Sportul, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6863-6892)

1971-11-25 / nr. 6887

ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN ŢARA NOASTRĂ A TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO­ ­ Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului jude­­ţean­ Timiş al P.C.R., con­vorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae • Ceauşescu, secretar general,­ al Par­tidului Comunist Român, •preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, şi tova­răşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iu­goslavia, preşedintele Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia. Cea de-a doua zi a convorbiri­lor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situa­ţiei internaţionale. Părţile au con­statat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugosla­viei sunt identice sau foarte, apro­piate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în proble­mele securităţii europene, expri­­mîndu-şi convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri şi sub toate formele, în­tre ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a for­ţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă de prietenie, cor­dialitate, deplină înţelegere şi în­credere reciprocă. Miercuri seara, s-a încheiat vi­zita de prietenie făcută in ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia. In gara Timişoara, oaspeţii iu­goslavi au fost conduşi de tova­răşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al G.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănes­­cu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Co­misia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. Cornelia Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Este ora 21,30. In vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele ro­mâne şi iugoslave, o­­gardă mili­tară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulţimea prezentă scandează „Ceauşescu — Tito", „Ceauşescu — P C.R.“. Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se îndreap­tă spre peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi condu­cători­ de partid şi de stat iugo­slavi îşi iau rămas bun de la con­ducătorii de partid şi de stat ro­mâni. înainte de despărţire, tova­răşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prie­teneşte. In aplauzele mulţimii, trenul spe­cial cu care călătoreşte tovarăşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Timişoara, îndreptîridu-se spre patrie. . ★ Intîlnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito con­stituie o nouă şi remarcabilă con­tribuţie la întărirea şi dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-iugo­­slave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu deosebit interes vi­zita în Republica Socialistă Ro­mânia a solilor poporului iugo­slav, dînd o înaltă apreciere spiri­tului de cordialitate, deplină în­ţelegere­­ şi încredere reciprocă, care a caracterizat întreaga des­fășurare a vizitei și convorbirilor. ÎNTRECERILE şahiştilor Ieri, cîştigînd partida întrerup­tă cu Reicher şi obţinînd apoi vic­toria şi după amiază, în faţa lui Adam, maestrul Gh. Mititelu s-a instalat în fruntea finalei şahişti­lor cu 21/1 puncte din cele trei runde disputate pînă acum. El este urmat de Em. Ungureanu — 2 ) şi un lot numeros de concurenţi cu cîte 10 zi p, condus de S. Neam­­ţu, care are o partidă mai puţin jucată. Iată rezultatele din runda a 3-a: Partoş — Pavlov Va—V2, Botez — Stoica Va—V?, Szabó — Ghizdavu 1—0, Mititelu — Adam 1—0, Dri­­mer — Reicher Va—Va, Buza — Ghindă Va—Va, Ungureanu — Vaisman. 1—0. S-au întrerupt par­tidele Ghiţescu — Şuta şi Puşcaşu — Ciocîltea. Ultimul are avanta­jul calităţii. S-a amînat partida Grünberg — Stanciu. Azi — de la ora 16 — se dispu­tă, în sala I.P.G.G. a patra rundă. In urma ultimelor rezultate Înregistrate In finala de la Braşov (Baumstark­ — Juncu 1—6, Gogilea — Simu 1—0, Chiş — Zsigmond Va—Va) clasamentul definitiv al campionatului republican feminin de șah pe 1971 este următorul : 1. ELISABETA POUHRONIADE (Electronica București) 13 puncte : 2. Gertrude Baumstark (Medicina Timișoara) 12’/a p ; 8-4. Suzana Makai (Medicina Tim.) şi Margareta Juncu (C.S.M. Cluj) ll'/i p; 5—6. Maria Pogorevici (Petrolul Ploieşti) şi Margareta Teodorescu (Constructorul Buc.) 9 p; 7—8. Emilia Chiş (I.T.B.) şi Eleonora Gogilea (Electronica Buc.) 8 p; 9. Adela Gesticone (Mureşul) e’/7 P. 10. Lia Bogdan (Politehnica Buc.) 6 p. 11—12. Elena Rădăcină (Constructorul Buc.) şi Ioana Miroslav (A.S. Buc.) 5 p. 13—14. Renée Farcaş (Crişul Oradea) şi Veturia Simu (C.P.M. Buc.) 4 p . 18—16 Vera Zsigmond (I.P.c.A. Buc.) şi Anca Gheorghe (Politehnica Braşov) 3­/1 p. ANUL XXVII — Nr. 6887 O ACŢIUNE VASTĂ, DE DEOSEBITĂ IMPORTANŢĂ. CURSURI­LE DE PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ A LUCRĂTORILOR DIN MIŞCAREA SPORTIVĂ LA SNIGOV, 120 DL TLIjICHI S-AU PREGĂTIT PENTRU 1 NOU SALT VALORIC AL ATLETISMULUI NOSTRU incadrîndu-se în efortul general, al întregii ţări, de ridicare conti­nuă a nivelului profesional, de perfecţionare a mijloacelor şi me­todelor de muncă, de stimulare a cadrelor pentru un aport cit mai însemnat în îndeplinirea şi depă­şirea sarcinilor de desăvîrşire a construcţiei socialismului, trans­­punînd în practică indicaţiile par­tidului nostru, Consiliul Naţional pentru Educaţie , Fizică şi Sport a elaborat un vast plan de perfec­ţionare profesională a lucrătorilor din mişcarea sportivă. Prin dezbateri, propuneri şi con­tribuţii personale privind aplica­rea măsurilor pentru îmbunătăţi­rea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamer­ilor t­rovncii, prin înfăţişa­rea şi explicarea practică a celor mai noi şi mai înaintate metode de lucru, bine fundamentate şti­inţific, prin aprof­un­darea cunoş­tinţelor în diferite domenii tan­gente educaţiei fizice, antrenorii, profesorii şi tehnicienii din box, lupte, handbal, schi, canotaj, scri­mă, baschet, aeromodel­ism şi gim­nastică, medicii sportivi, vicepre­şedinţii consiliilor judeţene pentru educaţie fizică şi sport, precum şi metodiştii au căpătat cu prilejul acestor cursuri orizonturi noi, ja­loane pentru o susţinută muncă de educaţie şi pregătire sportivă a tineretului. Recent, la Snagov, a avut loc un curs similar, la care au parti­cipat, timp de 7 zile, 128 de an­trenori de bază ai atletismului nostru, profesori din învăţămîn­ • Timp de 7 zile au fost apro­fundate noile metode de pregă­tire • Un preţios schimb de experienţă • Atletismul româ­nesc are încă multe resurse ne­folosite • Pasiunea şi conş­tiinciozitatea — factori hotâ­­ritori­ ­ul mediu şi superior (care au în pregătire sportivi fruntaşi), meto­­dişti etc. In cadrul acestui curs a avut loc şi consfătuirea anuală a antrenorilor de atletism. Cursanţii au audiat expuneri privind forma sportivă, metodica antrenamentului, medicina sporti­vă, modelarea antrenamentului, realizate de dr. Emil Ghibu — vi­cepreşedinte al C.N.E.F.S., dr. Mi­ron Georgescu, dr. Doina Trancio­­veanu, dr. Adalbert Szögy, prof. Vasile Dumitrescu. De un deo­sebit interes s-a bucurat şi schim­bul de experienţă realizat în ca­drul temei „particularităţi ale pro­cesului de antrenament al unor sportivi fruntaşi“. Antrenorul e­­merit Baruch Elias a vorbit — cu acest prilej — despre Carol Corbu şi Cornelia Popescu, Ion Benga despre Argentina Menis, Gh. Biro despre Ileana Silai, Gh. Stănel despre Gh. Cefan, Claudia Simionescu despre Mariana Goth, iar Vasile Dumitrescu despre Alex. Munteanu. Federaţia de at­letism a distribuit cursanţilor ma­teriale tehnice şi metodice, le-a prezentat filme. Analiza activităţii fiecărui an­trenor (realizată pentru antrenorii care pregătesc atleţii seniori de Gh. Zâmbreşteanu, pentru cei ce Hristache NAUM (Gonlinugra in pag. a 2-a) Trei sportivi fruntaşi (de la stingă la dreapta: S. Ciochină, Cornelia Popescu şi C. Corbu — cel mai bun atlet al anului 1971) se pregătesc sub supravegherea antrenorului „nr. 1“ — Baruch Elias. Foto : N. DRAGOȘ I ZIAR AlI.CONS­ILI­ULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT 4 PAGINI 30 BANI Joi 25 noiembrie 1971 CLASAMENTUL FINAL AL GRUPEI I A PRELIMINARIILOR CAMPIONATULUI EUROPEAN 1. ROMÂNIA 6 41111-2 9 1 Cehoslovacia 6 41111-4 9 3. Tara Galilor 6 2 1 3 5-6 5 4. Finlanda 6 015 1-151 2-0 CU ȚARA GALILOR! CALIFICARE PE DEPLIN MERITATĂ! _________________________­____________________________ ____________________________ ECHIPA DE FOTBAL A ROMÂNIEI ÎN PRIMELE­­8 REPREZENTATIVE ALE EUROPEI ACUM A SOSIT TIMPUL CA, PRINTR-O MAI EFICIENTĂ ABORDARE A ANSAMBLULUI DE PROBLEME DIN FOTBALUL NOSTRU, ACEASTĂ POZIȚIE FRUNTAȘĂ CONTINENTALĂ SĂ FIE CONSOLIDATĂ! FORŢA COLECTIVA A JOCULUI ECHIPEI NAŢIONALE A REALIZAT SUPERIORITATE PE TOATE PLANURILE zolvate pentru problema care li se punea ieri fotbaliştilor tricolori. In­tr-adevăr, în minutul 9 al jocului cîştigătoare a grupei I preliminare se profila echipa noastră. Insistăm asupra acestui moment de joc nu atît din plăcerea de a evoca superba lovitură de cap a lui Lupescu — care a avut date atri­butele (promptitudine, decizie, vite­ză, forţă) clasicului „heading" brita­nic —, ci din dorinţa de a marca în scris ceea ce acest gol a marcat in evoluţia ulterioară a meciului, el punîndu-şi, după părerea noastră, în mare măsură pecetea asupra jocului fotbaliştilor români. Lansaţi de acest gol psihologic, tricolorii aveau sa reuşească. 20—25 Marius POPESCU (Continuare in pag. a 4-a) Începută la scorul care califica în sferturile de finală ale Campio­natului european echipa Cehoslova­ciei, partida a prezentat — după numai 9 minute de joc — p­re- Minutul 91, tradiţionala fotografie a învingătorilor crispaţi încă de efort. Imagine vie a omogenităţii sufleteşti a componenţilor echipei naţionale care se îmbrăţişează după al doilea gol (Dobrin, Lucescu, cu spatele și Iordănescu). ___ Foto­­:DRAGOS NEAGU Felicitări unanime I­r­it­ată echipa pilastră naţională ajunsă după un efort superb la un nou calat de drum, fiind calificată in sferturile de finală ale campionatului european. Aceasta, după un şir de grele bătălii, dintre care una singură a fost pier­dută, cea cu puternica noastră rivală, reprezentativa Cehoslovaciei, ai cărei fotbalişti şi suporteri au privit ieri cu tristeţe la televizoare, cum ultima lor şansă, indirectă, de calificare a fost irosită, datorită jocului excelent, practi­cat de jucătorii români în faţa echipei Ţării Galilor. Apriga dispută cu fotbalul cehoslovac a fost cîştigată la egalitate de punc­te (9), cu departajare la golaveraj (diferenţă de două goluri), aşa cum indică regulamentul. Ce s-ar fi întîmplat, oare, dacă la Helsinki scorul cu Finlanda ar fi fost numai de 2-0 in favoarea echipei noastre ? IATA, DECI, CA FIE­CARE DIN CELE ŞASE PARTIDE SUSŢINUTE DE ECHIPA NOASTRĂ A AVUT GREUTATEA EI in cintarul atit de fin care a departajat la „gram“ principa­lele pretendente din grupa I a preliminariilor C.E., România şi Cehoslovacia. Dragi fotbalişti, meritaţi felicitări din partea tuturor acelora care iubesc cu adevărat fotbalul, care de pe întreg cuprinsul ţării, au palpitat alături de voi. Aceste felicitări se răsfrîng din plin asupra antrenorilor de la cluburile voastre dar, in primul rînd, asupra lui Angelo Niculescu, acest om cu nervii de oţel, care a stat neclintit in faţa oricăror valuri. Felicitările se cuvin apoi şi conducerii federaţiei de fotbal a cărei pasiune in problema reprezentării in­ternaţionale a fotbalului nostru, dublată de echilibru şi spirit de răspun­dere, sunt derfite de stima tuturor. Nu trebuie să uităm că această luptă pen­­ calificare s-a dat pe fundalul general al dezvoltării continue a mişcării noa­­tre sportive, îndrumată şi sprijinită de partid şi guvern spre care se îndreaptă recunoştinţa tuturor sportivilor romăni. Aşadar, prin meciul de ieri ECHIPA ROMÂNIEI SE AFLA ASTAZI PRINTRE PRIMELE OPT REPREZENTATIVE ALE EUROPEI, care se vor în­frunta în sferturile de finală ale campionatului continental din 1972. Nu trebuie să uităm că In 1969 reprezentativa noastră s-a calificat in turneul final al cam­pionatului mondial Mexic­o 70, așa ci. In prezent ea nu face decît să repete a­­ceastă lăudabilă performanţă. Acum cind zarurile au fost aruncate este cazul să apreciem progresul evident al fotbalului nostru, progres realizat cu mari eforturi, cu o mină de jucători talentaţi care au dăruit culorilor naţionale tot ceea ce ei au mai bun în fiinţa lor. Nu putem să nu constatăm că datorită unor eforturi organizatori­ce şi unor fonduri cheltuite raţional cu centrele de copii şi juniori, au apărut şi sunt în curs de formare noi talente, dintre care Iordănescu s-a consacrat, iar Năstase, Aelenei şi alţii bat acum la poarta echipei naţionale. Să recunoaştem insă că fotbalul românesc mai are încă mult de rea­lizat pe numeroase planuri din activitatea internă, spre a ajunge la o conso­lidare deplină, spre a putea păstra şi eventual îmbunătăţi poziţia pe plan ex­tern, pe care a cucerit-o acum, aceea de a fi­ cel puţin a opta putere fotba­listică din Europa. Perioada de linişte de pină la primăvară cind va începe hora „sfertu­rilor europene*4, a preliminariilor campionatului mondial *74, a tentativei de calificare şi în turneul olimpic *72, precum şi aceea a fazei finale din cupele europene intercluburi, va trebui să fie bine folosită pentru întărirea orga­nizatorică a fotbalului nostru la toate nivelele, în scopul de a face faţă cu forţe sporite marii concurenţe pe plan internaţional. Aurel NEAGU ARĂDENII ÎȘI ADAUGĂ UN PALMARES O NOUĂ VICTORIE PRESTIGIOASĂ U. T. A.-Vitoria Setubal 3-0 (2—0) Stadion U.T.A. , timp însorit, rece ; teren moale, alunecos ; spectatori — circa 7 000. Au marcat : DOMIDE (min. 9), SIMA (min. 16) şi KUN II (min. 65). Raportul şuturilor la poarta : 15—15 (pe spaţiul porții : 8—10). Raport de cornere : 5—8. U.T.A. : Vidac 9 — Birău 7-f. Lereter 9, Pojoni 9, Popovici 7, Petescu 7, Domide 10. Sima 6 (min. 75 Axente), Kun II 8-f, Broșovschi 8, Roth 7. VITORIA SETUBAL : Joachim Torres — Rebelo, Coreia, Mendes, Carrico, Octavio (min. 60 Praia), Jose Maria, Matiné, Guerreiro (min. 60 Ascanjo), Jose Torres, Jacinto Joao. A arbitrat bine Antoine Quendeville, ajutat la linie de Jacques Colling şi Norbert Rolles (toţi din Luxemburg). ARAD, 24 (prin telefon de la tri­misul nostru special). Ştiam cu toţii de ce-i In stare a­­ceastă Vitoria Setubal de cînd a zdrobit Rapidul la Bucureşti. Ştiam prea bine ce poate masivul Torres, pi­nă mai ieri colegul lui Eusebio în atacul Benficăi. Ştiam toate aces­tea, plus forma foarte bună a por­tughezilor şi mica eclipsă de formă a textiliştilor din ultima vreme. Ştiam şi ce era teamă. Cum şi U.T.A.-ei i-a fost teamă de adver­sar... Dar U.T.A.-ei nu i-a fost teamă de luptă. Şi cum s-a încins duelul, U.T.A. a devenit acea echipă meto­dică, curajoasă cum o ştim, acel mic univers ordonat, în care fiecare ju­cător îşi are bine definit rolul în funcţie de valoarea şi structura • adversarului. Iar Vitoria Setubal, echipă de talie internaţională, nu s-a pu­tut regăsi în faţa • acestui meca­nism atît de bine reglat pentru că U.T.A. a scos-o literalmente din joc. După cum începuse disputa, nu­­prea întrevedeam clipe fericite pen­­tru textilişti. Dar liderul primei noastre divizii, bine grupat in apă­rare şi activ pe contraatac, schim­bă rapid impresia generală. A venit acel minut 9, cînd DOMIDE a şu­tat cu stîngul de la 20 de metri, pe unghiul lung, în colţul de sus al porţii, înscriind un gol de almanah. A venit, spuneam, acel minut 9 şi U.T.A., scăpată de obsesie, s-a dez­lănţuit în­tr-un joc de mare ţinută. Peste alte şapte minute, Lereter execută o lovitură liberă de la 18 m, mingea ajunge pe­­partea opu­să, la Both, acesta trimite balonul spre gol, se opune Octavio, dar fu­­tul lui SIMA, de la cîţiva metri, nu mai poate întîlni obstacol. Domide e stăpînul jocului, toţi cei­lalţi textilişti luptă pînă la epuizare, dar ocaziile gigantice apărute nu mai pot modifica scorul. Pentru că ratează bun în min. 19 şi 21, două ocazii cu care rar se întîlneşte un fotbalist in viaţă, aşa cum ratase şi Boţii în min. 12 (a tras în portar, din poziţie excelentă), aşa cum vor rata şi Sima (min. 40) şi Broşovschi (min. 43). Sub acest torent de am­biţie şi joc excelent, Vitoria Setu­bal nu reuşeşte decît un singur şut pe poartă, m min. 45! U.T.A., cu un formidabil simţ de orientare, joacă şi după pauză la fel de simplu şi ambiţios şi parcă mai prudent şi fără distincţia din pri­mele 45 de minute. Broşovschi e trîntit în interiorul careului (min. 50), dar arbitrul lasă jocul să con­tinue. Oaspeţii au o „perioadă roză" (min. 55—63), cu multe şuturi puter­nice, cu patru cornere în 90 de se­cunde, cu cîteva acţiuni foarte pe­riculoase. Bereter, Pojoni şi în spe­cial Vidac rezolvă însă furia lusita­nă, goal-keper-ul textilist apărînd cu măiestrie cel puţin trei şuturi care puteau însemna tot atîtea go­luri. Sigură îri marcajul său defensiv, U.T.A. mai scoate de cîteva ori arma contraatacului, atît de fatală oaspeţilor, pe un teren moale cum nu au întilnit la ei, pe malurile O­­ceanului. Şi, la un asemenea con­traatac, Kim­ nu mai poate fi oprit Mircea M. IONESCU (continuare in pag. a 4-­a) DOMICE KUN II

Next