Sportul, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6832-6862)

1971-10-01 / nr. 6832

SUCCES DEPLIN TINERILOR STUDENŢI! A­ni, Institutele de nivetament superior îţi redeschid porfile. Este 1 octombrie, zi care, prin tradiţie, se înscrie ca o veritabilă sărbătoare a intelec­tualităţii în formare, a acelei intelectualităţi izvorâtă din popor şi legată indisolubil de destinele şi aspi­raţiile acestuia, în­­pragul marii călătorii pe care zecile de mii de tineri o vor face prin împârâfiile minunate ale cul­turii şi ştiinţei, reflectăm profund la modul­­cum aceş­tia, chemaţi nu peste mult timp să manevreze pîr­­ghiile şi manetele mecanismului extrem de complex care se cheamă societatea, vor fi pregătiţi multila­teral. In ce măsură vor reuşi să îmbine inteligenţa cu puterea, gîndul cu acţiunea. De bună seamă, ase­menea tipuri de cetăţeni, reclamaţi stringent de viaţă, se făuresc deopotrivă în amfiteatre şi pe stadioane, în laboratoare şi săli de sport, în orele fierbinţi de practică profesională sau pe cărările dătătoare de sănătate ale muncilor. Este absolut firesc ca într-un asemenea larg şi cuprinzător context, noţiunile de mişcare, de sport să fie aduse în prim plan, aşezate la locul pe care îl merită. Realizările obţinute în acest domeniu la noi sunt mai mult decît notabile. Exerciţiul fizic este tot mai mult ancorat în viața tineretului studios, ca o necesi­tate organică. Se fac permanent eforturi pentru ca întreaga masă a studenților noştri să fie cuprinsă într-o formă de activitate sportivă, după aptitudini şi preferinţe. Noul an universitar va aduce unele amen­damente importante legate de extinderea invatamentu­­lui de educaţie fizică şi la anii II, de sporirea volu­mului activităţilor sportive de masă (prin impulsiona­rea în mod special a turismului), de realizarea unei cotituri calitative în viaţa cluburilor sportive studen­ţeşti, al căror rol în asigurarea unor valori pentru performanţa pe plan naţional va trebui sa crească, aşa cum se petrec lucrurile în mod curent în majori­tatea ţârilor de pe glob, în care ponderea componen­ţilor loturilor olimpice o formează studenţii. Noul an universitar debutează într-un moment cru­cial pentru societatea noastră, determinat de aplica­rea unor măsuri politico-ideologice de fortificare revo­luţionară a conştiinţei sociale, a perfecţionărilor sta­bilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul şedinţei Consiliului Invătâmîntului Superior. Sînt mă­suri de o importanţă covîrşitoare pentru formarea unor oameni integri, hotărîţi să muncească neobosit şi să preţuiască tot ce se clădeşte azi prin forja clasei muncitoare, condusă și îndrumată de partid. La început de an universitar, urăm succes deplin, marelui eșalon al tineretului pe care îl reprezintă studențimea, pe drumul unor izbînzi tot mai spectacu­loase, a unor împliniri care să îl onoreze. Cu contribuţia în muncă patriotică a studenţilor, in vecinătatea Facultăţii de educaţie fizică din Ba­cău sunt aproape terminate lucrările de amenajare a unei noi baze sportive RAIDUL NOSTRU , SUNTEŢI GATA PENTRU NOUL AN SPORTIV UNIVERSITAR?­ in obiectiv I. E. F. S. şi facultăţile de educaţie fizică din Ti­mişoara, Iaşi, Cluj şi Bacău In tot cursul lunii septembrie pregătirile pentru noul an universitar au cunoscut un ritm alert. In parte acest lucru s-a putut constata cu pri­lejul primului nostru raid referitor la preparativele pentru startul sportiv al studenţilor. In rindurile care urmează ne vom ocupa in mod special de felul cum au înţeles să se gospodărească institutele cu profil de speciali­tate din Bucureşti şi din citeva centre importante ale ţării... I.E.F.S. : TOTUL ESTE GATA de START ! Reporterul urcă din nou (pentru a cită oară ?) dealul Spirit. Ce va găsi acum, la Început de an nou universitar ! Suntem­ primiţi cu amabilitate de prorectorul institu­tului, prof. dr. Mihai Epuran, care ne pune la indemână date deosebit de interesante despre viitoarea acti­vitate a I.E.FIS. Iată-le : „Incepînd cu acest an, Institutul pentru Educaţie Fizică şi Sport va avea doua facultăţi : Facultatea de educaţie fizică şi sport şi Facultatea de educaţie fizică. Deci, sarcini sp­o­­rite, mult mai dificile, mai ales că numărul de studenţi cuprinşi in cele două facultăţi este in creştere : 850 în prima şi 300 in cea de a doua. Deşi in decursul anilor am căutat să completăm şi să reamenajăm noi clădiri nu am reuşit pe deplin. Mi­nisterul Invăţămintului, C.N.E.F.S. şi Universitatea ne sprijină pe cit le stă in putinţă. Ara mai primit un cămin cu 200 de locuri, avem pro­misiuni pentru altul... Sperăm să ne descurcăm şi în acest an. Avind în vedere vasta activitate sportivă desfăşurată de studenţii noştri sunt nevoit să remarc că şi in acest do­meniu vom face totul ca performan­ţa să nu sufere. Sălile de jocuri sportive sunt ocupate de dimineaţa pină seara şi la fel cele de gimnas­tică, precum şi terenurile. Ne străduim să îmbunătăţim in continuare profilul studentului de la I.E.F.S. printr-un conţinut mai bun al programelor, printr-un caracter pedagogic-metodic superior al între­gului proces concret de predare. De altfel, trebuie să remarc că dispu­nem de manuale şi cursuri pe care nu le au multe institute şi facultăţi din ţară, indiferent de profilul lor. În concluzie, anul care începe ne găseşte, ca şi un trecut, bine pre­gătiţi. Am convingerea că rezultatele bune nu vor întîrzia să apară, că studenţii de la I.E.F.S. vor răsplăti prin muncă susţinută eforturile ce se depun pentru buna lor Instruire practică şi teoretică”. TIMIŞOARA, INTERES, SPIRIT DE RĂSPUNDERE La Facultatea de educaţie fizică a Institutului pedagogic din Timişoa­ra, lucrările de amenajare a terenu­rilor de aport au fost încheiate, la fel ca şi retuşurile la săli, care adă­postesc spaţii pentru baschet şi hand­bal. In acelaşi timp, în magaziile facultăţii materialele şi echipamentul sportiv se află în cantităţi duble, faţă de anii precedenţi. O notă bună şi pentru cadrele di­dactice care funcţionează aici , ele au elaborat un amplu material do­cumentar II. care au lucrat prof Cor­nel Iovănescu (atletism), conf. dr. C. I. Bucur (teoria educaţiei fizice), lec­tor Fr. Printz (metodica educaţiei fi­zice), lector Th. Sched (nataţie). Este un efort colectiv generos, care merită a fi remarcat. Tot la această facultate sunt de semnalat unele pregătiri care vizează Raid realizat de : NIŞA DEMIAN, PAUL OLTEANU, ION GAVRILESCU şi P. ARCAN (Continuare In pag. a S-a) Ieri după-amiază, pe velodromul Dinamo din Capitală au continuat campionatele naţionale de ciclism pe pistă. Deşi vremea n-a fost toc­mai pe placul concurenţilor (cu­renţi puternici de aer, răcoare), cei 18 sportivi angajaţi la startul cursei de urmărire individuală (4000 m) s-au străduit — şi în par­te au reuşit — să realizeze perfor­manţe de bună valoare. Cîştig de cauză a avut un fondist­­ dinamo­vistul VASILE TEODOR. Talenta­tul rutier s-a anunţat din serii (unde a realizat 5:12,1, fiind urmat de M. Ioniţă — 5:16,0, Cr. Tudoran — 5:16,6, Th. Paterity — 5:18,1 etc.) ca un îndreptăţit pretendent la tricoul de campion. După desfăşurarea seriilor, pri­mii patru performeri au fost che­maţi la startul semifinalelor. Va­­sile Teodor l-a întîlnit pe Th. Pa­terity (Metalul Plopeni) pe care l-a depăşit clan 5:17,5 — 5:23,2. Deo­sebit de disputată a fost cealaltă semifinală, dintre M. Ioniţă (Dina­mo) şi Cr. Tudoran (Steaua), în care dinamovistul a depus mari efor­turi pentru a termina învingător. Ioniţă a realizat 5:14,1, iar adver­sarul său 5:15,5. Finala pentru locu­rile 3—4 s-a încheiat cu victoria lui Cr. Tudoran (5:17,0). In lupta pen­tru titlul de campion, Vasile Teo­dor a pornit foarte tare, lăsîndu-şi cu mult adversarul în urmă. Spre final însă, M. Ioniţă a început să recupereze. N-a avut timp să şi cîştige, pentru că Teodor avea o „zestre“ prea mare. Realizînd 5:15,5, timp mai bun decît în semifinale Vasile Teodor s-a dovedit bine pre­gătit pentru tentativa sa de cuce­rire a titlului. Clasament : 1. VA­SILE TEODOR (DINAMO) — cam­pion al României; 2. M. Ioniță (Di­namo) ; 3. Cr. Tudoran (Steaua); 4. Th. Paterity (Metalul Plopeni). Astăzi după amiază, de la ora 16, se dispută urmărirea pe echipe. H. N. Întrecerile cicliștilor Un fondist-V. TEODOR (Dinamo)—campion la pistă AZI, LA POIANA BRAŞOV ÎNCEPE BALCANIADA DE TENIS DE MASĂ In ziua inaugurala, meciurile pe echipe sportivi şi sportive din patru ţări vor lua startul, astăzi, In întrecerile de tenis de masă ale celei de a VIII-a ediţii a Balcaniadei. Com­petiţia găzduită In sala complexului Ruia de la Poiana Braşov progra­mează jocuri la cele şapte probe clasice : echipe feminine şi masculi­ne, simplu fete, simplu băieţi, dublu fete, dublu băieţi şi dublu mixt. Ziua inaugurală este dedicată nu­mai întîlnirilor inter-echipe. Forma­ţiile ţării noastre vor evolua, azi, după următorul program: (orele 9—12 dimineaţa) : fete : România — Bulgaria, băieţi : România — Greca; dupa-amiază (14—17) : fete : România — Grecia­, băieţi : România — Bulga­ria ; seara (19—22)­­ selecţionatele ro­mâne vor primi replica echipelor Iu­goslaviei. Deci, vineri seara vor fi cunoscute campioanele balcanice. Sâmbătă dimineaţă nu se va juca, iar după-amiaza şi duminică toată ziua se vor desfăşura meciurile indi­viduale. La Poiana Braşov, o dată cu sosi­rea oaspeţilor (team­urile Bulgariei, Iugoslaviei şi Greciei), toate prepara­tivele organizatorice au fost Încheiate. De asemenea, au fost definitivate şi loturile României. La fete, culorile noastre vor fi reprezentate de Maria Alexandru, Carmen Crişan, Maria Co­­rodi, Monica Hariga, Ligia Lupu, Doina Zaharia, Nicoleta Spiridon şi Camelia Filimon, iar la băieţi, de Şerban Doboşi, Dorin Giurgiucă, Ser­giu Luchian, Stelian Nicolae, Aurel Ovancz, Teodor Gheorghe, Virgil Sin­­deanu şi Laurenţiu Gheorghiu. Dintre concurenţii oaspeţi ies în evidenţă Mirjana Resler, Cordaş (Iu­goslavia), fraţii Petar şi Tudor Veil­kov, Emilia Neikova, Albertina Ran­­ghelova (Bulgaria), Maria Lotika, Christodulatos (Grecia). ’ Desigur, printre candidaţii cei mai autorizaţi la cucerirea titlurilor se numără sportivii români. Ei au cîş­­tigat pînă acum 31 de titluri după cum urmează : ediţia I (1964, Atena) : 6, II (1965, Sofia) : 7, III (1966, Bra­şov) : 4. IV (1967, Antalya-Turcia) : 4. V (1968 Skoplje-Iugoslavia) : 3. VI (1969, Atena) : 3. VII (1970, Sofia) : 4. Cite nume româneşti se vor înscrie pe tabloul de onoare al acestei ediţii ? Răspunsul 11 vom afla duminică seara. MARIA ALEXANDRU ZIAR AI­ CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA 51 SPORT ANUL XXVIII­­ Nr. 6832 4 PAGINI 30 BANI Vineri 1 octombrie 1971 CALIFICARE JOOIo I RAPID A COMPLETAT CU BRIO GARNITURA A FOTBALISTILOR­­.................................. .................^“ NOSTRI­­­I ECHIPELOR ROMÂNESTI IN CUPELE EUROPENE 2-0, ARRIVE DE RCI NAPOLI! 2-0. Ia revedere Napoli I Deci. Rapid a 4-a echipă ro­mânească în al doilea tur al Cupelor europene. Aşadar, ceea ce multora le-ar fi putut părea cu pes­te două săptămîni in urmă de domeniul fanteziei a devenit realitate­ Toate cele patru echipe româneşti aşteaptă acum cu emoţie noua tragere la sorţi, care va avea loc chiar astăzi la Belgrad. Per­formanţa este unică pentru fotbalul nostru şi ea ni se pare a avea semnificaţii deo­sebite. După ce, ani la rind, această reprezentare în com­petiţiile continentale s-a men­ţinut — cu citeva notabile excepţii, care n-au infirmat însă regula — la un nivel destul de modest, ceea ce ne-a determinat să deplîngem aproape în fiecare toamnă situaţia fotbalului de club de la noi, ni se oferă, in sfîrşit, prilejul să consemnăm din start un succes in bloc al echipelor noastre, care nu va trece, desigur, neobservat in lumea soccerului european. Cu atît mai mult cu cit Ro­mânia este una din puţinele ţări care, după disputarea pri­mului tur, îşi menţin în cursă toate echipele înscrise în com­petiţie. Satisfacţia produsă de această reuşită colectivă este şi mai deplină dacă avem in vedere că echipele noastre au eliminat — exceptînd pe F.C. Hibernians — formaţii cu firmă in arena europeană, reprezentante ale unor scoli fotbalistice cu veche tradiţie. Fireşte, nu intenţionăm şi dăm succeselor la care ne referim proporţiile unui tri­umf. Mai ales că sunt de făcut şi unele observaţii critice asupra evoluţiei echipelor noastre (cu precădere la Steaua) in cele două manşe susţinute. Cnr.n­eJtTHrr. Inst. că ele merită felicitările noastre, ale tuturor, pentru acest start re­marcabil, care poate şi tre­buie să constituie începutul unei mai puternice afirmări a fotbalului de club de la noi în arena internaţională. Să sperăm că Dinamo, Steaua, Rapid şi U.T.A. ne vor oferi aceleaşi motive de satisfacţie şi după turul doi. Constantin FIRĂNESCU După necruţătorul tratament emo­ţional la care am fost supuşi de me­ciul de la Trnava, partida Rapidu­lui a venit ca un balsam, odihnin­­du-ne, irasem­nîndu-ne feţele rămase cu crisparea pe care ne-o produsese dramatica încrincenare Spartak—Di­namo. Fiind foarte sinceri, vom recu­noaşte că nu ne aşteptam ca Rapid să se impună atît de net, atît de autoritar. De altfel, lecţia servită miercuri de o altă ilustrissimă pe­ninsulară, Bologna — care, după un 1— 1 acasă, a reuşit să Învingă cu 2— 0 puternicul team belgian Ander­Există partide pentru care e greu să găseşti cuvinte. Sunt acele parti­de in care emoţia, devotamentul şi curajul ating paroxismul. Acele par­­tide, în care echipa cu şansa a doua (sau a noua, cum era evaluată Di­namo la Trnava) se luptă cu sine şi cu adversarul pînă la sacrificiu, se luptă superb şi aruncă în aer toate sistemele logice cu putinţă în afară de al său. Şi niciodată subli­mul unei astfel de lupte n-a putut recui la Bruxelles — conţinea să­minţa unei morale foarte ameninţă­toare. Iar maniera în care s-au des­făşurat „ostilităţile­ î în primele 15 minute ale partidei de ieri avea să ne îndreptăţească oarecum teme­rile. Mecanismul apărării aglome­rate, cu libere, cu presingul făcut de atacanţi, cu dinţii ascunşi ai contraatacului „iscat din senin“ (de regulă prin Altafini), ni se părea solid şi sigur. A trebuit să vină (min. 27) superba cursă a lui DUMITRU — care a eliminat, în slalom, trei adversari, terminîndu-şi acţiunea printr-un ne­fi explicat in cuvinte. Va fi daci foarte greu şi pentru noi să încer­căm aşa ceva. Pentru cei care au fost la faţa locului, pentru cei ce au simţit do­goarea acelor secunde de foc, marea izbîndâ a campionilor noştri are dimensiuni umane inedite. La Trnava s-a produs, credem, surpriza de sen­zaţie a turului I din „Cupa campio­nilor europeni”. Toţi dinamoviştii au fost bravi. Cu slăbiciunile lor umane, dar în primul rind cu crezul lor nebun în ceea ce părea, pentru foarte mulţi, imposibil. La Trnava, acolo unde tribunele ne arătau şi înaintea partidei, cu oarecare cinism, numai cifrele 4 şi 5 (adică atîtea goluri în poarta lui Andrei), aceşti băieţi s-au ridicat deasupra emo­ţiei, deasupra tracului, n-au vrut să ştie ce-i teama, resemnarea şi umilinţa şi s-au ambiţionat să fie unul mai bun decît celălalt şi toţi împreună mai buni decît un adver­sar ameţit de iluziile sale. In noaptea dinaintea partidei, noap­te albă pentru mulţi, înţeleptul an­trenor Nicuşor îmi mărturisea că in­fatuarea peste măsură a gazdelor va facilita şansa echipei noastre. Şi gîndul acesta a trecut din jucător în jucător ca o certitudine, răsco­lind toate ambiţiile. La ora meciu­lui, atunci cind au venit în semn de încurajare trei telegrame din Hu­nedoara, Caransebeş şi Oradea (ului­cruţător „sting" sub bară ) pentru ca pragmatica maşină italiană să dea primele rateuri. Calificarea fiind în pericol, napolitanii au abando­nat o parte din corsetul distructiv, au ieşit progresiv la joc, prilejuind o înfruntare deschisă a forțelor. Iar pe acest plan, Rapid s-a dovedit cu trei capete superioară adversarei sale. Primul dintre ele a fost cel al lui... EKE DANIEL, care în min. 34 Marius POPESCU una de la clubul Crişul­, la ora rind „vulcanul“ celor 30 000 de spectatori delira în iluzia scorului, campionii noştri au hatârit cu vorbe simple, pornite din suflet , să fie minunaţi, chiar dacă nu vor putea face mi­nuni. Dar, acum, ne dăm seama că ei au făcut şi minuni... Succesul lui Dinamo porneşte, în­tr-o oarecare măsură, de la doza aceea exagerată de optimism, ve­cin cu îngîmfarea de care au dat dovadă gazdele. Succesul lui Dina­mo are deci o geneză de ordin mo­ral și aici nu trebuie exclusă — tot ca stare psihică — nici eliminarea strategului Kuna, cel care acum doi ani în semifinalele C.C.E. înscria la Trnava două goluri in poarta cele­brei Ajax. Dar toate aceste lucruri nu anulează marile merite ale băie­ţilor noştri. Ei au rezistat eroic acelor prime 20 de minute de foc (Andrei şi Nunweiller III au fost excelenţi). Au rezistat acelor lovi­turi dure primite în teren sau pe pista stadionului (la sfirşitul parti­dei, în vestiare, aproape toţi cei care au fost în teren, sau pe mar­ginea lui mi-au arătat cite o „amin­tire“ !). Prin luciditate, dăruire şi dezinvoltură, Dinamo şi-a uimit ad- Mircea M. IONESCU (continuare In pag. a 3-a) LA TRNAVA, DINAMO ŞI-A ETALAT CLASA INTERNAŢIONALĂ (Gontinuare In pag. a 4-a) Ene Daniel înscrie spectaculos al doilea gol al Rapidului. Foto : DRAGOS NEAGU RĂDUCANU, DINU, DUMITRU, R. NUNWEILlER, NEAGU, BUCESCU, DEMBROVSCHI ȘI DUMITRACN­E­­ÎN ECHIPA OLIMPICĂ A fost stabilit lotul de 17 jucători pentru deplasarea la Copenhaga, in vederea meciului cu Danemarca, din 10 octombrie, din cadrul prelimina­riilor turneului olimpic de fotbal. „Cei 17“ sunt următorii : Răduca­­nu, Coman,Cheran, Boc, Pop, M. Olteanu (Steagul roşu), Cornel Dinu, Vlad, Popovici, Dumitru, Pes­­caru, R. Nunweiller, Neagu, Luces­­cu, Dembrovschi, Iordănescu şi Du­­mitrache. Lotul va pleca luni la Poiana Braşov, unde marţi va susţine un joc-şcoală de două reprize a 30 de minute, în compania formaţiei de tineret a Steagului roşu, iar miercuri, în alt meci, va avea ca parteneră echipa de seniori a clubului braşo­vean. Joi, fotbaliştii noştri vor pleca la Copenhaga­★ Totodată, a fost constituit un lot divizionar din care fac parte ! Ada­­mache, Andrei—Sătmăreanu, N. Io­­nescu, Lupescu, Cojocaru, Negrea, Mocanu, Angelescu, Vigu, Uifălea­­nu, Domide, Tătaru, Dumitriu II, Fl. Dumitrescu și Ţarălungă. Campionatul de pentatlon modern A. TODOR (Crişul Oradea) ÎNVINGĂTOR LA SCRIMĂ Proba a doua a campionatului naţional de pentatlon modern — scrima — s-a desfăşurat ieri în sala Floreasca. După o dispută intere­santă de 5 ore, fruntaşii clasamen­tului individual, I. Bănet (C.F.R. Timişoara) şi D. Spîrlea (Olimpia), pretendenţi principali La titlul de campion, nu s-au putut departaja, terminînd la egalitate şi în ziua a doua. învingător merituos ARCA­­DIE TUDOR (CRIŞUL ORADEA) 22 v — 1 240 p. El a fost urmat de I. Bănet 19 v — 1 088 p, M. Cos­­mescu (OLimpia), 19 v — 1 088 p. D. Spîrlea 19 v — 1 088 p şi C. Că­lina (Olimpia) 19 v — 1 088 p. Pe echipe, victoria a revenit sportivilor de la clubul Olimpia, care au obţi­nut 3 264 p, urmaţi de C.F.R. Timi­şoara I 3 088 p. Clasament general după două probe­­ INDIVIDUAL : 1. D. Spîrlea şi I. Bănet 2188 p, 3. C. Călina 2153 p, 4. A. Kim (C.F.R. Timişoara I) 2 100 p, 5. S. Olaru (C.F.R.­­Timişoara I) 2 100 p, 6. F. Mureşanu (Olimpia II) 2 012 p. ; ECHIPE : 1. C.F.R. Timişoara 6 388 p, 2. Olimpia I 5 429 p, 3. O­­limpia II 3 572 p, 4. C.F.R. Timişoa­ra II 2 625 p, 5. Crişul Oradea 2 624 p, 6. Olimpia III 2 164 p, 7. C.S.M. Sibiu 2 032 p. Astăzi, cu începere de la ora 9,00, pe poligonul Dinamo are loc cea de a treia probă — tirul. După­­amiază, start la ora 18,00, în pro­ba de înot, la bazinul de la 23 Au­gust. NOTAŢII PE UNUI DERBY DE Campionatul masculin de handbal, ieşit în această toamnă din anonima­tul unor Întreceri stereotipe, cu o ierarhizare valorică dinainte cunoscu­tă şi devenit brusc o competiţie ani­mată, plină de neprevăzut, abunden­tă în jocuri de calitate a ajuns, după consumarea a trei turnee de sală, la sfirşitul primeia din cele trei părţi ale sale. Cu alte cuvinte, la sfirşitul lunii septembrie, cînd altădată nu fu­seseră întoarse decit citeva din filele calendarului competiţional Intern, acum ne aflăm la încheierea primu­lui tur al campionatului. Este, fără im­doială, o neobişnuită grabă, cu atit mai neobişnuită cu cit MARGINEA HANDBAL RATAT nici nu s-a făcut în anii trecuţi o adaptare la un asemenea ritm de consumare a etapelor întrecerii. În schimb, este o grabă pe deplin justifi­cată şi o metodă — credem — indis­pensabilă pentru completarea pre­gătirilor echipei reprezentative. De­sigur, în această direcţie, discuţia poate fi prelungită mai mult, soco­­tindu-se cu judiciozitate argumentele pro şi contra. Deocamdată, însă, ne mulţumim să semnalăm acest lucru. Corin ANTONESCU (Gontinuare In pag. a 2-a) Samungi (Dinamo) după ce a interceptat o pasă greşită­, a pornit singur pe contraatac şi aflat faţă-n faţă ca portarul Orbán (Steaua) va înscrie ultimul gol al meciului Steaua .* Dinamo, cîştigat de prima formaţie cu b­orul da V.—10 (6—4). ' \ Toto ( Q. SATMARI-Galaţi

Next