Sportul, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6832-6862)

1971-10-24 / nr. 6855

TURISMUL NU CUNOAŞTE ANOTIMP! Se ştie astăzi, după date statisti­ce, că dacă în urmă cu 100 de ani, 96% din întreaga energie consuma­tă de omenire era produsă de muş­chii omului şi ai animalelor do­mestice, în zilele noastre raportul s-a inversat, în sensul că activitatea musculară produce 1% din energia consumată de omenire, restul de 99% fiind realizată de maşini. Ci­vilizaţia tehnică a creat un întreg mediu artificial, în care producem cu ajutorul maşinilor, ne deplasăm cu ajutorul lor, ne distrăm folosind diverse aparate. Am căpătat obiş­nuinţa — în aceeaşi tendinţă gene­rală de reducere a efortului fizic în favoarea celui intelectual, artis­tic — ca înseşi relaxările, delectă­rile să fie prea dese, dacă nu chiar exclusive, în faţa marelui sau mi­cului ecran, a scenei, a măsuţei pe care abureşte un pahar şi fumegă o ţigară. Imaginea comodă a foto­liului alungă din obiceiul oamenilor mişcarea, exerciţiul fizici drumeţia. Această mutaţie de concepţie determinată şi de schimbările de structură ale efortului, au gene­rat la unii ideea că activitatea fi­zică, musculară, creatoare sau re­creativă, este o etapă depăşită în istoria omenirii. Şi astfel a apărut hipokinezia — sau pe numele său mai cunoscut, sedentarismul. Omul, supus unei civilizaţii teh­nice, se îndepărtează de natură, de starea naturală de mişcare şi de activitatea fizică ce caracterizează pe om. Dar, cu cît civilizaţia pre­tinde mai puţin efort fizic, mai pu­ţină mişcare, cu atît aceasta îi de­vine mai necesară. Neîndeplinirea acestui imperativ conduce iniţial la „foamea musculară“, la fel de acu­tă ca şi „foamea de oxigen“ din atmosferele poluate şi desăvîrşeşte modificări *—­­adesea ireversibile­­ în structurile biologice: copii ato­­nici şi supraponderali, adulţi obezi, apatici, lipsiţi de vitalitate şi re­zistenţă, fiinţe în care echilibrul vi­tal s-a rupt. Solicitările unilaterale produc ravagii pe care uneori ştiin­ţa, medicina, tot efortul medica­mentos curativ, nu sunt capabile să le înlăture. „Mişcarea este un pa­rametru definitoriu al omului, o ex­presie a structurilor statice şi dr- B. MIHAI (Continuare in pag. a 3-a) Se discută mult, în ultima vre­me, despre valoarea reală a scrimei româneşti şi mai ales de perspecti­vele ei la viitoarele J. O. din 1972. Accidentul de la C.M. de la Viena (locul 5 la floretă fete şi locul 8 la floretă băieţi, în ambele cazuri la echipe) a lăsat, un gust amar, a provocat unele nedumeriri. Este de salutat, de aceea, atît iniţiativa fo­rului de resort, cît şi a Biroului C.N.E.F.S., de a analiza situaţia existentă în scrima noastră, acum cînd ne mai desparte mai puţin de un an de ediţia jubiliară a J.O. Este firesc să cunoaştem adevărul, să vedem unde s-a greşit, ce trebuie de îndreptat, pentru ca la marea întrecere de la München scrima românească să se poată prezenta la adevăratele ei posibilităţi. ★ Părerile exprimate în şedinţa de analiză a voturilor, în cea a Comite­tului federal şi, mai recent, în ca­drul Biroului, C.N.E.F.S., duc la con­cluzia că „momentul vienez” al scri­mei noastre a însemnat un accident. Este limpede pentru toţi specialiştii că nu aceea a fost valoarea scrime­­rilor români, medaliaţi cu aur, ar­gint şi bronz în multe alte ediţii ale C.M. sau chiar ale J.O. De data aceasta au existat, însă, unele erori în planificarea activităţii competiţio­­nale care au determinat o cădere a trăgătorilor noştri fruntaşi tocmai în ajunul „mondialelor”. Observaţia vizează, îndeosebi, lo­turile de floretă, hărţuite în tot cursul lunii mai (după alte competi­ţii de uzură în lunile precedente) în concursuri-test, extrem de obosi­toare şi care au întrerupt procesul metodic de pregătire. Practic, cum au demonstrat cu cifre antrenorii Tiberiu STAMA (Continuare in pag. a 3-a) ! SCRIERII ROMANI (şi mai ales floretiştii) AU RĂMAS DATORI DUPĂ C.M. DE LA VIENA, DAR EI SE POT REVANȘA LA J.O.... ANA ENE-PASCU e­xistă toate condiţiile pentru ca «crima românească să-şi etaleze virtuţile prin care, de un deceniu încoace, a reuşit să se situ- ■’­eze în prim planul marilor competiţii, campionate mondiale şi J.O. Avem sportivi cu multă experienţă şi antrenori capabili. Cu spri­jinul Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, federaţia de specialitate e­ste beneficiara unei săli speciale de pregătire (Floreasca II). Se fac eforturi pentru a se asigura trăgătorilor material adecvat, lame, aparate electrice de mare fineţe. Există chiar încercări de a se rea­liza asemenea materiale la noi, de unde ar rezulta o economie apre­ciabilă. Un motiv în plus pentru a elimina carenţele semnalate, în pregătirea fizică, în cea psihologică, în modul de viaţă, în sistemul competiţional. Credem că reprezentanţii acestei discipline, floretişti şi floretiste, spadasini şi sabreri, vor reflecta cu toată atenţia la aspectele sem­nalate şi îşi vor aduce contribuţia la relansarea unui sport olimpic în care România se bucură de meritate aprecieri. Prilejul cel mai important — J. O. de la München. Pînâ atunci, cuvîntul de ordine ar trebui să fie : muncă pasionată, perseverentă, rodnică. ÎN CAMPIONATUL REPUBLICAN DE TENIS DE MASĂ MIHALCA ŞI GIURGIUCĂ - ELIMINAŢI DIN PRIMELE TURURI! ARAD, 23 (prin telefon, de la tri­misul nostru). In Sala sporturilor din localitate au continuat întrecerile pentru tit­lurile de campioni ai tării la tenis de masă. După disputarea meciuri­lor din cadrul probelor de dublu fete si dublu băieţi — pînă în semi­finale — au fost programate partide şi din celelalte trei probe individua­le : simplu fete, simplu băieţi şi dublu mixt Competiţia de simplu feminin a adus încă din întîlnirile de deschi­dere o mare surpriză. Titulara echi­pei reprezentative, Eleonora Mihalca, a fost nevoită să se incline de la primul joc în faţa unei adversare mai tinere, Nicoleta Spiridon (C.S.M. Iaşi). Confruntarea celor două spor­tive a fost extrem de disputată, inn­­vingătoarea fiind cunoscută abia in prelungiri, după consumarea tutu­ror celor cinci seturi. Cîştigătoarea, manifestînd o siguranţă deosebită, a atacat cu mult aplomb, cu lovituri extrem de puternice, făcînd inutile toate încercările de ripostă ale re­prezentantei Politehnicii Timişoara. Aceasta s-a arătat inconstantă în ac­ţiuni, fiind departe de forma care a consacrat-o. E drept. Mihalca a avut de depăşit o perioadă foarte grea, în care a trebuit să susţină numeroase examene. Dar, cu mai multă preocupare pentru pregătire, este foarte probabil că apreciata noas­­­ tră jucătoare ar fi putut face un număr sporit de antrenamente. Tit­lu­ de sportivă fruntaşă, de echipie­ră in naţionala României, de clasi­ficată a 10-a în ierarhia europeană — se cereau altfel onorate. In sfirşit, în legătură cu acest meci, ne exprimăm surprinderea pen­tru absertţa din sală a antrenorului Nicoletei Spiridon. Gabriel Simio­­nescu, prezent, totuşi, la Arad ! Care este raţiunea deplasării unui antrenor, împreună cu elevii săi, de­cit pentru a-i asista şi a-i îndruma. Neplăcut, dar împrejurările ne o­­bligă să consemnăm şi evoluţia des-Constantin COMARNISCHI (Continuare in pag. a 4-a) La Madrid, a avut loc de curînd, o şedinţă de lucru a Federaţiei Interna­ţionale a Sportului Universitar. La lucrări a participat şi un reprezen­tant al României, prof. Titus Deac, şeful secţiei sport a U.A.S.R. La îna­poierea din capitala Spaniei, am so­licitat profesorului Titus Deac să ne răspundă la citeva întrebări legate de desfăşurarea şedinţei de lucru a F.I.S.U. — Vă rugăm să precizaţi care a fost ordinea de zi a şedinţei şi cine a participat la această im­portantă adunare a F.I.S.U. ? — Participarea a fost foarte nu­meroasă. Au fost reprezentate 40 de ţări din cele 60 cite sunt afiliate la această organizaţie. Ordinea de zi a cuprins rapoartele preşedintelui F.I.S.U., Primo Nebiolo (Italia), se­cretarului general al Federaţiei, dr. Michel Ostyn (Belgia). Dr. Nebiolo s-a referit la principalele acţiuni în­treprinse de F.I.S.U. în ultimii doi ani, precum şi la necesitatea sprijinirii eforturilor organizaţiilor membre pentru dezvoltarea activităţi­lor de educaţie fizică şi sport in rîndul studenţilor, cu sprijinul nemij­locit al autorităţilor din fiecare ţară. Totodată, preşedintele a făcut o ca­racterizare a F.I.S.U., considerînd-o : „O mare şi puternică familie, ale că­rei eforturi înscrise într-o atmosferă de deplină armonie se îndreaptă că­tre valorificarea creatoare a expe­rienţelor membrilor săi şi găsirea celor mai eficiente modalităţi de dez­voltare a sportului studenţesc inter­naţional". — Rapoartele prezentate au a­ I UAS.R. - PRINTRE ORGANIZAŢIILE CELE MAI ACTIVE DIN CADRUL FM • „Campionatul european universitar de fotbal — 1972“ se dispută in ţara noastră # Prof. TITUS DEAC ales in Comitetul Executiv al F. I. S. U. „Cupa Apărarea Patriei" Militarii unităţii al cărei ofiţer cu pregătirea­ fizică este maiorul Tudor Marin au trăit sîmbătă o zi deosebită, prilejuită de decernarea „Cupei Apărării Patriei“, trofeu acordat de Consiliul Politic Supe­rior al M.F.A. pen­tru cea mai bună activitate şi bază sportivă. Este pentru a 3-a oară consecutiv cînd militarii acestei unităţi cuce­resc cupa şi conform regulamen­tului, de data aceasta Ie revine definitiv. în n­uinele Consiliului Superior Politic al Armatei, generalul maior Mihai Căciulă a înminat frumoasa cupă de cristal comandantului uni­tăţii. Apoi, vicepreşedintele Consi­liului Naţional pentru Educaţie Fi­zică şi Sport, conf. dr. Emil Ghibu adresînd felicitări militarilor aces­tei unităţi fruntaşe, le-a înmînat Diploma de Onoare şi Cupa C.N.E.F.S. Obţinerea acestor înalte distinc­ţii nu este întîmplătoare. Comple­xitatea şi calitatea construcţiilor sportive ridicate şi întreţinute prin hărnicia şi priceperea ostaşilor este uimitoare, ea putînd rivali­za în multe privinţe cu cele mai frumoase baze sportive din ţară. Astfel, unitatea dispune de un sta­dion gazonat prevăzut cu pistă de atletism, terenuri asfaltate pentru baschet, volei, handbal şi tenis, o bază pentru gimnastică, piste apli­cative militare precum şi o sală de sport. Pentru viitor este prevăzută completarea acestui adevărat com­plex sportiv, cu un bazin de înot. In ceea ce priveste activitatea (Continuate in pag. a 3-a) lContinuare tn pag. a i a) vut referiri şi la adresa Româ­niei ? — Evident. Menţionînd mai întîi participarea amplă a ţării noastre la principalele acţiuni ale F.I.S.U Interviu realizat de Paul OLTEANU ZIAR ACL. CON­SI­LI­ULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA 51 SPORT ANUL XXVII — Nr. 6855 4 PAGINI 30 BANI MEM Dumincii 24 octombrie 1971 MECIUL CU CEHOSLOVACIA. PE PRIMUL PLAN AL PREOCUPĂRILOR F. R. FOTBAL • „Copenhaga“ şi concluziile ei • Schimbările Intervenite In lotul naţional • Pregătiri, Intr-un climat de încredere şi de efort colectiv Din ziarul nostru de ieri, citi­torii au putut afla o serie de pro­bleme discutate în ultima şedinţă a Biroului federal, privind activi­tatea fotbalistică din această pe­rioadă. Evident, principalul punct de pe ordinea de zi a şedinţei pe care a ţinut-o Biroul F. R. Fotbal, l-a constituit apropiatul meci cu Ce­hoslovacia, decisiv pentru califi­carea in sferturile de finală ale Campionatului european, luîndu-se măsuri menite să contribuie la o bună reprezentare a fotbalului nos­tru, la obţinerea unui succes în această grea luptă, urmărită cu maximum de interes de către toţi iubitorii fotbalului din ţara noastră. Pe linia acestor măsuri se înscrie alcătuirea lotului naţional care va susţine miercuri un meci de veri­ficare cu echipa olimpică a Bul­gariei, precum şi amînarea datei de disputare a etapei de campio­nat, iniţial fixată pentru 7 noiem­brie, ceea ce va permite o mai eficientă desfăşurare a procesului de pregătire a jucătorilor din lot. Cum era şi de aşteptat, în mun­ca de pregătire a partidei cu Ceho­slovacia, s-a ţinut seama de con­cluziile pe care ş le-au oferit atît victoria de la Helsinki, în meciul cu Finlanda, cît şi insuccesul de la Copenhaga, în jocul cu Dane­marca. Plecînd de la acest ultim meci, ieri, într-o intîlni­re cu ziariştii, preşedintele Federaţiei române de fotbal, tov. Mircea Angelescu, a arătat considerentele care au stat la baza hotărîrii luate de Biroul federal ca formula reprezentării o­limpice să aibă în vedere, pentru meciul cu Danemarca, şi prezenţa unor jucători ai lotului A. Acest lucru, a declarat tov. Mircea An­gelescu, a fost determinat de o se­rie de circumstanţe, începînd cu forma slabă a unora dintre jucă­torii din lotul olimpic care a evo­luat la Tirana. In aceste condi­­ţiuni, a trebuit să se adopte o so­luţie care să ofere mai multe ga­ranţii pentru realizarea unui re­zultat bun. Din păcate, aşa cum se cunoaşte, acest rezultat n-a venit. Şi aceasta, din mai multe motive, dintre care subaprecierea adversa­rului nu a fost cel mai puţin im­portant. Desigur, discutînd despre acest meci, s-ar putea spune că a fost din plin resimţit şi şocul auto­golului, de la începutul partidei. Jack BERARIU CAMPIONATUL REPUBLICAN BL ATLETISM PE ECHIPE CLUJ, 23 (prin telefon). Timpul nefavorabil (vînt puternic, în rafale, cerul plumburiu care a început să se descarce chiar la înce­putul concursului) a influenţat in mare măsură desfăşurarea întreceri­lor, rezultatele înregistrate şi i-a ţinut departe pe iubitorii atletismu­lui din localitate, chiar dacă pe sta­dion se întreceau atleţii şi atletele de la Dinamo şi Steaua, echipe care urmează să tranşeze aici la Cluj nu numai o veche rivalitate sportivă, ci să decidă chiar campioana ţării pe anul 1871, întrecerea lor racor­­dîndu-se însă la situaţia pe care C.A.U. o va realiza la Bucureşti. Cum era de aşteptat disputa atle­ţilor de la Steaua şi Dinamo a fost interesantă prin dîrzenia cu care fiecare competitor şi-a disputat şan­sele. Din păcate replica formaţiei clujene este modestă. După prima zi a concursului Steaua are un avans de 10 puncte care ar putea fi hotărâtor pentru situaţia generală a acestui meci. Deci: Stea­ua — Dinamo 75—65 (la femei 23— 15), Steaua — Cluj 93—48 (29—15), Dinamo — Cluj 84-54 (18—20). Rezultatele individuale: BĂRBAŢI: 100 m: Zamfirescu (S) 10,8, Dulghe­­ru (D) 10,9; 400 m: Sâlcudeanu (D) 49,8, Păsulă (S) 50,2; 1500 m: Ungu­­reanu (D) 3,58 , Damaschin (S) 3:59,2; 3000 m obst.: Mustaţă (D) 9:23,0, Marcu (S) 9:25,6; 110 mg: Su­­ciu (S) 14,2, Hidioşanu (D) 14,7; triplu: Corbu (S) 15,87 m: Dumi­trescu (D) 15,56 m; înălţime: Cir­stea (S) 1,95 m, Preda (D) 1,90 m; greutate: Gagea (D) 14.18; suliţă: Petra (S) 72.20 m Pikulski (C) 66.38 m: 4x100 m: Steaua (Rizon, Păsură, Zamfirescu, Munteanul 42,1. ginamp, 42,4. FEMEI: 100 m: A. Mărăşescu (S) 12,2, S. Cubleşan (C) 12,5, V. Vis­­copoleanu (S) 12,5; 400 m: V. Ticu (S) 60,1, L. Lucaci (C) 60,5; lungi­me: El. Vintilă (D) 6,11­ m Visco­­­poţeanu (S) 6,01 m: disc: Arg. Me­­nis (D) 56,36 m, C. Ionescu (S) 54,10 m, St. Lesenciuc (D) 50,14 m. întrecerile continuă duminică şi sperăm ca vremea să se îmbunătă­ţească. Valeria Bufanu cîştigă cu uşurinţă cursa de 100 m plat Steaua are 10 puncte avantaj în meciul cu Dinamo Nuşa DEMIAN C.A.U. N-ARE PROBLEME Concursul de ieri de pe stadionul Republicii a fost lipsit de farmec. Rezultate prea mari nu se aşteptau, atleţii aflindu-se cu un picior în vacanţă — ciţiva dintre ei au con­curat lăsind impresia îndeplinirii unor sarcini dezagreabile — iar soarta intîlnirii dintre echipele bucu­­reştene Rapid. Clubul Atletic Uni­versitar şi Şcoala sportivă de atle­tism era previzibilă. Fără nume de virf, dar cu o mare omogenitate a formaţiei lor, studenţii porneau fa­voriţi şi bănuim că erau preocupaţi mai mult de întîlnirea de la Cluj, unde se disputa, de fapt, meciul cheie al campionatului pe echipe. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în probele de alergări scurte unde vîntul ajutător — supe­rior limitei regulamentare — a per­mis studentului Toma Petrescu, aflat intr-o constantă ascensiune valori­că realizarea unui 10,4, iar Valeriei Bufanu ciştigarea — fără a-şi forţa prea mult talentul — a celei de a doua probe, în interval de citeva minute de echipe: CAU — Rapid 85—35 (la fete 21—21), CAU — SSA 102—39 (32—11), Rapid — SSA 79—51 (26— 12).Rezultate: BĂRBAȚI: 100 m: T. Petrescu (CAU) 10,4, M. Georgescu (CAU) 10,6 vint din spate 2,8 m's); 400 m: Gh. Petronius (CAU) 48,4, T Pu­iu (Rapid) 48,7; 1­500 m: Z. Gaşpar (CAU) 3,58,5, I. Nicolae (CAU) 3.590; 110 mg: H. Ilieşu (R) 14,3, V. Teaşcă (CAU) 14,9; 3000 m (Continuare în pag a 3-a) m,ÎN DIVIZIA A DE FOTBAL In cadrul etapei a VIII-a a diviziei A la fotbal se vor disputa astăzi următoarele partide : (Stadionul 23 August, de la ora 14; în deschidere, de la ora 12, se vor întîlni echipele de tineret-rezerve). TG. MUREŞ : A. S. ARMATA — UNIV. CRAIOVA BRAŞOV : STEAGUL ROŞU — U.T.A. PITEŞTI : F. C. ARGES — PETROLUL IAŞI POLITEHNICA — JIUL CLUJ C. F. R. — „U" CLUJ CONSTANTA : FARUL — DINAMO BACAU SPORT CLUB — CRISUL BUCUREŞTI STEAUA — RAPID LA VOLEI, STEAUA­­ POLITEHNICA TIMIȘOARA 3-1 RAPID — CONSTRUCTORUL 3—1 (12, 13, —12, 5). După mai bine de 105 min. de joc modest, jucă­toarele de la Rapid s-au impus în faţa mai tinerelor partenere de în­trecere. Ca şi în meciul cu I.E.F.S., din etapa trecută, Constructorul a început bine meciul, conducînd atît in setul I (11—7, 12—10), cît si in setul II (12—6), dar lipsa de expe­rienţă, de precizie în pase a ridică­toarelor, pe de o parte, cit si for­ma cu totul remarcabilă a jucătoa­­rei Eugenia Rebac de la Rapid, au făcut ca finalele seturilor să apar­ţină feroviarelor. In setul III, se menţionează echilibrul pînă la 10— 10, de unde Constructorul ia condu­cerea cu 13—10 și, intr-un final dis­putat, cîştigă cu 15—13. In setul ur-* mător, rapidistele se impun catego­ric conducînd cu 6—0. 8—5 și câşti­gând cu 15—5. Remarcări: Rebac (excepţională pe toată durata me­ciului), Mateş si Bălăşoiu (Rapid), Puiu şi Cazangiu (Constructorul). Foarte bun arbitrajul cuplului I. Co­vaci — M. Zelinschi (Buc.). STEAUA — POLITEHNICA TI­MIŞOARA 3-1 (6. 13, —10, 11). în cel de al doilea meci programat in sala Giuleşti, echipa campioană, Steaua, a întîmpinat o dirză rezis­tenţă din partea studenţilor timişo­reni. Aceştia, prin jocul practicat, au încîntat publicul spectator, fiind o adevărată revelaţie. Bine conduşi de pe margine de N. Mihăilescu, studenţii au pus probleme grele ju­cătorilor militări, atît în setul I­ iit și în setul IV (au condus cu 13—10 și 14—13), si nu mult a lipsit să se joace cinci seturi. Campionii, cu toate că au început bine meciul, au slăbit de parcurs, dînd astfel posi­bilitatea timișorenilor să echilibreze jocul si să se impună in setul III. Remarcări: Antonescu (Steaua), Weiss și Tănăsescu (Politehnica). Corect si autoritar arbitrajul cuplu­lui M. Zelinschi — Z. Pătru. (Buc ). Iulian COSTINIU ^.\ tvu\v.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^^^ 1 Încă un atac reuşit al Rapidului prin jucătoarea Szekely, cu loată opozi­ţia blocajului jucătoarelor Marica şi Cazangiu, de la Constructorul (Continuare In pag. a 4 a) Foto : y. BAGEAC I SĂPTĂMÎNA SPORTIVĂ INTERNĂ ! S­ăptămîna care se încheie astăzi a fost marcată, prin­tre altele, şi de emoţionan­­tul moment al întîlnirii dintre con­ducătorii de partid şi de stat — în frunte cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — şi schimbul de mîine al patriei, viitorii construc­tori ai socialismului şi comunismu­lui în România, pionierii. Prilejuită de cea de a doua Conferinţă na­ţională a Organizaţiei Pionierilor, întîlnirea găzduită de sala mare a Palatului Republicii, s-a trans­format într-o caldă, vibrantă, en­tuziastă manifestaţie de dragoste şi ataşament a tinerei generaţii faţă de încercatul conducător al poporului nostru, Partidul Comu­nist Român. Purtătorilor cravatelor roşii le vor rămîne în minte şi în inimi cuvintele ce le-au fost adre­sate de secretarul general al par­tidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. A doua Conferinţă naţională a Organizaţiei Pionierilor — care se încheie astăzi la Palatul Marii Adunări Naţionale — a dezbătut şi problema extinderii activităţii sportive în rîndul tinerei generaţii, a reliefat mijloacele cele mai eficiente pentru cimentarea prie­teniei dintre copii şi exerciţiul fi­zic. S-a accentuat necesitatea ca prin sport să se creeze un tineret viguros, capabil să îndeplinească măreţele sarcini pe care partidul i le pune în faţă. Sîntem, aşadar, convinşi că după acest eveniment activitatea sportivă în rîndurile şcolarilor va cunoaşte o dezvolta­re şi mai mare. Start în noul an sportiv universitar ln Capitală şi în alte mari cen­tre din ţară a avut loc inaugura­rea anului sportiv universitar şi de pregătire a tineretului pentru apă­rarea patriei. La Bucureşti, Timi­şoara, Galaţi, Tg. Mureş şi în alte oraşe, studenţii au participat la primele întreceri sportive, propu­­nîndu-şi ca în nou­ an să ia tot mai multe starturi, să-şi dispute cu mai mare regularitate campiona­tele pe facultăţi, pe centre. O te­meinică pregătire fizică înseamnă un sprijin eficient în menţinerea şi întărirea sănătăţii, în mărirea ca­pacităţii de muncă. Viitorii inte­lectuali nu pot omite- desigur, a­­cest lucru... De trei ori da, odată nu... Fotbalul, acest rege neincoronat al sportului, continuă să ne subjuge. Alergăm de la stadion la televizor şi de la televizor la stadion, ne cumpărăm la două-trei zile baterii noi pentru tranzistor, ne bucurăm sau oftăm pînă la miezul nopţii cînd se încheie transmisiile crai­nicilor. In săptămîna aceasta am zis de trei ori da — pentru Rapid, Steaua şi U.T.A. şi odată nu — pentru Dinamo. Una peste alta, treaba a mers. Sperăm că trei formaţii vor păşi în turul III al marilor competiţii europene, fa­cem calcule, ne şi vedem într-o finală (cel puţin I) — toate aces­tea pentru a ne ascunde înfrigu­rarea cu care aşteptăm evoluţia Hristache NAUM IContinuare in pag. a 3­ a)­lWWWWWWWWWWWWAWWWWWWWWWWWUWWW \ V \­­uui

Next