Sportul, iulie 1971 (Anul 27, nr. 6741-6771)

1971-07-22 / nr. 6762

Nr. 6762 Azi, F. C. ARGEŞ (locul IX) ECHIPA CU UN PICIOR DE OŢEL » (ACASĂ) ŞI UNUL DE LUT­E. Dacă Petrolul a avut un tur ne­aşteptat de puternic şi un retur catastrofal, F.C. Argeş a evoluat pe traiectorii inverse: prima par­te a campionatului a încheiat-o pe locul 12, doar cu 13 puncte, în ve­cinătatea zonei de retrogradare, ca apoi să încheie returul cu o zes­tre de 17 puncte, doar cu un punct mai puţin decît Steaua, cea mai bine cotată în această parte a campionatului. Şi totuşi, în ciuda acestei reve­niri, propulsată, desigur, şi de a­­meninţarea retrogradării, echipa piteşteană n-a lăsat nici ■ un mo­ment impresia că şi-a găsit ca­denţa. Chiar în retur, cînd acu­mulările au fost evidente, F. C. Argeş a înregistrat două înfrîn­­geri de proporţii : 1-5 cu Steaua şi 1-6 cu U.T.A. De fapt, aceste scoruri, ca şi bilanţul echipei, a­­rată discrepanţa flagrantă dintre evoluţia pe teren propriu şi cea în meciurile susţinute în depla­sare : acasă — 15 10 4 1 ; afară — 15 1 4 10. Adică, simetrie în sens invers ! Dincolo însă de amă­nuntul statistic, rămîne faptul că echipa piteşteană n-a reuşit să cîştige decît un singur meci în deplasare. Şi cum o axiomă a fot­balului spune că reala putere a unei formaţii se vădeşte în depla­sare, este evident că F.C. Argeş s-a prezentat în acest campionat cu un picior de oţel (meciurile pe teren propriu) şi unul de lut (cele din plesare). Apărarea. La situaţia specială mai sus menţionată a echipei a contribuit, în special, indecizia şi uneori neseriozitatea apărării (44 de goluri primite, doar cu două mai puţin decît deţinătorii „lan­ternei roşii“, feroviarii timişoreni) în ciuda faptului că axul central a fost deţinut de un cuplu consi­derat redutabil şi solicitat la lo­tul olimpic : Oleanu—Vlad. Bine­înţeles că nu poate fi uitat, în a­­cest sens, portarul Niculescu, a cărui bună medie generală a com­portării, ascunde ,totuşi, marile oscilaţii de randament de la un meci la altul. Pigulea a fost în ascendenţă, pe cale să dobîndeas­că armele necesare postului de fundaş lateral, în timp ce Ivan II, de la care se aştepta mult, a fost handicapat la un accident. MIJLOCAŞI. Compartimentul cel mai numeros al clubului piteştean (7 jucători), alături de consacraţii Prepurgel, Marian Popescu, Ştefă­nescu şi Circiumărescu, apărînd Roşu, D. Ştefan şi Dobrescu. To­tuşi, mulţi chemaţi, puţini aleşi, pentru că în afara lui Marian Popescu, care a avut un retur foarte bun, ceilalţi n-au dat ran­damentul scontat, (Prepurgel, de pildă, şuier de temut, n-a înscris decît un gol), chiar dacă în zona lor a fost plasat drept sprijin de multe ori, şi Dobrin. ATACANŢI. Speranţele în alcă­tuirea unui cuplu de atacanţi cen­trali redutabili, Iancu — Frăţilă , s-au transformat,­­ cu timpul, în insatisfacţie, cei doi ajungînd să joace unul în locul celuilalt. Nu se poate spune însă că Frăţilă nu şi-a făcut datoria, el redobîndin­­du-şi apetitul golului, fiind golge­­terul formaţiei. Despre extreme, e greu de vorbit pentru că Radu şi Jercan s-au înscris în acest campionat pe o curbă descenden­tă ca potenţial de joc, ca incisi­vitate. Mediile notelor lor sunt şi ele edificatoare, fiind cele mai scăzute dintre titulari. Dobrin, ca întotdeauna în ultimii ani, a con­stituit simbolul echipei, cu plu­surile şi minusurile sale, oscilînd între răspundere şi comoditate, poftă de joc şi plictis, totul sub semnul unui talent autentic, ne­servit de o dăruire deplină pentru soarta echipei. Paul SLAVESCU Media notelor­­ 6,83 Jucători folosiţi : 21. Portari : Niculescu (23 meciuri — media notelor 7,40), Aridu (7 — 7,00), Vintila (1 — 5,00). Fundaşi : Pigurea (30 — 7,20), Olteanu (26 — 7,96), Vlad (30 — 7,33), Ivan II (23 — 6,46), Crăciunescu (7 — 6,50). Mijlocaşi: Prepurgel (26 — 6,40), Ştefănescu (6 — 0,60), Roşu (23 — 6,31), Circiumărescu (4 — 5,00), Dobrescu (5 — 5,40), D. Ştefan (13 — 5,75), M. Popescu (19 — 7,11). Atacanţi : Radu (26 — 6,00), Dobrin (24 — 7,41), Frăţilă (23 — 6,32), Jercan (29 — 6,27), Iancu (16 — 6,66), Ciolan (4 — 6,66). Golgeterii echipei : Fraţilă (13), Radu (8), Dobrin (4), M. Popescu (3), Jercan (3), Iancu (3), Roşu (2), Pigulea (2), ştefănescu (1), Prepurgel (1). A cîştigat 4 puncte la C.F.R. Timişoara. A pierdut 4 puncte la Steagul roşu. Antrenori : TITUS OZON — TUDOR DIMA. Nimic n-a lăsat să se întrevadă în meciul de la Piteşti (4—1) — din care aveţi o imagine —, „sincopa“ din retur cînd F.C. Argeş a pierdut cu 6—1 la Arad ! Diagrama comportării UNIVERSITATEA CRAIOVA­­ in Franţa Azi, urmează să plece in Franţa, la Nisa, echipa de fotbal Universitatea Craiova care va participa — alături de selecţionata studenţească a Franţei, for­maţia Monaco şi, o reprezentativă locală — la un tradiţional turneu internaţional studenţesc care începe in ziua de 26 iulie. In privinţa lotului care face deplasa­rea, antrenorii Gh. Nuţescu şi C. Deliu (Constantin Cernăianu, noul antrenor al Universităţii, nu poate pleca, fiind re­ţinut la cursul de antrenori al federa­ţiei) ne-au indicat 3 nume noi — Pirvu, venit de la Metalul Tirgovişte, Mindoaga (fost la F.C. Caracal) şi Ciofirlan (fost la Metalul Aiud, internaţional de ju­niori), ultimii fiind proaspeţi studenţi in Bănie, şi unul... mai puţin — Smaran­­dache, care va juca, probabil, in viito­rul sezon la Crişul Oradea. Echipa craioveană va reveni în țară la 5 august. George DINU — coresp. Sportul Petrolul se pregăteşte să... „erupă“ (Urmare din pag. 1) — Ce aşteptaţi de la această perioadă de pregătire ? — Aşteptăm din partea jucăto­rilor un angajament total in pri­vinţa realizării sarcinilor şi obiec­tivelor. Numai aşa putem egala valoarea unor echipe. — Intr-un fel, aţi aruncat mănuşa adversarilor ! Î În primul rînd, am aruncat-o jucătorilor mei. „Mănuşa a fost aruncată" pen­tru dimineţile săptăminii viitoare cind Petrolul va începe şi antre­namentele tehnice, cu mingea, pe stadionul Tractorul din Braşov. După-amiezele aceloraşi zile vor fi trăite tot pe pantele de lingă mo­telul Timiş, pante ce coboară par­că din ceruri. ...Discutăm despre echipă. „Exi­stă un schelet de echipă“, zice Oană, deşi înţeleg că nu şi-a exte­riorizat intrutotul gîndul. „Ca să aspirăm la un loc superior tre­buie completat acest schelet de echipă“, intervine Bindea.­ ,îl vom completa!“, conchide antrenorul plin. — Cu cine 7­0,­ ■2-"p. 171 .v.t" — Să nu vă aşteptaţi la „nume" Achiziţiile noastre sunt Moldovan (Gaz metan Mediaş) Harapu (Fla­căra Moreni) şi Florea (C.S.M. Re­şiţa) a cărui carantină de un an a expirat, plus Dobre, Cremer şi Toader, din echipa de juniori „marea învinsă“ din finală. De­altfel, noi n-am reuşit niciodată să aducem „nume". — Şi fără nume — intervine Dridea — poate exista o echipă mare. Petrolul, campioana din ’58—’59, U.T.A acum doi ani... — Chiar dacă nu avem cine ştie ce nume, sunt mai optimist ca niciodată în privinţa echipei. Vorbise cu atîta optimism omul care a încercat, de fiecare dată cind istoria echipei a cerut-o, re­construcţia Petrolului (proces atît de dificil) deşi unii n-au mai avut la un moment dat încredere şi răbdare. Era Ilie Oană, cel care a refuzat atitea oferte, pentru Pe­trolul pe care-l iubeşte cu atîta patimă.. ...Dintre jucători, am ales pen­tru acest reportaj trei oameni. Şi nu aşa la intimplare. Mocanu, că­pitanul echipei, Grozea, marele talent (stopat de el însuşi) al echi­pei şi Moldovan, necunoscutul care ar putea să devină „panche­­rul“ Petrolului, dacă ne gindim că a inscris 14 goluri in ultimul campionat la o echipă din perife­ria diviziei B, întrebarea a fost pentru toţi trei: — Cu ce gînduri aţi început perioada aceasta de pregătire ? Mocanu vorbeşte despre naţio­nală şi despre oboseala Petrolului, din finalul campionatului Spune că nu se va mai repeta, totul de­pinde de fiecare jucător Nu vrea să facă afirmaţii gratuite stă şi cântăreşte bine­­cuvintele. „Sper să readucem Petrolul la locul care-i este cuvenit !“ A­şa a spus căpita­nul formaţiei ploieştene ..­­Simpaticul Grozea a făcut poate cel mai serios legămint. „Vreau­ să­ mă pregătesc mult mai bine decit pină acum. Nu-s mulţumit de mine. Trebuie să fiu mai se­rios in joc, să glumesc mai puţin cu mingea, să joc pentru echipă. Numai aşa voi reveni in naţională­­şi voi contribui şi eu ca Petrolul să termine pe un loc bun. De la 5 in sus“. — Să ştii că apari in ziar! — a glumit Dridea. — Chiar vreau să apară anga­jamentul meu. Ea 26 de ani şi ju­mătate, e timpul să revin in na­ţională. Nou­ venit, Moldovan, acum pa­tru ani pe la ,,tineretul“ lui A.S.A. Tg Mureş, e puţin solubil, dar la cei 24 de ani ai săi gindeşte şi pare că ştie ce vrea. I-am reţinut doar ultimele cuvinte: „Am venit la Petrolul hotărit să nu fac tuşă /“ Carevasăzică, Petrolul se pregăteşte să mai lanseze un­­nume. ...In liniştea sălbatecă de la mo­telul Timiş, acolo unde norii min­­giie înălţimile, se pune la cale ceva. Fără zgomot, dar cu multă ambiţie. De mult n-a mai erupt Petrolul!... BOC VA JUCA LA RAPID Antrenorul Marin Bărbulescu ne-a comunicat că jucătorul Ale­xandru Boc — avînd dezlegare — a semnat ieri pentru Rapid. El va juca deci, în campionatul viitor, în formația feroviară. BOXUL CLUJEAN LA ORA ANALIZEI (Urmare din pag. 1) Coroianu (de la Satu Mare), Furcu şi Anghel (Reşiţa), Peteanu (Voin­ţa Cluj) ş.a. Antrenorul n-are po­sibilitatea să închidă uşa boxeri­lor lipsiţi de tehnicitate, deşi ar f­ace-o cu plăcere. „Conducerea a­­sociaţiei — afirmă Mihalic, cu pă­rere de rău — îmi cerc ca intr-un an şi jumătate, cit timp stau bă­ieţii la mine, să-i pregătesc un aşa fel incit să obţină rezultate cit mai bune. Celor ale căror cunoş­tinţe tehnice sunt acceptabile, în­cerc să le îmbunătăţesc, prin re­petări continue, procedeele de a­­părare şi atac. Nu-i tratez cu ace­eaşi atenţie pe boxerii rudimen­tari, deoarece consider că-mi pierd timpul. Nu schimb nici unuia sti­lul de luptă, pentru că n-am vre­mea necesară, dar ii corectez. Pre­dau foarte multă tehnică, atît teo­retic, cit şi practic, lecţiile la mă­nuşi şi lupta condiţională fiind nelipsite de la antrenamente". Fireşte că în condiţiile sălii A.S.A., unde sportivii sunt, ca să spunem aşa, în trecere, rezultate mari nu pot fi obţinute. Cu toate acestea, Iosif Mihalic a reuşit să plaseze pe orbita boxerilor de perspectivă, cîţiva tineri care s-au şi afirmat. La zonele de seniori, Alexandru Tîrboi a realizat o par­tidă foarte bună cu dinamovistul Ion Covaci, fiind învins greu de acesta, cu 2-1. Ion Creţu, Ionel Ciocoi şi Al. Coroianu au fost se­lecţionaţi anul trecut în lotul na­ţional de tineret. Şi aceasta, da­torită stilului corect de luptă, acu­­rateţii boxului prestat de aceşti băieţi. Mihalic nu acceptă să ur­ce între corzi bătăuşi. Ne amin­tim de maniera elegantă în care a evoluat elevul său, Vasile Kiss, la ultimele campionate naţionale. Cei care nu-i dau ascultare (cum s-a întîmplat cu boxerii Kisvadai şi Parpală) sunt excluşi din sala de box. Discutăm în continuare despre viitorul boxului clujean.­ Tînărul antrenor conduce de un an, îm­preună cu colegul său mai tînăr Secţia de box a clubului sportiv muncitoresc Cluj este supusă pe­riodic analizei activităţii. „Nu fa­cem analize de dragul analizelor, ne spune tov. Simion Kézdi, pre­şedintele clubului, dar în cazul boxului, discutarea în amănunt a muncii antrenorilor şi sportivilor e foarte necesară. Aceasta, pentru că de cîţiva ani, secţia noastră de box ne cam dă bătaie de cap“. Ne aflăm de cîteva ore în mij­locul tehnicienilor clubului. Munca şi rezultatele antrenorilor sunt ana­lizate pe toate feţele, tonul critic este adesea prezent în luările de cuvînt. Trei aspecte sint discutate in special : SELECŢIA, EDUCAŢIA SPORTIVILOR ŞI A ANTRENO­RILOR, MUNCA CU JUNIORII. Ne surprinde, la început, faptul că deşi clubul are anul acesta trei campioni naţionali de juniori (R. Cosma, I. Boancă — antrenor I. Chendreanu, M. Nagy — antrenor Vasile Boga, centrul de juniori de pe lingă C.J.E.F.S. Aci, satisfac­ţiile şi speranţele sunt mari. O seamă de juniori, printre care Al. But, I. Hertz, Al. Mureşan, L. Mă­­jer s-au şi afirmat, la ediţia pre­cedentă şi în campionatele naţio­­nale de anul acesta. Pepiniera centrului se află la grupul şcolar Tehnofrig, unde antrenorul găseşte sprijin efectiv la ing. I. Mihalcea, directorul şcolii. P. Ambruş), totuşi in activitatea secţiei sunt subliniate şi destule neajunsuri. Pe parcurs, aveam să constatăm că exigenţa conducerii clubului faţă de activitatea an­trenorilor e fermă şi justificată. Criticile sunt îndreptate, mărturi­sim cu suprindere, îndeosebi asu­­­pra antrenorului Florea Stanomir, care — finind seama de opiniile exprimate — cam de mulţi ani nu se mai ocupă cu aceeaşi pa­siune de activitatea secţiei. Nimeni nu pune la îndoială capacitatea ar­tenorului, verificată de-a lun­gul multor ani, discuţiile referin-Vizita la secţia de box a asocia­ţiei sportive Voinţa Cluj ne-a fă­cut o deosebită plăcere. In sala de sport a unei şcoli generale, antre­norul Eugen Douda şi-a amenajat un splendid loc de pregătire pentru elevii săi. O sală cochetă, du­se însă la delăsarea, apatia ob­servată în munca acestui tehnician. Arătam mai sus că trei pugilişti juniori ai clubului au îmbrăcat anul acesta tricoul de campioni. Dar doi dintre ei aparţin antre­norului Chendreanu, dat ca exem­plu de seriozitate, de punctuali­tate în sală. Al treilea este pro­dusul antrenorului Ambrus, cu toate că el nu e angajat al clu­bului, ci e plătit cu ora. în schimb, în sala antrenorului de la care se aşteaptă mai mult (in spe­ţă, Florea Stanomir) îşi face loc, nu de puţine ori, indisciplina, sportivii lipsind de la pregătire sau venind cu întîrziere, întrucit ei văd că şi antrenorul le dă, une­ori, astfel de „exemple“. De alt­fel, după cum avea să ne spună, ulterior, şi secretarul general al F. R. Box, Cr. Petroşeneanu, an­trenorul Stanomir n-a fost scutit de critici severe nici de conduce­rea federaţiei. A fost combătută energic inten­ţia exprimată de unii antrenori de a aduce la Cluj boxeri formaţi in alte oraşe, deoarece, susţineau ei, „şi în alte localităţi se proce­dează la fel“, subliniindu-se, tot­odată, necesitatea de a se face o adevărată muncă de selecţie, de a căuta cu mai multă pasiune prin­tre tinerii din şcolile geneale, pro­fesionale, din licee. „Decrete“ de a se apuce juniori în săli nu pot fi date, şi acest lucru se pare că antrenorii de la C.S.M. încă nu l-au înţeles îndeajuns. strălucitor de curată, dotată cu a­­paratură corespunzătoare, găzdu­ieşte antrenamentele unui număr de peste 20 de pugilişti seniori, ju­niori şi copii, in rîndul seniorilor i-am găsit pe Otto Anderco şi La­­dislau Mathe, calificaţi în finalele campionatelor republicane din a­­cest an. Intre juniori l-ara recu­noscut pe campionul naţional la cea mai uşoară categorie. Alexan­dru Turei, unul dintre pugiliştii care la finalele naţionale de la Cluj a impresionat prin stilul său curat de luptă şi prin tehnica sa superioară. Cerînd relaţii despre activitatea pugilistică a acestui tî­­năr în vîrstă de aproape 18 ani, am aflat că el practică boxul, în sala Voinţa, de 5 ani ! Intr-un colţ­ al sălii, un grup de copii in vîrstă de 12—13 ani primeau pri­mele indicaţii tehnice de la in­structorul voluntar, Iosif Ambruş. ..Anul acesta am avut rezultate mai slabe la campionatele de ju­niori... In plin program de pregă­tire am rămas fără sală, aproape două luni de zile — ne-a mărtu­risit antrenorul care l-a adus pa firmamentul boxului pe Iosif Miha­­lie. Altfel, cred că am fi avut un cuvint mai greu de spus la între­cerile juniorilor“. Tot aici am găsit şi explicaţia succeselor antrenorului Douda pe linia creşterii tinerilor pugilişti Tinerii în vîrstă de 16 ani nu mai sunt primiţi în secţie. La Voinţa Cluj, instruirea juniorilor începe — aşa cum se cuvine — de timpu­riu. Copiii sunt iniţiaţi în tainele boxului încă de la vîrstă de 12—13 ani aşa încît, la 15 ani, atunci cînd au voie să participe la com­petiţii, ei au deja o experienţă de cîţiva ani. La încheierea antre­namentului am urmărit un pro­gram de pregătire fizică pentru copii şi juniori, în care erau in­cluse exerciţii la spaliere, gim­nastică pentru dezvoltarea forţei (cu greutăţi corespunzătoare), e­­xerciţii compensative etc. In con­cluzie, un antrenament conform cerinţelor moderne, o pregătire ce poate asigura succesele în pers­pectivă. LA C. S. M. CLUJ Selecţia, educaţia, munca cu juniorii - carenţe In activitatea antrenorilor de box Muncă de calitate la Voinţa ANTRENORII­­ CHEMAŢI SĂ INVEIE DIN NOI Federaţia organizează la Bucu­reşti, în zilele de 26, 27 şi 28 iu­lie, un curs de perfecţionare cu antrenorii şi medicii echipelor di­vizionare A. Au mai fost convo­caţi şi cîţiva antrenori tineri an­gajaţi la echipele de B şi C. In deschidere, invitaţii vor asculta raportul Colegiului central al antrenorilor asupra campionatu­lui naţional, ediţia 1970—71, şi vor fi informaţi asupra principa­lelor probleme dezbătute la Co­locviul antrenorilor organizat de U.E.F.A., în Elveţia. Cursul propriu-zis va fi struc­turat pe două direcţii. Mai întli vor fi tratate aspecte teoretice şi practice de care depinde amelio­rarea continuă a capacităţii de efort a fotbaliştilor, iar corelat cu această problemă, chestiunea re­facerii după oboseală. Organizarea tactică a echipelor şi in special orientarea lor spre ofensivă va constitui al doilea nu­cleu important al cursului. Ideile principiile şi argumentele teoretice vor fi susţinute prin expresii prac­tice, prin mostre de metodologie, oferite fie de către echipe che­mate pentru demonstraţie, fie prin intermediul unor filme documen­tare. Vor expune printre alţii Emerich Vogi, Angelo Niculescu, Nicolae Roşculeţ, Ion Siclovan, Ilie Oană, Traian Ionescu în timp ce Petre Comăniţă, Const. Cernăianu, Paul Popescu şi Petre Mîndru vor conduce antrenamen­tele demonstrative. Avînd în vedere eforturile des­făşurate cu mare accent mai ales de anul trecut pentru intensifica­rea şi modernizarea pregătirii fotbaliştilor noştri, precum şi con­statările reieşite din comentarea trecutului campionat, o asemenea acţiune ne pare extrem de opor­tună şi concentrată asupra unui obiect de semnificaţie profesiona­lă majoră. Tocmai de aceea ne surprinde că unii antrenori în­cearcă să se sustragă prin tot fe­lul de subterfugii, să evite această ocazie pentru adîncirea orizontului specialităţii. însăşi neînţelegerea necesităţii ni se pare un blam pentru cei ce vor să-şi legalizeze într-un fel absenţa, dar sperăm că în ultima instanţă măcar vocea obligaţiei o să-i adune pe toţi. Coloman Braun-Bogdan crede că... FOTBALUL DE ASTĂZI E UN JOC, DAR E UN JOC... SERIOS Dacă fotbalul românesc are „personaje de legendă*, atunci sunt gata să bag mina in joc că antrenorul federal Colo­man Braun-Bogdan este unul dintre ele. O viață Întreagă a trăit In lumea fot­balului s­­-a jucat pe vremea cind ama­torii de „minge“ din Colentina sau de aiurea îşi cumpărau singuri echipamen­tul şi alergau pe terenuri din care pra­ful se Înălţa ca de pe arătură, a fost conducător la nu ştiu cite cluburi şi antrenor la tot atitea, a răspuns de echipa naţională şi a crescut atitea ge­neraţii de jucători ciţi ani are semna­tarul acestor rinduri... Adevărată enciclopedie fotbalistică. Co­loman Braun-Bogdan — „Cibi baci“, cum îl respectă cunoscuţii — ştie tot ce se poate şti despre fotbal , vorbeşte despre Nunweilleri şi despre Wetz­er cu aceeaşi pasiune, trece de la Ripensia ,la Rapid­­, de la campionatul mondial din Uruguay la „groapa cu lei“ de la Gua­dalajara cu o exactitate de necrezut, amestecînd pină la... confuzie adevărul cu legenda, fiind — cum îi place să-și spună — „unul dintre martorii cei mai fideli ai copilăriei fotbalului românesc“. Pentru reporter, „Cibi baci“ este un interlocutor admirabil. Imparte amintiri şi sfaturi cu aceeaşi seninătate cu care suportă „asaltul“ întrebărilor, la care răspunde pe dată privindu-te parcă cu indulgenţă prin sticla groasă a ochela­rilor, cu aerul acela misterios al omului care nu-ţi împărtăşeşte decît un sfert din ceea ce ştie. — Eu cred că prima realizare a fotba­lului nostru o constituie la ora asta antrenorii ! — De ce tocmai el ?! Unii zic că jucă­torii români au valoare mai mare decît cei care le dau indicaţii... Se înverşunează . — La urma urmei, nici nu-i chestie de filozofie, e matematică curată : acum 4 ani -- toţi antrenorii de divizia A aveau peste 50 de ani, astăzi —­ doar Ilie Oană are 53. Priveşte la promovările din vara asta : Onisie, Proca, Dridea, JVîunteanui... Tot foşti jucători, băieţi tineri, puşi pe treabă... Ii întreb ce părere are despre povestea aceeia cu antrenor-teoretician, cu antre­­nor-fost jucător. ■— Pentru mine, teoria fără practică nu face doi bani. Poate greşesc, dar cel mai mult mă bizui pe foştii jucători care au terminat Institutul de educaţie fizică, un Cosmoc, un Nicuşor, Cernâ­­ianu, Comăniţă... Şi mai e ceva : un antrenor de fotbal care nu citeşte fotbal măcar o oră pe zi, e un antrenor de duzină, unul care s-a băgat în meseria asta ca să se afle in treabă. A trecut vremea cind fotbalul se juca — şi se preda — numai din talent. Acum, min­gea trebuie udată cu sudoare. — Adevărul acesta e valabil şi pentru jucători ? • Un antrenor de fotbal care nu citeşte fotbal măcar o ora pe zi e un antrenor de duzină • Astăzi, pregătirea unui fot­balist nu mai e o distracţie, e o muncă. • In miercurea aceea am avut cu toţii o revelaţie , cea a neputinţei noastre • „Daca ne grabîm cu optimismul, în­seamnă ca uitam prea repede../* Isi împinge ochelari! fus, spre creştet : — Fără discuţie. Astăzi, pregătirea unui fotbalist nu mai e o distracţie, e o mun­că. De altfel, fotbalul modern a resta­bilit echitatea in lumea sportului... Toţi performerii — handbalişti, ciclişti, gim­­naşti sau mai ştiu eu ce — trudesc din­­totdeauna, ca robii, pentru un metru sau o secundă în plus, doar în fotbal „stelele“ de un sezon credeau — şi mai cred, nu-i aşa ? — că dacă ai talent, l-ai apucat pe dumnezeu de picior. îmi vorbeşte despre generaţia de ti­neri fotbalişti, „care pare dispusă să nu-şi irosească darurile“, pomeneşte de Iordănescu şi Simionaş, de Iordache şi Tătaru, ajunge — printr-un slalom de nume şi de idei — la clujeanul Barbu, pe care il consideră un jucător de ex­cepţie, talentat şi serios, „un băiat des­pre care toată lumea are numai cuvinte de laudă“, întorc discuţia şi-l întreb care crede că e cel mai mare ciştig al campionatu­lui Încheiat. -- „Miercurea de... tristă memorie*. — Nu-nţeleg ?­ — Da, da, miercurea aceea în care Di­namo, Steaua şi U.T.A., angajate in cupele europene, au înscris 1 gol şi au primit 10, deşi două din ele jucau acasă ! Ei bine, atunci am înţeles cu toţii — şi in primul rînd antrenorii — că fotbaliştii­­ noştri au condiţie fizică doar pentru un sfert de oră . în miercu­rea aceea am avut cu toţii o revelaţie : cea a neputinţei noastre. NE-AM PUS RECUPERAT SI ACUM BĂIEŢII NOŞTRI ALEARGĂ­ MAI MULT ŞI MAI REPEDE CA IN CAMPIONATUL TRE­CUT. Acesta-i ciştigul cel mare ! — şi defectul cel mai mare ? — Lipsa de eficacitate, datorată men­talităţii atacanţilor. Apărările din fotba­lul nostru sunt mai dispuse la sacrificiu, mai dotate cu spirit de abnegație. Atacu­rile sunt mai comode... Atacanții cred că la poarta echipei lor fotbalul e o lupta. Iar la cealaltă o joacă... Discutăm de o oră. Poate mai mult. •— Cibi baci, ce crezi dumneata despre șansa noastră la viitoarele campionate mondiale ? Cu un gest de oboseală, îşi coboară ochelarii : — Zic să nu ne grăbim cu pronosticu­rile . Dacă ne grăbim cu optimismul. Înseamnă că uităm prea repede... — Ce uităm ? — In primul rind, că înaintea Mexicu­lui nu ne acorda nimeni nici o şansă şi că ne-am calificat înaintea Portugaliei şi Elveţiei ! în al doilea rînd, că — avînd calificarea în buzunar — era să pierdem meciul cu Grecia de la Bucu­reşti. — Atunci ? — Lumea vorbeşte de parcă sîntem ca­lificaţi. Pentru asta — ţi-o spun chiar cu riscul de a mă repeta — nu-i nevoie doar de o echipă talentată ! E nevoie de multă muncă, de multă seriozitate... IN FOTBALUL DE ASTAZI NU POTI REZISTA FARA MULTA SERIOZITATE... Ne place, nu ne place, asta-i realitatea, şi dacă o ignorăm, pierdem şi ce am cîştigat... Ovidiu IOANITOAIA Duminică, la complexul Pantelimon METALUL BUCUREŞTI - MOTOR LUBLIN (R. P. POLONĂ) Echipa bu­cureşteană de divizia B. Metalul susţine duminică un meci internaţional amical în com­pania formaţiei poloneze Motor Lublin, clasată pe locul 2 in divi­zia secundă a campionatului tre­cut. Partida, care va începe la ora 18, va fi găzduită de terenul de la complexul Pantelimon (capă­tul tramvaiului 14). Pag­­a 3-a PROGRAMUL turului campionatului diviziei C, ediţia 197­72 Seria a IlI-a ETAP X­I (22 AUGUST) S. N. C-ţa. — Ancora Galaţi Delta Tulcea — Dacia Galaţi T. M.U. Medgidia — Marina Mangalia S.U.T. Galaţi — Unirea Tricolor Br. Granitul Babadag — Cimentul Medg. Metalurgistul Br. — Dunărea Tulcea Dunărea Brăila — Electrica C-ţa ETAPA A II-A (20 AUGUST) Unirea Tricolor Br. — I.M.U. Medgidia Marina Mangalia — S.N. Constanţa Ancora Calaţi — Metalurgistul Brăila Electrica Constanţa — Delta Tulcea Dunărea Tulcea — S.U.T. Galaţi Cimentul Medgidia — Dunărea Brăila Dacia Galaţi — Granitul Babadag ETAPA A III-A (12 SEPTEMBRIE) Dacia Galaţi — S.U.T. Galaţi Ancora Galaţi — Dunărea Tulcea S.N. Constanţa — Granitul Babadag Marina Mangalia — Cimentul Medg. I.M.U. Medgidia — Electrica C-ţa. Delta Tulcea — Unirea Tricolor Br. Metalurgistul Brăila — Dunărea Br. ETAPA a IV-A (19 SEPTEMBRIE) Dunărea Tulcea — Marina Mangalia Electrica C-ta. — Dacia Galaţi Dunărea Brăia — I.M.U. Medgidia Granitul Babadag — Delta Tulcea Cimentul Medgidia — S. N. Constanţa S.U.T. Galaţi — Metalurgistul Brăila Unirea Tricolor Br. — Ancora Gr. ETAPA A V-A (26 SEPTEMBRIE) Dunărea Brăila — Granitul Babadag I.M.U. Medgidia — Cimentul Medgidia Metalurs. Brăila — Unirea Tricolor Br. S. N. Constanţa — Electrica Constanţa Ancora Galaţi — S.U.T. Galaţi Delta Tulcea — Dunărea Tulcea Marina Mangalia — Dacia Galaţi ETAPA A VI-A (3 OCTOMBRIE) S.U.T. Galaţi — Cimentul Medgidia Dacia Galaţi — Dunărea Brăila Delta Tulcea — Ancora Galaţi I.M.U. Medgidia — Metalurgistul Br. Unirea Tricolor Br. — Marina Mang. Granitul Babadag — Electrica C-ta. S.N. Constanţa — Dunărea Tulcea 1 ETAPA A VII-A (10 OCTOMBRIE) Electrica C-tă. — Unirea Tricolor Br. Marina Mangalia — Delta Tulcea Dacia Galaţi — I.­M.U. Medgidia Dunărea Tulcea — Granitul Babadag Cimentul Medgidia — Ancora Galaţi Metalurgistul Br. — S. N. Constanţa Dunărea Brăila — S.U.T. Galaţi ETAPA A VIII-A (17 OCTOMBRIE) Delta Tulcea — Metalurgistul Brăila Dunărea Brăila — Unirea Tricolor Br. Cimentul Medgidia — Dunărea Tulcea S.U.T. Galaţi — Electrica Constanţa S.N. Constanţa — T.M.U. Medgidia Ancora Galaţi — Dacia Galaţi Granitul Babadag — Marina Mangalia ETAPA A IX-A (24 OCTOMBRIE) Unirea Tricolor Br. — Dacia Galaţi Ancora Galaţi — Granitul Baba­dag S.N. Constanţa — S.U.T. Galaţi Metalurgistul Brăila — Cimentul Med­. Dunărea Tulcea — Electrica Constanţa Marina Mangalia — Dunărea Brăila I.M.U. Medgidia — Delta Tulcea ETAPA A X-A (31 OCTOMBRIE) Marina Mangalia — Metalurgistul Br. Delta Tulcea — S.N Constanţa Granitul Babadag — Unirea Tricolor Br. Dacia Galaţi — Dunărea Tulcea I.M.U. Medgidia — S U.T. Galaţi Electrica Constanţa — Cimentul Medg. Dunărea Brăila — Ancora Galaţi ETAPA A XI-A (7 NOEMBRIE) Unirea Tricolor Br. — S. N. Constanţa Ancora Galaţi — I.M.U. Medgidia S.U.T. Galaţi - Delta Tulcea Electrica Constanţa — Marina Mang. Metalurgistul Br. — Granitul Babadag Dunărea Tulcea — Dunărea Brăila Cimentul Medgidia — Dacia Galaţi ETAPA A XII-A (14 NOIEMBRIE) I.M.U. Medgidia -- Granitul Babadag Unirea Tricolor Br. — Dunărea Tulcea Metalurgistul Brăila — Dacia Galaţi S.N. Constanţa — Dunărea Brăila Delta Tulcea — Cimentul Medgidia S.U.T. Galaţi — Marina Mangalia Ancora Galaţi — Electrica Constanta ETAPA A XIII-A (21 NOIEMBRIE) Dunărea Brăila — Delta Tulcea Granitul Babadag — S.U.T. Galaţi Marina Mangalia — Ancora Galaţi Electrica C-ţa — Metalurgistul Brăila Dacia Calat' — M. N. Constanţa Cimentul Medgidia — Unirea Tricolor Br. Dunărea Tulcea — I.M.U. Medgidia Ciştigători de autoturisme la loz în plic Pe lista marilor cîştigători la LOZ IN PLIC se adaugă zilnic, noi şi noi, parti­cipanţi din toate­­ colţurile ţării. Iată cîţiva dintre ultimii câştigători : Drăghici Tudoriţa — Piteşti — DACIA 1100 ; Ba­lade Costache — Bacău — DACIA 1100 ; Teodorescu Gheorghe — Buzău — DA­CIA 1100: Gapu Romulus — Cluj — SKODA S 100 : Muscă Alexandrina — Arad — FIAT 850 ș.a. Numai cine joacă poate cîștiga ! A Tragerea LOTO de mîine va fi tele­vizată direct din Studioul de Televiziune cu începere de la ora 19.10. Astăzi. UL­TIMA ZI pentru procurarea biletelor. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA DIN 21 IULIE 1971 Fond de premii : 3.054.636 lei din care 2.024.099 lei report Extragerea I : 2 32 25 16 7 17 Fond de premii : 1.970.306 lei din care 1.368.732 lei report categ. 1 și 65.294 lei categ. 2. Extragerea a 11-a : 27 26 3 31 41 Fond de premii : 1.084.330 lei din care 589.073 lei report categ. A. Plata premiilor pentru acest concurs se va face astfel : In Capitală începind de joi 29 iulie pină la 4 septembrie 1971, inclusiv ; In țară începînd aproximativ din 2 august pină la 4 septembrie 1971, inclusiv. CISTIGURILE TRAGERII LOTO DIN 16 IULIE 1971 Extragerea 1 : Categoria 1 : 2,25 va­riante a 39.480 lei ; categ. 2 : 8,10 a 10.967 Iei ; categ. 3 : 27,05 a 3.284 lei ; categ. 4 : 54,90 a 1.618 lei ; categ. 5 : 178,05 a 499 lei ; categ. 6 : 367,50 a 242 lei. Extragerea a II-a: Categoria n1: 1 variantă 25% a 71942 lei și 2 vari­ante 10"/„ a 29.977 lei ; categ. B : 5 va­riante 25% a 11.509 lei și 3 variante 10"/» a 4.603 lei ; categ. C : 7,55 a 9 451 lei ; categ. D : 9,70 a 7.356 lei ; categ. E : 26,15 a 2.729 lei ; categ. F : 61 a 1.170 lei. Ambele extrageri : Categoria Z : 1412,75 variante a 100 lei. Premiul fs categoria A 25"/1 a revenit lui COMAL GHEOF­GHE din București. Rubrică redactată de LOTO — FRONOSFORT

Next