Sportul, februarie 1972 (Anul 28, nr. 6953-6981)

1972-02-01 / nr. 6953

PROLETAR­ DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂt■_ ZIAR AC..CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA 51 SPORT 4 PAGINI 30 BANI Marţi 1 februarie 1972 ANUL XXVIII — Nr. 6953 BAROMETRUL PREGĂTIRILOR V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\Wv\\\\\\\\\\\\^^^^ ÎN CONTINUĂ CREŞTERE SAPP0K­072 ULTIMELE ŞTIRI § Marţi, trei evenimente: continuarea sesiunii­­.1.0.; decizia delegaţiei austriece; conferinţa de presă a lui Schranz • Inaugurarea Jocurilor de iarnă: 101 la ora \\ (ora 4 dimineaţa la Bucureşti) tervenţia firmelor comerciale în Jocurile Olimpice de iarnă. La 84 de ani, în acest an cînd îşi va părăsi funcţia, preşedintele C.I.O. dovedeşte, pe lingă prover­biala sa tenacitate, şi o maleabili­­tate apreciabilă. în discurs nu a pomenit nimic despre problema descalificării unor schiori şi totuşi pare că el nu va renunţa, la a de­termina C.I.O. să ia o măsură — măcar simbolică — pe linia păre­rilor lui. Mai întîi a fost vorba de o listă de 40 de excomunicaţi. Con­cretizarea propunerilor iniţiale ar fi fost catastrofală pentru J.O. de la Sapporo, unde s-au investit mulţi bani şi energie, iar Brundage ştie că nu îşi poate permite să proce­deze cum ar dori. Cercurile bine informate de pe­­ lîngă C.I.O. pre-­­supun că acesta va da un singur mare exemplu : Karl Schranz, in­criminat pentru relaţiile sale foarte suspecte cu industria producătoare de echipament sportiv, dar şi pen­tru declaraţiile insultătoare faţă de CIO, făcute de el în presă. Sacri­ficarea lui Schranz nu ar dăuna Jocurilor Olimpice şi ar da în schimb un avertisment sever pen­tru viitor. Aurel NEAGU Sapporo, 31 ianuarie. v\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m Un singur candidat olimpic nevalidat: schiorul austriac KARL SCHRANZ! FymmrPFA Preşedintele C.I.O., Avery Brundage, a CAvLUI/CKIA anunţat la o conferinţă de presă, ţinută ItCriCĂ CU luni Sapporo, ce în cursul primei se-UILISA CU­dinte a celei de-a 72-a sesiuni a Comite­tului internaţional olimpic a fost confir- 28 DE VOTURI mată excluderea schiorului austriac Karl Schranz de la Jocurile Olimpice cu 28 de fAIJTDA IA voturi pentru excludere şi 14 contra. Au fost prezenţi la vot 42 de membri ai C.I.O. (Citiţi în pag. a 4-a de main­ asupra senzaţionalei măsuri) Multe dintre uriaşele statui de gheaţă — ca acest „Kintaro“ din basmele japoneze — vor fi refăcute in satul olimpic, după dispariţia lor din parcul Odori Telefoto A.P.-AGERPRES DILEME N-am mai auzit de ani de zile zăpada scîrţîind în timpul mer­sului şi faţa nu mi-a mai fost bă­tută, tot de atîta timp, de rafale de vînt cu zăpadă. E omăt mult la Sapporo, cristalin şi curat. E frig, dar e frumoasă această ambianţă olimpică, place şi te îmbie la tine­reţe. Oraşul e plin de lume, de a­­ceşti zeci de mii de localnici, mai curioşi decit musafirii lor, să vadă decorul inedit al culorilor, lumi­nilor, reflectate pe zăpadă, din lam­pioane, din reflectoare. Zi de duminică. Parcul Odori, parcul giganticelor statui de ghea­ţă, este pur şi simplu asaltat. Ai senzaţia că dintr-un moment în altul lumea va dărîma pagoda, zeii şi mastodonţii de gheaţă. Sculpturile acestea uimesc. Privite de departe par de marmoră, îmi fac loc cu greu printre gazde, mă împiedic de puzderia de copii, şi vreau să pun mina pe o statuie, să simt gheaţa. Iscusinţa miilor de sculp­tori profesionişti şi amatori (au lu­crat la cele aproximativ 200 de sta­tui circa 20 000 de oameni) este demnă de admirat. Toată această muncă pentru o expoziţie de patru zile, căci luni tractoarele vor zdrobi statuile ! Festivalul din parcul Odori s-a încheiat duminică seara. Vor rămine doar pliantele cu fo­tografii color, amintiri inedite... în aceste zile premergătoare star­tului olimpic printre cei mai har­nici la antrenamente se numără și patinatorii de viteză. In imagine: recordmanul lumii la 500 m (58­0 sec), finlandezul Leo Linkovesi, într-o secpenţă specifică Foto : A.P.-AGERPRES Pe acest viscol sportivii au fost la antrenamente, ziariştii au alergat de la centrul de presă la centrul olimpic după ştiri, oficialii se adună în felurite şedinţe, discută mult şi hotărăsc puţin. Duminică a fost un eveniment important. Deschi­derea festivă a sesiunii olimpice cu care prilej, se aştepta cu ne­răbdare, cuvîn­tul preşedintelui C.I.O., Avery Brundage. Şedinţa a­ fost, într-adevăr, solemnă, sobră şi impresionantă, pe cînd cuvîntul bă­­trînului preşedinte a fost la fel de surprinzător ca acela al unui naş care ar îndemna, în timpul nunţii, pe mire şi mireasă, la divorţ (!) Pur şi simplu, el a anatemizat Jocurile Olimpice de iarnă, consi­­derîndu-le inoportune din cauza cheltuielilor enorme provocate de gigantismul organizărilor (Grenoble — 250 de milioane de dolari, Sapporo — 500 de milioane de do­lari), în timp ce ele reprezintă prea puţin universul olimpic (maximum 37 de ţări participante din 130 de ţări membre ale C.I.O., din care doar 12 cuceresc medalii şi puncte). Totodată olimpiadele de iarnă se transformă din ce în ce mai mult într-o întrecere a fabricanţilor de materiale şi echipament sportiv. Sunt multe proteste împotriva pă­rerilor şi argumentelor lui Brun­dage. Există însă şi mult adevăr în filipica acestuia, mai ales în partea în care acesta a criticat in­ LA UNELE FEMININE DE ECHIPE HANDBAL OBOSEALA ŞI LIPSA DE PREGĂTIRE ÎŞI SPUN CUVÎNTUL La finele turneelor de sală, clasa­mentul diviziei A de handbal fe­minin ne indică două formaţii a­­flate in lupta pentru titlu (UNI­VERSITATEA TIMIŞOARA şi UNI­VERSITATEA BUCUREŞTI) şi alte patru angajate în disputa pentru evitarea retrogradării (Confecţia­ „V“ Cluj, Voinţa Odorhei şi Ra­pid). Deocamdată stau... liniştite e­­chipele I.E.F.S., Mureşul Tg. Mu­reş, Textila Buhuşi şi Rulmentul Braşov — aflate între cele două zone. Dar, mai sunt încă 12 etape... Deoarece în numărul de ieri al ziarului nostru ne-am ocupat de cele două fruntaşe, astăzi vom consemna scurte notaţii privind celelalte formaţii. Situată pe locul III, I.E.F.S. traversează o perioadă dificilă. Doar eforturile Doinei Băicoianu — excelentă realizatoare, jucătoare creatoare, inteligentă şi abilă — fac să se estompeze întru­­cîtva evidentul declin. Echipa I.E.F.S. a trecut, la Cluj, greu de Confecţia (14—11), a făcut „egal“ intr-un meci pe care era să-l piar­dă (15—15 cu „U“ Cluj) şi a fost net depăşită de Universitatea Timi­şoara (11—18). Neomiţînd faptul că jucătoarea Constandache a lipsit la primele două meciuri — fiind sus­pendată — îl vom reţine însă şi pe acela că în partida în care ea a evoluat, echipa a pierdut clar. MUREŞUL TG. MUREŞ, lipsită de aportul lui Cordoş, este şi ea o echipă în scădere, deşi dispune de trei jucătoare de lot (Mariana Husar, Rozalia Sos şi Maria Szöllosi), în schimb, TEXTILA BUHUŞI face o impresie din ce în ce mai bună. Impun, deopotrivă, talentul debor­dant al Vioricăi Vieru, forţa de percuţie a Emiliei Munteanu şi precizia Radei Şerban, jocul de ansamblu al echipei, ardoarea (din păcate cu mici... pauze) cu care-şi dispută şansele, indiferent de ad­versar. Fără unele „accidente“, Textila Buhuşi şi antrenorul său Emerich Danze ar fi meritat să urce la finele campionatului pe a treia treaptă a podiumului. RULMEN­TUL BRAŞOV, ca de altfel şi alte formaţii divizionare, a părut obo­sită. RAPID a mai cucerit două puncte preţioase, dar trăieşte — Hristache NAUM (Continuare in pag. a 2-a) PANŢURU ŞI VILMOS IN FORMA BUNA — Prin telex, de la trimisul nostru special — Bobul a sosit cu patina blocată Zăpada, atît de mult aşteptată de schiorii din Europa, a reuşit să creeze dificultăţi, aici la Sappo­ro, pînă şi holerilor, singurii care au avut posibilitate, pînă acum cîteva zile, să se pregătească în condiţii bune pe pîrtia de pe mun­tele Teine. Duminică, ninsoarea viscolită a acoperit în mare mă­sură cei 1 700 m ai pistei, determi­­nînd ca numai jumătate din echi­pajele de bob 2 persoane să efec­tueze coborîrea de antrenament a primei manşe, după care oficialii au decis întreruperea pregătirilor. Printre cei care au izbutit să efec­tueze, totuşi, această singură cobo­­rîre, s-au aflat şi piloţii români Ion Panţuru şi Dragoş Panaitescu. A­­cesta din urmă, confirmînd timpii buni realizaţi în zilele precedente, a făcut o coborîre curajoasă şi, ele­ment foarte important, „curată“, fiind cronometrat cu un timp con­siderat promiţător pentru întrece­(Continuare in pag. a 4-a) RIÎIÎH CU TRICOLORII TOI ANGELO NICULESCU­ ­ Duminică, la Piteşti: LOTUL REPREZENTATIV - F.C. ARGEŞ Reîntîlnire cu tricolorii — ieri la - amiază, la centrul de antrena­ment „23 August“ — convocaţi de Angelo Niculescu în vederea pri­mei acţiuni pe 1972 , turneul de ve­rificare şi omogenizare pe care — în locul deplasării transoceanice — îl vor efectua pe continentul nos­tru, mai aproape de casă, în Turcia şi Grecia. Schimbarea de ultimă oră a tra­seului nu i-a afectat pe compo­nenţii lotului nostru reprezentativ. Dimpotrivă. Cei mai mulţi dintre ei au evoluat în repetate rinduri pe continentul Americilor (dinamo­­viştii şi rapidiştii din lot s-ar fi a­­flat la a treia deplasare consecuti­vă), iar debutanţii Ştefan, Creţu, Uifăleanu, ca şi Iordănescu, sunt foarte tineri şi mai au încă timp. Aşa incit, modificarea interveni­tă în program nu răpeşte nimănui buna dispoziţie. Toţi cei 17 componenţi ai lotului se află, acum, în holul hotelului şi, în aşteptarea repartizării în camere, îşi împărtăşesc impresii din pre­gătiri. Lupescu şi Dumitru mărturi­sesc că niciodată, în această pe­rioadă, n-au înghiţit atâţi kilometri şi că, în aceste condiţii, proba fi­zică Cooper (trecută sîmbătă în Giuleşti „martor ne este nea An­gelo“) li s-a părut mai accesibilă ca în anul trecut. Dobrin nu regre­tă nici el zilele petrecute la „Voi­­na“ împreună cu coechipierii de la F.C. Argeş („de cînd sînt jucă­tor n-am alergat ca acum, dar cu toate acestea nu mă simt obosit“), iar junele Iordănescu, văzîndu-se că tot ce „prindem din zbor“ no­tăm pe carnet, ne roagă să inse­răm în ziar Urm­ătoarele : „Aş vrea sâ-i mulţumesc antrenorului Jenei pentru modul în care m-a ajutat în toată această perioadă de antre­namente efectuate cu formaţia de tineret. Sper să dovedesc un sezo- REP. (Continuare in pag. a 3-a) Un „cvintet“ bine dispus (de la stingă la dreapta): Dobrin, Dumitrache, Lupescu, Radu Nunweiller şi Dumitru Foto : Dragoş NEAGU La campionatele internaţionale de judo ale României, spectatorii pre­zenţi în tribunele sălii Floreasca din Capitală au asistat la o semifinală românească. Este vorba de confruntarea de la categoria grea susţinută de Cristian Nicolau şi Ion Buzic. Cu toate acestea, duelul lor a fost deo­sebit de disputat, în imaginea noastră, Nicolau — cel care avea să de­vină campionul internaţional al categoriei — se află î­n dificultate. In cele din urmă, insă, el a obţinut victoria prin yusei-gachi (superioritate tehnică) Foto : S. BAKCSI TRĂGĂTORI ROMÂNI, LA „INTERNAŢIONALELE“ POLONIEI Azi vor pleca în Polonia o serie de tineri ţintaşi români care vor participa. In zilele de 4—6 februarie, la campio­natele internaţionale de tir (arme cu aer comprimat) ale Poloniei. La aceste Întreceri, care se dispută in localitatea Przsemysl, participă D. Lurache (Medi­cina Iaşi), S. Cucu, D. Barbu (ambii de la Dinamo Bucureşti), Ana Pali (Vo­inţa Braşov) —­­a proba de puşcă, iar D. Iuga (Dinamo Bucureşti), I. Andrei (Metrom Braşov), A. Cristea (Olimpia Bucureşti), M. Truşcă (Metalul Bucu­reşti), Silvia Bujdei (U.T.A.) — la pistol. Ca antrenor se va deplasa valentin Enea. DOUĂ SPLENDIDE VICTORII ROMÂNEŞTI IN TURNEUL DE TENIS DE LA OMAHA ILIE NASTASE SE DETAŞEAZĂ IN CIRCUITUL „INDOOR“ NEW YORK, 31 (Agerpres).­­ Turneul internaţional de tenis de la Omaha (Nebraska), al patrulea din Circuitul ,,indoor" american, s-a în­cheiat cu o dublă victorie a repre­zentanţilor culorilor sportive româ­neşti, Ilie Năstase terminînd în­vingător la simplu, iar cuplul Năs­­tase-Ţiriac, la dublu, în finala probei de simplu, după cum se ştie, s-au întîlnit Ilie Năsta­se şi Ion Ţiriac. Intr-o partidă de excelent nivel tehnic, aplaudată de spectatori, Năstase a cîștigat în trei seturi cu 2—6, 6—0, 6—1. Este pen­tru a doua oară consecutiv cînd ju­cătorul român își înscrie numele în palmaresul acestui turneu. Anul tre­cut, tot la Omaha, Ilie Năstase și-a adjudecat finala, întrecîndu-1 cu 3—0, pe americanul Cliff Richey. Ilie Năstase a început promiţător acest sezon, reuşind ca în turneele din prima lună a acestui an să ob­ţină două victorii (Baltimore şi Omaha) şi un loc trei la Londra. Ca şi anul trecut, el se detaşează în circuitul „indoor“ al aşilor tenisului. Cuplul român Năstase—Ţiriac a terminat învingător şi la dublu, în­­trecînd în finală cu 5—7, 6—4, 7—6 perechea spaniolă Manuel Orantes- Andres Gimeno. Cele două mari rachete româneşti — Ion Ţurac şi Ilie Năstase dominat cu autoritate întrecerile turneului de la Omaha ANIŞOARA MATEI (Dinamo) - NOU RECORD LA PISTOL CU AER COMPRIMAT (382 p) Mini-poligonul de la Institutul de arhitectură „Ion Mincu“ din Capita­lă a găzduit campionatul municipiu­lui Bucureşti, la care au participat şi o serie de ţintaşi din loturile na­ţionale la arme cu aer comprimat. O serie de trăgători au avut o ţinu­tă remarcabilă, obţinînd rezultate foarte bune. Pe primul plan se si­tuează noul record naţional obţi­nut de valoroasa trăgătoare Anişoa­­ra Matei de la Dinamo, care la pro­ba de pistol a marcat 382 p (ve­chiul record era de 381 p şi apar­ţinea tot ei). Printre eviderriaţi se mai numără C. Manole şi V. Atana­­siu (ambii de la Steaua) precum şi juniorii D. Barbu şi Gh. Vasilescu (Dinamo). Iată rezultatele — puşcă cu aer comprimat 40 f — junioare : 1. An­ca Iuga 365 p, 2. Dumitru Matei 362 p, 3. Angela Tudorică 361 p (toate de la Dinamo), senioare : 1. Mariana Antonescu (I.E.F.S.) 373 p, 2. Mariana Feodor (Dinamo) 373 p, 3. Ioana Soare (I.E.F.S.) 360 p ; ju­niori : 1. D. Barbu (Dinamo) 371 p (pe decade 97—98—97—79 ! !), 2. Gh. Barbu (I.E.F.S.) 365 p, 3. V. Pană (Școlarul) 357 p ; seniori: 1. C. Ma­nole 372 p, 2. T. Coldea 367 p (am­bii de la Steaua), 3. M. Marin (Me­talul) 366 p. Pistol cu aer compri­mat 40 f — junioare: 1. Monica Şerban (Dinamo) 356 p, 2­J Silvia Ratz 346 p, 3. Gabriela Han 281 p (ambele de la Metalul); senioare : 1. Anişoara Matei (Dinamo) 382 p — nou record, 2. Ana Buţu (Olim­pia) 363 p, 3. Viorica Mihalcea (Di­namo) 350 p ; juniori: 1. Gh. Vasi­lescu (Dinamo) 371 p (!), 2. A. Cris­tea (Olimpia) 353 p, 3. I. Cojocaru (Scolarul) 352 p ; seniori: 1. V. Ata­­nasiu (Steaua) 377 p, 2. Gh. Neacsu (Dinamo) 370 p, 3. I. Pieptea (Dina­mo) 368 p. TROFEUL MARTINI Jiu şi Mureşan — cei mai bine clasaţi dintre români Tradiţionala competiţie masculină de floretă, desfăşurată în sala Cou­­bertin din Paris şi dotată cu Tro­feul Martini, a luat sfirşit cu victo­ria trăgătorului francez Daniel Re­­venu. El a dispus în finală de po­lonezul Kaczmarek cu 10—6. în se­mifinale, Revenu îl învinsese pe Woyda (Polonia) cu 10—6, iar Kacz­marek îl eliminase pe Hein (R.F.G.) cu acelaşi rezultat. Dintre sportivii români, cea mai bună comportare au avut-o Mihai Ţiu şi Tănase Mureşan. In 16-imi de finală, Ţiu a dispus de Labet (Franţa) cu 10—4, iar Mureşan l-a eliminat pe Pollet (Franţa) cu 10—7. în „optimi“, ambii floretişti români au cîştigat cu acelaşi scor (10—9) ■ Mureşan în faţa lui Noel (Franţa) şi Tiu în faţa lui Magnan (Franţa). In sferturi de finală, sportivii noş­tri au părăsit întrecerea . Mureşan a cedat lui Woyda cu 5—0, iar fiu lui Hein cu 3—10. LA LICEUL EXPERIMENTAL DE ATLETISM DIN CIM­PULUNG MUSCEL Învăţă­tura, educa­ţia şi sportul MERG MINĂ IN MINĂ O demonstraţie elocventă a compatibilităţii depline intre instrucţiunea trainică şi performanţa sportivă inaltă „Trebuie să facem din fiecare unitate şcolară un puternic centru de educaţie, în spirit socialist şi co­munist, a copiilor şi tinerilor. „ Avem datoria să creştem un tineret cu un larg orizont spiritual, înarmat cu tot ce a creat mai bun omenirea in domeniul cunoaşterii, cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei universale. Fiecare educator în­văţător şi profesor din întregul sistem de învăţămînt, trebuie să fie atit un bun specialist în domeniul ’său cit şi un bun educator comunist“. ’ (Din expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara CC din 3—5 noiembrie 1971) al P.C.R. Liceul experimental de atletism din Cîmpulung Muscel reprezintă (deocamdată) un unicat. El a fost înfiinţat în toamna anului 1970, iar statornicirea lui pe meleaguri mus­­celene nu a fost un joc al întîmplării. Tradiţia, entuziasmul, bunăvoinţa pentru atletism au rădăcini vechi şi trainice pe malul rîului Tîrgului şi pe tulpina lor frumoasă trebuie căutate şi suliţa Măriei Diţi-Diaco­­nescu şi discul Olimpiei Cataramă, pentru a aminti doar două nume prestigioase din aria atletismului românesc. Şi tot aici, la Cîmpulung Muscel, antrenorul emerit Emil Drăgan simbolizează dimensiunile morale ale unui pionier, ale unui promotor recunoscut, reprezintă un început de drum. în al doilea său an de activitate, liceul de atletism îşi păstrează, fie şi prin denumire, calitatea de ex­periment. în atari condiţii, terme­nul de referinţă reprezintă încă o zonă de inedit, populată cu o masă de şcolari, ce trebuie să demons­treze, în ultimă instanţă, compati­bilitatea deplină între învăţătură trainică şi performanţa sportivă inaltă. A reuşit liceul din Cîmpulung Muscel să se consolideze ca o ce­tate a spiritului elevat şi a forţei fizice strunite armonios ? Rezulta­tele prezente îl recomandă ca o ast­fel de unitate şcolară, în perime­trul căreia educaţia tinerei gene­raţii capătă valenţe superioare şi multiple. Performanţele lăsate în urmă, pentru care cadrele didactice de specialitate (Gabriel Bădescu, di­rectorul şcolii, Mihai Răuţoiu, Gh. Georgescu, Dumitru Tit, Victoria Bădescu, Gabriel Ştefănescu şi Con­stantin Staicu) afişează o mîndrie justificată, sunt următoarele : in a­­nul şcolar 1970—1971, toţi absol­venţii clasei a XlI-a au promovat Ion CUPEN (Continuare in pag. a 3-a)

Next