Sportul, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6832-6862)
1971-10-24 / nr. 6855
TURISMUL NU CUNOAŞTE ANOTIMP! Se ştie astăzi, după date statistice, că dacă în urmă cu 100 de ani, 96% din întreaga energie consumată de omenire era produsă de muşchii omului şi ai animalelor domestice, în zilele noastre raportul s-a inversat, în sensul că activitatea musculară produce 1% din energia consumată de omenire, restul de 99% fiind realizată de maşini. Civilizaţia tehnică a creat un întreg mediu artificial, în care producem cu ajutorul maşinilor, ne deplasăm cu ajutorul lor, ne distrăm folosind diverse aparate. Am căpătat obişnuinţa — în aceeaşi tendinţă generală de reducere a efortului fizic în favoarea celui intelectual, artistic — ca înseşi relaxările, delectările să fie prea dese, dacă nu chiar exclusive, în faţa marelui sau micului ecran, a scenei, a măsuţei pe care abureşte un pahar şi fumegă o ţigară. Imaginea comodă a fotoliului alungă din obiceiul oamenilor mişcarea, exerciţiul fizici drumeţia. Această mutaţie de concepţie determinată şi de schimbările de structură ale efortului, au generat la unii ideea că activitatea fizică, musculară, creatoare sau recreativă, este o etapă depăşită în istoria omenirii. Şi astfel a apărut hipokinezia — sau pe numele său mai cunoscut, sedentarismul. Omul, supus unei civilizaţii tehnice, se îndepărtează de natură, de starea naturală de mişcare şi de activitatea fizică ce caracterizează pe om. Dar, cu cît civilizaţia pretinde mai puţin efort fizic, mai puţină mişcare, cu atît aceasta îi devine mai necesară. Neîndeplinirea acestui imperativ conduce iniţial la „foamea musculară“, la fel de acută ca şi „foamea de oxigen“ din atmosferele poluate şi desăvîrşeşte modificări *—adesea ireversibile în structurile biologice: copii atonici şi supraponderali, adulţi obezi, apatici, lipsiţi de vitalitate şi rezistenţă, fiinţe în care echilibrul vital s-a rupt. Solicitările unilaterale produc ravagii pe care uneori ştiinţa, medicina, tot efortul medicamentos curativ, nu sunt capabile să le înlăture. „Mişcarea este un parametru definitoriu al omului, o expresie a structurilor statice şi dr- B. MIHAI (Continuare in pag. a 3-a) Se discută mult, în ultima vreme, despre valoarea reală a scrimei româneşti şi mai ales de perspectivele ei la viitoarele J. O. din 1972. Accidentul de la C.M. de la Viena (locul 5 la floretă fete şi locul 8 la floretă băieţi, în ambele cazuri la echipe) a lăsat, un gust amar, a provocat unele nedumeriri. Este de salutat, de aceea, atît iniţiativa forului de resort, cît şi a Biroului C.N.E.F.S., de a analiza situaţia existentă în scrima noastră, acum cînd ne mai desparte mai puţin de un an de ediţia jubiliară a J.O. Este firesc să cunoaştem adevărul, să vedem unde s-a greşit, ce trebuie de îndreptat, pentru ca la marea întrecere de la München scrima românească să se poată prezenta la adevăratele ei posibilităţi. ★ Părerile exprimate în şedinţa de analiză a voturilor, în cea a Comitetului federal şi, mai recent, în cadrul Biroului, C.N.E.F.S., duc la concluzia că „momentul vienez” al scrimei noastre a însemnat un accident. Este limpede pentru toţi specialiştii că nu aceea a fost valoarea scrimerilor români, medaliaţi cu aur, argint şi bronz în multe alte ediţii ale C.M. sau chiar ale J.O. De data aceasta au existat, însă, unele erori în planificarea activităţii competiţionale care au determinat o cădere a trăgătorilor noştri fruntaşi tocmai în ajunul „mondialelor”. Observaţia vizează, îndeosebi, loturile de floretă, hărţuite în tot cursul lunii mai (după alte competiţii de uzură în lunile precedente) în concursuri-test, extrem de obositoare şi care au întrerupt procesul metodic de pregătire. Practic, cum au demonstrat cu cifre antrenorii Tiberiu STAMA (Continuare in pag. a 3-a) ! SCRIERII ROMANI (şi mai ales floretiştii) AU RĂMAS DATORI DUPĂ C.M. DE LA VIENA, DAR EI SE POT REVANȘA LA J.O.... ANA ENE-PASCU există toate condiţiile pentru ca «crima românească să-şi etaleze virtuţile prin care, de un deceniu încoace, a reuşit să se situ- ■’eze în prim planul marilor competiţii, campionate mondiale şi J.O. Avem sportivi cu multă experienţă şi antrenori capabili. Cu sprijinul Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, federaţia de specialitate este beneficiara unei săli speciale de pregătire (Floreasca II). Se fac eforturi pentru a se asigura trăgătorilor material adecvat, lame, aparate electrice de mare fineţe. Există chiar încercări de a se realiza asemenea materiale la noi, de unde ar rezulta o economie apreciabilă. Un motiv în plus pentru a elimina carenţele semnalate, în pregătirea fizică, în cea psihologică, în modul de viaţă, în sistemul competiţional. Credem că reprezentanţii acestei discipline, floretişti şi floretiste, spadasini şi sabreri, vor reflecta cu toată atenţia la aspectele semnalate şi îşi vor aduce contribuţia la relansarea unui sport olimpic în care România se bucură de meritate aprecieri. Prilejul cel mai important — J. O. de la München. Pînâ atunci, cuvîntul de ordine ar trebui să fie : muncă pasionată, perseverentă, rodnică. ÎN CAMPIONATUL REPUBLICAN DE TENIS DE MASĂ MIHALCA ŞI GIURGIUCĂ - ELIMINAŢI DIN PRIMELE TURURI! ARAD, 23 (prin telefon, de la trimisul nostru). In Sala sporturilor din localitate au continuat întrecerile pentru titlurile de campioni ai tării la tenis de masă. După disputarea meciurilor din cadrul probelor de dublu fete si dublu băieţi — pînă în semifinale — au fost programate partide şi din celelalte trei probe individuale : simplu fete, simplu băieţi şi dublu mixt Competiţia de simplu feminin a adus încă din întîlnirile de deschidere o mare surpriză. Titulara echipei reprezentative, Eleonora Mihalca, a fost nevoită să se incline de la primul joc în faţa unei adversare mai tinere, Nicoleta Spiridon (C.S.M. Iaşi). Confruntarea celor două sportive a fost extrem de disputată, innvingătoarea fiind cunoscută abia in prelungiri, după consumarea tuturor celor cinci seturi. Cîştigătoarea, manifestînd o siguranţă deosebită, a atacat cu mult aplomb, cu lovituri extrem de puternice, făcînd inutile toate încercările de ripostă ale reprezentantei Politehnicii Timişoara. Aceasta s-a arătat inconstantă în acţiuni, fiind departe de forma care a consacrat-o. E drept. Mihalca a avut de depăşit o perioadă foarte grea, în care a trebuit să susţină numeroase examene. Dar, cu mai multă preocupare pentru pregătire, este foarte probabil că apreciata noas tră jucătoare ar fi putut face un număr sporit de antrenamente. Titlu de sportivă fruntaşă, de echipieră in naţionala României, de clasificată a 10-a în ierarhia europeană — se cereau altfel onorate. In sfirşit, în legătură cu acest meci, ne exprimăm surprinderea pentru absertţa din sală a antrenorului Nicoletei Spiridon. Gabriel Simionescu, prezent, totuşi, la Arad ! Care este raţiunea deplasării unui antrenor, împreună cu elevii săi, decit pentru a-i asista şi a-i îndruma. Neplăcut, dar împrejurările ne obligă să consemnăm şi evoluţia des-Constantin COMARNISCHI (Continuare in pag. a 4-a) La Madrid, a avut loc de curînd, o şedinţă de lucru a Federaţiei Internaţionale a Sportului Universitar. La lucrări a participat şi un reprezentant al României, prof. Titus Deac, şeful secţiei sport a U.A.S.R. La înapoierea din capitala Spaniei, am solicitat profesorului Titus Deac să ne răspundă la citeva întrebări legate de desfăşurarea şedinţei de lucru a F.I.S.U. — Vă rugăm să precizaţi care a fost ordinea de zi a şedinţei şi cine a participat la această importantă adunare a F.I.S.U. ? — Participarea a fost foarte numeroasă. Au fost reprezentate 40 de ţări din cele 60 cite sunt afiliate la această organizaţie. Ordinea de zi a cuprins rapoartele preşedintelui F.I.S.U., Primo Nebiolo (Italia), secretarului general al Federaţiei, dr. Michel Ostyn (Belgia). Dr. Nebiolo s-a referit la principalele acţiuni întreprinse de F.I.S.U. în ultimii doi ani, precum şi la necesitatea sprijinirii eforturilor organizaţiilor membre pentru dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şi sport in rîndul studenţilor, cu sprijinul nemijlocit al autorităţilor din fiecare ţară. Totodată, preşedintele a făcut o caracterizare a F.I.S.U., considerînd-o : „O mare şi puternică familie, ale cărei eforturi înscrise într-o atmosferă de deplină armonie se îndreaptă către valorificarea creatoare a experienţelor membrilor săi şi găsirea celor mai eficiente modalităţi de dezvoltare a sportului studenţesc internaţional". — Rapoartele prezentate au a I UAS.R. - PRINTRE ORGANIZAŢIILE CELE MAI ACTIVE DIN CADRUL FM • „Campionatul european universitar de fotbal — 1972“ se dispută in ţara noastră # Prof. TITUS DEAC ales in Comitetul Executiv al F. I. S. U. „Cupa Apărarea Patriei" Militarii unităţii al cărei ofiţer cu pregătirea fizică este maiorul Tudor Marin au trăit sîmbătă o zi deosebită, prilejuită de decernarea „Cupei Apărării Patriei“, trofeu acordat de Consiliul Politic Superior al M.F.A. pentru cea mai bună activitate şi bază sportivă. Este pentru a 3-a oară consecutiv cînd militarii acestei unităţi cuceresc cupa şi conform regulamentului, de data aceasta Ie revine definitiv. în nuinele Consiliului Superior Politic al Armatei, generalul maior Mihai Căciulă a înminat frumoasa cupă de cristal comandantului unităţii. Apoi, vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, conf. dr. Emil Ghibu adresînd felicitări militarilor acestei unităţi fruntaşe, le-a înmînat Diploma de Onoare şi Cupa C.N.E.F.S. Obţinerea acestor înalte distincţii nu este întîmplătoare. Complexitatea şi calitatea construcţiilor sportive ridicate şi întreţinute prin hărnicia şi priceperea ostaşilor este uimitoare, ea putînd rivaliza în multe privinţe cu cele mai frumoase baze sportive din ţară. Astfel, unitatea dispune de un stadion gazonat prevăzut cu pistă de atletism, terenuri asfaltate pentru baschet, volei, handbal şi tenis, o bază pentru gimnastică, piste aplicative militare precum şi o sală de sport. Pentru viitor este prevăzută completarea acestui adevărat complex sportiv, cu un bazin de înot. In ceea ce priveste activitatea (Continuate in pag. a 3-a) lContinuare tn pag. a i a) vut referiri şi la adresa României ? — Evident. Menţionînd mai întîi participarea amplă a ţării noastre la principalele acţiuni ale F.I.S.U Interviu realizat de Paul OLTEANU ZIAR ACL. CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA 51 SPORT ANUL XXVII — Nr. 6855 4 PAGINI 30 BANI MEM Dumincii 24 octombrie 1971 MECIUL CU CEHOSLOVACIA. PE PRIMUL PLAN AL PREOCUPĂRILOR F. R. FOTBAL • „Copenhaga“ şi concluziile ei • Schimbările Intervenite In lotul naţional • Pregătiri, Intr-un climat de încredere şi de efort colectiv Din ziarul nostru de ieri, cititorii au putut afla o serie de probleme discutate în ultima şedinţă a Biroului federal, privind activitatea fotbalistică din această perioadă. Evident, principalul punct de pe ordinea de zi a şedinţei pe care a ţinut-o Biroul F. R. Fotbal, l-a constituit apropiatul meci cu Cehoslovacia, decisiv pentru calificarea in sferturile de finală ale Campionatului european, luîndu-se măsuri menite să contribuie la o bună reprezentare a fotbalului nostru, la obţinerea unui succes în această grea luptă, urmărită cu maximum de interes de către toţi iubitorii fotbalului din ţara noastră. Pe linia acestor măsuri se înscrie alcătuirea lotului naţional care va susţine miercuri un meci de verificare cu echipa olimpică a Bulgariei, precum şi amînarea datei de disputare a etapei de campionat, iniţial fixată pentru 7 noiembrie, ceea ce va permite o mai eficientă desfăşurare a procesului de pregătire a jucătorilor din lot. Cum era şi de aşteptat, în munca de pregătire a partidei cu Cehoslovacia, s-a ţinut seama de concluziile pe care ş le-au oferit atît victoria de la Helsinki, în meciul cu Finlanda, cît şi insuccesul de la Copenhaga, în jocul cu Danemarca. Plecînd de la acest ultim meci, ieri, într-o intîlnire cu ziariştii, preşedintele Federaţiei române de fotbal, tov. Mircea Angelescu, a arătat considerentele care au stat la baza hotărîrii luate de Biroul federal ca formula reprezentării olimpice să aibă în vedere, pentru meciul cu Danemarca, şi prezenţa unor jucători ai lotului A. Acest lucru, a declarat tov. Mircea Angelescu, a fost determinat de o serie de circumstanţe, începînd cu forma slabă a unora dintre jucătorii din lotul olimpic care a evoluat la Tirana. In aceste condiţiuni, a trebuit să se adopte o soluţie care să ofere mai multe garanţii pentru realizarea unui rezultat bun. Din păcate, aşa cum se cunoaşte, acest rezultat n-a venit. Şi aceasta, din mai multe motive, dintre care subaprecierea adversarului nu a fost cel mai puţin important. Desigur, discutînd despre acest meci, s-ar putea spune că a fost din plin resimţit şi şocul autogolului, de la începutul partidei. Jack BERARIU CAMPIONATUL REPUBLICAN BL ATLETISM PE ECHIPE CLUJ, 23 (prin telefon). Timpul nefavorabil (vînt puternic, în rafale, cerul plumburiu care a început să se descarce chiar la începutul concursului) a influenţat in mare măsură desfăşurarea întrecerilor, rezultatele înregistrate şi i-a ţinut departe pe iubitorii atletismului din localitate, chiar dacă pe stadion se întreceau atleţii şi atletele de la Dinamo şi Steaua, echipe care urmează să tranşeze aici la Cluj nu numai o veche rivalitate sportivă, ci să decidă chiar campioana ţării pe anul 1871, întrecerea lor racordîndu-se însă la situaţia pe care C.A.U. o va realiza la Bucureşti. Cum era de aşteptat disputa atleţilor de la Steaua şi Dinamo a fost interesantă prin dîrzenia cu care fiecare competitor şi-a disputat şansele. Din păcate replica formaţiei clujene este modestă. După prima zi a concursului Steaua are un avans de 10 puncte care ar putea fi hotărâtor pentru situaţia generală a acestui meci. Deci: Steaua — Dinamo 75—65 (la femei 23— 15), Steaua — Cluj 93—48 (29—15), Dinamo — Cluj 84-54 (18—20). Rezultatele individuale: BĂRBAŢI: 100 m: Zamfirescu (S) 10,8, Dulgheru (D) 10,9; 400 m: Sâlcudeanu (D) 49,8, Păsulă (S) 50,2; 1500 m: Ungureanu (D) 3,58 , Damaschin (S) 3:59,2; 3000 m obst.: Mustaţă (D) 9:23,0, Marcu (S) 9:25,6; 110 mg: Suciu (S) 14,2, Hidioşanu (D) 14,7; triplu: Corbu (S) 15,87 m: Dumitrescu (D) 15,56 m; înălţime: Cirstea (S) 1,95 m, Preda (D) 1,90 m; greutate: Gagea (D) 14.18; suliţă: Petra (S) 72.20 m Pikulski (C) 66.38 m: 4x100 m: Steaua (Rizon, Păsură, Zamfirescu, Munteanul 42,1. ginamp, 42,4. FEMEI: 100 m: A. Mărăşescu (S) 12,2, S. Cubleşan (C) 12,5, V. Viscopoleanu (S) 12,5; 400 m: V. Ticu (S) 60,1, L. Lucaci (C) 60,5; lungime: El. Vintilă (D) 6,11 m Viscopoţeanu (S) 6,01 m: disc: Arg. Menis (D) 56,36 m, C. Ionescu (S) 54,10 m, St. Lesenciuc (D) 50,14 m. întrecerile continuă duminică şi sperăm ca vremea să se îmbunătăţească. Valeria Bufanu cîştigă cu uşurinţă cursa de 100 m plat Steaua are 10 puncte avantaj în meciul cu Dinamo Nuşa DEMIAN C.A.U. N-ARE PROBLEME Concursul de ieri de pe stadionul Republicii a fost lipsit de farmec. Rezultate prea mari nu se aşteptau, atleţii aflindu-se cu un picior în vacanţă — ciţiva dintre ei au concurat lăsind impresia îndeplinirii unor sarcini dezagreabile — iar soarta intîlnirii dintre echipele bucureştene Rapid. Clubul Atletic Universitar şi Şcoala sportivă de atletism era previzibilă. Fără nume de virf, dar cu o mare omogenitate a formaţiei lor, studenţii porneau favoriţi şi bănuim că erau preocupaţi mai mult de întîlnirea de la Cluj, unde se disputa, de fapt, meciul cheie al campionatului pe echipe. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în probele de alergări scurte unde vîntul ajutător — superior limitei regulamentare — a permis studentului Toma Petrescu, aflat intr-o constantă ascensiune valorică realizarea unui 10,4, iar Valeriei Bufanu ciştigarea — fără a-şi forţa prea mult talentul — a celei de a doua probe, în interval de citeva minute de echipe: CAU — Rapid 85—35 (la fete 21—21), CAU — SSA 102—39 (32—11), Rapid — SSA 79—51 (26— 12).Rezultate: BĂRBAȚI: 100 m: T. Petrescu (CAU) 10,4, M. Georgescu (CAU) 10,6 vint din spate 2,8 m's); 400 m: Gh. Petronius (CAU) 48,4, T Puiu (Rapid) 48,7; 1500 m: Z. Gaşpar (CAU) 3,58,5, I. Nicolae (CAU) 3.590; 110 mg: H. Ilieşu (R) 14,3, V. Teaşcă (CAU) 14,9; 3000 m (Continuare în pag a 3-a) m,ÎN DIVIZIA A DE FOTBAL In cadrul etapei a VIII-a a diviziei A la fotbal se vor disputa astăzi următoarele partide : (Stadionul 23 August, de la ora 14; în deschidere, de la ora 12, se vor întîlni echipele de tineret-rezerve). TG. MUREŞ : A. S. ARMATA — UNIV. CRAIOVA BRAŞOV : STEAGUL ROŞU — U.T.A. PITEŞTI : F. C. ARGES — PETROLUL IAŞI POLITEHNICA — JIUL CLUJ C. F. R. — „U" CLUJ CONSTANTA : FARUL — DINAMO BACAU SPORT CLUB — CRISUL BUCUREŞTI STEAUA — RAPID LA VOLEI, STEAUA POLITEHNICA TIMIȘOARA 3-1 RAPID — CONSTRUCTORUL 3—1 (12, 13, —12, 5). După mai bine de 105 min. de joc modest, jucătoarele de la Rapid s-au impus în faţa mai tinerelor partenere de întrecere. Ca şi în meciul cu I.E.F.S., din etapa trecută, Constructorul a început bine meciul, conducînd atît in setul I (11—7, 12—10), cît si in setul II (12—6), dar lipsa de experienţă, de precizie în pase a ridicătoarelor, pe de o parte, cit si forma cu totul remarcabilă a jucătoarei Eugenia Rebac de la Rapid, au făcut ca finalele seturilor să aparţină feroviarelor. In setul III, se menţionează echilibrul pînă la 10— 10, de unde Constructorul ia conducerea cu 13—10 și, intr-un final disputat, cîştigă cu 15—13. In setul ur-* mător, rapidistele se impun categoric conducînd cu 6—0. 8—5 și câştigând cu 15—5. Remarcări: Rebac (excepţională pe toată durata meciului), Mateş si Bălăşoiu (Rapid), Puiu şi Cazangiu (Constructorul). Foarte bun arbitrajul cuplului I. Covaci — M. Zelinschi (Buc.). STEAUA — POLITEHNICA TIMIŞOARA 3-1 (6. 13, —10, 11). în cel de al doilea meci programat in sala Giuleşti, echipa campioană, Steaua, a întîmpinat o dirză rezistenţă din partea studenţilor timişoreni. Aceştia, prin jocul practicat, au încîntat publicul spectator, fiind o adevărată revelaţie. Bine conduşi de pe margine de N. Mihăilescu, studenţii au pus probleme grele jucătorilor militări, atît în setul I iit și în setul IV (au condus cu 13—10 și 14—13), si nu mult a lipsit să se joace cinci seturi. Campionii, cu toate că au început bine meciul, au slăbit de parcurs, dînd astfel posibilitatea timișorenilor să echilibreze jocul si să se impună in setul III. Remarcări: Antonescu (Steaua), Weiss și Tănăsescu (Politehnica). Corect si autoritar arbitrajul cuplului M. Zelinschi — Z. Pătru. (Buc ). Iulian COSTINIU ^.\ tvu\v.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^^^ 1 Încă un atac reuşit al Rapidului prin jucătoarea Szekely, cu loată opoziţia blocajului jucătoarelor Marica şi Cazangiu, de la Constructorul (Continuare In pag. a 4 a) Foto : y. BAGEAC I SĂPTĂMÎNA SPORTIVĂ INTERNĂ ! Săptămîna care se încheie astăzi a fost marcată, printre altele, şi de emoţionantul moment al întîlnirii dintre conducătorii de partid şi de stat — în frunte cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — şi schimbul de mîine al patriei, viitorii constructori ai socialismului şi comunismului în România, pionierii. Prilejuită de cea de a doua Conferinţă naţională a Organizaţiei Pionierilor, întîlnirea găzduită de sala mare a Palatului Republicii, s-a transformat într-o caldă, vibrantă, entuziastă manifestaţie de dragoste şi ataşament a tinerei generaţii faţă de încercatul conducător al poporului nostru, Partidul Comunist Român. Purtătorilor cravatelor roşii le vor rămîne în minte şi în inimi cuvintele ce le-au fost adresate de secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. A doua Conferinţă naţională a Organizaţiei Pionierilor — care se încheie astăzi la Palatul Marii Adunări Naţionale — a dezbătut şi problema extinderii activităţii sportive în rîndul tinerei generaţii, a reliefat mijloacele cele mai eficiente pentru cimentarea prieteniei dintre copii şi exerciţiul fizic. S-a accentuat necesitatea ca prin sport să se creeze un tineret viguros, capabil să îndeplinească măreţele sarcini pe care partidul i le pune în faţă. Sîntem, aşadar, convinşi că după acest eveniment activitatea sportivă în rîndurile şcolarilor va cunoaşte o dezvoltare şi mai mare. Start în noul an sportiv universitar ln Capitală şi în alte mari centre din ţară a avut loc inaugurarea anului sportiv universitar şi de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. La Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Tg. Mureş şi în alte oraşe, studenţii au participat la primele întreceri sportive, propunîndu-şi ca în nou an să ia tot mai multe starturi, să-şi dispute cu mai mare regularitate campionatele pe facultăţi, pe centre. O temeinică pregătire fizică înseamnă un sprijin eficient în menţinerea şi întărirea sănătăţii, în mărirea capacităţii de muncă. Viitorii intelectuali nu pot omite- desigur, acest lucru... De trei ori da, odată nu... Fotbalul, acest rege neincoronat al sportului, continuă să ne subjuge. Alergăm de la stadion la televizor şi de la televizor la stadion, ne cumpărăm la două-trei zile baterii noi pentru tranzistor, ne bucurăm sau oftăm pînă la miezul nopţii cînd se încheie transmisiile crainicilor. In săptămîna aceasta am zis de trei ori da — pentru Rapid, Steaua şi U.T.A. şi odată nu — pentru Dinamo. Una peste alta, treaba a mers. Sperăm că trei formaţii vor păşi în turul III al marilor competiţii europene, facem calcule, ne şi vedem într-o finală (cel puţin I) — toate acestea pentru a ne ascunde înfrigurarea cu care aşteptăm evoluţia Hristache NAUM IContinuare in pag. a 3 a)lWWWWWWWWWWWWAWWWWWWWWWWWUWWW \ V \uui