Sportul, iulie 1971 (Anul 27, nr. 6741-6771)

1971-07-01 / 1307. (6741). numărul

VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU έN FINLANDA ! La Începutul, celei de-a doua zile a vizitei Bala în Finlanda, preşedintele Consi­liului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parlamentu­lui, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem finlandez. La­ intrarea în Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de p­reşedintele Parlamentului,­­ Rafael Paasio, liderul Parti­dului­­ Social-Democrat, de­­prim-vicepreşedintele Johan­­■nes Virolainen şi de alţi înalţi reprezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii co­misiilor Parlamentului. Exprimindu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasio a adresat preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu, celor­lalţi oaspeţi, o caldă urare de bun venit. In continuare, Rafael Paa­sio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, sub­liniind rolul şi importantele sale atribuţii în viaţa politia­că a ţării. A răspuns tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Oaspeţii români vizitează apoi clădirea Parlamentului. La încheierea vizitei, pre­şedintele Parlamentului, Ra­fael Paasio, exprimă încă o dată calda mulţumiri pentru onoarea de a fi primit vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu. In dimineaţa zilei de 30 iunie, la Palatul prezidenţial din Helsinki au avut loc con­vorbiri oficiale între preşedin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşe­dintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la con­vorbiri au participat: Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construc­ţiilor de maşini, Mircea Bălă­­nescu, ambasadorul Republi­cii Socialiste România la Hel­sinki, Constantin Mitea, con­silier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Ex­terne. Din partea finlandeză, au participat: Ahti Harjalainen primul ministru, Vaino Les­­kinen, ministrul afacerilor ex­terne, Richard Totterman, se­cretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, şeful Direc­ţiei politice din M.A.E., Pentti Uusivirta, şeful Direcţiei co­merţului exterior­­din M.A.E., Kaarlo Veikko Makelă, am­basadorul Finlandei la Bucu­reşti. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluţia pozi­tivă pe care o cunosc rela­ţiile multilaterale româno­­finlandeze, a fost relevată dorinţa ambelor părţi de a dezvolta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieţii in­ternaţionale actuale. Convorbirile s-au desfăşu­rat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă şi în­ţelegere reciprocă. PARTIDUL-O CĂLĂUZĂ IUBITA ŞI URMATĂ DE NOI TOŢI! DOVADA MARELUI PRESTIGIU AL ROMÂNIEI SOCIALISTE Alături de toţi cetăţenii patriei noastre, sportivii ^ şi activiştii sportivi ai munici­piului Bucureşti au urmărit cu un profund sentiment de satisfacţie toate etapele vizi­tei delegaţiei noastre­ de partid şi de stat, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ţările socialiste din Asia. Noi vedem în această vizită un nou act al politicii exter­ne, consecvent marxist-leni­­niste, a partidului şi statului nostru, prin care poporul ro­­mân îşi aduce o contribuţie importantă la marea cauză a întăririi unităţii ţârilor so­cialiste, la lupta antiimperia­­listă a popoarelor, la apărarea păcii. Entuziasmul cu care au fost ■pi­imit, pretutindeni, de către oamenii muncii, reprezentan­ţii României, stima şi atenţia cu care au fost înconjuraţi, ilustrează şi confirmă justeţea politicii partidului şi statului nostru, constituie o nouă do­vadă a imensului prestigiu de care se bucură in lume România socialistă, pentru rolul deosebit de activ şi de constructiv pe care îl joacă în viaţa politică internaţio­nală. In numele tuturor sporti­vilor şi activiştilor sportivi ai Am avut fericitul prilej ca — după mari victorii inter­naţionale — împreună cu alţi sportivi, să fim primiţi de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, felicitaţi, sfătuiţi, să ne în­treţinem cu domnia-sa. Dintre multiplele calităţi pe care le însumează acest om cu totul ales, una mi se pare cea mai pregnantă. A pasă-nca pe care o pune secretarul ge­neral al partidului în tot ceea ce face, perseverenţa cu care duce la îndeplinire tot ceea ce şi-a propus, întreaga activitate a con-Capitalei, ne exprimăm profundul ataşament faţă de politica partidului şi statului nostru, care corespunde întru totul intereselor vitale ale poporului român pe drumul ferm către culmile progresu­lui şi ale civilizaţiei. TUDOR VASILE preşedintele Consiliului mu­nicipal Bucureşti pentru edu­caţie fizică şi sport ducătorului nostru Se desfă­şoară sub amprenta unei deo­sebite vibraţii sufleteşti, pe care ştie s-o transmită şi ce­lor din jur, mobilizîndu-i. Urmărind istorica vizită a delegaţiei române în ţările socialiste ale Asiei, studiind magistralele discursuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, documentar" adoptata după, convorbiri sincere şi priete­neşti, am văzut cu cită stără­ruinţă transpune în viaţă secretarul general politica partidului nostru. Este o po­litică realistă, constructivă, îndreptată spre binele po­porului, care urmăreşte, pe toate planurile, scopuri no­bile şi generoase. Exprimîndu-ne deplina a­­deziune la activitatea des­făşurată de delegaţia ro­mână, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cursul vizitei din Asia, asigurăm partidul că nu ne vom cruţa forţele pentru a traduce în fapte toate cele înscrise în planu­rile și proiectele noastre de viitor. ing. LIA MANOLIU maestră emerită a sportului, campioană olimpică SCOPURI NOBILE SI GENEROASE ÎNTREAGA NOASTRĂ ADEZIUNE ENTUZIASTĂ Activitatea desfăşurată de­ovarăşul Nicolae Ceauşescu in­runtea delegaţiei române, prin ungă călătorie în ţările socia­liste ale Extremului Orient, reprezintă, pe plan mondial, unul dintre cele mai strălucite acte de politică externă ale acestor ani. Presa, dar — mai cu seamă — televizorul ne-au purtat in atmosfera entuziasmului vi­brant cu care popoarele ţărilor vizitate i-au intimpinat pe înalţii soli ai României socia­liste. Această primire, de o cordialitate rar intilnită, acest ocean de bucurie care fremăta pretutindeni pe unde au păşit tovarăşul Nicolae Ceauşescu, soţia sa Elena Ceauşescu şi colaboratorii preşedintelui, nu sunt numai expresia tradiţiona­lei ospitalităţi asiatice. Ele au sensuri mult mai adinei, ilustrind acordul deplin al maselor de cetăţeni cu mesa­jul pe care-l purtau cu ei dis­tinşii oaspeţi, asentimentul la ideile pe care tovarăşul Ceauşescu le-a exprimat în cuvîntările sale, in convorbi­rile oficiale purtate, in discu­ţiile amicale cu oamenii mun­cii de acolo. Pledind pentru unitatea ţări­lor socialiste şi a mişcării co­muniste şi muncitoreşti inter­naţionale, pentru solidaritate în lupta împotriva imperialis­mului, cuvintele secretarului general al Partidului Comunist Român au mers la inima oa­menilor. Na încape îndoială că viitorul apropiat ne va arăta roadele a­cestei mari acţiuni, caracterul ei pozitiv şi fertil, la care sp­ortivii işi dau întrea­ga lor leziune entuziastă. IHIH7 mae lotului Recen de parte în ţările a demo: felul în în frunt Ceauşes idealuri ţie dint pentru muniste profund tici pro­dul şi depune tru a ci ei. Activi această nostru Nicolae FLAMAROPOL ru al sportului antrenorul naţional de hochei SERVIND IDEALURILE CELE MAI DRAGI OMENIRI! , vizită a delegaţiei şi guvernamentale socialiste din Asia strat încă o dată :are partidul nostru, cu tovarăşul Nicolae­­, militează pentru de prietenie şi fră­­ţările socialiste, uitatea mişcării co­­mondiale. Sîntem ataşaţi acestei pol­­­ovate de către parti­­dajul nostru şi vom oate eforturile pen­­ttribui la înfăptuirea îtea desfăşurată în izită de către iubitul onducător, tovarăşul Ceauşescu, are girul întregului popor român, este apreciată şi admirată de că­tre opinia publică de pretu­tindeni, pentru că ea serveşte în mod nemijlocit idealurile cele mai dragi omenirii — socialismul, pacea şi înţele­gerea între popoare. Noi, comuniştii români, sîntem mîndri că la cîrma patriei noastre socialiste, în fruntea partidului, îl avem pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care îşi dedică întreaga viaţă intereselor naţiunii, victoriei socialismului. ION POP preşedintele Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport Maramureş PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, TINIȚI-VA ! Concursul internaţional de pentatlon modern Pentatlonistul sovietic V. Şiliahin cu Bicaz­îrţ, timpul probei de călărie, la sfîrşitul căreia a obţinut punctajul maxim. Foto : V. BAGEAC ŞILIAHIN (U.R.S.S.) punctaj maxim la călărie Pentatlonişti din şase ţări (Bulgaria, Cehoslovacia, Fran­ţa, S.U.A., U.R.S.S. şi Româ­nia) s-au prezentat, ieri dimi­neaţă, la baza hipică din Ca­lea Plevnei In prima zi s-a desfăşurat manşa I a probei de călărie, la care au participat (în două serii) cite trei sportivi din fie­care ţară, urmind ca azi să evolueze ultimii concurenţi şi întreaga echipă a S.U.A., care a sosit cu o zi întîrziere. Par­ticipanţii au avut de trecut peste dificultăţile unui par­curs de 800 m cu 17 obstacole, iar pentru realizarea puncta­jului maxim (1100 p) era ne­cesar să se înregistreze un timp de cel mult 1:40,0 fără nici o penalizare. Singurul care a reusit sa ii­ depaneasca t'oail cwilajjide pentru a primi punctajul ma­­­xim a fost sovieticul V. LIAHIN, cu calul Bicaz (timp 1:38,7). In apropierea învingă­torului s-au plasat Emanoil Azm­anov (Bulgaria) şi Jan Bartu (Cehoslovacia) — 1065 p. Dintre pentatloniştii români cel mai bun punctaj a fost obţinut de Florin Mureşanu, din echipa a doua, 1­015 p. Ceilalţi sportivi români au în­registrat următoarele rezulta­te : Ivan Bănet 950 p, Albert Covaci 935 p, Dumitru Spirlea 995 p (România I), Constantin Zamfir 985 p, Alexandru Nagy 660 p (România II). Desigur, un clasament defi­nitiv al probei nu se poate face decit după evoluţia tutu­ror concurenţilor. Totuşi, pînă la aflarea ultimelor rezultate clasamentele au următoarea configurație : INDIVIDUAL : 1. V. SILIAHIN 1 100 p, 2­ 3. E. Azmanov (B) și J. Bartu (C) 1 065 p, 4. F. Mureşanu 1 015 p. . . 7—9. D. Spirlea, P. Salvadori (F), J. Novac (C) 995 p 10—11. C. Zamfir, M. Spiess (F) 935p . ECHIPE : 1. FRANŢA 2 980 p, 2. Ceho­slovacia 2 950 p, 3. U.R.S.S. .2 900 r­, 4 . România I 2 880 5. Bulgaria 2 745 p, 6. Româ­nia H 2 650 p. Azi, de la ora 9,30, continuă la baza hipică proba de călă­rie. Emanuel FÅNTÅNEANU BALCANIADA DE ŞAH La 4 iulie va începe la Atena Balcaniada de şah, competiţie care se reia după o întrerupere de 24 de ani. In vederea participării la a­­ceastă întrecere, echipa noas­tră pleacă astă-seară cu tre­nul spre capitala Greciei. Din lot fac parte, printre alţii, marele maestru Florin Gheor­­ghiu, maeştrii internaţionali Victor Ciocâltea, Theodor Ghi­­ţescu, Dolfi Drimer. A X-a ediţie a Turneului internaţional de lupte al României IERI AU SOSIT PRIMII OASPEŢI • Lotul Ungariei cuprinde luptători reputaţi in arena internaţională în cursul zilei de ieri au sosit primele loturi ale lup­tătorilor oaspeţi care vor participa la Turneul interna­ţional al României. Federa­ţia Ungariei a deplasat la această competiţie mulţi luptători cu reputaţie în arena internaţională. De la greco-romane se detaşează Ferenc Kiss (cat. 100 kg) multiplu campion european, iar de la libere Josef Csatari (cat. 100 kg) medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Ciudad de Mexico şi clasat pe locul II la „euro­penele“ de anul trecut. Lup­tătorii din R.F. a Germaniei au sosit direct la Constanţa. Printre ei se numără bine­cunoscutul Rolf Lacour (cat. 48 kg), campion continental în 1969. Cehoslovacia este re­prezentată de patru concu­renţi la libere, printre care Jan Jankovic (cat. 57 kg) şi Miroslav Musil (cat. 74 kg), iar la greco-romane de trei sportivi, cel mai bun fiind Miroslav Janota (cat. 82 kg). In cursul zilei de astăzi (Continuare în pag. a 4-a) Luptătorii din lotul Ungariei în timpul scurtei escale de la aeroportul Otopeni în zilele de 22 și 23 iulie, la Constanța. MECIUL DINTRE ECHIPELE DE GIMNASTICĂ ALE ROMÂNIEI ŞI S.U.A. Unite ale Americii domină ac­tivitatea competiţională a gimnasticii în luna iulie. Fe­deraţia noastră de speciali­tate a alcătuit programul tur­neului pe care îl vor între­prinde gimnaştii americani în ţara noastră , în zilele de 22 (masculin) şi 23 iulie (femi­nin) — intîlnirile cu selecţio­natele României, în Sala sporturilor din Constanţa; pentru 26 iulie este programat un concurs demonstrativ în Capitală, în sala Floreasca. Meciul amical dintre selec­ţionatele, feminină şi mascu­lină, ale României si Statelor PROIECTE SPORI­IVE PENTRU VACANŢA STUDENŢILOR • Drumeţii in centrele uni­ersitare Iaşi şi Bucureşti • Caravane diclo şi moto-turistice a intîlnirii cu frumuseţile Deltei şi ale Litoralului 1 iulie. De astăzi, pînă la 1 octombrie, studenţimea din ţara noastră se află in ma­rea vacanţă de odihnă. Locul amfiteatrelor, biblio­tecilor, laboratoarelor, al să­lilor de seminarii este luat acum de plaja însorită a Mării Negre, de corturile, vi­lele şi cabanele amplasate în cele mai pitoreşti zone mon­tane ale ţării. Vacanţa studenţească 1971 va avea, ca şi în anii prece­denţi, o importantă pondere sportivă, mii şi mii de stu­denţi urmind să-şi petreacă o parte din zile în excursii, d­rumeţii, tabere, in care e­­xercitiul fizic, activităţile sportive se vor situa pe pri­mul plan. Dintre numeroasele proiecte in curs de materializare, vom prezenta citeva ce ni se par mai deosebite, în care bucu­riile vacanţei vor fi împle­tite cu noi cunoştinţe, cu noi învăţăminte. DRUMEŢII MONTANE... Este vorba de excursii care­­cgî­n v­îmbii cel­or de Ki zate­­ din fe tei caracterul turistic cu tiv. Durata lor va fi ile şi vor fi organi­­centrele universitare ureşti şi Iaşi. Finali­zarea acestor excursii va fi încununată prin intîlniri la punct fix în Paring, Moldo­­veanu şi Ineu. TICA STUDENŢEASCĂ... Centrul universitar al Capi- Paul IOVAN CARAVANA CICLO-TURIS­(Continuare in pag. a 2-a! fpti i­ . ..t :« a X;' întrecerii* de idre se înscriu printre activităţile de vacanţă ale studenţilor ZIAR Al CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ANUL XXVI — Nr. 1307 (6741) 4 PAGINI 30 BANI Joi 1 iulie 1971 Pe marginea deciziilor F. R. Fotbal PURITATEA ÎNTRECERII SPORTIVE TREBUIE APĂRATĂ! Din ziarul nostru de ieri, cititorii au aflat despre mă­surile cu caracter disciplinar luate de Biroul Federaţiei române de fotbal, în urma săvîrşirii unor fapte care încalcă grav etica sportivă şi morala cetăţenească. Forul de conducere al fotba­lului nostru a fost pus în situaţia de a interveni cu hotărîre pentru îndepărtarea unor practici care nu au ce căuta în viaţa noastră fot­balistică. A fost o interven­ţie promptă, pe care opinia publică nu poate decît s-o salute, deşi raza ei de acţiu­ne este limitată, în timp ce şirul abaterilor, al faptelor reprobabile, al aranjamente­lor de culise, evidente sau mai puţin evidente, este, din nefericire, mult mai mare. Asupra necesităţii luării unor astfel de măsuri, nu mai poate încăpea nici cea mai mică discuţie, iar dacă ele nu sînt atotcuprinzătoare — şi poate prea blînde —, aceasta se datoreşte dificul­tăţilor pe care le ridică fie­care caz în parte, barajului fi­resc care se interpune între bănuieli şi certitudini, aces­tea din urmă avînd mai mult sprijinul logicii, decît al probelor materiale absolute. Nicicind, proverbul „ho­ţul cu un păcat şi păguba­şul cu zece“ nu ni s-a părut mai potrivit decît în finalul campionatelor de anul aces­ta, cînd multe rezultate au stat sub semnul întrebării, cînd deznodămîntul unor partide a fost aproape una­nim anticipat. Surprizele în fotbal nu sînt o... surpriză. Ele au, de multe ori, şi un rol pozitiv, întreţinînd in­certitudinea în campionat, creînd speranţe, dovedind că fotbalul este sportul tuturor posibilităţilor, sportul în care nu se poate vorbi de victorii sau de Infringed si­gure. Dar a accepta, în nu­mele elementului-surpriză, frecvent în fotbal, avalanșa de rezultate îndoielnice din Jock BERARIU (Continuare in pap. a 3-a) FINALA „CUPEI ROMÂNIEI“ SE VA JUCA PE STADIONUL „23 AUGUST“ Finala celei de-a 34-a ediţii a „Cupei României" la fotbal se va disputa pe stadionul 23 August. I.E.A.R.S. ne informează că lucrările de instalaţie a nocturnei sunt în plină desfăşurare şi roagă — pe această cale — publicul spectator să respecte căile de acces spre sta­dion. Intrările de la tribune au fost blocate, specta­torii, avînd acces pe la peluze, prin şos. Iancului şi Bulevardul Muncii. Reamintim că in deschidere la meciul Steaua — Dinamo se va disputa finala campionatului naţional al juniorilor şi şcolarilor, intre echipele Petrolul Plo­ieşti, şi Şcoala sportivă Sibiu. S-au pus în vînzare biletele care au preţ unic. , incepind de vineri, la Dinamo CUPA ZIARULUI MULT­U VELODROM Cea de a doua ediţie a „Cupei ziarului SPORTUL“ începe mîine după amiază pe velodromul Dinamo din Capitală. La startul celor 9 probe vor fi prezenţi pistarzi fruntaşi din Bulgaria, Ce­hoslovacia, Ungaria şi Ro­mânia, în rîndurile cărora se află numeroşi ciclişti dornici să-şi confirme valoarea, să obţină în acest fel opţiuni pentru campionatele mondia­le de la Zürich şi, in per­spectivă, pentru J.O. de la München. „Cupa ziarului SPORTUL“ va fi oferită învingătorului din proba de 1 000 m cu start de pe loc. Această probă, ca şi cele de urmărire (indi­viduală şi pe echipe), inte­resează în mod deosebit spe­cialiştii velodromului, deoa­rece ele se află pe programul C.M. şi J.O. Cu intermitenţele impuse de... ploaie, reprezentanţii României (St. Laibner, M. Ioniţa, Fl. Negoescu, P. Do­lofan, G. Negoescu, P. Soare, C. Gonţea şi M. Ferfelea) se pregătesc asiduu pe pista ve­lodromului Dinamo sub su­pravegherea antrenorilor Mircea Mihăilescu şi Con­stantin Voicu (Iulian Goci­­man însoţeşte tinerele spe­ranţe în concursul de la Sofia). De astăzi vor intra pe Dinamo , pentru acomo­dare — şi sportivii din Ce­hoslovacia (sosiţi ieri după amiază în Capitală), precum şi cei din Bulgaria şi Un­garia (aşteptaţi in cursul di­mineţii de astăzi să sosească cu trenul). Programul celor trei reu­niuni este următorul : vineri, de la ora 16 — viteză (sis­tem eliminatoriu), urmărire individuală şi eliminare (la două ture) ; sâmbătă, de la ora 16—1 000 m cu start de pe loc, cursa italiană şi cursa americană (100 de ture cu sprint la 5 ture) ; duminică, de la ora D — viteză (sistem turneu, urmărire pe echipe) şi cursa cu adiţiune de puţicte.

Next