exerciţiilor fizice sau prin participa­rea la competiţii de tot fe­lul, copiii află nesecatul izvor dătător de sănătate şi vigoare căruia îi vor ră­­mîne prieteni şi mai tîrziu, după aceşti minunaţi ani ai copilăriei. S-au făcut multe pentru răspîndirea sportului în rin­dul copiilor. Dar, oricit s-ar­ face pentru ei, niciodată nu trebuie să ni se pară că este prea mult , nici îndeajuns. Azi, de ziua lor, să min­gi­nem obrajii de catifea, să dăruim bomboane de cioco­lată, dar — părinţi sau nu — să ne gindim cum şi cînd să facem alte terenuri de sport, alte ştranduri, ce alte concursuri să organi­zăm. .. Pentru toţi aceşti copii minunaţi, cărora ne pregă­tim să le predăm, peste ani, ştafeta maturităţii. Dan GÂRLEŞTEANU C La trei luni de la conferinţa CJEFS Mureş UM SUNT ÎNDEPLINITE PROPRIILE HOTĂRÎRI? La începutul lunii martie, în cadrul conferinţei C.J.E.F.S. Mureş, activişti, antrenori, sportivi fruntaşi — adică cei mai reprezentativi oameni în domeniul sportului — au dis­cutat, pe toate feţele, activi­tatea sportivă de pe aceste meleaguri. Au fost trecute în revistă realizările, dar s-a in­sistat în mod deosebit şi pe carenţele manifestate, în ideea remedierii lor, a îmbunătăţi­rii acestei activităţi. Atunci, au luat cuvîntul Li­viu Maior din Reghin, Fr. Cserháti, de la clubul Mureşul, O. Orban, preşedintele comisiei judeţe­ne de box, H. Müller, de la Faianţa Sighişoara. V. Cucui din Tirnăveni s-­­u vorbit despre unele succese, dar şi despre greutăţile secţiilor de box, canotaj sau lupte, despre faptul că la Faianţa Sighi­şoara, cu toa­te eforturile de­puse, masa de salariaţi se află încă departe de stadion, despre întărirea bazei mate­riale. Ne-am amintit de ob­servaţiile făcute ele tov. Eu­gen Trîmbiţaş: «După o pe­rioadă de acumulare a expe­rienţei, s-a reuşit să se cu­prindă mai mulţi tineri în activitatea sportivă de masă. Din păcate, însă, mai există o serie de neajunsuri. Mulţi tineri rămîn încă departe de stadion, procentul de studenţi C. ALEXE Campionatul de fotbal a intrat în linie dreaptă Ultimele minute, dramatice, la poarta lui Mihai Ionescu, in meciul Dinamo — Petrolul... In ajutorul lui Dumitrache a venit pînă și Nelu Numweiller, dar portarul ploieștean are resurse pentru a înlătura din nou pericolul Foto : DRAGOŞ NEAGU. SPIRIT DE LUPTĂ ŞI INDIFERENT DE POZIŢIA Ecourile In jurul celei de a 25-a etape a campionatului diviziei A la fotbal sunt de­parte de a se stinge, rezulta­tele şi desfăşurarea unora dintre partide constituind­ o sursă bogată de discuţii. A fost o etapă care invită la comentarii, prin multiplele ei aspecte, pozitive şi negative, prin surprizele ei, prin pro­blemele pe care le-a ridicat. Trebuie să subliniem, îna­­­­inte de toate, că numitorul comun al partidelor jucate în această etapă a fost ardoarea cu care echipele şi-au apărat şansele, în condiţii de joc din­tre cele mai grele, pe ploaie, pe terenuri transformate in­tr-o mare de gumă arabică, din care piciorul se descleşta cu dificultate. Aceasta ne o­­feră un bun exemplu privind atît pregătirea fizică a echi­pelor, cit şi a resurselor lor morale. Ceea ce apare mai greu de înţeles este faptul că aceste energii se cheltuiesc fără rezerve pe terenuri im­proprii şi sînt, în schimb, e­­conomisite, ca să spunem aşa, atunci cînd totul te cheamă la joc, începînd cu natura. Iată unul din multele para­doxuri pe care ni le oferă echipele noastre de fotbal ! Vorbind despre forţa şi am­ SPORTIVITATE ÎN CLASAMENT biţia cu~ care au fost abor­­date toate partidele din a­­ceastă etapă, ajungem la con­cluzii pozitive referitoare la atmosfera în care trebuie să se desfăşoare acest final de campionat, a rolului pe care îl are fiecare echipă in spri­jinirea eticii sportive, într-o întrecere în care rezultatele indirecte nu sunt cu nimic mai puțin importante decât cele directe. Am spune, dimpotrivă. Din acest punct de vedere, dincolo de mani­festările care au încălcat dis­ciplina, de excesele tempera­mentale ale unora dintre ju­cătorii săi, nu poate să fie ignorată replica puternică, angajamentul total al Poli­tehnicii Iaşi, într-un meci care nu-i putea aduce nici mari cîştiguri, nici pierderi ireparabile. Mai puţin ieşirile nervoase, să sperăm că vom întîlni acelaşi spirit de luptă Jack BERARIU (Continuare in pag. • 3-a1 MARELE AVÎNT UNANII ntregul nostru popor □ primit cu entuziasm şi însu­fleţire Chemarea prin care Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste adresează tuturor oame­nilor muncii de la oraşe şi sate, tuturor cetăţenilor ţării, îndemnul fierbinte ,de a-şi consacra toate for­ţele, tot elanul şi întreaga energie creatoare cauzei îndeplinirii şi depăşirii Planului cincinal 1971—1975, acestui măreţ program de propăşire a patriei. Intr-adevăr, România se află angajată pe­ un drum de proporți uriaşe, de dimensiuni unice în istoria sa, în marea OPERĂ DE FĂURIRE A SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE. Aşa cum arată tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în ex­punerea făcută cu prilejul sărbătoririi Semicentenarului partidului , „înfăptuirea acestui vast program de construcţie economică şi sociala va ridica România pe o nouă treapta de progres şi civilizaţie, va marca parcurgerea unei noi şi însemnate etape pe drumul apropierii ţării noastre de statele avansate ale lumii. O dată cu dezvoltarea forţe­lor de producţie, cu creşterea producţiei de bunuri mate­riale şi spirituale se va ridica şi mai mult nivelul de trai al poporului, se va îmbunătăţi viaţa fiecărui cetăţean in­­făptuindu-se astfel obiectivul central al construcţiei socia­liste, ţelul suprem al întregii politici a partidului nostru comunist — bunăstarea şi fericirea omului". De fapt Chemarea cristalizează, într-un, document sortit să rămînă istoric, dorinţa declarată a naţiunii de a-şi mobiliza toată puterea pentru a transpune în­ fapte ci­frele cutezătoare ale unui plan stabilit de partid după o amplă consultare cu poporul, ceea ce i-a conferit virtutea lucidităţii şi a realismului. Idealurile noastre, întruchipate în politica­­ partidului, sunt pe măsura forţelor noastre. Sin­tem­ apţi sâ dăm substanţă gîndurilor îndrăzneţe pe care le înscriem în planuri şi în perspective! Anvergura Cincinalului 1971—1975 reclamă, pentru înfăp­tuirea lui, o intensă mobilizare a tuturor resurselor ma­­teriale şi spirituale ale ţării, antrenarea­­maselor largi populare, uriaşul efort colectiv al naţiunii. în acest con­text, şi într-o viziune mai largă, de viitor, apare necesi­tatea pregătirii unor elemente umane puternice, sănătoase, viguroase, apte să facă faţă cerinţelor tot mai mari ale contemporaneităţii. Şi, fără îndoială, această misiune de mare responsabilitate şi nobleţe revine educaţiei fizice şi­­ sportului, activitate care cuprinde pături largi ale popu­laţiei, tineretul mai cu seamă. Adresîndu-se tinerilor, Chemarea spune: „Cu energia şi pasiunea tinerească de care, de atîtea ori aţi dat dovadă în realizarea unor impresionante lu­crări de construcţii economice şi sociale pe întreg cuprin­sul patriei — munciţi în fabrici, pe şantiere şi pe ogoare, pentru înfăptuirea obiectivelor însufleţitoare ale noului cincinal ! Străduiţi-vă fără preget pentru a vă însuşi ştiinţa şi cultura, pentru perfecţionarea calificării profe­sionale, pregătiţi-vă temeinic spre a deveni oameni îna­intaţi, demni făuritori ai societăţii socialiste multilateral dezvoltate !" împreună cu întregul popor, tineretul patriei va răs­punde ca unul singur acestui îndemn ! " Campionatul de polo Victorie netă a Rapidului: 8-3 cu I.E.F.S. Poloiştii de la Rapid Bucu­­reşti au făcut să renască spe­ranţele susţinătorilor echipei giuleştene, învingînd ieri după­­am­iază la „Tineretului“ cu un scor categoria : 8—3 (3—1, 2—0, 1—2, 2—0) — formaţia studen­ţilor de la I.E.F.S. De jos afec­taţi de insuccesul din derbyul de duminică, feroviarii au ata­şat continuu, cu un elan de­bordant, ţinînd sub presiune permanentă defensiva adversă în care doar Blajea s-a „vă­zut“. Rapid a condus din prima repriză cu 3—1, apoi 5—1 | I.E.F.S. — a replicat cu curaj, mai ales după golul splendid realizat de acelaşi Blajee, ajun­­gînd pînă la 3—6. În final însă, tot jucătorii de la Rapid au fost cei care au dominat şi au punctat la capătul unor combinaţii mult aplaudate. Cele 11 goluri ale meciului au fost realizate de : 1. Stăvei 4 (cel mai bun om al feroviarilor), Culm­ea­ 2 (excelent în atac), Ţăranii şi Cornel Rusu pentru învingători, respectiv, Ionescu, Blajea şi Rotaru pentru învinşi. A condus foarte bine dr. I. Dragan. In urma acestui rezultat, şi înaintea ultimei etape turneu, DINAMO conduce cu 12 p, fiind urmată de: Rapid 10 p, I.E.F.S. 7 p, Progresul 7 p, Va­gonul Arad 6 p, Voinţa Cluj 5 p, Politehnica Cluj 4 p, Gri­­şul Oradea 3 p şi G.S.M. Cluj 1 p. (Continuare in pas. (­i-a) Judeţul Mureş. Judeţ cu recunoscute tra­diţii sportive. Aici, viaţa sportivă pulsează, dar oamenii o doresc mai vie, mai in­tensă. Cel chemat sa realizeze acest de­ziderat este organul sportiv, în principal, a cărui activitate trebuie sa devină efi­cientă, practică, eliberată de complexul şi povara formalismului datăriilor confrun­­tei, obiectivele concrete şi de mare res­ponsabilitate stabilite atunci se cer a fi rezolvate operativ, ritmic. Perioadele de tatonare şi de proiecte n-au rost. Timpul trece. Să sperăm că în lunile ce vor urma vom consemna — la faţa locului — că tot mai multe din obiectivele ce s-au propus in martie, la conferinţă, vor deveni fapte pe meleagurile mureşene Vasile Sosariu (Dinamo), com­ponent al echipei României Săptămina viitoare, la Cluj! ROMÂNIA - ITALIA LA GIMNASTICA MASCULINĂ • La Sibiu, se intilnesc, la 19 iunie, echipele feminine ale României şi Ungariei Finalile campionatelor na­ţionale de gimnastică pe e­­chipe disputate în Capitală şi în Oraşul Gh. Gheorghiu- Dej, au fost doar un prolog al­­bogatului sezon competi­­ţional în care au păşit frun­taşii gimnasticii noastre. Luna iunie continuă seria marilor competiţii cu două confrun­tări internaţionale în care sunt angajate echipele reprezenta­tive ale ţării. Pentru gimnaşti examenul îl constituie meciul cu selecţionata I­taliei, în frunte cu proaspătul campion european, Giovanni­­ Carmi­­nucci, întîlnirea va avea loc la Cluj în ziua de 12 iunie. O săptămînă mai tîrziu, o­­raşul Sibiu va fi gazda unui alt meci interţări. De data aceasta este rindul gimnas­telor din selecţionata noastră naţională, care le vor avea ca adversare pe componen­tele echipei R. P. Ungare, în­tr-o accentuată revenire de formă la ultimele apariţii in­ternaţionale. Protocolul am­belor întîlniri prevede numai exerciţii liber alese. In ce priveşte activitatea internă, luna iunie reţine a­­tenţia prin : finala liceelor (Constanţa, 13 iunie) şi cam­pionatul naţional pentru co­pii (categoriile a IV-a şi a­­ III-a) ; 18 iunie — gimnasti­că modernă, 19—20 iunie — gimnastică sportivă fete ; 21 iunie — gimnastică sportiva băieţi.

Next