Sportul, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 6925-6952)
1972-01-10 / nr. 6931
Nr. 6931 ANALIZA TURULUI CAMPIONATULUI DIVIZIEI NATIONALE A (X) „CULEGĂTORII DE STELE, ARBITRII, CU PROBLEMELE LOR NOI SI VECHI Obţinînd din partea cronicarilor noştri din cele 120 de partide din turul diviziei A — 517 stele din maximum posibil de 600, corpul de arbitri al acestui eşalon competiţional a realizat o medie de 4,31 stele, ceea ce invită unele echipe la o altă reflecţie decit au avut-o, poate, pe parcursul campionatului, găsind în aceste cifre dovada că, în general, partidele pe care le-au susţinut în tur, AU FOST BINE ARBITRATE. De fapt, nu suntem în faţa unei descoperiri neaşteptate, a unei performanţe ieşite din comun. Este normal, spunem noi, ca persoana neutră care conduce un meci de fotbal, să asigure buna lui desfăşurare, printr-o atitudine imparţială, printr-o justă aplicare a regulamentului de joc, în toate ocaziile. Este cu atît mai normal acest lucru, cu cît avem de-a face cu un lot de arbitri fruntaşi, unii dintre ei şi cu o activitate internaţională remarcabilă, care le-a adus suprema distincţie: ecusonul F.I.F.A. Arătind că media de 4,31 stele este normală, trebuie să recunoaştem, insă, că obţinerea ei nu este o treabă uşoară, cum apare in ochii unora. Activitatea de arbitraj este extrem de dificilă, jocul punind adesea în faţa cavalerilor fluierului probleme de mare răspundere, pe care ei trebuie să le rezolve intr-o fracţiune de secundă, pe un stadion clocotind de patimi, de simpatii pentru o echipă sau alta, contestatar ’— îrl general — al oricărei decizii ce contravine intereselor echipelor favorite. Şi nici nu pot fi cu totul excluse greşelile reale de arbitraj. Important este ca aceste greşeli să nu fie prea grave $1, mai ales, să nu pună sub semnul întrebării corectitudinea arbitrajului, spiritul de totală imparţialitate de care trebuie să facă dovadă conducătorul jocului. GH. LIMONA, DE SASE ORI 5 STELE SI O DATA 4 Trecînd la nominalizări, vom spune că media cea mai mare — 4,85 — a fost realizată de Gheorghe Limona, media fiind cu atît mai valoroasă, cu cît a fost obţinută la capătul celui mai mare număr de meciuri arbitrate — 7 — ceea ce a însemnat o creştere a riscului, a problemelor de arbitraj supuse unei rezolvări corecte. De şase ori consecutiv, arbitrajul lui Gh. Limona a fost notat cu cinci stele, nota maximă fiindu-i refuzată numai la un singur meci, dar şi atunci prestaţia lui fiind apreciată ca bună şi evidenţiată ca atare prin cele patru stele acordate de cronicarul nostru. Conducînd şase jocuri, N. Rainea a început cu 4 stele, in condiţiile unui slab ajutor primit de la linie, in meciul Sport Club Bacău — Universitatea Craiova, pentru ca apoi, cinci meciuri la rînd, să primească cea mai mare notă, realizînd media de 4,83 stele. Reuşita lui N. Hainea ne bucură cu atît mai mult cu cît este vorba de un arbitru tînăr, cu deosebite calităţi, care, după o „pornire” excelentă, avusese o perioadă mai slabă, cu arbitraje şovăielnice, in contradicţie cu fermitatea care caracterizase începuturile sale în această activitate. Cel mai bun arbitru al campionatului trecut, V. Pădureanu, a avut şi el o evoluţie demnă de reţinut, realizînd în cele cinci meciuri pe care le-a condus o medie de 4,80 stele. Dar, iată şi alte nume de arbitri care şi-au îndeplinit în bune condiţiu, misiunea încredinţată, obţinînd o notă medie apreciabilă : C. Ghemigean, C. Petrea, N. Petriceanu (4,60, după cinci meciuri), A. Bentu şi N. Cursaru (4,40, de asemenea după cinci partide arbitrate). Alte medii sunt mai puţin semnificative, rezultînd dintr-un număr mai mic de meciuri. Totuşi, ele îi pun într-o lumină favorabilă pe C. Dinulescu, V. Liga şi M. Rădulescu. Dintre arbitrii tineri, se cuvin evidenţiaţi loan Rus (media 4,16, după şase jocuri), V. Topan şi proaspăt promovatul in lotul A, Tr. Moarcăş. ABSENŢE REGRETABILE Pe această listă nu figurează o serie de arbitri care ne obişnuiseră cu performanţe bune. Ne gîndim, astfel, la V. Dumitrescu. Poate că media realizată (4,33 din şase partide) ar fi de natură, mai degrabă, să ne conducă spre o apreciere favorabilă, dar nu i se poate trece cu re-ARBITRUL — Ce fluieraţi atît ? Ăsta-i dreptul meu, vă rog, fără concurenţă!!! Desen de Cornel TABACU dorea unui arbitru cu atîta experienţă uşurinţa cu care a acordat o lovitură de la 11 metri Petrolului, în meciul cu U.T.A. Chiar dacă ar fi fost transformat, probabil că el n-ar mai fi schimbat soarta jocului (arădenii conducînd în acel moment cu 2-0), dar pentru toată lumea Penalty-ul respectiv a apărut ca un cadou făcut echipei gazdă. Alte nume cunoscute pe care nu le intilnim pe lista evidenţiaţilor sînt, după cum au putut observa, cele ale lui Gh. Popovici şi O. Anderei». Atît unul, cît şi celălalt au la activ cite un arbitraj slab, caracterizat, în primul rînd, prin lipsă de autoritate. Este inadmisibil, de pildă, ca un arbitru de prestigiul lui Gh. Popovici sâ se. .. sperie de propriile lui decizii (eliminarea lui Dumitrache, de altfel justă, in meciul Dinamo — Universitatea Cluj) si să se lase apoi depăşit de joc. Ţinînd seama, însă, de gradul de dificultate a întîlnirii, sancţiunea pronunţată împotriva lui de către Colegiul central al arbitrilor — trei luni suspendare — a apărut mult prea severă. Din aceeaşi cauză, a lipsei de autoritate, avea să rateze Otto Anderco cel mai mare examen al carierei sale de pînă acum: meciul Dinamo — Steaua. ARMA Nr. 1 A ARBITRULUI: AUTORITATEA Separe că acesta este punctul nevralgic al multor arbitri. Astfel, in meciul F.C. Argeş — Dinamo, Em. Vlaiculescu a mers pînă acolo incit a revenit asupra eliminării din joc a lui Sălceanu, deşi fusese îmbrîncit şi apostrofat de către acesta, ca şi de alţi jucători bucureşteni. Suntem curioşi ce va spune Em. Vlaiculescu, în legătură cu acest fapt, la şedinţa de analiză a arbitrajelor, care va avea loc la sfîrşitul lunii viitoare. Aici nu este vorba de o decizie inversă la o aruncare de la margine sau de o apreciere greşită a unei obstrucţii, ci de un lucru esenţial în activitatea de arbitraj, de autoritatea sau de lipsa de autoritate a unui arbitru. De aici, începe totul. O sarcină atît de grea, cum este aceea a arbitrului, nu va putea fi dusă la bun sfîrşit , dacă in îndeplinirea ei conducătorul jocului nu se sprijină în primul rînd pe fermitatea sa. Arbitrii ar mai trebui să ştie că fac un prost serviciu FOTBALULUI, tolerind brutalităţile, jocul periculos al apărătorilor, tendinţele de intimidare a celor ce vor să joace, să-şi etaleze cunoştinţele tehnice agonisite în orele de trudă ale antrenamentelor. Jocul dur uriţeşte spectacolul fotbalistic, frînează progresul acestui sport. Şi nu e acesta singurul efect. Acceptînd brutalităţile, arbitrul încetează de a mai fi judecătorul imparţial al jocului, înlesnind răsturnarea echilibrului de forţe de pe teren, inversarea valorilor, triumful jucătorului incorect asupra celuilalt, muncitor şi talentat. De aceea, am fost decepţionaţi constatînd că în lungul şir al arbitrilor care n-au pus stavilă jocului dur a figurat şi un cavaler al fluierului de prestigiul lui Aurel Bentu, care nu l-a trimis la vestiar — cum se impunea — pe Toth, vinovat de joc periculos, în meciul A.S.A. Tîrgu Mureş — Universitatea Cluj. IMPORTANTUL ROL AL ARBITRULUI DE LINIE Un alt fapt care a reieşit din urmărirea arbitrajelor, in prima parte a campionatului, a fost acela că tuşierii nu sunt de loc cantităţi neglijabile, dimpotrivă ei avînd un rol important în judecarea fazelor de joc, in stabilirea unui rezultat real sau nereal. Dacă ne referim la meciurile pe care echipele le susţin în deplasare, problema capătă dimensiuni si mai mari, la aceste jocuri linia avind o pondere mai mare chiar decît centrul in asigurarea regularităţii jocului, a rezultatului în ultimă instanţă, prin plasamentul, atenţia şi corectitudinea dovedite la fazele de ofsaid. Ar însemna să dăm dovadă de naivitate, cerînd arbitrului de centru să ratifice un gol al oaspeţilor, în ciuda unei semnalizări de ofsaid, de la margine, de justeţea căreia el nu este pe deplin convins. In asemenea cazuri arbitrul de centru este, cum se spune, la mina tuşierilor, de aceştia depinzind în mare măsură reuşita sau nereuşita arbitrajului. Un singur exemplu. Dacă Gheorghe Limona n-a luat cinci stele, la ultimul meci pe care l-a condus în turul campionatului, cel dintre U.T.A. şi Politehnica Iaşi, aceasta a fost din cauză că ruşierii C. Costică şi M. Citu mai degrabă l-au încurcat decît l-au ajutat. ★ Cum subliniam la începutul acestor rînduri, în ansamblu, arbitrajul în prima parte a campionatului a mulțumit. Am apreciat, printre altele, FAPTUL Ca ARBITRII AU FOST MAI APROAPE DE FAZĂ, DATORITA UNEI BUNE PREGĂTIRI FIZICE, CA AU FĂCUT POSIBILE, PRIN ARBITRAJE CORECTE, ÎNREGISTRAREA MAI MULTOR VICTORII ÎN DEPLASARE, că n-au lăsat să se irosească timpul de joc sau că l-au pus la socoteală. Dar au mai rămas încă multe probleme nerezolvate, printre care cea mai importantă ni se pare aceea a interpretării uniforme a regulilor de joc, fără acele fluctuaţii de la un meci la altul şi chiar de la o fază la alta, care derutează şi sporesc tensiunea în teren şi în tribune. Jack BERARIU la Piteşti Preşedintele C.J.E.F.S. Argeş, Gheorghe Creţu, un vechi susţinător al pugilismului (cunoscut încă din timpul cînd activa la Cîmpulung Muscel), ne-a făcut cunoscute intenţiile sale în legătură cu perspectivele boxului argeşean. Ele sunt legate nemijlocit de darea în folosinţă a sălii sporturilor din Piteşti, cu o capacitate de 2 300 de locuri. Asigurîndu-se o bază materială corespunzătoare, C.J.E.F.S. Argeş propune disputarea în anul viitor a „Galei revanşelor“, reluînd astfel o sugestie mai veche a ziarului nostru. Este vorba de reeditarea finalelor campionatelor republicane individuale, în care învingătorii şi învinşii să se întîlnească din nou. Acordînd iniţiativei forului argeşean creditul cuvenit, ţinem să precizăm însă, că turneul nu poate avea loc decît după turneul olimpic de la München, din august—septembrie, întrucît finalele campionatelor noastre se organizează în iunie. O altă propunere venită din Piteşti, şi care poate avea răsunet, dacă va fi sprijinită, este organizarea unui turneu internaţional, dotat cu „Gongul de aur al Argeşului“. Avînd condiţii bune de pregătire şi dispunînd de elevii şcolilor profesionale din numeroase ramuri ale economiei naţionale, C.J.E.F.S. Argeş va transforma în 1973 actuala şcoală sportivă cu secţie de atletică grea în „Centrul de atletică grea“, unde tinerii din Piteşti şi din alte localităţi care doresc să practice boxul, se vor pregăti în ramura sportivă preferată. Va fi o unitate de performanţă după modelul „Liceului central de atletism“ din Piteşti, care se mindreşte în prezent cu 22 de recorduri naţionale. Profitind de vremea blindă, boxerii din lotul naţional se antrenează în aer liber Foto : Theo MACARSCHI „GALA REVANŞELOR" REVINE PE TAPET „Gongul dle aur al Argeşului" şi un centru de atletică grea Sportul MINI-FOTBALUL NE-A ÎNCÎNTAT DIN NOU PROGRESUL —DINAMO 17-11 (5-4) După marele succes de public de care s-a bucurat prima partidă de mini-fotbal desfăşurată cu cîtva timp în urmă în sala Dinamo, iată că ieri arena din şos. Ștefan cel Mare s-a dovedit din nou neîncăpătoare (credem că pe viitor asemenea partide mult gustate de public ar trebui organizate , chiar în sala Floreasca), iubitorii fotbalului ţinînd să fie prezenţi la partida inaugurală a sezonului, dintre teamurile bucureştene Dinamo şi Progresul. Şi într-adevăr jocul a plăcut prin dinamismul şi dîrzenia cu care cele două formaţii şi-au apărat şansele. Fazele de mare spectacol n-au lipsit, iar ritmul partidei a fost alert pe toată durata (s-au jucat două reprize a 35 de minute, iar echipele au fost alcătuite din cîte 7 jucători). Ieri, Dumitrache a fost aplaudat la scenă deschisă, driblingurile sale realizate cu o mare fineţe au făcut ca, la fiecare fază în care era prezent, tribunele să vibreze. în prima repriză, dinamoviştii, aliniind formaţia Constantinescu — Deleanu, Sătmăreanu II, Dinu, Lucescu, Dumitrache şi Radu Nunweiller, au demonstrat virtuozităţi de tehnică individuală, preocupîndu-i mai mult spectacolul sportiv. La rîndul lor, „bancarii“ au ţinut să fie la nivelul valoroşilor lor adversari, ceea ce au şi reuşit, datorită mai ales jocului bun prestat de trio-ul Dudu Georgescu — Tassai — Gh. Georgescu. Scor la sfîrşitul primei reprize : 5—4 pentru Progresul. După pauză, echipa secundă a dinamoviştilor, formată din Caval. Dumitru Nicolae Mustăţea, Sălceanu, Petre Victor, F. Dumitrescu nu a putut să ţină piept avalanşei de atacuri a jucătorilor din str. Dr. Staicovici şi, în cele din urmă, a trebuit sa părăsească învinsă terenul. Scor 11—17. Progresul a aliniat formaţia : Giron (Manta) — Tănăsescu (V. Popescu), Dumitriu (Condurache), Ad. Constantinescu (Grama), Sandu Ion (Gh. Georgescu) Dudu Georgescu (D. Iordan), Tassa (Baksi). Autorii punctelor : D. Georgescu (8), Cassai (4), Tănăsescu (2), Dumitriu, Gh. Georgescu şi V. Popescu pentru învingători, respectiv Lucescu (2), Doru Popescu (2), Mustăţea (2), Sătmăreanu II, Deleanu, D. Nicolae, Sălceanu şi FI. Dumitrescu pentru învinşi. Aurel PĂPĂDIE Bakşi, un duel cu Sătmăreanu II. Fază din partida de mini-fotbal de ieri, Progresul — Dinamo. Ieri, in sala Dinamo GONG! • La clubul „2 Aprilie" din Timişoara a avut loc o gală dotată cu „Cupa sindicatelor", la care au participat pugilişti din secţiile C.F.R., U.M.T. şi Viitorul. Cupa a fost ciştigată de feroviari, iar trofeul pentru cel mai tehnic boxer a revenit lui Ioan Borteş (C.F.R). Ciştigătorii finalelor, în ordinea categoriilor : Ioan Borteş (C.F.R.), Ioan Rus (Viitorul), Vasile Bădălan (C.F.R), Viorel Muţiu (C.F.R.), Liviu Măciucă (U.M.T.), Gheorghe Mecea, Pavel Tuveni, Aurel Stana şi Vasile Mingiuc (toţi de la C.F.R ). (Dumitru Stoianov, coresp.) • La Petrila s-a desfăşurat cea de a treia etapă a competiţiei pugilistice „Criteriul judeţului Hunedoara“, cu participarea unor boxeri din Hunedoara, Lupeni şi Petrila. Au lăsat o bună impresie juniorii Petre Toma, Dinu Constantin, Mihai Anghel (Lupeni), Ioan Olaru, Lazăr Iliescu şi Constantin Man (Hunedoara), seniorii Teodor Berinţan, Dumitru Mocanu (Jiul) şi Dionisie Székely (Minerul Lupeni). Antrenorul hunedorean Mihai Gheorghioni a prezentat un lot tinăr, foarte bine pregătit. (Staicu Băloi, coresp.) • Catedra de box a Şcolii sportive şi secţia Clubului sportiv muncitoresc din Reşiţa fac eforturi comune pentru relansarea activităţii pugilistice în municipiu şi in judeţ, printr-o judicioasă muncă cu grupele de copii şi juniori. In acest scop, au fost organizate mai multe gale demonstrative la Reşiţa, Măureni, Caransebeş şi Bocşa, la care au fost invitaţi şi elevii şcolilor din localităţile respective. Dintre elevii-boxeri s-au evidenţiat: Pavel Batki, Iulian Ciurea, Andrei Virag (C.S.M. Reşiţa), Zaharia Pricoche, Constantin Nicolae, Nistor Duicu (Şc. sp. Reşiţa), Radu Bala, Gheorghe Pirvu (Caransebeş), Constantin Napp, Virgil Sîrbu (Bocşa) şi mulţi alţii. (Doru Dinu Glăvan, coresp. judeţean) • Antrenorul Marin Crăciunescu din Craiova, unul dintre pionierii boxului pe meleagurile olteneşti, alături de Ilie Mihăileanu şi Cristian Panaitescu, a împlinit 40 de ani de activitate pe acest tărîm, meritind toată stima noastră. Pentru a perpetua amintirea pugilismului în această regiune a ţării, Marin Crăciunescu a întocmit de curind o „Istorie a boxului oltean“, incepind din aprilie 1923, şi nădăjduieşte să o publice intr-un viitor apropiat. • Aflăm cu plăcere că sala Griviţa Roşie va fi redată activităţii pugilistice curente. In acest fel, Comisia municipală de box va avea noi posibilităţi de organizare a galelor bucureştene pe care şi le propune şi a căror realizare in trecut suferea din pricina lipsei sălilor propice. LA ORIZONT. TURNEUL ll.lt.il 12 (Urmare din pag. I) zile, a plecat acasă, pentru că un accident mai vechi îl împiedica să facă pregătirea. S-a găsit de cuviință că e mai bine să meargă la Hunedoara pentru tratament, iar cînd va fi refăcut, lotul va conta din nou pe el. Din tabăra de la Rîşnov a lipsit cel mai cunoscut dintre juniorii noştri, Aelenei. A rămas sase pregătească cu Steaua pentru turneul din America de Sud. La 18 ani — pe care-i va împlini peste cîteva zile — Aelenei va traversa Oceanul, spre ţara lui Pele. Colegii din naţionala de juniori SI invidiază dar nu-i pizmuiesc, ba, se mîndresc cu el, aşa cum spunea Dumitriu, căpitanul lor, şi îl aşteaptă pentru marea expediţie, turneul U.E.F.A. DA, A FOST VACANŢA, DAR S-A LUCRAT Lotul nostru U.E.F.A. cuprinde azi nume cunoscute de iubitorii fotbalului. După cum se vede, însă, cîţiva dintre cei din tabără se află la primii paşi spre naţionala de juniori. Costaş, Smarandache, Dobrău, Donose, Gabriel Sandu sau Mircea Sandu au intrat în rîndurile celor maturi şi, anul trecut, au predat ştafeta lui Aelenei, Dumitriu şi Szabados. Dar multe posturi au rămas descoperite. Şi atunci, antrenorii au început să caute- Au căutat mult, dar puţin au găsit (n. n. ce săracă e încă „recolta" centrelor de juniori !) şi azi mai persistă semne de întrebare pentru cîteva posturi. De aceea au fost convocaţi în tabăra de la Rîşnov 22 de juniori. 7—8 dintre aceştia sunt de perspectivă dar în acest an, doar 3— 4 pot fi titularizaţi. „Iată de ce, ne spunea antrenorul C. Ardeleanu, am adus în tot doi jucători care sunt nişte copii (Răducanu — 16 ani şi Vrînceanu — 15 ani), dar cu atîtea calităţi că în scurt timp pot fi încadraţi in echipă”. La lotul de juniori, datorită penuriei de cadre, sunt încă probleme. A confirmat-o şi tabăra de la Rîşnov. Nu toţi au dat satisfacţie, încercările însă continuă. In această vacanţă şcolară, juniorii au lucrat intens. Dar să nu se sperie antrenorii de la cluburi. S-a ţinut seamă de programul competiţional pe care l-a avut fiecare, de posibilităţile fizice. Intrarea în pregătiri s-a făcut treptat. Medicul Marcel Georgescu, (secundat de masorul Gheorghe Marinescu) a vegheat zi de zi asupra stării de sănătate şi a potenţialului fizic, a urmărit felul în care jucătorii au răspuns efortului cerut de programul taberei. Vineri dimineaţa, de pildă controlul medical arăta că revenirea după efort e foarte bună în cazul lui Dumitriu şi Anghelini, bună pentru Creţu, Răducanu şi Szabados. Din cei testaţi, mai slab s-a prezentat Grigoraş, jucător mereu mulţumit... cu puţin ! De el, medicul şi antrenorii de la Rapid trebuie să se ocupe în mod deosebit. Au această obligaţie. La Rîşnov, juniorii au găsit o vreme splendidă. Mai să nu crezi că mica localitate se află lingă coama munţilor în miez de iarnă, nici pic de ploaie sau zăpadă, de umezeală în cele aproape 20 de zile de tabără. E şi motivul pentru care programul de pregătire stabilit a fost restructurat pe loc, lucrîndu-se de două ori pe zi, în sală şi afară, făcîndu-se o îmbinare între pregătirea fizică multilaterală şi cea tehnicotactică. Prin grija conducerii asociaţiei „Bucegi” şi a directorului şcolii generale prof. N. Mirică, juniorii au avut la dispoziţie sala de sport a şcolii şi terenul de lungă cabană. Vineri a avut loc şi un disputat meci, aşa, de despărţire, între „Bucureşti“ şi „Provincie“, cîştigat de ultimii cu 4—3. „LA MULTI ANI" SI UN PAHAR DE PEPSI PENTRU SUCCESUL DIN SPANIA Pe fotbaliştii lotului U.E.F.A., Anul Nou i-a găsit departe de familii. Acolo, la Rîşnov, la hotarul dintre ani, juniorii s-au strîns în jurul bradului din frumosul restaurant al complexului „Cetille“, şi, ca o adevărată familie, s-au îmbrăţişat, au cîntat, şi-au urat la mulţi ani şi au ciocnit un pahar de Pepsi pentru succes la turneul din Spania. In acele clipe, ei nu l-au uitat nici pe colegul lor Bedea. Orădeanul s-a îmbolnăvit cu cîtva timp in urmă, dar băieţii se gîndesc la el, l-au trimis o urare de sănătate şi i-au spus că-l aşteaptă- Gest de adevăraţi colegi, de prieteni. Tabăra de la Rîşnov n-a însemnat pentru juniorii noştri numai fotbal, numai... preluări şi pase, regulament de joc (a fost, totuşi, binevenită prelucrarea acestor articole şi paragrafe). Ei au luat parte la activităţi cultural-educative, cînd li s-a vorbit de conduita ce se cere sportivului de tip nou, de îndatoririle pe care le au faţă de familie şi şcoală, faţă de ei înşişi, pentru a deveni oameni de bază ai societăţii. Unii nu şi învăţat. Ion Ion, Istrătescu şi Angelescu au plecat din tabără cu cîteva zile mai devreme, pentru a se prezenta la examenele de la cursurile fără frecvenţă ale liceelor pe care le urmează. Joi, juniorii au făcut o excursie la Poiana Braşov şi, ca adevăraţi sportivi, s-au întors pe jos la Rîşnov, cale de cîţiva kilometri. Apoi, in clipele de odihnă, au discutat despre ce va fi, despre şcoală şi fotbal, despre echipele lor de club. Am stat de vorbă cu cîţiva dintre ei şi am înţeles că în tabăra juniorilor a domnit o atmosferă de adevărată prietenie, de lucru şi disciplină. LA REVEDERE, ÎN APRILIE! Parcă ieri era 22 decembrie..! Ce repede trec zilele. Pentru unii a fost mai greu (pentru cei ce cred că fotbalul se joacă doar din talent), pentru alţii mai uşor (cei dirji, care vor să ajungă fotbalişti adevăraţi). Sîmbătă, juniorii noştri şi-au spus „la revedere“ şi au plecat spre casele lor. Au încheiat o etapă importantă de pregătire în vederea turneului final U.E.F.A. care va avea loc in Spania, de la 13 mai. Deocamdată, pînă la reîntîlnirea din aprilie, îi aşteaptă familiile, şcoala şi colegii de echipă. Iar rîşnovenii, care le-au fost gazde atît de primitoare, aşteaptă de la ei numai veşti bune. PROGRESUL A OPTAT PENTRU SLĂNIC MOLDOVA Jucătorii , de la Progresul şi-au reluat antrenamentele. Ca şi anul trecut, pregătirea de bază a echipei se va efectua în staţiunea climaterică Slănic Moldova Lotul nu a suferit nici o modificare, fiind acelaşi ca şi în turul campionatului, adică : Manta, Zamfir, Giron, Ad. Constantinescu, Tănăsescu, Grama, V. Popescu, Măndoiu, Condurache, Keldeanu, Dumitriu, D. Iordan, D Georgescu, Sandu Ion, Cassai, Raksi și Gh. Georgescu. DECENII VINE DUMITRACHE? Ori, in sala Dinamo, marele match indoor Dinamo — Progresul a început cu întîrziere. Aşa se face că am văzut şi cele.. 39 de goluri ale deschiderii de handbal Dinamo — Voinţa Sighişoara. Minutele treceau greu. Oricît ar părea de paradoxal, pentru cronicarul de fotbal, un minut de handbal cu două goluri înscrise, inclusiv plonjonul și rostogolirea de rigoare, mi se pare mult mai lung decît un sfert de oră fotbalistic, chiar dacă acel sfert nu este al... Ripensiei. Cu cîteva clipe înaintea fluierului final care dictase pînă atunci 57 sau 67 de lovituri de la 9 m, un băieţel de 5—6 ani, care moţăia pe balustrada lojei din stînga, în braţele tatalui ,sau, s-a ridicat pe neaşteptate şi a întrebat cu voce tare : „Tata, cînd vine Dumitrache ?" Dumitrache n-a întîrziat să vină. Ochii copilului au căpătat brusc luciri miraculoase şi nu s-au mai dezlipit de cititul blond al internaţionalului care, în pantofii săi de tenis, părea un elev de liceu în aşteptarea orei de educaţie fizică. Şi a început sarabanda. Primele minute au fost delirante, cu toate că s-a marcat un singur gol, pe un contraatac Cassai. A urmat festivalul fentelor. Nerazzurrii Progresului m-au făcut sa regret încă o data acel bizar 0—0 cu fiul care a modificat, în fond, destinul admirabilului Parc al fotbaliştilor... Dinamo a răspuns uşor aristocratic, cu traiectorii savante şi efecte de biliard. Dumitrache a descris „opturi" peste minge, aruncînd în mantinelă coechipieri şi adversari. Lucescu a ţîşnit mai iute decît caii eliberaţi, peste obstacole, de povara călăreţilor. Dinu a pasat „cu cheie" calculînd unghiuri de reflecţie... Dar, nerazzurrii, conduşi de Dudu, au regăsit, parcă, în sala Dinamo, gazonul cu platani din Parcul lor şi au iuţit mereu jocul. Repriza s-a terminat cu 5—4 în favoarea lui Dudu. Cel mai frumos gol l-a înscris, însă, Sătmăreanu al ll-lea, la capalul unor devieri succesive, în care penultima, cea a lui Dumitrache, i-a fixat pe toţi jucătorii prezenţi pe parchet ca într-un tablou vivant, simbolizind omagiul adus fentei perfecte, in momentul golului, copilul din lojă a încălecat balustrada, în stil brazilian, gata sa plonjeze spre idolii săi. Apoi a venit pauza. Jucătorii au coborît treptele, în aplauzele sălii arhipline. Peste cîteva minute, echipele au revenit pe parchetul lucios. Dinamo a trimis „seria a II a", cu Doru, cu Sălceanu cu Florian, cu Dumitru Nicolae... M-am uitat pe furiș spre loja din stînga. Copilul cu părul blond și lung ca al lui Cruyff căuta cu ochi febrili ciuful lui Dumitrache. Apoi s-a uitat spre tatăl său : „De ce nu vine Dumitrache ?" Jocul a fost reluat cu furie. Şocurile s-au înmulţit. (Sălceanu, D. Nicolae şi Doru au studiat mai puţin regile tangentei). Pe partea stingă, Dudu a continuat să sprinteze cu ură, pentru a uita, poate, duminicile în care a trebuit să joace stoper. Scorul creștea în favoarea Progresului. Copilul cu ochi albaştri și-a culcat din nou fruntea, obosit, pe balustradă. Am plecat la 12—6 pentru Progresul. In dreptul uşii am mai întors o dată capul : „De ce nu vine Dumitrache ?" Ioan CHIRILA I CRIŞUL ŞI A ÎNCEPUT PREGĂTIRILE După ce sîmbătă jucătorii Crişului s-au prezentat în faţa doctorului Romulus Şandru, medicul clubului, pentru efectuarea unui control, duminică au ieşit pe teren, la un prim antrenament de 40 minute. Fotbaliştii orădeni, îndrumaţi de antrenorii Ladislau Vlad (principal) şi Ioan Tomeş (secund), au efectuat un complex de exerciţii fizice pentru readaptarea organismului la efort. La primul antrenament, o singură absenţă, dar şi aceea motivată, a lui Moldovan, care a cerut un concediu de două săptămîni pentru a se căsători. Faţă de vechiul lot, consemnăm două noutăţi : prezenţa lui Cojocaru, transferat de la divizionara B Metalul Bucureşti şi întoarcerea lui Kuhn I la Oradea, unde locuieşte familia sa. Kulm I nu are dezlegarea echipei Politehnica Timişoara, urmînd ca zilele acestea conducerea Crişului să ia legătura cu clubul timişorean pentru a perfecta transferul acestui fotbalist orădean de oricine. Incepind din 17 ianuarie, Crişul îşi va continua pregătirile la Băile Felix. P. LORINCZ-coresp. DINAMOVIŞTII FAC, ASTĂZI, PRIMUL ANTRENAMENT Astăzi, de la ora 15, pe stadionul din şos. Ştefan cel Mare, echipa campioană va susţine primul antrenament, după ce tot în această dimineaţă o parte dintre jucătorii dinamovişti vor efectua vizita medicală. Dinamoviştii vor mai face antrenamente în Bucureşti mîine şi poimîine, după care, joi, vor pleca la Braşov pentru „perioada pregătirii la munte“, ce va dura aproape două sâptămini. Pag. a 3-n PRONOSPORT ASA ARATA O VARIANTA CU 13 REZULTATE EXACTE LA CONCURSUL NR. 2, ETAPA DIN 9 IANUARIE 1972 Fond de cîștiguri 281 270 lei. Plata cîştigurilor la acest concurs se va face astfel: în Capitală de la 14 ianuarie pînă la 24 februarie 1972, în țară de la 18 ianuarie pînă la 24 februarie 1972, inclusiv. 1. Atalanta — Bologna x 2. Cagliari — Juventus 1 3. Catanzaro — Roma x 4. Florentina — Varese 1 5. Intemazionale — Sampdoria x 6. Lanerossi — Mantova 1 7. Napoli — Milan x 8. Torino — Verona x 9. Catania — Bari x 10. Livorno — Foggia 2 11. Modena — Perugia 2 12. Monza — Reggiana 1 13. Palermo — Novara 1