Sportul, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 6925-6952)

1972-01-10 / nr. 6931

Nr. 6931 ANALIZA TURULUI CAMPIONATULUI DIVIZIEI NATIONALE A (X) „CULEGĂTORII DE STELE, ARBITRII, CU PROBLEMELE LOR NOI SI VECHI Obţinînd din partea cronicarilor noştri d­in cele 120 de partide din turul diviziei A — 517 stele din ma­ximum posibil de 600, corpul de ar­bitri al acestui eşalon competiţional a realizat o medie de 4,31 stele, ceea ce invită unele echipe la o altă re­flecţie decit au avut-o, poate, pe parcursul campionatului, găsind în aceste cifre dovada că, în general, partidele pe care le-au susţinut în tur, AU FOST BINE ARBITRATE. De fapt, nu suntem­ în faţa unei descoperiri neaşteptate, a unei per­formanţe ieşite din comun. Este nor­mal, spunem noi, ca persoana neutră care conduce un meci de fotbal, să asigure buna lui desfăşurare, printr-o atitudine imparţială, printr-o justă aplicare a regulamentului de joc, în toate ocaziile. Este cu atît mai nor­mal acest lucru, cu cît avem de-a face cu un lot de arbitri fruntaşi, unii dintre ei şi cu o activitate inter­naţională remarcabilă, care le-a adus suprema distincţie: ecusonul F.I.F.A. Arătind că media de 4,31 stele este normală, trebuie să recunoaştem, insă, că obţinerea ei nu este o trea­bă uşoară, cum apare in ochii unora. Activitatea de arbitraj este extrem de dificilă, jocul punind adesea în faţa cavalerilor fluierului probleme de mare răspundere, pe care ei tre­buie să le rezolve intr-o fracţiune de secundă, pe un stadion clocotind de patimi, de simpatii pentru o echi­pă sau alta, contestatar ’— îrl ge­neral — al oricărei decizii ce contra­vine intereselor echipelor favorite. Şi nici nu pot fi cu totul excluse greşelile reale de arbitraj. Important este ca aceste greşeli să nu fie prea grave $1, mai ales, să nu pună sub semnul întrebării corectitudinea ar­bitrajului, spiritul de totală impar­ţialitate de care trebuie să facă do­vadă conducătorul jocului. GH. LIMONA, DE SASE ORI 5 STELE SI O DATA 4 Trecînd la nominalizări, vom spu­ne că media cea mai mare — 4,85 — a fost realizată de Gheorghe Limona, media fiind cu atît mai valoroasă, cu cît a fost obţinută la capătul celui mai mare număr de meciuri arbitra­te — 7 — ceea ce a însemnat o creş­tere a riscului, a problemelor de ar­bitraj supuse unei rezolvări corecte. De şase ori consecutiv, arbitrajul lui Gh. Limona a fost notat cu cinci stele, nota maximă fiindu-i refuzată numai la un singur meci, dar şi atunci prestaţia lui fiind apreciată ca bună şi evidenţiată ca atare prin cele patru stele acordate de cronica­rul nostru. Conducînd şase jocuri, N. Rai­nea a început cu 4 stele, in condiţiile unui slab ajutor primit de la linie, in meciul Sport Club Bacău — Universitatea Craiova, pentru ca apoi, cinci meciuri la rînd, să pri­mească cea mai mare notă, realizînd media de 4,83 stele. Reuşita lui N. Hainea ne bucură cu atît mai mult cu cît este vorba de un arbitru tînăr, cu deosebite calităţi, care, după o „pornire” excelentă, avusese o pe­rioadă mai slabă, cu arbitraje şo­văielnice, in contradicţie cu fermi­tatea care caracterizase începuturile sale în această activitate. Cel mai bun arbitru al campionatului trecut, V. Pădureanu, a avut şi el o evolu­ţie demnă de reţinut, realizînd în cele cinci meciuri pe care le-a con­dus o medie de 4,80 stele. Dar, iată şi alte nume de arbitri care şi-au îndeplinit în bune condi­­ţiu, misiunea încredinţată, obţinînd o notă medie apreciabilă : C. Ghemi­­gean, C. Petrea, N. Petriceanu (4,60, după cinci meciuri), A. Bentu şi N. Cursaru (4,40, de asemenea după cinci partide arbitrate). Alte medii sunt mai puţin semnificative, rezul­­tînd dintr-un număr mai mic de me­ciuri. Totuşi, ele îi pun într-o lumi­nă favorabilă pe C. Dinulescu, V. Li­ga şi M. Rădulescu. Dintre arbitrii tineri, se cuvin evidenţiaţi loan Rus (media 4,16, după şase jocuri), V. To­pan şi proaspăt promovatul in lotul A, Tr. Moarcăş. ABSENŢE REGRETABILE Pe această listă nu figurează o serie de arbitri care ne obişnuiseră cu performanţe bune. Ne gîndim, astfel, la V. Dumitrescu. Poate că media realizată (4,33 din şase parti­de) ar fi de natură, mai degrabă, să ne conducă spre o apreciere favora­bilă, dar nu i se poate trece cu re-ARBITRUL — Ce fluieraţi atît ? Ăsta-i dreptul meu, vă rog, fără concurenţă!!! Desen de Cornel TABACU dorea unui arbitru cu atîta experien­ţă uşurinţa cu care a acordat o lo­vitură de la 11 metri Petrolului, în meciul cu U.T.A. Chiar dacă ar fi fost transformat, probabil că el n-ar mai fi schimbat soarta jocului (ară­denii conducînd în acel moment cu 2-0), dar pentru toată lumea Pe­­nalty-ul respectiv a apărut ca un cadou făcut echipei gazdă. Alte nume cunoscute pe care nu le intilnim pe lista evidenţiaţilor sînt, după cum au­ putut observa, cele ale lui Gh. Popovici şi O. An­derei». Atît unul, cît şi celălalt au la activ cite un arbitraj slab, carac­terizat, în primul rînd, prin lipsă de autoritate. Este inadmisibil, de pildă, ca un arbitru de prestigiul lui Gh. Popovici sâ se. .. sperie de pro­priile lui decizii (eliminarea lui Du­­mitrache, de altfel justă, in meciul Dinamo — Universitatea Cluj) si să se lase apoi depăşit de joc. Ţinînd seama, însă, de gradul de dificultate a întîlnirii, sancţiunea pronunţată împotriva lui de către Colegiul cen­tral al arbitrilor — trei luni sus­pendare — a apărut mult prea se­veră. Din aceeaşi cauză, a lipsei de autoritate, avea să rateze Otto An­­derco cel mai mare examen al ca­rierei sale de pînă acum: meciul Di­namo — Steaua. ARMA Nr. 1 A ARBITRULUI: AUTORITATEA Se­­pare că acesta este punctul ne­vralgic al multor arbitri. Astfel, in meciul F.C. Argeş — Dinamo, Em. Vlaiculescu a mers pînă acolo incit a revenit asupra eliminării din joc a lui Sălceanu, deşi fusese îmbrîncit şi apostrofat de către acesta, ca şi de alţi jucători bucureşteni. Suntem­ curioşi ce va spune Em. Vlaiculescu, în legătură cu acest fapt, la şedinţa de analiză a arbitrajelor, care va avea loc la sfîrşitul lunii viitoare. Aici nu este vorba de o decizie in­versă la o aruncare de la margine sau de o apreciere greşită a unei obstrucţii, ci de un lucru esenţial în activitatea de arbitraj, de autorita­tea sau de lipsa de autoritate a unui arbitru. De aici, începe totul. O sar­cină atît de grea, cum este aceea a arbitrului, nu va putea fi dusă la bun sfîrşit , dacă in îndeplinirea ei conducătorul jocului nu se sprijină în primul rînd­ pe fermitatea sa. Arbitrii ar mai trebui să ştie că fac un prost serviciu FOTBALULUI, tolerind brutalităţile, jocul pericu­los al apărătorilor, tendinţele de in­timidare a celor ce vor să joace, să-şi etaleze cunoştinţele tehnice agonisite în orele de trudă ale an­trenamentelor. Jocul dur uriţeşte spectacolul fotbalistic, frînează pro­gresul acestui sport. Şi nu e acesta singurul efect. Acceptînd brutalită­ţile, arbitrul încetează de a mai fi judecătorul imparţial al jocului, în­lesnind răsturnarea echilibrului de forţe de pe teren, inversarea valori­lor, triumful jucătorului incorect asupra celui­lalt, muncitor şi talen­tat. De aceea, am fost decepţionaţi constatînd că în lungul şir al arbi­trilor care n-au pus stavilă jocului dur a figurat şi un cavaler al fluie­rului de prestigiul lui Aurel Bentu, care nu l-a trimis la vestiar — cum se impunea — pe Toth, vinovat de joc periculos, în meciul A.S.A. Tîr­­gu Mureş — Universitatea Cluj. IMPORTANTUL ROL AL ARBITRULUI DE LINIE Un alt fapt care a reieşit din ur­mărirea arbitrajelor, in prima parte a campionatului, a fost acela că tu­­şierii nu sunt de loc cantităţi negli­jabile, dimpotrivă ei avînd un rol important în judecarea fazelor de joc, in stabilirea unui rezultat real sau nereal. Dacă ne referim la me­ciurile pe care echipele le susţin în deplasare, problema capătă dimen­siuni si mai mari, la aceste jocuri linia avind o pondere mai mare chiar decît centrul in asigurarea regulari­tăţii jocului, a rezultatului în ultimă instanţă, prin plasamentul, atenţia şi corectitudinea dovedite la fazele de ofsaid. Ar însemna să dăm dovadă de naivitate, cerînd arbitrului de centru să ratifice un gol al oaspeţi­lor, în ciuda unei semnalizări de of­said, de la margine, de justeţea căreia el nu este pe deplin convins. In asemenea cazuri arbitrul de cen­tru este, cum se spune, la mina tu­­şierilor, de aceştia depinzind în mare măsură reuşita sau nereuşita arbi­trajului. Un singur exemplu. Dacă Gheorghe Limona n-a luat cinci stele, la ultimul meci pe care l-a condus în turul campionatului, cel dintre U.T.A. şi Politehnica Iaşi, aceasta a fost din cauză că ruşierii C. Costică şi M. Citu mai degrabă l-au încurcat decît l-au ajutat. ★ Cum subliniam la începutul aces­tor rînduri, în ansamblu, arbitrajul în prima parte a campionatului a mulțumit. Am apreciat, printre altele, FAPTUL Ca ARBITRII AU FOST MAI APROAPE DE FAZĂ, DATORI­TA UNEI BUNE PREGĂTIRI FIZI­CE, CA AU FĂCUT POSIBILE, PRIN ARBITRAJE CORECTE, ÎNREGIS­TRAREA MAI MULTOR VICTORII ÎN DEPLASARE, că n-au lăsat să se irosească timpul de joc sau că l-au pus la socoteală. Dar au mai rămas încă multe probleme nerezolvate, printre care cea mai importantă ni se pare aceea a interpretării unifor­me a regulilor de joc, fără acele fluc­tuaţii de la un meci la altul şi chiar de la o fază la alta, care­ derutează şi sporesc tensiunea în teren şi în tribune. Jack BERARIU la Piteşti Preşedintele C.J.E.F.S. Argeş, Gheorghe Creţu, un vechi susţinător al pugilismului (cunoscut încă din timpul cînd activa la Cîmpulung Muscel), ne-a făcut cunoscute in­tenţiile sale în legătură cu pers­pectivele boxului argeşean. Ele sunt legate nemijlocit de darea în folo­sinţă a sălii sporturilor din Piteşti, cu o capacitate de 2 300 de locuri. Asigurîndu-se o bază materială co­respunzătoare, C.J.E.F.S. Argeş pro­pune disputarea în anul viitor a „Galei revanşelor“, reluînd astfel o sugestie mai veche a ziarului nos­tru. Este vorba de reeditarea fi­nalelor campionatelor republicane individuale, în care învingătorii şi învinşii să se întîlnească din nou. Acordînd iniţiativei forului arge­­şean creditul cuvenit, ţinem să precizăm însă, că turneul nu poate avea loc decît după turneul olimpic de la München, din august—sep­tembrie, întrucît finalele campio­natelor noastre se organizează în iunie. O altă propunere venită din Pi­teşti, şi care poate avea răsunet, dacă va fi sprijinită, este organiza­rea unui turneu internaţional, do­tat cu „Gongul de aur al Argeşu­lui“. Avînd condiţii bune de pregătire şi dispunînd de elevii şcolilor pro­fesionale din numeroase ramuri ale economiei naţionale, C.J.E.F.S. Ar­geş va transforma în 1973 actuala şcoală sportivă cu secţie de atle­tică grea în „Centrul de atletică grea“, unde tinerii din Piteşti şi din alte localităţi care doresc să practice boxul, se vor pregăti în ramura sportivă preferată. Va fi o unitate de performanţă după mo­delul „Liceului central de atletism“ din Piteşti, care se mindreşte în prezent cu 22 de recorduri naţio­nale. Profitind de vremea blindă, boxerii din lotul naţional se antrenează în aer liber Foto : Theo MACARSCHI „GALA REVANŞELOR" REVINE PE TAPET „Gongul dle aur al Argeşului" şi un centru de atletică grea Sportul MINI-FOTBALUL NE-A ÎNCÎNTAT DIN NOU PROGRESUL —DINAMO 17-11 (5-4) După marele succes de public de care s-a bucurat prima partidă de mini-fotbal desfăşurată cu cîtva timp în urmă în sala Dinamo, iată că ieri arena din şos. Ștefan cel Mare s-a dovedit din nou neîncă­­pătoare (credem că pe viitor ase­menea partide mult gustate de pu­blic ar trebui organizate , chiar în sala Floreasca), iubitorii fotbalului ţinînd să fie prezenţi la partida inaugurală a sezonului, dintre team­­urile bucureştene Dinamo şi Pro­gresul. Şi într-adevăr jocul a plă­cut prin dinamismul şi dîrzenia cu care cele două formaţii şi-au apărat şansele. Fazele de mare spectacol n-au lipsit, iar ritmul partidei a fost alert pe toată durata (s-au ju­cat două reprize a 35 de minute, iar echipele au fost alcătuite din cîte 7 jucători). Ieri, Dumitrache a fost aplaudat la scenă deschisă, driblingurile sale realizate cu o mare fineţe au făcut ca, la fie­care fază în care era prezent, tri­bunele să vibreze. în prima repri­­ză, dinamoviştii, aliniind formaţia Constantinescu — Deleanu, Sătmă­­reanu II, Dinu, Lucescu, Dumitra­­che şi Radu Nunweiller, au demon­strat virtuozităţi de tehnică indivi­duală, preocupîndu-i mai mult spec­tacolul sportiv. La rîndul lor, „bancarii“ au ţinut să fie la nive­lul valoroşilor lor adversari, ceea ce au şi reuşit, datorită mai al­es jocului bun prestat de trio-ul Dudu Georgescu — Tassai — Gh. Georgescu. Scor la sfîrşitul primei reprize : 5—4 pentru Progresul. După pauză, echipa secundă a dinamoviştilor, formată din Caval. Dumitru Nico­­lae Mustăţea, Sălceanu, Petre Vic­tor, F­. Dumitrescu nu a putut să ţină piept avalanşei de atacuri a jucătorilor din str. Dr. Staicovici şi, în cele din urmă, a trebuit sa părăsească învinsă terenul. Scor­­ 11—17. Progresul a aliniat forma­ţia : Giron (Manta) — Tănăsescu (V. Popescu), Dumitriu (Condura­­che), Ad. Constantinescu (Grama), Sandu Ion (Gh. Georgescu) Dudu Georgescu (D. Iordan), Tassa­ (Bak­­si). Autorii punctelor : D. Geor­gescu (8), Cassai (4), Tănăsescu (2), Dumitriu, Gh. Georgescu şi V. Popescu pentru învingători, respec­tiv Lucescu (2), Doru Popescu (2), Mustăţea (2), Sătmăreanu II, De­leanu, D. Nicolae, Sălceanu şi FI. Dumitrescu pentru învinşi. Aurel PĂPĂDIE Bakşi, un duel cu Sătmăreanu II. Fază din partida de mini-fotbal de ieri, Progresul — Dinamo. Ieri, in sala Dinamo G­ONG! • La clubul „2 Aprilie" din Ti­mişoara a avut loc o gală dotată cu „Cupa sindicatelor", la care au pa­rticipat pugilişti din secţiile C.F.R., U.M.T. şi Viitorul. Cupa a fost ciştigată de feroviari, iar tro­feul pentru cel mai tehnic boxer­­ a revenit lui Ioan Borteş (C.F.R). Ciştigătorii finalelor, în ordinea ca­tegoriilor : Ioan Borteş (C.F.R.), Ioan Rus (Viitorul), Vasile Bădă­­lan (C.F.R), Viorel Muţiu (C.F.R.), Liviu Măciucă (U.M.T.), Gheorghe Mecea, Pavel Tuveni, Aurel Stana şi Vasile Mingiuc (toţi de la C.F.R ). (Dumitru Stoianov, coresp.) • La Petrila s-a desfăşurat cea de a treia etapă a competiţiei pu­­gilistice „Criteriul judeţului Hune­doara“, cu participarea unor bo­xeri din Hunedoara, Lupeni şi Pe­trila. Au lăsat o bună impresie­­ juniorii Petre Tom­a, Dinu Constan­tin, Mihai Anghel (Lupeni), Ioan Olaru, Lazăr Iliescu şi Constantin Man (Hunedoara), seniorii Teodor Berinţan, Dumitru Mocanu (Jiul) şi Dionisie Székely (Minerul Lupeni). Antrenorul hunedorean Mihai Gheorghioni a prezentat un lot ti­­năr, foarte bine pregătit. (Staicu Băloi, coresp.) • Catedra de box a Şcolii spor­tive şi secţia Clubului sportiv mun­citoresc din Reşiţa fac eforturi co­mune pentru relansarea activităţii pugilistice în municipiu şi in ju­deţ, printr-o judicioasă muncă cu grupele de copii şi juniori. In a­cest scop, au fost organizate mai multe gale demonstrative la Re­şiţa, Măureni, Caransebeş şi Boc­şa, la care au fost invitaţi şi elevii şcolilor din localităţile respective. Dintre elevii-boxeri s-au evidenţiat: Pavel Batki, Iulian Ciurea, Andrei Virag (C.S.M. Reşiţa), Zaharia Pri­­coche, Constantin Nicolae, Nistor Duicu (Şc. sp. Reşiţa), Radu Bala, Gheorghe Pirvu (Caransebeş), Cons­tantin Napp, Virgil Sîrbu (Bocşa) şi mulţi alţii. (Doru Dinu Glăvan, coresp. judeţean) • Antrenorul Marin Crăciunes­­cu din Craiova, unul dintre pionie­rii boxului pe meleagurile olteneşti, alături de Ilie Mihăileanu şi Cris­tian Panaitescu, a împlinit 40 de ani de activitate pe acest tărîm, meritind toată stima noastră. Pen­tru a perpetua amintirea pugilis­mului în această regiune a ţării, Marin Crăciunescu a întocmit de curind o „Istorie a boxului oltean“, incepind din aprilie 1923, şi nă­dăjduieşte să o publice intr-un vii­tor apropiat. • Aflăm cu plăcere că sala Griviţa Roşie va fi redată activi­tăţii pugilistice curente. In acest fel, Comisia municipală de box va avea noi posibilităţi de organiza­re a galelor bucureştene pe care şi le propune şi a căror realizare in trecut suferea din pricina lipsei sălilor propice. LA ORIZONT. TURNEUL ll.lt.il 12 (Urmare din pag. I) zile, a plecat acasă, pentru că un accident mai vechi îl împiedica să facă pregătirea. S-a găsit de cuviință că e mai bine să meargă la Hunedoara pentru tratament, iar cînd va fi refăcut, lotul va conta din nou pe el. Din tabăra de la Rîşnov a lip­sit cel mai cunoscut dintre ju­niorii noştri, Aelenei. A rămas sa­se pregătească cu Steaua pentru turneul din America de Sud. La 18 ani — pe care-i va împlini peste cîteva zile — Aelenei va tra­versa Oceanul, spre ţara lui Pele. Colegii din naţionala de juniori SI invidiază dar nu-i pizmuiesc, ba, se mîndresc cu el, aşa cum spunea Dumitriu, căpitanul lor, şi îl aşteaptă pentru marea expedi­ţie, turneul U.E.F.A. DA, A FOST VACANŢA, DAR S-A LUCRAT Lotul nostru U.E.F.A. cuprinde azi nume cunoscute de iubitorii fotbalului. După cum se vede, însă, cîţiva dintre cei din tabără se află la primii paşi spre naţio­nala de juniori. Costaş, Smaran­­dache, Dobrău, Donose, Gabriel Sandu sau Mircea Sandu au in­trat în rîndurile celor maturi şi, anul trecut, au predat ştafeta lui Aelenei, Dumitriu şi Szabados. Dar multe posturi au rămas descope­rite. Şi atunci, antrenorii au în­ceput să caute- Au căutat mult, dar puţin au găsit (n. n. ce săracă e încă „recolta" centrelor de ju­niori !) şi azi mai persistă semne de întrebare pentru cîteva posturi. De aceea au fost convocaţi în ta­băra de la Rîşnov 22 de juniori. 7—8 dintre aceştia sunt de pers­pectivă dar în acest an, doar 3— 4 pot fi titularizaţi. „Iată de ce, ne spunea antrenorul C. Ardelea­­nu, am adus în tot doi jucători care sunt nişte copii (Răducanu — 16 ani şi Vrînceanu — 15 ani), dar cu atîtea calităţi că în scurt timp pot fi încadraţi in echipă”. La lotul de juniori, datorită pe­­nuriei de cadre, sunt încă proble­me. A confirmat-o şi tabăra de la Rîşnov. Nu toţi au dat satis­facţie, încercările însă continuă. In această vacanţă şcolară, juni­orii au lucrat intens. Dar să nu se sperie antrenorii de la cluburi. S-a ţinut seamă de programul competiţional pe care l-a avut fie­care, de posibilităţile fizice. In­trarea în pregătiri s-a făcut trep­tat. Medicul Marcel Georgescu, (secundat de masorul Gheorghe Marinescu) a vegheat zi de zi a­supra stării de sănătate şi a po­tenţialului fizic, a urmărit felul în care jucătorii au răspuns efor­tului cerut de programul taberei. Vineri dimineaţa, de pildă con­trolul medical arăta că revenirea după efort e foarte bună în ca­zul lui Dumitriu şi Anghelini, bună pentru Creţu, Răducanu şi Szabados. Din cei testaţi, mai slab s-a prezentat Grigoraş, jucător mereu mulţumit... cu puţin ! De el, medicul şi antrenorii de la Ra­pid trebuie să se ocupe în mod deosebit. Au această obligaţie. La Rîşnov, juniorii au găsit o vreme splendidă. Mai să nu crezi că mica localitate se află lingă coama munţilor­­ în miez de iarnă, nici pic de ploaie sau zăpadă, de umezeală în cele a­­proape 20 de zile de tabără. E şi motivul pentru care programul de pregătire stabilit a fost restruc­turat pe loc, lucrîndu-se de două ori pe zi, în sală şi afară, făcîn­­du-se o îmbinare între pregătirea fizică multilaterală şi cea tehnico­­tactică. Prin grija conducerii aso­ciaţiei „Bucegi” şi a directorului şcolii generale prof. N. Mirică, juniorii au avut la dispoziţie sala de sport a şcolii şi terenul de lungă cabană. Vineri a avut loc şi un disputat meci, aşa, de des­părţire, între „Bucureşti“ şi „Pro­vincie“, cîştigat de ultimii cu 4—3. „LA MULTI ANI" SI UN PAHAR DE PEPSI PENTRU SUCCESUL DIN SPANIA Pe fotbaliştii lotului U.E.F.A., Anul Nou i-a găsit departe de familii. Acolo, la Rîşnov, la hota­rul dintre ani, juniorii s-au strîns în jurul bradului din frumosul restaurant al complexului „Cetil­­le“, şi, ca o adevărată familie, s-au îmbrăţişat, au cîntat, şi-au urat la mulţi ani şi au ciocnit un pahar de Pepsi pentru succes la turneul din Spania. In acele clipe, ei nu l-au uitat nici pe co­legul lor Bedea. Orădeanul s-a îmbolnăvit cu cîtva timp in urmă, dar băieţii se gîndesc la el, l-au trimis o urare de sănătate şi i-au­­ spus că-l aşteaptă- Gest de ade­văraţi colegi, de prieteni. Tabăra de la Rîşnov n-a însem­nat pentru juniorii noştri numai fotbal, numai... preluări şi pase, regulament de joc (a fost, totuşi, binevenită prelucrarea acestor ar­ticole şi paragrafe). Ei au luat parte la activităţi cultural-educa­tive, cînd li s-a vorbit de con­duita ce se cere sportivului de tip nou, de îndatoririle pe care le au faţă de familie şi şcoală, faţă de ei înşişi, pentru a deveni oameni de bază ai societăţii. Unii nu şi învăţat. Ion Ion, Istrătescu şi An­­gelescu au plecat din tabără cu cîteva zile mai devreme, pentru a se prezenta la examenele de la cursurile fără frecvenţă ale lice­elor pe care le urmează. Joi, ju­niorii au făcut o excursie la Po­iana Braşov şi, ca adevăraţi spor­tivi, s-au întors pe jos la Rîşnov, cale de cîţiva kilometri. Apoi, in clipele de odihnă, au discutat des­pre ce va fi, despre şcoală şi fot­bal, despre echipele lor de club. Am stat de vorbă cu cîţiva dintre ei şi am înţeles că în tabăra ju­niorilor a domnit o atmosferă de adevărată prietenie, de lucru şi disciplină. LA REVEDERE, ÎN APRILIE! Parcă ieri era 22 decembrie..! Ce repede trec zilele. Pentru unii a fost mai greu (pentru cei ce cred că fotbalul se joacă doar din talent), pentru alţii mai uşor (cei dirji, care vor să ajungă fotbalişti adevăraţi). Sîmbătă, ju­niorii noştri şi-au spus „la reve­dere“ şi au plecat spre casele lor. Au încheiat o etapă impor­tantă de pregătire în vederea tur­neului final U.E.F.A. care va avea loc in Spania, de la 13 mai. Deo­camdată, pînă la reîntîlnirea din aprilie, îi aşteaptă familiile, şcoa­la şi colegii de echipă. Iar rîşno­­venii, care le-au fost gazde atît de primitoare, aşteaptă de la ei numai veşti bune. PROGRESUL A OPTAT PENTRU SLĂNIC MOLDOVA Jucătorii , de la Progresul şi-au reluat antrenamentele. Ca şi anul trecut, pregătirea de bază a echi­pei se va efectua în staţiunea cli­materică Slănic Moldova Lotul nu a suferit nici o modificare, fiind a­­celaşi ca şi în turul campionatului, adică : Manta, Zamfir, Giron, Ad. Constantinescu, Tănăsescu, Grama, V. Popescu, Măndoiu, Condurache, K­eldeanu, Dumitriu, D. Iordan, D Georgescu, Sandu Ion, Cassai, Raksi și Gh. Georgescu. DECENII VINE DUMITRACHE? Ori, in sala Dinamo, marele match indoor Dinamo — Progresul a început cu întîrziere. Aşa se face că am văzut şi cele.. 39 de goluri ale deschiderii de handbal Dinamo — Voinţa Sighi­şoara. Minutele treceau greu. Oricît ar părea de paradoxal, pentru cronicarul de fotbal, un minut de handbal cu două goluri înscrise, inclusiv plonjonul și rostogolirea de rigoare, mi se pare mult mai lung decît un sfert de oră fotbalistic, chiar dacă acel sfert nu este al... Ripensiei. Cu cîteva clipe înaintea fluierului final care dictase pînă atunci 57 sau 67 de lovituri de la 9 m, un băieţel de 5—6 ani, care mo­ţăia pe balustrada lojei din stînga, în braţele tatalui ,sau, s-a ridicat pe neaşteptate şi a întrebat cu voce tare : „Tata, cînd vine Dumi­­trache ?" Dumitrache n-a întîrziat să vină. Ochii copilului au căpătat brusc luciri miraculoase şi nu s-au mai dezlipit de cititul blond al inter­naţionalului care, în pantofii săi de tenis, părea un elev de liceu în aşteptarea orei de educaţie fizică. Şi a început sarabanda. Primele minute au fost delirante, cu toate că s-a marcat un singur gol, pe un contraatac Cassai. A urmat festivalul fentelor. Nerazzurrii Progresului m-au făcut sa regret încă o data acel bizar 0—0 cu fiul care a modificat, în fond, destinul admirabilului Parc al fotbaliştilor... Dinamo a răspuns uşor aristo­cratic, cu traiectorii savante şi efecte de biliard. Dumitrache a de­scris „opturi" peste minge, aruncînd în mantinelă coechipieri şi ad­versari. Lucescu a ţîşnit mai iute decît caii eliberaţi, peste obstacole, de povara călăreţilor. Dinu a pasat „cu cheie" calculînd unghiuri de reflecţie... Dar, nerazzurrii, conduşi de Dudu, au regăsit, parcă, în sala Dinamo, gazonul cu platani din Parcul lor şi au iuţit mereu jocul. Repriza s-a terminat cu 5—4 în favoarea lui Dudu. Cel mai frumos gol l-a înscris, însă, Sătmăreanu al ll-lea, la capalul unor devieri succesive, în care penultima, cea a lui Dumitrache, i-a fixat pe toţi jucătorii prezenţi pe parchet ca într-un tablou vivant, sim­­bolizind omagiul adus fentei perfecte, in momentul golului, copilul din lojă a încălecat balustrada, în stil brazilian, gata sa plonjeze spre idolii săi. Apoi a venit pauza. Jucătorii au coborît treptele, în aplauzele sălii arhipline. Peste cîteva minute, echipele au revenit pe parchetul lucios. Dinamo a trimis „seria a II a", cu Doru, cu Sălceanu cu Florian, cu Dumitru Nicolae... M-am uitat pe furiș spre loja din stînga. Copilul cu părul blond și lung ca al lui Cruyff căuta cu ochi febrili ciuful lui Dumitrache. Apoi s-a uitat spre tatăl său : „De ce nu vine Dumitrache ?" Jocul a fost reluat cu furie. Şocurile s-au înmulţit. (Sălceanu, D. Nicolae şi Doru au studiat mai puţin regile tangentei). Pe partea stingă, Dudu a continuat să sprinteze cu ură, pentru a uita, poate, duminicile în care a trebuit să joace stoper. Scorul creștea în favoa­rea Progresului. Copilul cu ochi albaştri și-a culcat din nou fruntea, obosit, pe balustradă. Am plecat la 12—6 pentru Progresul. In dreptul uşii am mai întors o dată capul : „De ce nu vine Dumitrache ?" Ioan CHIRILA I CRIŞUL ŞI A ÎNCEPUT PREGĂTIRILE După ce sîmbătă jucătorii Crişu­­lui s-au prezentat în faţa doctoru­lui Romulus Şandru, medicul clubu­lui, pentru efectuarea unui control, duminică au ieşit pe teren, la un prim antrenament de 40 minute. Fotba­liştii orădeni, îndrumaţi de antre­norii Ladislau Vlad (principal) şi Ioan Tomeş (secund), au efectuat un complex de exerciţii fizice pen­tru readaptarea organismului la e­fort. La primul antrenament, o sin­gură absenţă, dar şi aceea motiva­tă, a lui Moldovan, care a cerut un concediu de două săptămîni pen­tru a se căsători. Faţă de vechiul lot, consemnăm două noutăţi : prezenţa lui Cojoca­­ru, transferat de la divizionara B Metalul Bucureşti şi întoarcerea lui Kuhn I la Oradea, unde locuieşte fa­milia sa. Kulm I nu are dezlegarea echipei Politehnica Timişoara, ur­­mînd ca zilele acestea conducerea Crişului să ia legătura cu clubul timişorean pentru a perfecta trans­ferul acestui fotbalist orădean de oricine. Incepind­ din 17 ianuarie, Crişul îşi va continua pregătirile la Băile Felix. P. LORINCZ-coresp. DINAMOVIŞTII FAC, ASTĂZI, PRIMUL ANTRENAMENT Astăzi, de la ora 15, pe stadio­nul din şos. Ştefan cel Mare, e­­chipa campioană va susţine primul antrenament, după ce tot în a­­ceastă dimineaţă o parte dintre ju­cătorii dinamovişti vor efectua vi­zita medicală. Dinamoviştii vor mai face antrenamente în Bucureşti mîine şi poimîine, după care, joi, vor pleca la Braşov pentru „pe­rioada pregătirii la munte“, ce va dura aproape două sâptămini. Pag. a 3-n PRONOSPORT ASA ARATA O VARIANTA CU 13 RE­ZULTATE EXACTE LA CONCURSUL NR. 2, ETAPA DIN 9 IANUARIE 1972 Fond de cîștiguri 281 270 lei. Plata cîştigurilor la acest concurs se va face astfel: în Capitală de la 14 ia­nuarie pînă la 24 februarie 1972, în țară de la 18 ianuarie pînă la 24 februarie 1972, inclusiv. 1. Atalanta — Bologna x 2. Cagliari — Juventus 1 3. Catanzaro — Roma x 4. Florentina — Varese 1 5. Intemazionale — Sampdoria x 6. Lanerossi — Mantova 1 7. Napoli — Milan x 8. Torino — Verona x 9. Catania — Bari x 10. Livorno — Foggia 2 11. Modena — Perugia 2 12. Monza — Reggiana 1 13. Palermo — Novara 1

Next