Sportul, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 6925-6952)

1972-01-14 / nr. 6935

Pag. a 2-a boxi S intern In plin sezon al sporturilor ide sală $1 retrospectivele „micului ecran” ne plimbă­mi pe la „Madison Square Garden” ca să-i revedem pe ,,cei doi mari" ai boxului mondial, •‘Joe Frazier si Cassius Clay. Aceasta pentru a face parcă in ciudă iubito­rilor pugilatului de la noi care si-au ram pierdut speranţa că vor mai ve­dea curînd o gală bună la Floreasca, tocmai acum, cînd boxul, clasic Sport de sală, ar trebui să „ţină” afişul sportiv cel puţin în oraşele cu tra­diţie pugilistică şi îndeosebi în Ca­pitală. , Aşteptăm o sală care să inaugure­ze sezonul pugilistic 1972. O gală ta­re, în care să revedem fulminantul croşeu al lui Năstac, seriile lui Paul Dobrescu, eschivele şi ripostele scli­pitoare ale lui Ouţov. Teamă ne e însă că va trebui să ne mulţumim cu o reuniune improvizată , aşa cum au fost destule anul trecut în Bucureşti la „Semănătoarea“ şi la ■„Turturele“ —, în care cîţiva înce­pători, adunaţi şi ei cu chiu, cu vai, se vor bate pentru gloria cifrelor sta­tistice din rapoartele diferitelor co­misii orăşeneşti sau jude­ţone de box. Şi aceasta deoarece calendarul com­­petiţional pe 1972 a fixat prima apa­riţie a campionilor în faţa publicului nostru abia în luna aprilie (!), cu prilejul meciului revanşă cu repre­zentativa Republicii Federale a Ger­maniei. Să speram, totuşi, că fede­raţia de specialitate sau marile clu­buri Dinamo şi Steaua, cu cele mai puternice secţii de box, vor găsi o «soluţie care să respecte şi planul­­de pregătire pentru­­Tocurile Olimpi­ce, dar şi dorinţa justificată a iubi­torilor sportului cu mănuşi de a ve­dea cît mai curind gale serioase. .Deocamdată ,să ne mulţumim cu­ .. »răsfoirea regulamentelor de desfăşu­­­rare a celor mai importante competi­ţii interne ale anului. Campionatul naţional individual din acest an va fi — după cum pre­cizează regulamentul alcătuit de fe­deraţie — „criteriu de bază în se­lecţia boxerilor în vederea formării şi definitivării lotului pentru Jocu­rile Olimpice de la München şi a campionatelor europene de tineret de la Bucureşti”. Iată, desigur, un motiv în plus pentru ca toţi cei care vizează centurile de campioni să se pregătească cît mai bine. Din punctul de vedere al organizării, campionatul va păstra schema clasică a cel­or 4 eta­pe: oraş, judeţ, zone (21—27 mai) şi finala (17—23 iunie). Urmărind di­verse alte precizări ale regulamentu­lui, am observat "cu insatisfacţie că boxerii participanţi nu se bucură de condiţii egale de concurs din start pînă... pe podium. Pugiliştii din lotul naţional au fost scutiţi de participa­rea la tradiţionalele ..zone“, ei in­­trînd în scenă numai în actul final In aceste condiţii, cei di afara lotu­lui sunt foarte serios­i handicapaţi. Cum ar fi de conceput ca la un ma­raton, cursă dură cu care am putea compara foarte bine campionatul de box, tocmai cei mai buni alergători să intre în luptă abia la kilometrul 29 ? E bine să ne reamintim că„ la timpul lor. Linca, Dobrescu, Negrea. Şi ceilalţi mari campioni pe care i-am avut îşi făceau „încălzirea” pentru finale­­la „zone”. O altă importantă competiţie in­ternă a anului e«1» ..Cupa Federa­ţiei române de box”, întrecere rezer­vată echipelor. Vor participa 16 for­maţii, împărţite după criterii geogra­fice şi valorice în 4 grupe de cîte 4 echipe- întîlnirile se vor desfăşura sistem turneu ,,tur-retur“ în cadrul seriilor, şi eliminatoriu în turneu­ final. Primele clasate în grupe vor participa la turneul final, care va avea loc între 30 noiembrie şi 3 de­cembrie, înscrierile se primesc la Federaţia de specialitate plnă la da­ta de 18 iulie. „Criteriul tineretului”, competiţie născută din iniţiativa ziarului „Mun­ca“, a ajuns la cea de a V-a ediţie. Ca şi pînă acum, întrecerile vor avea loc la Galaţi (22—25 martie). Anul acesta, principalul scop al „Criteriu­lui“ îl constituie selecţionarea sporti­vilor pentru echipa care va participa la campionatele europene de tineret. Colegiul central de antrenori va in­vita la fiecare categorie cite 4 bo­xeri (născuţi in anii 1952, 1953 sau 1954). Sibiul va găzdui, între 7 şi 13 mai, etapa finală a campionatului naţional individual al juniorilor (mici şi mari). Sistemul de desfăşurare a întrecerilor este, in general, asemănător celui din campionatul seniorilor. V-am prezentat principalele com­petiţii interne ale anului pugilistic 1972. Intr-un număr viitor, întrece­rile internaţionale. Petre HENŢ CE NE REZERVĂ SEZONUL? Ii vom vedea pe fruntaşi abia in aprilie! In divizia B DOAR TREI ECHIPE NEÎNVINSE DUPĂ DOUĂ TURURI Echipele divizionare B şi-au disputat şi al doilea tur ajungind la jumătatea întrecerilor preliminarii. După desfăşu­rarea tururilor al treilea (între 27 februa­rie şi 26 martie, în sală) şi al patrulea (23 aprilie — 21 mai, în aer liber) din­­tre cele 46 de participante vor fi cunos­cute fruntaşele clasamentelor, ne serii, care vor susţine (intre 26 şi 20 mp) turneele finale, urmind ca formaţiile clasate ne primele două locuri să eve­mnbre, din toamnă, in prima divizie a ţării. După cele 10 etape susţinute pînă acum, doar trei echipe au rămas nein­­frînte, avînd cele mai mari şanse de a ajunge în turneele finale. Este vorba de fosta divizionară A Politehnica Braşov şi de Academia Militara la băieţi, pre­cum si de Voinţa T.T. Mureş la fete, în celelalte serii, întrecerea este foarte echilibrata, şanse de calificare avînd cele două sau chiar trei echipe. La fete, de pildă, în seria a IlI-a. Voinţa Constanţa. Institutul Pedageosic Galaţi şi Universi­tatea IT Iaşi susţin o luptă pasionantă care după toate probabilităţile, va fi hotărîtă de abia în etapa de încheiere a ultimului t­ur, în seria a IV-a. Arhitec­tura şi Voinţa Bucureşti au cele mai mari şanse fiind cert că numai una din­tre aceste formaţii va alinase în turneul final. Dar, iată clasamentele la terminarea turului secund. MASCULIN SERIA I 1. Politehnica Bv. 10 10 0 810—537 20 2. Voinţa Zalău 10 7 3 759—­199 17 3. Grişul Oradea 10 6 4 580—536 16 4. Sănătatea S. Mare 10 4 6 685—650 14 5. Voinţa Tg. Mureş 10 3 7 681— 604 13 6. Sănătatea Aiud 10 0 10 375—964 9 SERIA A II-A 1. Voinţa Timişoara 10 8 2 706—586 18 2. „Ü” Craiova 10 7 3 652—639 17 3. Ştiinţa Mediaş 1o 4 6 718—750 14 4. Olimpia Sibiu 10 4 6 710—720 14 5. Consta Arad 10 4 6 714—740 14 6. Ştiința Petroşani 10 3 7 569—634 13 SERIA A I-A 1. Farul Constanța 8 7 1 640—449 15 2. Polit. Iași 8 6 2 636—550 14 3. C.S.M. Iași 8 4 4 509-508 12 4. A.S.A. Bacău 8 2 6 573—573 10 6. Rapid C.F.R. Galați 8 1 7 446—674 9 SERIA A IV-A 1. Academia Militară 10 10 0 789—5­7 20 2. „U‘* Buc. 10 7 3 694—617 17 8. P.T.T. BUC. 10 6 4 667—615 16 4. Voinţa Ploieşti 10 4 6 574—620 14 5. Progresul Buc. 10 3 7 563—597 12 6. Comerţul Tirg. 10 0 10 528—829 10 FEMININ SERIA I 1. Voinţa Tg. Mureş 8 8 0 546—303 16 2. Pedagogic Tg. Mureş 8 6 2 415—373 14 3. Ranid Deva 8 3 5 378—4.38 11 4. ..U“ Cluj 8 2 6 .343—4.31 10 5. Ştiința Sf. Gheorghe 8 1 7 336—473 9 SERIA A II-A 1. Metalul Salonta 10 8 2 664—435 18 2. ..U“ Craiova 10 8 2 551-409 18 .3. Constr. Arad 10 5*5 4‘>7—46? 15 4. Medicina Timis­ 10 3 7 430—488 13 5. Grisul IT Oradea 10­­3 7 444—n*»« 13 6. Voința Oradea 10 3 7 400—496 13 SERIA A III-A 1. Voința C-ţa 8 6 2 498—327 14 2. Pedagogia­ Galaţi 8 6 2 474-4296 14 3. ..UA­TI Iaşi 8 6 2 410—326 14 4. Sănătatea Ploieşti 8 1 7 256—453 9 5. Confecţia Dorohoi 8 1 7 254—490 9 SERIA A IV-A 1. Arhitectura Buc. 12 11 1 790—536 23 2. Voinţ­a BUC. 12 11 1 741—492 23 3. I.E.F.S II 12 8 4 627—608 20 4. Progresul Buc. 12 6 6 616—681 18 5. Olimpia Buc. 12 3 9 569—632 15 6. Medicina Buc. 12 2 10 488—689 14 7. „U“ Buc 12 1 11 480—681 13 CLASAMENTELE DIVIZIEI ŞCOLARE ŞI DE JUNIORI (FEMININ) SERIA I­­ SERIA A V-A 1. se. sp. P. Neamţ 10 9 1 29: 4 19 1. Se sp. Sibiu 10 10 0 30: 0 20 2. Sc sp. Bacău 10 9 1 27: 5 19 2. Lie. 2 Rm. Vilcea 10 8 2 24:11 18 3. Lie. Ped. Bârlad 10 6 4 19:18 16. 3. ific. Miercurea Sibiului 10 5 5 18:15 13 4. Se. sp Botoşani­­ 10 3 7 11:25 13 4. Sc. sp. Craiova 10 4 6 17:21 14 5. Sc sp. Iasi­­ 10 2 8 10:26 12 5. Lic. Agr. Sibiu 10­­ 3 7 10:24 13 6. Penicilina Iasi 5 10 1 9 9:29 11 6. Lic. Ec. Tg. Jiu 10 1 0 10 2:30 10 SERIA­­ A - A SERIA A VI A 1. Farul Constanţa 10 10 0 30: 4 20 1. Sc sp. Caransebeş 10 10 0 30: 3 50 2. Sc. sp. ploieşti 10 8 2 25: 7 18 2. Sc sp. Arad 10 7 3 25:13 17 3. Sc. sp. Constanta 10 6 4 19:19 16 3. Sc. sp. Timisoara 10 6 4 21:14 16 4. Lit. 2 Ploiești 10 3 7 14:23 13 4. Sc. sp. Lugoj 10 4 8 15:22 14 5. Sc. sp. Rm. Sărat­­ 10 2 0 9:26 12 5. Lic. Ped. Arad 10 3 7 13:22 13 6. Sc. sp. Buzău 10 1 9 11:29 11 0. Sc. sp. Oradea 1u 0 10 0:30 10 * 1 SERIA A I-A SERIA A VII-A 1. Sc. sp. 2 Buc. 10 10 0 30: 3 20 1. Sc. sp. Brașov 10 10 0 30: 4 20 3. Dinamo Buc. 10 7 3 24:10 17 2. Lie Simeria 10 8 2 28: 3 18 3. Sc sp. 3 Buc. 10 6 4 20:17 16­­ 3. Sc. sp. Deva 10 5 5 16:16 15 4. Cutezătorii Buc. 10 5 5 19:17 15 4. Sc. sp. M. Ciuc 10 5 5 17:13 15 5. LIC Tr. Măgurele 10 2 8 7:27 12 1­. Lie. Blaj 10­ 2 8 9:21 12 6. Lie. Gâeşti 10 0 10 4:30 10 6. Braşovia 10 0 10 0:30 10 SERIA A IV-A SERIA A VIII-A I. Rapid Buc. 10 9 1 27: 7 18 1. Lie. N. Bâlcescu Cluj 10 10 0 30: 3 20 3. Şc. sp. 1 Buc. 10 8 2 27: 8 18 2. Şc. sp Tg. Mureş 10 8 2 26: 3 18 3. Lie.­­ Medgidia 10 5 5 17:18 15 3. Sc sp. Topliţa 10 6 4 20:18 16­­ 4. Sc. sp­­. Basarab 10 4 6 16:25 14 4. Sc. sp. Cluj 10 4 6 13:19 14 6. Lic. Gh. Lazar 10 3 7 12:24 13 5. Lic. Ped. Sighetul M. 10 2 8 11:26 12 6. Viitorul Buc. 10 1 9 11:28 11 6. Lic. 2 Satu Mare 10 0 10 4:30 10 H­i {Urmare din pag. 1) programat la sfîrșitul lunii în Sala sporturilor din Cluj, să asistăm la confruntările directe dintre actuala Sportul In judeţul Maramureş PREGĂTIRILE S-AU TERMINAT, SEZONUL A ÎNCEPUT menţionaţi mai sus. Acestora li s-au a­­dăugat schiorii fruntaşi din judeţ, care au împărtăşit din cunoştinţele lor tine­rilor campioni şi elementelor în plină formare. Datorită grijii deosebite manifestată de Comisia judeţeană şi de sectorul melo­dic al C.J.E.F.S în frunte cu ing. Ale­xandru Costin, preşedintele comisiei, şi prof. Andrei Solyom, metodist al C.J.E.F.S. Maramureş, pe pîrtiile de la Mogoşa au fost efectuate lucrările de defrişare şi lărgire a pîrtiei, s-au efec­tuat reparaţii la cabana care deser­veşte pîrtia şi la schi-lift. In zilele ur­mătoare, va fi repus în funcţiune şi telefericul de la Baia Sprie. Două centre de copii (Baia Mare şi Baia S­prie)­ se află sub directa supra­veghere a antrenorului Andrei Görög, fost campion, iar talentaţii­ schiori din ca­drul C. S. Baia Mare. • sunt pregătiţi de prof. Vasile Görög II. Prin­tre cei care se antrenează cu str. se află, tinerii băimăreni Ev­a Mezel, Ildikó Marton, Ilona Longauer, Dan Şuta, Ni­cola­e Coteţ şi Tiberiu Costin. După ce au participat la concursul dotat cu trofeul „Prima zăpadă**, schi­orii de diferite categorii din judeţul Ma­ramureş se vor intîlnî în acest sezon în cadrul a numeroase com­­petiţii, cum sînt Olimpiada de iarnă a elevilor, Spar­­tachiada de 4artă a tineretului şi ..Schi­ul zburător*. Spre sfîrşitul sezonului, sportivi din mai multe judeţe vor fi prezenţi la intrecerile tradiţionale do­tate cu „Cupa Mogoşa ’72“ (cea de a XVIII-a ediţie) sau „Cupa Veteranilor“. Bineînţeles, după ce aceştia vor fi luat parte la toate fazele campionatelor re­im­blicate de fond şi probe alpine, cu etape regionale (pe pistele de la Mogo­şa) sau la concursurile de sărituri de pe trambulina de la Borşa, VASILE SASAREANU —­eoresp. Primul concurs de schi al sezonului a avut loc pe pîrtia de la Mogoşa. In ciuda timpului puţin favorabil (ninsoa­re, ceaţă), la start au fost prezenţi 65 de concurenţi. Cîştig£ltorii singurei probe a concursu­lui (slalom uriaş) au fost: SENIORI: Eugen Kadar (Oţelul B. Mare) 58,5­7; SENIOARE: Tamara Lupan (C S. B. Mare) 62,07; JUNIORI: Ştefan Sh­ebell (Oţelul) 61,7; COPII- băieţi: Gr. Hojda (Borşa); fete: I. Griga (Oţelul), T. TOHATAN — coresp. judeţean BULETINUL ZĂPEZII Serviciile prevederilor de scurtă şi de lungă durată din cadrul Institutului me­teorologic ne-au comunicat ca ieri la ora­­ stratul de zăpadă avea, în zona de munte, următoarea grosime : Predeal 32 cm, Vf. Omul 40 cm, Sinaia — Cota T.500 14 cm, Paring 28 cm, Păltiniş 20 cm, Lăc­uţi 48 cm, Fundata 23 cm, Seme­­nic 35 cm, Ţarcu 35 cm, Rarău 60 cm­, Toaca 34 cm, Băişoara 13 cm, Vlădeasa 42 cm. Sîmbătă şi duminică vremea se va menţine rece, cu nopţi geroase (tempe­raturi minime între —14 şi —15 grade). Vor cădea ninsori temporare şi stratul de zăpadă va creşte puţin, la începutul intervalului. Vintul va sufla cu inten­sificări, spulberind, pe alocuri, zăpada. ECHIPELE FEMININE DIN NOU FAŢĂ IN FAŢĂ campioană — Universitatea Bucu­reşti, fosta campioană — Universi­tatea Timişoara şi I.E.F.S. Echipele s-au pregătit cu sîrgu­­inţă, au participat la turnee ami­cale, au susţinut partide internaţio­Intre 17 si 19 ianuarie se dispută, In sala Olimpia din Timişoara, cel de al doilea turneu de sală (din cadrul turului II) al campionatului diviziei A de hand­bal feminin. Tată programul meciurilor : Luni, 17 ianuarie Ora 15 : Mureşul Tg. Mureş — Rapid Bucureşti ; Ora 16.10 : Confecţia Bucureşti — Tex­tila Buhuşi ; Ora 17.20 : Universitatea Cluj — Uni­versitatea Timişoara ; Ora 18.30 : I.E.F.S. Bucureşti — Rul­mentul Braşov ; Ora 19.40 : Voinţa Odorhei — Universi­tatea Bucureşti. Marţi, 18 ianuarie (la aceleaşi ore): Textila Buhuşi — Universitatea Cluj; Universitatea Bucureşti — Mureşul Tg. Mureş ; I.E.F.S. Bucureşti — Voinţa Odorhei; Universitatea Timişoara — Rulmentul Braşov ; Rapid Bucureşti — Confecţia Bucureşti. Miercuri, 19 ianuarie (la aceleaşi ore) Rulmentul Braşov — Voinţa Odorhei ; Universitatea Cluj — Rapid Bucureşti ; Universitatea Timişoara — Textila Bu­huşi ; Confecţia Bucureşti — Universitatea Bucureşti , Mureşul Tg. Mureş — I.E.F.S. Bucu­reşti. Sate amicale sau oficiale. Rămîne însă de văzut cum se vor compor­ta în confruntări directe, cît de re­pede vor reuşi să scape de trac. Pasionantă va fi şi disputa — încă indirectă — dintre Universitatea Bucureşti (la primul meci lipsită de aportul Doinei Furcoi, suspendată o etapă) şi Universitatea Timişoara (fără Cristina Metzenrath), cele două mari rivale... Rămîne de văzut! PROGRAMUL MECIURILOR DE LA TIMIŞOARA DRUMUL MARILOR PERFORMANŢE (Urmare din pag. I) surpriză, datorită excelentelor cali­tăţi dovedite de Gherasim Munteanu în scurta sa prezenţă pe pista con­cursurilor de canoe. Cît priveşte op­timismul antrenorului emerit Radu Huţan, îl socotim pe deplin justifi­cat. Ce-ar fi să ne mai reamintim şi faptul că după numai un an de activitate juniorul Ivan Patzaichin cucerea la Ciudad de Mexico titlul olimpic ? Dar, este, desigur, încă departe ora pronosticurilor... CUM SE CASTIGA SUTIMILE DE SECUNDA Antrenorul emerit Radu Huţan ne mărturiseşte satisfacţia pentru „pofta de pregătire“ dovedită de toţi componenţii lotului olimpic de ca ■ noe. Şi, din cîte ne dăm seama, pro­gramul este extrem de încărcat şi explicabil — lipsit tocmai de prin­cipalul punct de atracţie : apa Sna­­govului ! Sutimile de secundă care vor defi­nitiva... selecţia şi apoi — sperăm — vor justifica speranţa unei victorii olimpice, îşi încep, însă, drumul a­­cum, la bazin, în sala de forţă, la bac... Notăm obiectivele de bază ale etapei actuale : PREGĂTIREA FIZI­CĂ MULTILATERALĂ (realizată prin practicarea înotului, alergări — 3000 m la fiecare antrenament, circuite de forţă, jocuri sportive — fotbalul a cucerit pînâ la pasiune pe toţi canoiştii) ; PREGĂTIREA TEHNICA la bac, cu creşterea lo­viturilor, în special la trecerea prin apă. Două completări interesante la acest capitol, înaintea fiecărui antre­nament de sală, se joacă fotbal — în aer liber — pînă la o oră şi jumătate ! In programul de sală a început să cîştige teren, cu bune re­zultate în dezvoltarea forţei gene­rale, dar şi a curajului şi dîrzeniei, practicarea trîntei. DEOCAMDATĂ, CLAI­MENTE IN PROBELE DE CONTROL Probele de control — bineînţeles in condiţii modificate faţă de sezo­nul de vară — îşi menţin utilitatea , şi stimulează incredibil de mult e­­forturile pentru o pregătire cît mai bună. Ceea ce este foarte impor­tant. Rezultatele în sine nu pot da, fi­reşte, verdicte valorice, dar ele oferă antrenorului şi sportivilor po­sibilitatea cunoaşterii reale a sta­diului de pregătire în destule din capitolele care compun, organic, a­­cest proces de instruire. Aşadar... La probele de înot şi suspensii , primul remarcat de antrenorul Radu Huţan este debutantul Ghera­sim Munteanu. La flotări s-au evi­denţiat Gheorghe Danielov şi Ser­­ghei Covaliov, în progres tehnic : Gherasim Munteanu, Lipat Varabiev şi Ivan Patzaichin, ultimul corectîn­­du-şi aproape total unele deficienţe semnalate în sezonul trecut, în ge­neral, indicii probelor de control, ca şi alte elemente de apreciere, arată că pregătirea lotului de ca­­noişti a atins la această oră un ni­vel superior , în ceea ce priveşte suspensiile chiar faţă de nivelul o­­bişnuit din lunile de vară. Excepţie de la această cotă a pregătirilor face, pentru moment, doar Gheor­ghe Simionov care, din cauza unui tratament medical, nu a putut par­ticipa în plenitudinea forţelor sale fizice la procesul de instruire. Me­dicul lotului, dr. Ion Artănescu, ne-a asigurat, însă, că talentatul ca­­noist va reface rapid distanţa care încă îl separă de colegii lui şi că in rest nu există altfel de proble­me, starea de sănătate a candida­ţilor olimpici pentru Jocurile Olim­pice fiind bună Cursele pe culoarele cu apă cris­talină de la bazinul „23 August“ continuă, sub supravegherea , atentă şi fără greşeală a cronometrelor. Nu, însă, pentru multa vreme. Peste cîteva zile, canoiştii fruntaşi — cum spuneam, campioni şi debutanţi — vor continua întrecerea pentru cu­cerirea sutimilor de secundă, pe pîr­tiile înzăpezite, în alte ceasuri de antrenament, cu schiurile... N.R. In numărul de mîine, un amplu reportaj despre pregătirile loturilor de caiac — masculin și fe­minin — realizat la bacul de iarnă din parcul sportiv Dinamo. RÎNDURI DIN SCRISORILE DV.... • „Propun ca în 1972 să se organizeze o întrecere în ţară (între 1 mai — 31 octombrie), pe judeţe, cu obiectivul: cît mai multe excursii. Iar C.N.E.F.S. să ofere premii“. (GR­AŢI­AN MĂR­­CUŞ — economist, Zalău). V-am publicat propunerea, pe care o socotim interesantă. Aşi­ cum spuneţi, drumeţia prezintă multe foloase reale : trezeşte sau între­ţine dragostea faţă de natură, cultivă interesul faţă de frumu­seţile patriei, constituie un mij­­­­loc eficient de combatere a se­­n­dentarismului. • „Este urarea mea pentru Angelo Niculescu şi Ozon — sub forma unei poezii — pe care, dacă apreciaţi, o puteţi publica“ (I. CRĂCIUN, str. Matei Am­brozie 1 A, Bucureşti). Am.... transformat-o în urări de sănă­tate şi fericire, pe care le-am transmis ambilor. Poezia nu este publicabilă. In plus, Ozon nu mai este — ca în versurile dv. — „secundul“ naţionalei. Aşa că... . ..Pină cind se vor mai tole­ra asemenea atitudini pe tere­nurile de fotbal ?...“ (ing. ŞTE­FAN GURAN, Bd. Republicii, 12­—18 Arad). Scrisorile dv., pli­ne de revoltă la adresa arbitra­jelor slabe, a jocului dur, sunt cam... dure şi, bineînţeles, greu de reprodus. Sînteţi un cititor consecvent al ziarului nostru, deci aţi constatat că faptele ce v-au nemulţumit pe dv. le-am­ criticat şi noi. Nu trebuie însă, să exagerăm, să facem tragedie din întîmplările campionatului. Ştiţi doar că fotbalul rămîne — la urma urmei — un joc. • „Publicaţi vă rog materialul meu“ (OPREA AUGUSTIN, str. 1 Mai 18, Găeşti). Imposibil, fiindcă e neinteresant. Este de fapt o istorie a clubului Dina­mo, enumerarea tuturor celor ce au jucat în această echipă, măsurile pe care dv. socotiţi că trebuie să le ia acest club pen­tru bunul mers al formaţiei, notele ce s-au dat jucătorilor in unele meciuri ş.a.m.d. Nu-i este — probabil — util nici măcar clubului din şos. Ştefan cel Mare, căruia i l-am fi trimis dacă eram convinşi de acest fapt. • „Cînd veţi avea spaţiu, vreodată, scrieţi că în comuna noastră — Cartojani, jud. Ilfov — ne-am construit prin muncă voluntară un teren de fotbal şi unul de handbal. Mulţumim pentru sprijinul căpătat, tovară­şilor Liţă Stere, primar, şi Ma­rin Petre, profesor de educaţie fizică“. (UN GRUP DE MEMBRI AI ASOCIAŢIEI SPORTIVE „AVÎNTUL CARTOJANI“). Ne face plăcere să publicăm ase­menea rînduri prin care­­ semna­lăm acţiuni reuşite pe tărîm sportiv în comunele ţării. • „Doresc să mă ajutaţi să-mi găsesc un post de antrenor la fotbal“ (IOSIF KRISTOFE, Or­şova nouă, Bl. turn nr. 83) . „Deşi am 10 ani de arbitraj, mi se repartizează numai jocuri la juniori. Vă rog să mă ajutaţi să primesc şi jocuri în campionatul judeţean“ (SUCIU GHEORGHE, str. Lupeni 8, Tg. Mureş). Am publicat spicuiri din scrisorile dv. ca... mostră de doleanţe ce nu stau in competenţa noastră să le rezolvăm. Adresaţi-vă fo­rurilor de resort din judeţele respective. Desen de N CLAUDIU seni, încă înainte de a cădea zăpada, iubi­torii schiului şi cadrele maramureşene care dirijează această activitate, au luat măsuri eficiente pentru a întîmpina se­zonul de iarnă. După ce prima zăpadă s-a aşternut peste culmile munţilor din zonele Baia Mare, Vişeu şi Borşa, pre­gătirile au căpătat un contur concret. Instructorii care conduc activitatea schi­ului (Alexandru Domuţă la centrul Baia Sprie, Grigore Cervenski — centrul Bor­­şa-sat, Ştefan Jegova şi Ioan Kovács — centrul Vişeul de sus şi prof. Felician Ilnitzki — centrul Sighetul Mam­aţiei) au început pregătirile cu mult timp în urmă... „pe uscat"*. Elevii lor au parti­cipat la trei antrenamente săptăminale, primind mereu îndrumările tehnicienilor SFÎRSIT DE SAPTAMINA BOGAT ÎN COMPETIŢII Deşi în zona de munte zăpada con­tinuă să se menţină doar într-un strat subţire, activitatea com­petiţ­io­nală la schi devine tot mai bogată. Pentru acest sfîrşit de săptămînă, de pildă, C.J.E.F.S. Braşov, prin comi­sia sa de specialitate, a prevăzut desfăşurarea câtorva interesante în­treceri, pentru seniori şi juniori, la Poiana Braşov Fondiştii juniori îşi vor disputa întîietatea, după toate probabilităţile, în Poiana Ruia, sîm­bătă în probele de 3 km (junioare II), 5 km (junioare I şi juniori II) şi 10 km (juni­ori I) şi duminică în cadrul ştafetelor (3x3 km junioare II, 3x5 km toate celelalte categorii). Pentru seniori, vor fi organizate două curse individuale (sîmbătă — 10 km, duminică — 15 km). Pe Kantzel, va avea loc, duminică, un concurs de slalom special, pentru juniori, dotat cu „Cupa Tînărul di­­namovist“, în Poiană, se va desfăşu­ra o întrecere de săritori de la tram­bulină, la care vor participa cei mai buni juniori şi câţiva seniori. De menţionat că seniorii de la Dinamo Si A.S A. Braşov se află la Borşa, unde au început pregătirile pentru cele mai importante competiţii ale sezonului. Tot în judeţul Braşov, dar la Şir­­nea, se va desfăşura, duminică, tra­diţionalul concurs de schi-fond pen­tru juniori „Cupa Şirnea“, la care au fost invitaţi şi tineri sportivi din judeţele Harghita, Covasna şi Sibiu, întrecerile sunt organizate de asocia­ţia sportivă şi de centrul de copii din localitate. In judeţul Prahova, mai precis în Bucegi (la Vîrful cu Dor), comisia de specialitate a luat toate măsurile necesare pentru ca disputele pentru „Cupa oraşului Sinaia“ să se des­făşoare în condiţii optime. Sunt pro­gramate, sîmbătă şi duminică, pro­bele de slalom special si slalom urias pentru seniori, juniori, senioare si junioare. DE AICI SE REIA CAMPIONATUL înaintea turneului de la Timişoara, clasamentul diviziei A arată astfel : 3. Univ. Timişoara 9 8 0 1 151— 88 16 2. Univ Bucureşti 9 7 X 1 133— 88 15 3. I.E.F.S. BUC. 9 6 0 3 90— 79 12 4. Mureşul Tg. M. 9 5 1 3 1­10— 90 11 5. Textila Buhuşi 9 4 1 4 93— 99 9 6. Rulmentul Bv. 9 4 1 4 112—134 9 7. Voinţa Odorhei 9 3 1 5 87— 99 7 8. Rapid Buc. 9 1 2 6 79— 93 4 9. Confecţia Buc. 9 1 2 6 95—126 4 10. Univ. Cluj 9 1 1 7 89—138 3 PE MARGINEA UNOR INCIDENTE Duminică, s-a încheiat în Capitală tur­neul internaţional de handbal feminin organizat de clubul TEFS în sala Pro­gresul. în locul cuvenitei reveniri — in care să ne ocupăm de evoluţia celor trei echipe divizionare care s-au aliniat la startul acestei întreceri — sîntem nevoiţi să abordăm cîteva aspecte de cu totul altă natură oferite, spre regretul nostru, de organizatorii turneului şi de cîteva sportive. De la bun început trebuie subliniat faptul că sala Progresul nu oferea con­diţiile optime pentru organizarea unui turneu internaţional, mai ales sub as­pectul numărului redus de locuri puse la dispoziţia spectatorilor. Şi ne oprim, în primul rind, asupra acestui punct, fiindcă organizatorii ar fi trebuit să se gîndească la faptul că handbalul intern se găseşte la cap­tul unei îndelungi pauze com­petition ai­f, iar iubitorii spor­tului cu mingea mică sunt dornici să asiste la cîteva partide înainte de relua­rea­ campionatului. Și iată că peste 300 de bucuresteni s-au aflat (in cele trei zile cît a durat turneul) în sala Progre­sul, „vînînd“ un loc în spatiile rezervate publcului traversînd terenul in timpul meciului prin semicercuri (î), sau stînd pur şi simplu în picioare în... interiorul spaţiului de joc­­! Cele două panouri de baschet, amplasate şi ele în colţurile terenului (dar tot în teren !) anihilau, vrînd-nevrînd, acţiunile pe extrema stin­gă ! Lipseau oamenii de ordine, lipseau condiţiile elementare de disputare a unor partide oficiale. In fine, pentru că ne-am referit la or­ganizarea turneului, să trecem şi la cel de al doilea aspect neplăcut : compor­tarea nedisciplinată a unor handbaliste de la IEFS pe parcursul competiţiei. Intr-unul din meciuri, jucătoarele a­­cestei echipe au înţeles să răspundă jo­cului dur practicat de adversare prin ieşiri huliganice, neloiale, incompatibile cu noţiunile elementare de etică spor­tivă. Am fost uimiţi atunci cînd Aurelia Costandache a dat cu piciorul într-o adversară şi cînd Maria Bota a adresat injurii unuia dintre arbitri. Am fost şi mai uimiţi în momentul in care am vă­zut că, pornind de la aceste ieşiri ne­sportive, meciul s-a încheiat cu o În­căierare In toată legea, penibilă şi dez­onorantă pentru ambele formaţii. Iată deci întimplări regretabile, cum n-am mai dori să vedem niciodată pe un teren de sport. Fără îndoială că tre­buie luate măsuri disciplinare, atît de federaţie cit şi de conducerea echipei în culpă.­­ Horii. ALEXANDRESCU Nr. 6935 PRIMA TEZA DE DOCTORAT ÎN MEDICINA CULTURII FIZICE La Facultatea de Medicină din Bucureşti a fost susţinută prima teză de doctorat în specialitatea medicinii culturii fizice de către dr. Nicolae Stănescu, directorul adjunct al Centrului de medicină sportivă, cu lucrarea „Afecţiuni hiperfuncţionale ale aparatului locomotor la sportivi, ca forme localizate de supraantrenament“. Tema valorifică experienţa de a­­proape două decenii a autorului în acest important capitol al pa­tologiei sportive. Conducătorul ştiinţific al lucrării a fost prof. dr. docent Adrian Ionescu. In urma susţinerii cu succes a tezei, comisia a acordat titlul de doctor în ştiinţe medicale lui Nicolae Stănescu. Să subliniem această premieră, care marchează însem­nătatea şi sprijinul de care se bucură medicina sportivă în ţara noastră. ARTA JUCĂTORILOR DE TENIS DE MASĂ CHINEZI (Urmare din pag. 1) En-jin, Lian Ko-lian şi fetele Li Li, şi Chen Huai-yn. Băieţii ţin paleta în felul acela ciudat, născocit de ping-pongiştii Asiei. Mi se pare mai dificil decît priza europenilor, dar mi se pare mai logic, fiindcă în felul acesta paleta nu mai rămîne un corp străin, ţinut în mînă, ci se inte­grează parcă în anatomia miinii, devine prelungirea ei, extremitatea ei. Aşa mi s-a părut ieri. Cele cinci feline domină masa, învăluiesc masa, plutesc peste masă, au mo­mente de acalmie, cînd adversarul trage cît poate, iar ei scot minge după minge, cu gîndul parcă în altă parte, modificînd imperceptibil unghiurile paletei şi viteza influ­xului nervos care circulă prin pîr­­ghiile corpului. Asemenea momente sînt întrerupte sau alternate de erupţii, de mişcări care durează doar zecimi de secundă, dar sînt hotărîtoare, fiindcă nu se pot pre­vedea, nu se pot para, nu se pot întoarce. Am văzut la aceşti jucători de mare excepţie, de talia cărora mai găseşti doar cîţiva japonezi şi pu­ţini europeni, am văzut rafinamen­tul şi disciplina mişcării devenite elemente de automatizare. Dar o altfel de automatizare decît a ma­şinii, o automatizare umană, care acceptă schimbarea fulgerătoare a comenzii şi a stereotipului. Am văzut la ei că ping-pongul nu se mai joacă cu mîinile, ci se joa­că cu sistemul nervos. Dar despre aceşti mari jucători nu trebuie să citeşti sau să auzi vorbindu-se. Pe ei trebuie să-i vezi. Şi atunci se va înţelege de ce re­zultatul strădaniei lor a devenit tangentă la sfera frumosului şi a perfecţiunii. Ei vor putea fi văzuţi săptămînă viitoare la Bucureşti şi la Cluj. ClND VITEZĂ... NU-I DE PERFORMANŢĂ Ştiu, la prima vedere — ţinînd seama de faptul că scriu într-un ziar de sport — titlul apare ca un nonsens. Viteza este aceea care duce sportivul — sprinter, patina­tor, schior, motociclist etc. — spre performanţă. Cu cît ea este mai mare, cu atît mai bine. Se stabi­lesc performanţe de răsunet, se cu­leg lauri ş.a.m.d. Vreau să mă refer în cele ce urmează la viteză, dar nu la aceea care duce la performanţe aplauda­te, ci la necazuri dintre cele mai mari. Aţi intuit desigur, nu este vorba de concursuri sportive, ci de viteza ce o imprimă maşinilor lor unii conducători auto din Capitală sau din restul ţării. Dar pentru ca lucrurile să fie clare de la început, am să pun la dispoziţie cîteva cifre edificatoare asupra subiectului aces­tui articol. Din statisticile noastre rezultă că în cursul anului 1971, în Capitală, s-au înregistrat peste 500 de accidente de circulaţie. Ceea ce vreau să arăt în rîndurile de faţă este faptul că principala cauză a acestor accidente o constituie depă­şirea vitezei legale, urmată de de­păşiri neregulamentare şi neatenţie in timpul conducerii. Ce înseamnă să conduci un autoturism sfidînd totul, numai de dragul vitezei ? În­seamnă să ai soarta lui Valeriu Rusu (Bucureşti, str. Labirint 182), care n-a mai reuşit să-şi stăpîneas­­că autoturismul Dacia cu care in­trase în viteză într-o curbă — în dreptul comunei Daia — proiectîn­­du-se într-un pom şi murind atît el, cît, şi alte trei persoane aflate în maşină. Sau a lui Dobre Anghel tot din Bucureşti, care cu un Tau­nus condus in viteză a comis un accident soldat cu moartea a două persoane, rănirea foarte gravă a altor două şi pagube de 30 000 lei. Interesant este de văzut cind se comit, în general, accidentele de circulaţie . Dintr-un studiu făcut în această direcţie, reiese că cele mai multe accidente s-au comis în lu­nile mai şi iunie — cînd începe să se iasă masiv la plimbare — şi au­gust, ceea ce este explicabil, fiind luna de vîrf a concediilor. Acciden­tele se comit în special simbăta, du­minica, lunea şi marţea — deci in zilele cind se circulă masiv şi în cele ce urmează, la Început de săp­­tămină, cind conducătorii sint obo­siţi. Orele ? De predilecţie între 16—17 şi 19—20, ore de aglomera­ţie, cînd se iese de la serviciu şi pe inserat. Subliniind că în fruntea condu­­ctorlor auto ce dau naştere la ac­cidente sunt cei cu autoturisme per­sonale, facem o precizare care se asociază tot cu... viteza. Cele mai multe au loc pe drumurile naţio­nale — de asfalt sau beton — unde categoric se merge mai „tare“. O altă remarcă : se spune că femeile conduc bine şi că, în general, dau mai puţin de lucru organelor de circulaţie. Ceea ce, în mare parte, este adevărat. Femeile se hazar­dează mai puţin, nu braveală, sunt mai prudente. Şi totuşi, uneori, ele dau naştere la accidente foarte grave — tocmai fiindcă se lasă prinse de beţia vitezei. Iată de pil­dă că, în anul trecut, trei conducă­toare auto — Natalia Şurb­u din Slatina, Ştefani Agneta din Sibiu şi Anica Niţescu din Bucureşti — conducînnd­ şi cu viteză excesivă autoturismele proprii, au comis grave accidente soldate şi pagube materiale însemnate, 8 vieţi pier­dute, 9 persoane rănite grav. O curiozitate : bucureştenii — este vorba despre conducătorii auto cu maşini proprietate personală şi de stat — circulă foarte neatent în afara razei oraşului lor. Sau poate sunt mai puţin talentaţi, ori vor să braveze cu orice preţ ? In anul 1971 ei au comis peste 400 de ac­cidente în ţară — soldate — este bine să se ştie — cu pierderea a peste 200 vieţi omeneşti. In timp ce conducătorii auto din judeţele ţării au comis în Bucureşti doar vreo 40 ! Nu mai este necesar, socot, să pledez pentru a arăta cît­­de pericu­loasă este viteza cînd te afli la vo­lan şi mai ales cînd circuli — aşa cum se întîmplă frecvent în a­­ceastă perioadă — în condiţii at­mosferice deosebite (ploaie, polei, ninsoare, ceaţă). Am vrut să scriu în coloanele ziarului „Sportul“ des­pre gravitatea excesului de viteză întrucît mulţi sportivi — cărora Ie este proprie temeritatea — sînt con­ducători auto. Le reamintesc sau le spun celor ce nu au ştiut la timpul cuvenit, că doi cunoscuţi sportivi — Dembrovschi şi Răducanu — ca să mă refer numai la fotbalişti, au scăpat cu viaţă din accidente de automobil numai fiindcă au avut şansă. Deci, atenţie la viteza ce nu duce nicicum la performanţă şi —­ cu toată viteza — înainte spre... res­­­pectarea regulilor de circulaţie. colonel Gheorghe ŞTEFANEASA şeful serviciului de circulaţie din I.M.M.B. .PROMOŢIA GURGHIU" INTRA TN SCENĂ... Reprezentanţii Capitalei In „Promoţia Gurghiu“ (arbitri elevi instruiţi în ca­drul unui curs organizat, anul trecut, de Secţia Sport-turism a C.C. al U.T.C.) vor­­ prezenţi, astăzi dupâ-amiază, în sala de sport a Liceului „Gheorghe Şincai“, la o festivitate organizată în cinstea lor. In continuare, ei vor conduce cîteva me­ciuri demonstrative. TEREUL DE IARNĂ 10 ianuarie72*12 februarie,72 — _________ÎN ACEST INTERVAL_______________ ____________PUTEȚI CUMPĂRA_______________ ________IA PREȚURI AVANTAJOASE____________ _ PRODUSE DE ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ÎNCĂLȚĂMINTE___ _______________DE SEZON __________________

Next