Sportul, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6832-6862)

1971-10-14 / nr. 6845

Nr. 6845 Adversarele echipelor românești in cupele europene manifesta optimism • DUPĂ ELIMINAREA LUI GORNIK ZABRZE, MARI SPERANŢE ÎN LEGIA VARŞOVIA ŞI ZAGLEBIE WALBRZYCH - Corespondenţă specială din Varşovia - VARŞOVIA. 13 (prin telex, de la corespondentul nostru). Ca şi fotbalul românesc, care a cu­noscut duminică un eşec la nivelul reprezentativei sale (1—2 cu Dane­marca,­ în preliminariile J.O.), şi cel polonez — care tot duminică a în­registrat o infringere usturătoare (1-3 cu R.F. a Germaniei, în campionatul european) — a traversat în ultimele zile o perioadă de descumpănire şi de amărăciune, absolut fireşti. Dar, înfrîngerea a trecut şi jucă­torii polonezi, ca şi marele public iubitor al fotbalului din ţara noas­tră privesc cu speranţe şi interes viitoarele confruntări internaţionale. Iar printre primele sunt şi cele două întilniri ale reprezentantelor noastre în „Cupa U.E.F.A.“, Rapid—Legia Varşovia şi Zaglebie Walbrzych — U.T.A., contind pentru turul II al numitei competiţii europene, în ce o priveşte pe Legia — care are in această săptămînă două difi­cile teste... în campionat, cu Ruch, la Chorzow, şi cu Wisla, la Varşovia — ultimele veşti sunt favorabile. Kor­­zeniowski şi Novak, doi dintre inter­naţionalii săi, accidentaţi în ultima vreme, şi-au reluat antrenamentele şi sunt apţi de joc. Legia, care va sosi duminică la Bucureşti, priveşte cu toată seriozi­tatea partida cu Rapid, pe care o consideră un adversar puternic şi foarte periculos, mai ales pe teren propriu. După toate probabilităţile, la Bucu­reşti va evolua şi vechiul internaţio­nal Brychzy (are 38 de ani şi a ju­cat de 60 ori în naţionala Poloniei), jucător pe care, fără îndoială, fot­baliştii da la U.T.A. şi-l reamin­tesc foarte bine... în ce o priveşte pe cealaltă echi­pă, Zaglebie Walbrzych, ea este a­­vizată că U.T.A. este actuala lideră a campionatului român. In consecinţă, jucătorii de la Zaglebie îşi dau foar­te bine seama că marea lor şansă de a se califica o vor juca pe teren propriu, unde, dacă vor obţine o diferenţă de goluri convenabilă, vor face un pas mare spre turul III al competiţiei. închei corespondenţa mea notînd că după eliminarea lui Gornik Za­brze (scoasă in turul I. In cadrul ,,Cupei campionilor europeni“, de că­tre Olympique Marseille) multe spe­ranţe ale iubitorilor de fotbal din Polonia se îndreaptă spre Legia Var­șovia şi Zaglebie Walbrzych. BOGDAN BANKA redactor la Przeglad Sportowy „CRED CĂ NU VOM PUTEA PIERDE CALIFICAREA“ - declară Ernst Happel, antrenorul lui Feijenoord, care soseşte azi la Bucureşti pentru a urmări pe Dinamo in meciul cu ,,U“ Cluj Mai era un sfert de oră pînă la începerea partidei, de pe „Idraels Parken” şi spre masa presei îşi făcea loc un tînăr, avînd prins la reverul pardesiului semnul dis­tinctiv de reporter radio — T.. V. Ajungînd, în sfîrșit, în fața noas­tră (tribuna I era arhiplină la acea oră), s-a adresat în engleză cole­gului nostru danez, A. Jensen, de la cotidianul „Berlingske Tidende", întrebîndu-1 dacă nu cumva este ziarist român. Văzînd mirarea ca­re mi se putea citi lesne pe faţă (eram convins că face parte din micul gru­p danez care a asigurat transmisia T. V. a meciului), con­fratele danez, surprins şi el pen­tru moment, a zîmbit şi l-a îndru­mat spre mine. Tinărul s-a reco­mandat a fi operator al televiziu­nii olandeze și, trecînd politicos peste întrebarea mea, ce viza le­gătura dînșilor cu partida Dane­marca — România din prelimina­riile J. O. ,a scos cu febrilitate programul meciului (se apropia fluierul de început al arbitrului Ohmser). Arătîndu-ne numele lui Cheran, Dinu, Radu Nunweiller, şi Lucescu, încercuite cu roşu, ne-a spus că­ are sarcina să filmeze e­­voluţia celor patru dinamovişti- Cu ce puteam sâ-l ajutăm ? Confir­­mîndu-i că doar aceşti patru ju­cători din reprezentativa olimpică erau dinamovişti. Am făcut-o, nu înainte însă de a-l întreba de ce-l interesează nu­mai aceşti jucători. De data aceas­ta, cel ce zîmbea era olandezul. „Intrebaţi-1 pe domnul Happel...“ şi abia avu timp, coborând cîte trei trepte deodată spre teren, să ni-1 arate pe antrenorul de la Feijenoord, aflat undeva, la tri­buna principală. Aşadar, „inamicul public nr. 1“ al dinamoviştilor în „Cupa campio­nilor europeni“, venise la Copen­haga numai pentru a urmări o mică parte dintre adversarii de miercuri. In timpul partidei de pe „Idra­els Parken” nu l-am putut inter­pela, iar la sfîrşitul ei antrenorul fostei deţinătoare a trofeului ce­lei mai bune echipe de club din lume dispăruse fără­ urme. Şi toc­mai cînd pierdusem orice speran­ţă, ajungînd seara tîrziu la ho­telul „Richmond“, împreună cu antrenorul echipei Danem­arcei, Buddy Strittich, l-am găsit pe Ernst Happel în hol, de parcă ne-ar fi aşteptat. Bineînţeles, n-am mai scăpat prilejul unei convor­biri ce precede prezenţa sa la Bucureşti, antrenorul danez — tot­odată conaţionalul lui Happel —, fiindu-ne interpret in limba en­gleză­. Prezenţa dv. la Copenhaga, domnule Happel, atestă importanţa pe care o acordaţi partidei cu Dinamo. Credeţi, totuşi, că obser­­vînd numai jocul a patru din com­ponenţii formaţiei, vă veţi edifi­ca ? — Cînd am plecat din Rotter­dam era vorba de cinci, dar ajuns aci, am constatat că Dumitrache — care mă interesa în mod deosebit —­ rămăsese la Bucureşti. Oricum, însă, acest nucleu, aflat la Copen­haga, poate reprezenta, după cîte ştiu, potenţialul valoric al forma­ţiei dv. campioane. In fond, sunt selecţionaţi în lotul reprezentativ, deci au, oricum, un certificat de garanţie. — Atestă, oare, acest certificat, după părerea dv„ clasa lor inter­naţională ? — Ca să fiu sincer, îmi este foar­te greu să mă pronunţ după evo­luţia lor de azi. Pentru că, după părerea mea, fotbalistul modern constituie rezultanta unei perfecte îngemănări a talentului şi condiţiei fizice ireproşabile, oricînd şi ori­unde. Vizionînd partida cu olim­picii danezi, n-am avut nici un mo­tiv să mă îndoiesc de talentul celor patru dinamovişti. înzestra­rea lor tehnică a ieşit în evidenţă (minus a fundaşului Cheran), nu­mai arareori, atunci cînd posibili­tăţile fizice le-au permis s-o eta­leze. Nu-mi supraapreciez elevii, dar capacitatea la efort a ju­cătorilor români care au evoluat pe „Idraels Parken“ — exceptîn­­du-l pe inepuizabilul Dinu — a fost mult sub cea pe care o pose­dă fotbaliştii olandezi din prima ligă, şi mai ales cei de elită, cum sunt şi componenţii formaţiei Fei­jenoord­— Consideraţi, deci, forţa de şoc a echipei Dinamo inferioară celei a echipei dv ? — Dacă, în ansamblul ei, for­maţia dv. campioană va avea în meciurile cu noi un randament si­milar cu cel al nucleului de aci, atunci, da ! Ca să fiu sigur, însă, mă voi deplasa la Bucureşti joi (n.n. azi), pentru a vedea întreaga echipă la lucru într-un meci de campionat. — Nu vă este teamă de această nouă confruntare cu o echipă de club românească, ţinînd cont de „precedentul U.T.A.“ ? — Eliminarea noastră de către echipa din Arad a fost o­ întîmpla­­re. Ca Rotterdam, în primul joc, puteam cîştiga la 4—5 goluri dife­renţă. Şi nu ştiu, încă, dacă actuala campioană a României este superi­oară celei anterioare. Oricum, sun­tem­ mai circumspecţi şi faptul că mă aflu acum la Copen­haga, însoţit de un operator T.V., este cea mai bună do­vadă. Nu văd, însă, după acest prim contact cu viitorii adversari cum vom putea pierde calificarea. Eliminînd pe Dinamo, ne vom re­vanșa, indirect, și asupra U.T.A.-ei... Paul SLAVESCU PE MICUL ECRAN Duminică 17 octombrie, ora 14: C.F.R. CLUJ — POLITEHNICA IAŞI (divizia naţională A; trans­misie directă de la Cluj). Marţi 19 octombrie, ora 15,10 : RAPID — LEGIA VARŞOVIA (Cu­pa U.E.F.A. ; transmisie directă de la stadionul 23 August). Miercuri 20 octombrie, ora 15,10 : dinamo — Weijenoord Rot­terdam (Cupa campionilor euro­peni ; transmisie directă de la sta­dionul 23 August). Joi 21 octombrie, ora 16: ZA­GLEBIE WALBRZYCH — U.T.A. (Cupa U.E.F.A. ; înregistrarea par­tidei de la Walbrzych). In decorul unei splendide zi de toamnă, şi în faţa a mii de specta­tori, recent a avut loc in municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej inaugurarea noului stadion de fotbal, cu o capa­citate de 4000 de locuri. După ce tov. Mihail Vlase, preşedintele A.S. Ener­­gia, a mulţumit conducerii locale de partid şi de stat pentru frumoasa construcţie dată în folosinţa sporti­vilor, primarul municipiului, tov. Va­lerian Ghineţ, a tăiat panglica inau­­­gurală, învi­ind asistenţa să viziteze noul stadion. Apoi, tovarăşul Con­stantin Toma, secretar al Comitetului municipal de partid, a felicitat pe constructori, tineretul, pe toţi oame­nii muncii din municipiu, pentru mo­dul exemplar în care au răspuns la acţiunile de muncă patriotică între­prinse la construcţia noului edificiu sportiv. A urmat un frumos spectacol spor­tiv, la care şi-au dat concursul elevii liceului cu program de educaţie fi­zică. Jocurile distractive — fuga în saci, tragere cu funia, alergarea cu oul în lingură — executate de elevii Centrului şcolar pentru industria chi­mică, liceele nr. 1 şi 2, şcoala gene­rală nr. 3, au fost urmărite cu viu interes. Cu acest prilej a avut loc şi primul meci de fotbal între echipele feminine Femina Iaşi şi Betonul Sa­vi­neşti. Chimiştii de pe valea Tro­­tuşului au urmărit, de asemenea, în­treceri de judo, volei, gimnastică şi handbal. Gh. GRUNZU-coresp. BAC DE IARNA PENTRU „FLOTILA" TULCEANA Renumiţii caiacişti şi canoişti din Tulcea vor avea la dispoziţie, peste puţin timp, o modernă instalaţie de pregătire în timpul iernii : un bac de antrenament. Deci, după ce vor îngheţa apele lacului Ciuperca (locul de antrenament al caiaciştilor şi ca­­noiştilor tulceni) sportivii nu se vor mai pregăti numai pe uscat, ci şi în bazinul liliput. Bacul de iarnă, con­struit după îndrumările tehnicienilor de la C.J.E.F.S. Tulcea şi comisia judeţeană de caiac-canoe, se află si­tuat în spatele sălii de sport a ora­şului, într-o încăpere nouă de 16x8 m, bazinul în care va fi montat un ca­iac de patru persoane urmînd a avea forma a două ovale lipite între ele, cu ziduri proeminente la cele două capete, care vor atenua valurile pro­duse de padelele şi pagaele sporti­vilor. Caiaciştii vor folosi ambarca­ţiunea fixă din mijlocul bazinului, iar canoiştii vor vîsli din poziţia în genunchi, de pe cele două laturi, unde vor fi montate grătare speciale. Sala în mijlocul căreia se află bacul va fi dotată cu aparate de forţă, ne­cesare pregătirii pe timp de iarnă. Lucrarea va fi dată în folosinţă la începutul lunii viitoare. (T.R.). O NOUA BAZA SPORTIVA SCOLARA Elevii liceului pedagogic din Plo­ieşti au motive să fie mulţumiţi. Va­lorificând peste 1400 m.p. de teren din curtea şcolii, ei au efectuat —­­timp de 12 zile — aproximativ 4000 de ore muncă, voluntară, pentru ame­najarea unei frumoase baze sportive în aer liber. Beneficiind de sprijinul larg al conducerii şcolii (director, tov. Jean Frăţilă) şi cu concursul comi­tetului de părinţi, elevii au acoperit cu zgură roşie o pistă de alergări de 30 m, cu 5 culoare, un sector pentru săritura în înălţime, o groapă cu ni­sip şi o pistă de elan de 35 m, un teren de handbal şi unul de volei, îndrumarea de specialitate a fost asi­gurată de profesorii de educaţie fi­zică Carmen Jipa şi Nicolae Ghidu. N. CALAUZA-coresp. INAUGURAREA A COINCIS CU O VICTORIE De mai mult timp îşi puseseră în gind voleibaliştii divizionarei B Ex­plorări Baia Mare să-şi amenajeze un teren propriu, care să asigure superioare condiţii de joc şi de vizi­bilitate. Şi iată că zilele trecute ei au terminat construcţia noului teren, situat lingă sala sporturilor din lo­calitate. Spaţiul de joc, dir. zgură ro­şie, e drenat excelent, fiind­­ mpr­i­mul I, cu gard din sârmă. O tribună cu 300 de locuri completează această cochetă bază sportivă. Un sprijin pre­țios l-au dat, la amenajarea terenu­lui, antrenorii Alexandru Manț şi Ioan Tegen. La inaugurarea acestui teren voleibaliștii ju­mărori au in­vitat echipa C.F.R. Cluj. Veriul, plă­cut și aplaudat de supriatori, a co­incis cu victoria localnicilor (3—0). V. SASARAN -coresp. DIN MUNCA PATRIOTICA S-A NĂSCUT UN NOU STADION IN VALEA TROTUȘULUI Sportid LA CIN­ŞUI, GREŞELI TRECUTE ŞI RECEAITE ÎŞI DAU MÎI Crişul este una dintre echipele care pendulează de vreo 10 ani intre A şi B. între B şi A, nu se fixează nici într-o parte, nici in alta. se plimbă pe acest traseu cind la deal, cind la vale. nu este nici aht de mediocră incit să rămînă definitiv in grupa secundă, nici atît de robust, incit să­ reţină unul din cele 14 locuri care să-i asigure răminerea in divizia A. Anul trecut, Crişul s-a aflat din nou de ascendenţă, echipa era bu­nă pentru ,,B”, avea în inginerul Ho­­ria Cosma un conducător excelent, un adevărat om de fotbal, care înţelege, intuieşte, acţionează, convinge fără să constrîngă şi are autoritate fără să ceară ostentativ aşa ceva. De pe la mijlocul returului, orădenii înce­puseră să aibă certitudinea diviziei A. In oraş ardeau pretutindeni focuri de bucurie, publicul umplea stadio­nul şi se pregătea pentru aventura din toamnă, pe care o visa intensă şi ameţitoare. A trecut timpul, cam­pionatul a început şi iată că după şase etape Crişul este o echipă bule­­versată, învinsă aproape de fiecare dată, demoralizarea şi panica stau ca două cocarde pe pieptul tuturor ce­lor ce sperau eu luni in urmă că a venit vremea celor 7 ani de belşug. De curînd, am fost la Oradea ca să înţelegem sursa ultimului dezechili­bru, survenit în existenţa unei echi­pe care trăieşte de ani de zile in­tr-un picior pe muchia care separă zona afirmării de cea a umbrelor. Vom comprima în rindurile urmă­toare ideile celor mulţi cărora le-am solicitat explicaţii, alături de pro­priile noastre puncte de vedere. Situaţia actuală a Crişului are o motivaţie complexă. Mai întii, lotul echipei are o valoare pitică. Lipsesc valorile, lipsesc cele 3—4 personali­tăţi care conferă vigoare şi echilibru unei formaţii şi liniilor ei. în sensul acesta, echipa orădeană este poate cea mai puţin înzestrată din divizia A. Ş. A.S.A. şi C.F.R. Cluj şi Poli Iaşi şi Petrolul adică echipele scon­tate ca făcind parte din aceeaşi fa­milie de forţe, sunt mai bine dotate. Dar precaritatea la care ne refe­rim nu este un destin, ci rezultanta unei lipse de prevedere. Anul trecut, Crişul a pierdut citeva nume. U T.A. i-a luat pe Kun II şi Popovici. Cas­­sai a plecat la Progresul, iar Sătmă­­reanu II la Dinamo. Din puţina vla­gă a Crişului s-a scurs o parte în­semnată şi faptul ar fi reclamat mă­suri compensatorii. Din aprilie, pro­movarea în ..A” devenise aproape cer­titudine. Şi cum nu trebuie să fii o somitate in materie de fotbal ca să înţelegi că divizia A este o încer­­care mult mai severă. Vlad, fostul antrenor al Crişului, tehnician cu merite anul trecut, trebuia să atragă la timpul cuvenit atenţia celor res­ponsabili şi să propună măsuri ime­diate pentru vitalizarea lotului. De la echipele de categorii inferioare din judeţele limitrofe (pe care Vlad le cunoaşte bine), Crişul ar fi pu­tut promova prin initiative rezona­bile şi regulamentare cîtiva jucători tineri, cu har d­in posturile aflate cel mai mult în suferinţă. Dar lucrul a­­cesta nu s-a întîmplat. La sfîrşitul campionatului trecut, antrenorul Vlad a solicitat să fie schimbat de la con­ducerea tehnică, a plecat, imediat in concediu şi apoi la un curs de per­fecţionare la Budapesta, iar echipa a rămas în perioada de tranziţie fără un specialist care să conducă operaţiunea de construcţie a unei for­maţii mai puternice. Conducătorii echipei s-au gîndit la întărituri, d­ar s-au orientat numai spre somităţi (Dembrovschi, Boc), a căror transfe­rare s-a dovedit pină la urmă impo­sibilă. Cam pe la sfirşitu­l perioadei, de transferări, a fost asigurat antrenorul Coidum, tehnician recomandat prin realizări serioase şi constante. Dar perioada cind puteau fi plombate punctele vulnerabile trecuse. Coidum a început să lucreze fără complexe, imun la ideea că totul arată mo­dest, crezînd cu tărie în virtuţile unei pregătiri minuţioase, bazată pe un travaliu intens. El a fost convins că lipsa valorilor individuale poate fi amendată printr-o valoare colec­tivă, ca urmare a pregătirii fizice şi tactice. Antrenamentele lui, apreciate de către toţi cei pe care i-am între­bat, pentru logică, tărie şi varietate, au început să fie insă respinse de către o serie de jucători, neobişnuiţi cu munca aspră şi cam blazaţi. La această atitudine, Coidum a răspuns cu severitate şi cu sancţiuni. A apă­rut fisura, conflictul, unii dintre fot­baliştii Crişului au început să pre­tindă lucruri inadmisibile (X vrea să joace numai alături de Y şi nu-l vrea coechipier pe Z etc.), dar Coidum, care afirmă că unii jucători mimează doar lupta in teren, nu s-a intimidat și a cerut excluderea din lot a lui Arnatchi. Balogh, A. Naghi, Suciu Șchiopu, adică a celor mai refractari. Vîlvătaia a izbucnit. Coicium a spus într-un moment de cumpănă că CE NE-A DEZVĂLUIT O RECENTĂ VIZITĂ LA ORADEA echipa trebuie să se gindească la „B“ şi să revină sănătoasă, remaniată şi aprigă (n.n. dar pînă la această so­luţie dureroasă, mai trebuie deocam­dată încercat), jucătorii ameninţaţi s-au coalizat, antrenorul a refuzat să facă deplasarea pentru meciul cu Farul şi la două zile după această partidă urma să fie concediat. Şe­dinţa convocată pentru destituirea lui Coidum a luat însă altă turnură, datorită seriozităţii organelor locale, precum şi intervenţiei lui Ilaria Cos­ma, fostul preşedinte al secţiei, care din păcate a fost nevoit acum vreo 3 luni să se retragă. Antrenorul a fost reconfirmat. Arnolehi şi Naghi excluşi din lot, atmosfera s-a ame­liorat măcar la suprafaţă şi caravana s-a pus din nou în mişcare. Dar cel mai semnificativ aspect sesizat în cetatea echipei orădene, semnificativ nu numai pentru pre­caritatea prezentului, dar şi pentru paloarea ei din ultimul deceniu, este altul. La Oradea, organele locale de partid şi de stat manifestă grijă, so­licitudine şi generozitate pentru toa­te problemele echipei Crişul. Intr-o asemenea ambianţă, cu un asemenea suport, s-ar fi putut face de mult tot ce era necesar ca oraşul să aibă o puternică reprezentantă in fotbalul nostru. Paradoxal, dar criza de va­loare s-a perpetuat an de an şi con­tinuă, deoarece solicitudinea despre care aminteam n-a întilnit in jurul echipei oameni energici, oameni fie acţiune. N-a întilnit nici acum, nici mai de mult decit oameni cărora le place să parlamenteze, să vorbească în jurul unor mese rotunde, drep­tunghiulare sau pătrate şi să se audă vorbind, care cred doar în forţa ma­gică a cuvintelor, ignorind momen­tul faptic. E drept, fluviile verbale scaldă steril prin multe locuri o­­gorul fotbalului nostru dar asta e cel mult motiv de tristeţe şi nu de scuză. La Crişul, de pildă, la şe­dinţa aceea de după meciul cu Farul a fost hotărîtă rezolvarea unor ne­cesităţi. Există jucători rare în u­­nele revendicări îndreptăţite. Există posibilităţi ca la Crişul să primească drept de joc imediat ciţiva jucători de prin divizia B (un portar, un atacant central), necesari ca nişte sub­stanţe vitale. Trebuiau pansate nişte răni şi ameliorată starea de spirit. Toate acestea sunt urgente, fiecare zi însemnind mult pentru salvarea sau retrogradarea echipei. Cind totul a devenit atît de stringent, lamentă­rile, concentrarea obsesivă asupra greşelilor de mai înainte, precum şi proiectele reconvertite imediat în ac­ţiuni, reprezintă cele mai adinei pe­ricole care ameninţă echipa dinăun­tru. Dar cu toate acestea faptele nu urmează vorbelor. Jucătorii sunt cam demoralizaţi. De antrenat aspru nu vor să se an­treneze. Ei recunosc lipsa de va­loare a lotului. Dar, în schimb, nu acceptă nici ideea unei munci în­­dîrjite cu ocazia fiecărui meci. Jucă­torii sunt nemulţumiţi unii de alţii. Unii dintre ei (Moldovan, Suciu etc), după spusele coechipierilor, nu fac măcar un sprint într-o partidă, dez­bracă la sfîrşitul meciului un tricou uscat, nu vor să accepte partea de efort ce s-ar cuveni arestat in ca­drul diviziunii rationale a muncii în­tre cei 10 fotbalişti de cimp. Ei au o stare de nemulţumire dificil de in­terpretat şi nu vor să înţeleagă că singura lor şansă ar fi un angaja­ment total, lucid şi responsabil. Am mai auzit vorbindu-se că ei calcu­lează cum ar putea s-o ducă din toate punctele de vedere în alterna­tiva cea mai proastă pentru viitorul echipei. Aşa ceva e straniu şi ex­primă lipsa unor elementare ener­gii lăuntrice şi a unor veleităţi, care în postura de sportivi de performanţă nu poate declanşa nimic bun. Una din decepţiile orădenilor se cheamă Moldovan. Venit de la Dinamo, in schimbul lui Sătmăreanu ÎI, tinărul acesta, talentat nimic de zis, a fă­cut vreo două partide strălucite, a­­poi s-a stins, luind culoarea celor­lalţi. Primit excelent, devenit stu­dent la Institutul pedagogic, Moldo­van nu trage, spun ceilalţi, fiindcă ştie că a fost împrumutat doar pe un an şi atunci de ce s-ar omori cu firea dacă omul nu simte mai ni­mic pentru echina lungă care a po­nosit vremelnic. Dar Moldovan ar tre­bui să nu uite că are nişte obligaţii faţă de Crişul, pe care un tînăr onest e obligat să le onoreze. Acesta este rezumatul opiniilor nu­­mite de la Bujor Mera, preşedintele clubului, Ştefan Coiduni, L. Vlad (fostul antrenor), Ovidiu Şerbescu, A­­lexandru Blaj, L. Vilachi (din sec­ţia de fotbal), precum şi de la ju­cătorii Neşu, Şchiopu, Suciu şi Mol­dovan. Rezumatul momentului. Avem de a face cu o situaţie aproape clasică. Greşeli trecute şi recente îşi dau mina. Jucători coalizaţi impotriva an­trenorului care le-a propus, drept u­­nică alternativă, un regim de muncă severă. Lipsesc oamenii care să con­vertească în acţiuni sprijinul multi­lateral al organelor locale şi propri­ile lor aspiraţii. Se poate însă spera, deoarece în spatele tuturor anomali­ilor evidenţiate există premize favo­rabile. Vinovaţi sunt mulţi, dar toţi aceşti vinovaţi pot deveni energii fo­­cunde printr-o schimbare masivă şi constantă de optică. Un examen su­mar al situaţiei va sugera fiecărui om responsabil într-un fel sau altul de situaţia actuală ce are de făcut. Să ne gîndim că acest examen a în­ceput şi se desfăşoară cu maximă sinceri­tate şi să aşteptăm semnele revirimentului. Romulus BALABAN DINAMO ŞI STEAUA PREGĂTESC (Urmare din pag. 1) fizic şi tehnic, efectuat luni, marţi a avut loc un joc-şcoală cu pro­pria echipă de tineret, la care au participat şi oamenii de lot, mai puţin Dinu, care are o uşoară con­tuzie la piciorul sting. A urmat, ieri, un antrenament fizic-tactic, iar astăzi va avea loc un altul cu scopul principal de menţinere, la un nivel ridicat, a capacităţilor fi­zice. Pentru meciul cu „U“, antre­norul Nicuşor preconizează urmă­toarea formaţie : Andrei­­ Cheran, Nunweiller III, Sandu Gabriel (Săt­­măreanu II), Deleanu (refăcut), Dinu, Radu Nunweiller, Lucescu, Săleeanu, Dumitrache, FI. Dumi­­trescu. Consemnăm cu această ocazie şi părerea antrenorului Nicuşor des­pre încercările grele prin care Di­namo trebuie să treacă în următoa­rele grile : „In momentul de faţă, primul obiectiv îl constituie punc­­tele-miză din partida de campionat, cu Universitatea, pe care sper să le obţinem în pofida rezultatelor bune obţinute în ultimul timp de către studenţi. Referitor la meciul cu Feijenoord, suntem­ conştienţi de marea lui dificultate, cu atit mai mult cu cit, după ultimele infor­maţii, campioana olandeză se află într-o formă maximă, care se su­prapune peste compoziţia ei de eli­tă. Sperăm, totuşi, in victorie, dacă băieţii vor intra pe teren fără com­plexe, dacă vor munci tot aşa cum au făcut-o la Trnava şi dacă vom fi încurajaţi, în momentele grele — care, cu siguranţă, vor exista — de către spectatori“. OCTAVIAN IONESCU A REVENII LA C.F.R. CLUJ în urma cererii depusă la F. R. Fotbal de jucătorul Octavian, Io­­ne­scu, Comisia centrală de Compe­tiţii şi disciplină a aprobat transfe­rarea acestuia de la Rapid , Bucu­reşti la vechea sa echipă — C.F.R. Cluj. Octavian Ionescu are drept de joc imediat. Aflat printre cei mai buni craulişti ai Europei MARIAN SLAVIC ASPIRA LA MAI MULT! Mariam Slavic, multiplul campion naţional şi balcanic are toate şan­sele ca şi în acest an să cucereas­că trofeul oferit celui mai bun îno­tător al ţării. La finele sezonului, pe care bucureşteanul l-a încheiat cu o splendidă victorie în „Cupa Eu­ropei“ (grupa B), cea mai frumoasă poate din întreaga sa carieră, şi un nou record al României în cursa de 100 m liber, rezultatele sale — 54,6 pe 100 m, 2:00,0 (la 5 zecimi de record) pe 200 m şi 4:20,2 pe 400 m­­— îl înscriu printre posibi­lii candidaţi ai înotului românesc pentru J.O. Cu performanţele sale în probele de sprint pur, Slavic se situează printre cei mai buni craulişti de pe continent. Dar în oricare din clasamente figurează mai mult de trei reprezentanţi ai U.R.S.S., R. D. Germane sau R. F. a Germaniei, ceea ce înseamnă că nu toţi aceş­tia îi vor fi adversari în­­concursul olimpic (la J.O., fiecare ţară poate fi reprezentată de cel mult trei concurenţi), în schimb, pentru a avea o imagine precisă asupra po­sibilităţilor sprinterului român, va trebui să ţinem cont şi de prezenţa reprezentanţilor S.U A., Australie sau Canadei la aceste întreceri, fapt care nu modifică totuşi esen­ţial datele problemei. Cu alte cu­vinte, pe baza rezultatelor obţinute în 1971, campionul ţării poate spera la calificarea pentru semifinalele probei de 100 m. întrebarea care se pune, însă, este dacă 54,6 şi, respectiv 2:00,0 reprezintă maximum posibilităţilor lui Slavic. Răspunsul ni-l oferă chiar antrenorul său, prof. Gh. Di­­meca: „In acest an, elevul meu şi-a îndeplinit obiectivele propuse. Cu o singură excepţie : un nou re­cord la 200 m­, situat sub 1:59,0. Explicaţii ar fi, desigur, multe. Pentru Slavic, rolul de jolly-joker al echipei naţionale a stat pe pri­mul plan. Nevoit să-şi dozeze efor­turile în fiecare competiţie, unde a luat cîte patru şi chiar şapte star­turi (Balcaniada), el nu s-a mai putut concentra asupra probelor fa­vorite şi rezultatele nu au fost cele optime, la care avea dreptul să as­pire după pregătirea făcută. Aceasta contează însă mai puţin. Pentru noi, sezonul 1871 a însemnat un an de tatonare a forţelor, de experimen­tare a roadelor fiecărui ciclu de antrenament. Trebuie luat în con­siderare şi faptul că Slavic a de­monstrat că poate intra în formă maximă la momentul oportun şi, ceea ce este mai lăudabil, că ştie să concureze în competiţiile de mare amploare. O dovedesc chiar recor­durile sale obţinute la Torino,­in Cupa Europei (100 m) şi Barcelona, la campionatele europene (200 m)“. Interesante ni se par, de altfel, părerile multiplului campion, pe care l-am întilnit recent, după o scurtă perioadă de odihnă, abso­lut necesară înaintea reluării pre­gătirilor. „Nici nu vreau să mă gîndesc că voi absenta de la startul olimpic. Voi dovedi în iarnă o mostră a po­sibilităţilor, realizînd haremurile impuse de federaţie, respectiv 54,0 şi 1:58,5. Apoi, voi axa întreaga pregătire pentru concursul olimpic. Sezonul pe care l-am încheiat re­cent mi-a adus citeva satisfacţii. Dar, în domeniul cifrelor, aş fi vrut să realizez mai mult. Mi s-a în­tîmplat, de citeva ori, să nu am de­plină încredere în posibilităţile de moment, să plec in cursă prea în­cet, cu gîndul că aş capota în final, îmi dau seama, însă, perfect că în felul acesta nu voi reuşi niciodată o mare performanţă. Şi mai este ceva: îmi lipseşte rezistenţa pen­tru a parcurge uniform cele 4 lun­gimi ale unei curse de 200 m, pro­ba favorită. Un timp ideal pentru mine ar fi 1:56,0 (n.r. la 8 zecimi de recordul european), pentru care ar trebui să pornesc cu 57,0, şi să continui cu 59,0. Cu un asemenea rezultat, aş „prinde“ finala olimpi­că. Dar, pentru a-l obţine, va tre­bui să ajung neapărat la 4:12,0— 4:14,0 pe 400 m, să fac, la iarnă, sute şi mii de repetări. Oricum me­rită...“ La cele ce şi-a propus recordma­nul ţării pentru sezonul următor, am vrea să adăugăm ceva. Marile performanţe nu se pot obţine fără evidente sacrificii, fără o conduită exemplară. Or, la acest capitol, nu s-ar putea spune că M. Slavic nu ar avea ce să-şi reproşeze. Ba dim­potrivă. Sperăm, însă, că sancţiu­nea drastică primită din partea fe­deraţiei în luna aprilie îi va fi în permanenţă un exemplu lui, şi în egală măsură mai tinerilor săi co­echipieri, tentaţi uneori de calea compromisului. V. ADRIAN Marian Slavic în plină cursă Pag. § 3-a TITUS OZON ŞI ION VOICA - OBSERVATORI LA PARTIDA . CEHOSLOVACIA - TARA GALILOR La 27 octombrie, la Praga, are loc o întîlnire importantă pentru destinele grupei I preliminare a campionatului european, Ceho­slovacia — Ţara Galilor, întrucă cei doi adversari interesează în mod direct echipa noastră naţiona­lă, meciul de la Praga va fi urmă­rit de doi specialişti români­­ Titus Ozon şi Ion Voica. BAZIL MARIAN VA URMĂRI MECIUL LEGIA — WISLA ■Sîmbătă urmează să plece (cu avionul) la Varşovia Bazil Marian. Antrenorul Rapidului va urmări, în aceeași zi, partida de campio­nat Legia — Wisla. OBLEMENCO ȘI-A RELUAT ANTRENAMENTELE Zilele trecute lui Oblemenco i şi-a scos ghipsul de la picior, el reluîn­­du-și pregătirile. Totuși, participa­rea sa în echipa Universității, în meciul cu Rapid, este incertă. Azi, la Cîmpina FARUL - POIANA In cadrul pregătirilor ce se efec­tuează pentru partida de duminică de la Ploiești, cu Petrolul, echipa Farul joacă azi la Cîmpina, cu di­vizionara B — Poiana. Meciul va avea loc pe stadionul Poiana, cu începere de la ora 15. JUCĂTORI SUSPENDAŢI In şedinţa ţinută aseară, Comisia centrală de competiţii şi discipină a F. R. Fotbal a analizat abaterile unor jucători şi a luat următoarele măsuri : __ jucătorii Knall şi Staicu (ambii de la Chimia oraş Victoria) au fost suspendaţi pe cite patru etape pen­tru bruscarea arbitrului și, respectiv, insultarea acestuia . „ — jucătorul Boanță (Chimia raga­­ras) a fost suspendat pe două etape pentru insultarea arbitrului. IN DIVIZIA C MECIURI RESTANTE DIN ETAPA A Vll-a Ieri s-au disputat meciurile restante din etapa de duminică a diviziei C la fotbal. Iată rezultatele înregistrate : SERIA I I.T.A Pașcani — Fulgerul Dorohoi 2—0 (2—0) A.S.A. Cîmpulung — Minerul Gura Hu­morului 2—1 (1—1) Avîntul Frasin — Foresta Fălticeni 1—0 (0—0) SERIA A II-A Viitorul Vaslui — Petrolul Moineşti 1—1 (0-0) SERIA A III-A Oţelul Galaţi — I.M.U. Medgidia 2—2 (0—2) Cimentul Medgidia — Ancora Galaţi 0— 6 viitorul Brăila — S. N. Constanţa 1—0 (0-0) SERIA A IV-A Electronica Bucureşti — Maşini-unelte Bucureşti 3—0 (0—0) Autobuzul Bucureşti — Laromet Bucu­reşti 1—0 (0—0) SERIA A V-A Petrolistul Boldeşti — Azotul Slobo­zia 3—2 (1—2) Caraimanul Buşteni — I.R.A. Cîmpina 0—1 (0—0) Olimpia Rm. Sărat — Viitorul Stanic 1— 0 (1—0) SERIA A VI-A Dacia Piteşti — Unirea Drăgăşani 2—0 (0-0) SERIA A VII- A Progresul Strehaia — Pandurii Tg. Jiu 1- 1iu (1—0) SERIA A VIII-A Metalul Oţelul Roşu — Minerul Bocşa 4—1 (2—0) Minerul Ghelar — C.F.R. Caransebeş 2- 1 (2-0) ,­­ SERIA A IX-A U.P.A Sibiu — Independenţa Sibiu 0— 4 (0—2) Metalul Copşa Mică — Minerul feline 3—0 (1—0) SERIA A X-A Bihoreana Margh­ita — Minerul Cavnte 1- 1 (0-1) unirea Zalău — Minerul Baia Spre 0-0 SERIA A XI-A Industria sîrmei Cimpia Turzii — Minerul Rodna 4—1 (0—0) Soda Ocna Mureş — Unirea Dej 4—1 (2-0) SERIA A XI-A Viitorul Gheorgh­ieni — Textila Odor­­heiul Secuiesc 6—0 Tractorul Braşov — Carpaţi Braşov 3—0 (1—0) Colorom Codlea — Oltul Sf. Gheorghe 2—3 (1—3) LOTO-PRONOSPORT In fiecare săptămînă se înregis­trează noi şi valoroase cîştiguri la toate sistemele LOTO-PRONO­SPORT. Omologarea tragerii Loto din 1 octombrie a înregistrat, pe o va­riantă jucată 10 la sută un cîştig maxim în valoare de 100 000 lei, cîştig realizat de participantul Ion Orăşanu din Bucureşti. Un alt participant care şi-a în­scris numele în dreptul marilor cîştiguri este şi Vilmoş Pal Csiszer din Braşov, care la tragerea Prono­­expres din 29 septembrie, a obţinut pe o variantă acoperită 25 la sută tot 100 000 lei la categoria I, în ca­drul aceleiaşi categorii, dar pe va­riante acoperite 10 la sută au mai fost consemnate două cîştiguri de 40 000 Iei fiecare. Participînd la sistemul de joc preferat, oricine poate obţine cişti­­guri importante PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA TRA­GEREA Nr. 41 DIN 13 OCTOM­BRIE 1971. FOND GENERAL DE CÎȘTIGURI : 1 874 698 lei din care 754 715 lei report. EXTRAGEREA I : 29 37 9 41 35 3. FOND DE CÎȘTIGURI : 1.263 580 Iei din care 683 074 lei report ca­tegoria 1. EXTRAGEREA a II-a : 32 25 23 6 18. FOND DE CÎȘTIGURI: 611 1­1R lei din care 71 641 lei report categ. A. Plata premiilor pentru acest con­curs se va face astfel: In Capitală începînd de la 21 oc­tombrie la 26 noiembrie 1971. In țară de la 23 octombrie la 26 noiembrie 1971 inclusiv. Rubrică redactată de LOTO PRONOSPORT

Next