Sportul, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 6893-6921)
1971-12-04 / nr. 6896
PE MĂSURA TRADIŢIILOR Şl A POSIBILITĂŢILOR DINAMO BRAŞOV ASPIRA Şl ACŢIONEAZĂ PENTRU A DEVENI UN CLUB MODEL Clubul Dinamo Braşov — constituit în 1949 — şi-a dobîndit prin succesele constante obţinute pe plan intern şi în unele competiţii internaţionale, un binemeritat prestigiu, situîndu-se în rîndul unităţilor de bază ale sportului românesc. In bilanţul său impresionează cifra campionilor — 420 de titluri naţionale, 35 de maeştri ai sportu■ lui, 45 de recorduri republicane, peste 550 de sportivi selecţionaţi în loturile reprezentative, numeroase victorii internaţionale. . Din rîndurile clubului s-au desprins, devenindadevărate stele ale sportului românesc, sportivi ca V. Mariuţan, P. Mentzel, regretatul Puiu Nicolae (box), I. Donca (handbal), I. Micloş, C. Enache, M. Aldescu, Gh. Olteanu (schi). Tradiţia de performanţă s-a transmis şi generaţiilor mai tinere, din care nu e lipsit de semnificaţie să amintim pe M. Bota, G. Chicic, C. Nica (handbal), K. Gohn, D. Cristea, M. Leampă (schi), continuînd şi la actualul lot de sportivi, valoros, tînăr şi de perspectivă. Dinamo Braşov nu este un club gigant. Are numai cîteva secţii, dar toate sunt bune. Non multa, sed multum! Astfel, secţia de box — avînd media de vîrstă de 20 de ani — este calificată în turneul final al campionatului pe echipe, iar patru dintre componenţii ei — A. Turei, C. Dumitrescu, I. Buicu, V. Chifu — sunt selecţionaţi în lotul pentru „europenele” de tineret. Secţia de schi a oferit întotdeauna — şi oferă şi în prezent — unul dintre motivele de laudă ale clubului braşovean. Schiorii au obţinut cel mai mare număr de titluri, iar cu rare excepţii componenţa echipei clubului se confundă cu aceea a loturilor naţionale. Secţia de lupte, antrenată de I. Bătrîn, reintră în divizia A şi aspiră pe merit la locul 3 în ierarhia celor mai bune formaţii din ţară. Din lotul său, E. Cristian este campion naţional, iar V. Enache, G. Condrath, A. Schuba vor încerca şi ei acelaşi lucru. Secţia de tenis se află în perspectiva favorabilă de a deveni una dintre cele mai puternice din ţară, prin transferarea actualei garnituri a Steagului roşu, întărită cu Judith Dibar şi Viorel Marcu, care revin de la Bucureşti. Valoarea lotului (fraţii Marcu, I. Kerekes, G. Neacşu, J. Dibar, F. Bucur) şi experienţa antrenorilor I. Racoviţă şi G. Bosch o anunţă ca pretendentă la titlul naţional pe echipe. Secţia de judo numără doi titulari în lotul naţional şi are premisele creşterii viitoare, prezentînd garnituri complete de juniori mari şi mici. In sfîrşit, alte două secţii, cele de alpinism şi patinaj viteză cuprind elemente de valoare, ca I. Opriş, Balmez (alpinism) sau multipli campioni cum sînt patinatorii Cristina Tracher, A. Okoş, A. Boer etc. Toate succesele clubului dinamovist braşovean, meritorii în perspectiva timpului, au fost posibile datorită sprijinului substanţial şi permanent al M.A.I., al organelor centrale şi judeţene, de resort, pasiunii şi muncii neobosite a sportivilor săi, priceperii şi devotamentului unor antrenori, o parte dintre ei ridicaţi din rîndurile sportivilor, ca I. Donca, Gh. Olteanu, Gh. Roşculeţ, K. Gohn, I. Bîrtă, A. Floricioiu, I. Cerchez, V. Bobiţ. Dar lucrurile nu pot rămîne pe loc. Conducerea clubului, împreună cu cadrele tehnice şi sportivii, şi-au propus — trecînd şi la acţiune — ca Dinamo Braşov să devină o unitate de performanţă model, structurată pe cîteva discipline, dar de înaltă ţinută valorică, spre a răspunde exigenţelor actuale ale mişcării sportive, tradiţiilor, prestigiului şi posibilităţilor existente. Intr-adevăr, Dinamo Braşov are un sediu excelent (aflat în reamenajare), o sală de sporturi şi un parc sportiv cu un teren de fotbal, o pistă de atletism, două terenuri bituminizate de handbal, plus patru terenuri de tenis în construcţie, un bazin de înot (unde sunt necesare anumite amenajări) care îi asigură un cadru material excepţional, aproape unic în ţară, pentru un club profilat pe cîteva secţii. Baza materială existentă, ambianţa generală favorabilă performanţei sunt premisele reale ale unei unităţi model pentru sportul de performanţă. Dar dacă rezerva de cadre este asigurată prin lărgirea bazei de selecţie (concursuri la care au participat peste 2 000 de elevi) şi prin crearea unor secţii de juniori şi copii la toate disciplinele, lipsa de continuitate în rîndurile clubului a sportivilor ajunşi la maturitate valorică, iată un impediment evident, ce trebuie rezolvat. Este necesar să se creeze condiţii organizatorice ca o parte din cei mai valoroşi sportivi să fie păstraţi aici, asigurîndule cadrul profesional şi de pregătire. După cum utilă, credem, ar fi şi lărgirea posibilităţilor de aducere a mai multor sportivi militari activi în secţiile acestui club. Dinamo Braşov face eforturi de ameliorare şi pe plan metodic. Intenţionează să-şi asigure şi un cadru ştiinţific, medical, dotat cu mijloace de control şi obiectivizare a antrenamentului sportiv, înlesnind creşterea profesională a antrenorilor. Dinamo Braşov porneşte de la premise superioare. Clubul vrea — şi poate — să devină o unitate sportivă deosebită, cu secţii puternice, cu o contribuţie din ce în ce mai mare la echipele olimpice şi naţionale şi nu să rămînă la statutul unei baze de recrutare pentru secţiile de performanţă paralele de la Dinamo Bucureşti sau de la alte cluburi din Capitală sau din alte oraşe. Misiunea pe care şi-a asumat-o harnicul colectiv sportiv braşovean nu este deloc uşoară, dar ea poate a adusă la îndeplinire. Mihai BIRA ------— PROGRESUL ESTE INCADENT... Continuînd să înfăţişăm bilanţul activităţii înotătorilor în acest an, vom încerca astăzi să oferim o imagine mai clară asupra progresului înregistrat de cei mai buni sportivi ai ţării, raportat la nivelul performanţelor ce se obţin pe plan european. Am subliniat , cu un prilej anterior, că in acest sezon au fost corectate 10 din cele 15 recorduri masculine ale ţării, unele dintre ele (400 m liber, 1 500 m liber, 400 m mixt, 4X200 m liber) in mod substanţial. Mai mult, la 12 probe, mediile primelor 5 performante sunt superioare celor din anul trecut (excepţie fac probele de spate şi 200 m delfin). Dar — şi acesta este lucrul care trebuie să preocupe în cea mai mare măsură pe tehnicieni — reducerea decalajului dintre sportivii români şi cei mai buni Înotători de pe continent este insuficientă, mai ales dacă ţinem seama de faptul că, în acest an, sportivii din Ungaria, Olanda, Elveţia, Polonia sau Bulgaria au făcut un apreciabil salt valoric, apropiindu-se mai rapid de elita nataţiei europene. Care este situaţia la ora actuală ? O comparaţie între mediile primelor 5 performanţe în Europa şi cele din ţara noastră, a diferenţelor existente în 1970 şi anul acesta, ni se pare extrem de sugestivă pentru a căpăta răspunsul aşteptat. (In prima coloană se află mediile celor mai bune performanţe europene, in cea de a doua mediile performanţelor româneşti, iar între paranteze diferenţele actuale şi cele din anul trecut). Tabelul de mai sus ne arată limpede că în timp ce crauliştii, brasiştii şi specialiştii tetratlonului se află pe o linie ascendentă, la procedeele spate şi delfin înregistrăm un regres. Dacă vom duce comparaţia mai departe, raportind-o la listele celor mai bune rezultate (30) din Europa în acest an, vom ajunge la concluzii asemănătoare. Intr-un clasament, alcătuit prin atribuirea de 30 p celui mai bun rezultat european, 29 p celui de al doilea ș.a.m.d., înotătorii români se aflau în 1970 pe locul XII. La sfirşitul acestui an ei se află pe o poziţie asemănătoare cu 75,5 p, după : 1. U.R.S.S. 1777 p. 2. H.D. Germană 1036,5 p. 3. R.F. a Germaniei 779 p. 4. Suedia 540 p. 5. Ungaria 483 p. 6. Anglia 321,5 p. 7. Franţa 320 p. 8. Olanda 277 p. 9. Spania 214 p. 10. Italia 152,5 p şi 11. Polonia 97 p şi înaintea Iugoslaviei 53 p. Bulgariei 42,5 p. Danemarcei 37,5 p. Austriei 34 p. Norvegiei 21 p. Cehoslovaciei 15,5 p. Greciei 12 p. Scoţiei şi Ţării Galilor 4 p. In rîndul primilor 60 performeri continentali vom găsi 12 sportivi români. lată de altfel şi poziţiile acestora : M. Slavic 54,6 — 100 m liber (16). 2:00,0 — 200 m liber (26). 4:20,2 — 400 m liber (37). 2:13,5 — 200 m mixt (34) ; Z. Opriţescu 55,6 — 100 m liber (48) ; E. Almer 2:02,2 — 200 m liber (51). 4:17,9 — 400 m liber (24). 17:04,5 — 1500 m liber (17). 4 :56,3 — 400 m mixt (33) ; Gh. Lupu şi M. Hohoiu 63,1 — 100 m spate (29—30), A. Șoptereanu 69,9 — 100 m bras (30), 2:35,8 — 200 m bras (48), V. Costa 70.0 — 100 m bras (33) P. Teodorescu 70,9 — 100 m bras (45), 2:36,0 — 200 m bras (51), E. Hempel 2:35,6 — 200m bras (45). O. Iîesler 71.3 — 100 m bras (53), I. Miclăuş 60,6 — 100 m delfin (41) și D. Wederneck 5:01,4 — 400 m mixt (54). Poziţia ştafetelor — locul X la 4X200 m liber şi 4X100 m mixt şi locul XI la 4X100 m liber. A. VASILIU 100 m liber : 53,1 i 200 m liber ! 1:57,1 400 m liber : 4:00,5 1500 m lber : Joi:::7.2 100 m spate : 59,5 200 m spate : 2:10,7 100 m bras : 57,0 200 m bras : 2:27,1 100 m delfin : 57,6 200 m delfin : 2:07,2 200 m mixt : 2:12,2 400 m mixt : 4:40,5 56,1 (3,0—3,9) 2:04,3 (6,9—8,9) 4:28,6 (22,1—23,5) 18:10,6 (1:33,6—1:40,4) 64,8 (5,3—4,5) 2:21,8 (11,1—11,3) 70,9 (3,9—5,1) 2:37,0 (9,9—12,2) 62,5 (4,9—4,8) 2:22,6 (15,4—11,7) 2:21,9 (9,7—10,0) 5:05,5 (25,0—28,9) Angel Șoptereanu, cel mai rapid brasist al sezonului TURNEUL FINAL AL C. C. E. SE DESFĂŞOARĂ LA HVAR . Piscina Amfora din insula Hvar va găzdui, incepînd de astăzi, ultimul act al celei de a IX-a ediţii a „Cupei campionilor europeni“ la polo. Au mai rămas în cursa pentru obţinerea trofeului, oferit de redacţia ziarului Sport din Belgrad, echipele TVSK VMF Moscova şi Mladost Zagreb, cîştigatoarele celor două turnee semifinale, cunoscuta formaţie italiană Pro Recco şi campioana Olandei, Den Röbben Hilversum. Cele mai mari şanse de victorie le au poloiştii moscoviţi, în echipa cărora evoluează nu mai puţin de 7 internaționali, printre care Guliaev, Sidlovski, Dolgusin, Staucki și Osipov. Luni 6 decembrie 1971 orele 12,30 in sala Dalles „ACTUALITĂII ŞI PERSPECTIVE ÎN PROBLEMELE REFACERII ORGANISMULUI SPORTIVULUI“ Centrul de cercetări ştiinţifice al C.N.E.F.S., Consiliul municipal pentru educaţie fizică şi sport şi Institutul de specialitate, in colaborare cu Universitatea populară Bucureşti, anunţă organizarea conferinţei „Actualităţi şi perspective in problemele refacerii organismului sportivului“, din cadrul lectoratului central. Expunerea va fi făcută de dr. Ion Drăgan, directorul Centrului de medicină sportivă. Va urma un film artistic. Sportul Rapid, una dintre echipele cele mai în forma in acest sezon, va primi astăzi replica studentelor de la I.E.F.S. intr-o partidă pe care o socotim de mare atracţie, lată-te pe giuleştencele Baga şi Bălăşoiu blocind cu siguranţă un atac al dinamovistei Stoian in întîlnirea cîştigată de Rapid cu 3—0 Fotos Dragoș NEAGU trei mmm mm m Oricind, un meci cu Franţa ridică unele semne de întrebare generale şi permanente ce trebuie să primească, credem, neapărat un răspuns prealabil, clar şi precis. Căci orice întilnire dintre reprezentativa noastră şi cea a Franţei — un fel de etalon al rugbyului european — reprezintă, mai ales pentru noi, un test de verificare a poziţiilor comparative, dacă nu chiar a standardului general, cel puţin al celui pe care reprezentativa noastră il atinge, de la an la an. Ce ne propunem să obţinem, pur şi simplu, ca rezultat tehnic ? Ce dorim să dovedim ca valoare rugbystică globală ? Şi apoi ce trebuie să obţinem ca raport comparativ in ansamblul rugbystic, cel puţin european, în al cărui context am ocupat şi ocupăm incă un loc fruntaş ? Considerăm că răspunsul la aceste întrebări este acesta : va trebui să obţinem, folosind toate armele de joc de care dispunem, o victorie, întrucît in orice meci cu Franţa există o posibilitate dificilă — şi totuşi deschisă — datorită fluctuaţiilor pe care această renumită (dar capricioasă) formaţie le înregistrează de la meci la meci (vezi rezultatul nefavorabil din primul meci-test cu Australia). Pentru aceasta însă este strict necesară o excepţională pregătire fizică, dublată de un ridicat potenţial moral, în cadrul unei idei tactice simple, precise, bine insuşite de jucători şi din care să nu lipsească placajul, grupajul prompt şi energic, dezaglomerările tot atit de rapide, dar şi contraatacul spontan pe baloanele recuperate astfel. Apoi , sugerăm o justă evaluare a forţelor actuale (destul de dispersate, de neomogene şi în fond scăzute) de care dispunem, o exactă apreciere a valorii de moment a adversarului, precum şi elaborarea în PUNCTE DE VEDERE consecinţă a unei atitudini tactice inspirate din aceste considerente. Astfel se va putea obţine o bună stare morală, bazată pe conştiinţa valorii proprii, alăturată încrederii totale în justeţea şi oportunitatea orientării de joc. Ceea ce va duce la o participare conştientă şi deplină a jucătorilor la toate momentele de joc fapt ce ne-ar da un ascendent real în această partidă, suficient insă pentru o comportare onorabilă şi demnă, ba poate chiar si pentru o victorie. în sfirşit, partida de la 11 decembrie va trebui privită ca o treaptă de uşoară ascendenţă faţă de un nivel anterior mediu obţinut in ultimii 10—15 ani şi nicidecum ca o etapă trambulină pentru lansarea rugbyului românesc. Revenind la concepţia de joc pe care echipa naţională va trebui să o aşeze la temelia pregătirii, orientării şi comportării ei în jocul cu Franţa, credem că ea s-ar putea rezuma la următoarele sarcini tactice generale : — o accelerare continuă şi progresivă a jocului pe întreaga durată a partidei, cu accent special pe angajarea si rezolvarea rapidă a momentelor fise şi intîmplătoare (ori de cite ori va fi vorba de angajamente fizice colective pentru obţinerea baloanelor). — utilizarea extremă a repliajului (revenirea jucătorilor in urma balonului) in atac ca şi în apărare, atit pentru o largă acoperire a zonelor nevralgice cit şi pentru obţinerea posibilităţii permanente de contraatac i — folosirea cu precădere a atacurilor pe zone largi de acţiune atit ale înaintaşilor cit mai ales ale liniilor dinapoi (o evitare, pe cit posibil, a jocului de percuţie, a .,mausurilor, a aglomerărilor de orice fel şi deci şi a jocului de contact şi, dimpotrivă folosirea jocului de evitare, de dezaglomerare, de aerisire, în care surplusul de repliaj ne va duce permanent în situaţie supranumerică în atac şi apărare). Avantajele acestei orientări generale ar fi : a) punerea în valoare a superiorităţii noastre sub aspectul pregătirii fizice ; b) evitarea uzurii inutile în acţiuni prelungite de forţă, în care plusul de greutate fizică al adversarilor ar ieşi în avantaj ; c) evitarea complicaţiilor ce se nasc din jocul de contact în care superioritatea tehnică şi de forţă a adversarilor s-ar evidenţia ; d) lărgirea posibilităţilor de surprindere a adversarului în zonele largi de acţiune, în care vom manevra atit cu surplus numeric cit şi cu avantaj poziţional ; e) obligarea adversarului de a părăsi aşezări bine organizate şi de a acţiona în formule de joc întîmplătoare. Ca urmare a acestor principii generale se impun evident o serie de măsuri şi de sarcini tactice speciale, cum ar fi : promptitudinea intervenţiei la momentele fixe, dezaglomerări rapide, asigurarea transmisiei primelor 3—4 pase, repliajul pe posturi şi compartimente la nivelul purtătorului de balon etc. In sfirşit, este vorba de alcătuirea formaţiei de bază. Selecţia ar trebui făcută pe baza mobilităţii, a vitezei şi îndemînării, a unei vîrste medii care să întrunească tinereţea şi rutina, dar mai ales a criteriului moral (conştiinciozitate, disciplină și putere de luptă). D. MANOILEANU ecul cu franța CARE ESTE APORTUL DIRECTORILOR DE ŞCOLI (Urmare din pag. 1) Ecaterina Creţu şi Gheorghe Tatu, colaboratorii săi în organizarea şi desfăşurarea competiţiilor cuprinse în calendarul sportiv al liceului. Altfel spus, întîlniri interclase de handbal, fotbal şi volei, întreceri de atletism şi gimnastică. Elevii de la „Cantemir“ au poziţii fruntaşe pe municipiu (locul 2 la handbal), iar dorinţa lor este de a concura, tot mai mult, pe planul performanţei, cu cei de la „Eminescu“, liceu cu profil sportiv. Forţe au, condiţii materiale aşişderea. Deci... Iată-l pe directorul liceului şi într-o altă ipostază, poate cea mai importantă, : o discruţie, cu elevul Liviu Uţu dintr-a IX-a. A fost pînă nu de mult unul dintre elevii-problemă ai liceului. Indisciplinat, codaş la carte. Profesorul Popovici n-a împărtăşit opinia unora, de a se descotorosi de un astfel de elev, ci a ales soluţia cea mai dificilă : a căutat să-l aducă pe drumul cel bun. Şi a reuşit. Astăzi, Liviu Uţă se află printre elevii-model şi la conduită şi la învăţătură. — Tovarăşe director, apreciem dorinţa dv de a vă realiza pe multiple planuri, ceea ce, în ultimă esenţă, constituie un beneficiu pentru colectivul liceului „Dimitrie Cantemir“. Ne întrebăm, insă, cum găsiţi timp pentru a îmbrăţişa atîtea activităţi ? Dv., in acelaşi timp, predaţi şi la catedră... — Da, predau matematica. Totuşi, cînd te pasionează munca, — şi sportul — cind eşti călăuzit de ideea de a fi de folos tuturor, trebuie să găseşti timp. Evident, nu pot da reţete Atit pot spune: mă aflu de dimineaţa şi pînă seara în şcoală... CONDIŢII OPTIME PENTRU SPORT! Liceul nr. 2 din Roşiori de Vede. Este o zi de toamnă rece, dar cu soare strălucitor. Terenul de sport al liceului este ocupat de o clasă care îşi desfăşoară lecţia de educaţie fizică sub conducerea profesoarei Ana Urziceanu. Lucrul se face pe ateliere, toţi elevii sunt antrenaţi in activitate, iar în final are loc un meci de handbal. Am purtat o discuţie cu prof. Ana Urziceanu, despre felul cum est® sprijinit sportul de conducerea liceului, despre perspectivele ce se întrevăd. „Sunt de 2 ani la catedră Trebuie să mărturisesc că la început nu am avut condiţiile de azi. Clădirea liceului este nouă, iar spaţiul afectat sportului a fost insuficient, mai ales că nu aveam nici sală de gimnastică pentru activitatea din timpul sezonului rece. Cu sprijinul tovarăşului director Nistor Teodorescu am reuşit, insă, ca in scurt timp să ne amenajăm o adevărată bază sportivă in aer liber pe care să ne desfăşurăm activitatea. Astfel, dispunem de terenuri de handbal, volei și tenis bituminizate — lucru ce s-a realizat cu ajutorul C.J.E.FS. Teleorman — de baschet, sector de atletism și, ceea ce este foarte important, am improvizat într-o sală de clasă o mini-sală de gimnastică dotată cu aparatura necesară in care se pot ţine lecţiile în timpul iernii. Putem spune că activitatea sportivă se desfăşoară in condiţii optime, că exerciţiul fizic este îndrăgit de toţi elevii liceului nostru, că directorul este alături de noi in toate acţiunile întreprinse, că rezultatele înregistrate sunt bune". Suntem în cabinetul directorului Liceului nr. 2 din Roşiorii de Vede, profesorul Nistor Teodorescu, îl rugăm să ne vorbească despre modul cum ajută activitatea sportivă a şcolii pe care o conduce. „Fără falsă modestie, mă consider un îndrăgostit de exerciţiul fizic şi ca atare orice iniţiativă ce vine din partea catedrei de educaţie fizică găseşte la conducerea liceului tot sprijinul necesar. Dacă in privinţa bazei materiale aportul direcţiunii a fost apreciat, in ceea ce priveşte activitatea sportivă de masă şi performanţă, meritul este al profesorilor de educaţie fizică Ana Urziceanu, Patriţa Săvescu şi Florea Netejoru, care au o contribuţie majoră in organizarea acţiunilor sportive din liceu. De altfel este foarte greu să găseşti printre cei 750 de elevi ai liceului unul care să nu facă sport. Dintre acţiunile cele mai îndrăgite se remarcă disputele de fotbal şi handbal redus la care participă toate clasele. Echipa de handbal a liceului este campioană judeţeană şi participă cu regularitate la toate întrecerile de anvergură din jud. Teleorman". ACOLO UNDE MUNCEŞTE UN DESAVIRŞIT PEDAGOG! Ne-a fost mai uşor să începem discuţia pe teme de sport cu profesorul Duşan Sablici, directorul Liceului nr. 10 din Timişoara după ce, trecîndu-i pragul cabinetului, am descoperit — amplasată chiar în faţa mesei sale de lucru — o frumoasă vitrină cu numeroase trofee cîştigate în diferite întreceri de elevii acestei şcoli. Eminent profesor de limba şi literatura română, de zece ani director al liceului, interlocutorului nostru — după cum aveam să ne convingem — îi sunt tot atit de cunoscute, de familiare problemele de educaţie fizică şi sport ca acelea ale disciplinei pe care o predă. La liceul nr. 10 învaţă peste 1200 de elevi. Aproape toţi — aceasta este o realizare cu adevărat remarcabilă — sunt incluşi in una sau alta dintre formele activităţii sportive : jocuri (fotbal, baschet, handbal, volei, discipline care îşi au programate întreceri între clase, între echipele dormitoarelor internatului, atletism, gimnastică etc. — Am stabilit cu profesorii de la catedra noastră de educaţie fizică — ne spune interlocutorul — ca ei să observe comportarea elevilor în timpul jocurilor de agrement, urmind ca cei mai buni să fie recrutaţi pentru echipele reprezentative ale şcolii. Echipele de baschet (băieţi şi fete), precum şi echipa de handbal (fete) ale liceului activează în divizia şcolară. Directorul îşi face timp şi participă la multe lecţii de antrenament, nemaivorbind de faptul că este prezent la toate întîlnirile oficiale care se dispută în Timişoara. Elevii — după cum ne mărturiseau cîţiva dintre ei — se simt mai mobilizaţi, apără cu şi mai multă abnegaţie culorile asociaţiei lor atunci cînd văd că directorul se află printre spectatori. Ar mai fi de adăugat faptul că întreaga curte a şcolii este judicios folosită pentru diferite activităţi sportive, în primăvară urmind a începe asfaltarea ei. CLAUDIU OCRAVI ÎNTR-O TRIPLA ÎNFĂŢIŞARE... Cine a trecut, cu cîteva zile în urmă, pe lingă Liceul agricol Palas din Constanţa nu se poate să nu fi fost mirat de încurajările mulţimii de elevi care înconjura terenul de fotbal din curtea şcolii. • Şi dacă a căutat să dezlege şi misterul „siluetelor“ care se urcaseră, pentru o vizibilitate mai bună, chiar şi prin copacii apropiaţi, ar fi aflat că în acele momente se desfăşura aprigul meci de fotbal dintre selecţionata elevilor din liceu şi cea a cadrelor lor didactice. Iar cel mai periculos adversar al liceenilor se dovedea a fi însuşi directorul instituţiei... ★ Claudiu Ocravi are 35 de ani. O vîrstă la care îşi poate număra pe degete anii de cînd a abandonat sportul de performanţă, începutul vieţii sale sportive l-a apropiat de volei. A apărut apoi, ca fotbalist, printre altele, culorile echipelor bucureştene Ştiinţa (actuala Sportul studenţesc) şi Agronomia. Dar nu numai ca student, ci în permanenţă — şi astăzi în aceeaşi măsură — sportul, educaţia fizică i-au fost prieteni apropiaţi. Şi nu este pentru nimeni un fapt de mirare că Liceul agricol pe care îl conduce se mîndreşte cu o bază sportivă de invidiat, înzestrată cu pistă de zgură pentru alergări, groapă de sărituri, terenuri de baschet, volei, handbal, fotbal (redus) şi o sală de sport de 9x18 m. Intr-un cuvint liceul are asigurate toate condiţiile pentru ca aici să se poată desfăşura interesante şi disputate campionate. ...Directorul ne vorbeşte cu mare plăcere despre toate aceste lucruri. Şi are multe de spus. Despre contribuţia părinţilor prin acţiuni de stringere a fondurilor, despre munca voluntară depusă de elevii săi la amenajarea bazei sportive, despre decalarea orelor pentru ca toţi elevii şcolii să poată viziona transmisia meciului România—Ţara Galilor, despre proiectele de viitor. Vorbeşte cu plăcere, dar mai ales cu competenţă. Căci totdeauna a fost prezent, acolo, în centrul acţumilor, conducîndu-şi elevii, insuflîndu-le pasiune pentru sport, încuraiindu-i la mişcare şi activitate, alergînd echipat cu toţi ceilalţi şi transpirind pe terenul de sport, cot la cot cu elevii săi sportivi. Timpul se scurge şi pauza mare s-a terminat. Directorul care se arătase atit de îndrăgostit de mişcarea sportivă din şcoala sa, sportivul care îşi amintise de acei ani frumoşi petrecuţi pe gazon şi la fileu, redevine profesor, în anul IV B veterinară caietele de notițe sunt deschise.... Nr. 68967 / ...................... . ..' -------------1 In etapa a IX-a a campionatului feminin CAMPIOANA ŢĂRII, EVOLUEAZĂ Cu etapa a IX-a, programată astăzi şi mîine, campionatul feminin al primei divizii intră pe făgaşul definitivării ierarhiei de toamnă. De fapt, în aceste ultime 3 etape lidera clasamentului. Penicilina Iaşi, va avea de înfruntat în ordine pe toate celelalte 3 pretendente — bucureştene — la titlu : Medicina, I.E.F.S. şi Rapid. Primul derby are loc duminică în sala Dinamo, ieşencele aflindu-se în faţa unei echipe (Medicina) în continuă creştere valorică şi al cărei potenţial ridicat a fost dovedit cu prisosinţă in partida din etapa trecută, în care studentele au învins, în Giuleşti, pe Rapid. Fiind o partidă de mare însemnătate pentru ambele echipe (in cazul unei victorii a bucureştencelor, acestea ar egala la puncte pe campioane), antrenorii N. Humă şi N. Roibescu au acordat o atenţie specială pregătirii elevelor lor în această săptămînă. Fără a face vreun pronostic în privinţa rezultatului, putem afirma că jocul, teoretic echilibrat, se va alătura ca valoare tehnică şi spectaculară, strălucitului derby de duminica trecută PENICILINA IAŞI ÎN BUCUREŞTI (Rapid — Medicina). Să sperăm că afirmaţia noastră nu va fi dezisă de realitate. Dat fiind interesul deosebit pe care il suscită, ni se pare mai puţin adecvată programarea lui în sala Dinamo. Poate că sala Floreasca era mai indicată. ‘ Simbătă, publicul bucureştean are ocazia să vadă, tot în sala Dinamo, o partidă poate la fel de interesantă, în care se întîlnesc celelalte două fruntaşe ale voleiului feminin: Rapid şi I.E.F.S. Fiecare dintre acestea va căuta să se menţină cit mai aproape de primul loc. Prin urmare, va fi o luptă acerbă pentru rezultat, un joc a cărui miză nădăjduim să nu ducă la sărăcirea spectacolului. In umbra celor două întîlniri dintre formaţiile cvartetului fruntaş, au loc patru partide, după părerea noastră la discreţia gazdelor : Dinamo — C.P.B. (simbătă, în sala Dinamo, de la ora 16,30), Universitatea Timişoara — Constructorul Bucureşti. Ceahlăul P. Neamţ — Sănătatea Arad. Farul Constanţa — C.S.M. Sibiu. ^ Astă-seară la Semănătoarea VICTOR ZILBERMAN DEBUTEAZĂ LA CATEGORIA MIJLOCIE MICĂ N. Giju a revenit printre „cocoşi" în care vor evolua unii dintre cei mai buni boxeri ai ţării. De remarcat apariţia unor sportivi în categorii diferite faţă de cele în care au evoluat în ultima vreme. Astfel, Nicolai Gîju va reveni la categoria care i-a consacrat — cocoş —, Nicolae Păpălău, după o absenţă îndelungată din ring, îşi face reintrarea la semimijlocie, iar Victor Zilberman va boxa la mijlocie mică. Iată programul galeii Șt. Băiatu — Gh. Cristea, I. Nicolau — A. Cojan, N. Gîju — Răducanu Ivanciu, O. Amăzăroaie—M. Grigore, Costică Bumb—Gh. Popa, Gh. Puşcaş—N. Paraschiv, N. Păpălău—V. Melinte, V. Zilberman— V. Filip, Alec Năstac—D. Găinanu, M. Constantinescu—Gh. Bucur, P. Cojocaru—M. Banu, I. Sănătescu—« A. Iancu sau D. Zelinca. ★ Duminică, de la ora 10 în sala Casei de cultură a sectorului 4 (Turturele) în cadrul finalei „Cupei Olimpia“ se va disputa meciul Aurel Dumitrescu—Iulian Lungu. Cei doi vor evolua la categoria pană. N. Păpălau din nou in ring Sala Semănătoarea va găzdui astă-seară, cu începere de la om 17, o atractivă reuniune pugilistică Conformaţia morală sănătoasă (Urmare din pag V. De acest punct de vedere trebuie să ţină seama antrenorul, ca responsabil al acestei celule sociale, de care răspunde. Să dăm cîteva exemple din experienţa unor antrenori. „Ierarhizarea valorică a echipei trebuie folosită de către antrenori. Cei mai buni dintre elevii lor îi pot fi ajutoare în instruire. Ce înseamnă acest lucru altceva decît obişnuinţa tinerilor sportivi de a colabora, de a se ajuta reciproc, de a-şi dezvolta respectul faţă de calităţile şi valoarea altora şi impulsionarea celui mai slab pregătit de a ajunge în rîndul celor buni 7“ (L. Ionescu, antrenorul echipei de haltere juniori a Şantierelor Navale Constanţa). La Ploieşti a fost făcut un experiment în cadrul Centrului de copii şi juniori de fotbal al Petrolului. „S-a stabilit ca orele de antrenament să aibă loc la 5:30 dimineaţa. Nu încape nici o discuţie asupra consecinţelor : venirea cu orice preţ la o oră fixă, mai puţin convenabilă, la şedinţele de pregătire, obişnuinţa, din proprie iniţiativă, a sportivilor de a se culca seara la ore care să le asigure întreaga capacitate de efort de a doua zi, excluderea din viaţa lor a unor ocupaţii nocive de noapte“. (Gh. Dumitrescu — antrenor coordonator). Tot clubul Petrolul este pe cale de a înfiinţa — şi salutăm iniţiativa — un cabinet metodic, ale cărui atribuţii să se extindă în noi direcţii : studiul permanent al legăturilor sociale ale sportivului, atît pe teren cit şi în afara lui, ca şi al evoluţiei calităţilor psihologice cu ajutorul testelor şi aparaturii moderne, organizarea ştiinţifică a metodelor de corijare şi impulsionare a tuturor calităţilor temperamentale (în măsura posibilă) şi comportamentale, activităţi extra-sportive cu rol educativ. Informaţii puse la dispoziţia noastră de metodistul clubului, Arthur Hoffman). Dar aceste experimente necesită un plus de tact pedagogic cu care, obiectiv vorbind, nu toţi antrenorii sînt înzestraţi. A se apela, in aceste condiţii, cit mai des, la principiile ştiinţei pedagogiei devine un fapt necesar. Antrenorii — cei care se află în direct contact cu realităţile — sunt chemaţi să dezvolte această problematică extrem de întinsă, de care sunt, repetăm, in mare măsură, direct răspunzători.