Sportul, martie 1972 (Anul 28, nr. 6982-7012)

1972-03-01 / nr. 6982

Pag. a 2-a IX\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ I­I Pledoarie pentru mişcare I PER PEDES APOSTOLORUM... ( U­n recent congres interna­ţional al ecologilor şi al altor oameni de ştiinţă semnala cu îngrijorare pericolul creşterii masive a poluărilor, mai ales in marile metropole, şi lansa un S.O.S. care vroia, parcă, să spună . ..Salvaţi Terra, salvaţi-l pe Homo Sapiens, pînă nu este prea tirziu ■■■■“ Şi este adevărat că impetuoasa revoluţie tehnico-ştiinţifică, spe­cifică epocii noastre, precum şi masiva dezvoltare a industriei, mai ales în ţările cu o mare densitate a populaţiei, a accen­tuat infestarea mediului încon­jurător, ameninţ­ând sănătatea locuitorilor din aglomerările ur­bane. Dar mai există o altă poluare, despre care s-a scris şi s-a vor­bit destul de puţin, deşi ea nu este mai puţin nocivă: aceea a imobilităţii, a sedentarismului. Extinderea proceselor de auto­matizare şi mecanizare a pro­ducţiei, înmulţirea mijloacelor de transport, cinematograful, radioul telefonul, liftul, televizorul şi alte descoperiri îndreptate spre binele omului, poartă în ele şi reversul medaliei. Reducind uu de zi, aria efortului fizic şi a mişcării, ele determină efecte cu totul negative asupra dezvoltării tinerei generaţii şi a sănătăţii vîrstnicilor, deopotrivă. Aceasta este, de altfel, una din cauzele pentru care, în statisticile O.M.S., bolile cardio-vasculare, cauzate de obezitate şi de sedentarism, ocupă un autoritar ţi trist loc intîi. Departe de noi ideea de a pune in discuţie valoarea mari­lor descoperiri, care catapultează societatea contemporană pe cul­mile civilizaţiei, îmbogăţind ma­ta materială şi spirituală a fiin­ţei umane. Dar, de aci şi, pină la Instala­rea unui reflex de imobilitate ca o deprindere de viaţă, este cale lungă. Vezi, de pildă, ti­neri, zdraveni, dispuşi sâ aştepte liftul minute in şir, pentru a coborî... două etaje, sau oameni in toată puterea Care se înghe­suie in autobuz ca să meargă... o staţie. Nu este cu nimic para­doxală afirmaţia că ar fi reco­mandabil chiar şi pentru bă­­trini, nu să coboare, ci să urce citeva etaje pe zi. Mai ales că medicina modernă recomandă exerciţiul fizic în tratamentul infarctului cardiac. Echilibrul biologic al fiinţei umane se realizează, printre al­tele şi prin dinamică, prin miş­care sistematică, zilnică, singu­rul mijloc sănătos, natural şi eficient de compensare a vieţii statice, sedentare, care, după cum se ştie, accelerează feno­menele şi procesele degenera­ti­ve. Recunoscind aceste adevăruri elementare, proclamate şi difu­zate, cu aisistenţă de oameni ele ştiinţă dintre cei mai autorizaţi, apar de-a dreptul, bizare, dacă nu absurde, unele atitudini pe care le întilneşti zilnic la mai tot pasul Sănătatea publică nu ar avea decit ele ciştignt dacă, ieşindu-se din rutină şi comoditate (noţiuni care deseori se confundă), ne-am propune să reţinem măcar ur­mătoarele­­reflecţii care apar­ţin unui ■ fo­rte bun amic : • Nu luaţi dimineaţa autobu­zul, pentru 2—3 staţii. Riscaţi să vă rupeţi nasturii, să vă ener­vaţi şi să vă stricaţi ziua. Mai bine sculaţi-vă cu 15 minute mai devreme şi mergeţi pe jos. O plimbare c­otidiană de 3 00o de metri fereşte organismul de pericolul creşterii colesterolului ; • Nu urcaţi cu liftul decît de la etajul 111 în sus. Veţi face nu numai economie de energie electrică, dar — mai ales — vă veţi menaja sănătatea . • Nu vă grăbiţi, după termi­narea lucrului, să ocupaţi cel mai comod fotoliu în faţa tele­vizorului. O jumătate de oră de mers pe jos seara, vă va linişti şi vă va da un somn profund, odihnitor. Şi amicul mi-a mai înşirat şi altele, pe care desigur fiecare dintre noi le ştim, le acceptăm, dar... nu le aplicăm. Deşi, a­­ceste lucruri nu au voie să fie uitate, ele ţin, totuşi, de concep­ţiile şi deprinderile pe care cul­tura noastră le promovează in masă. DE CÎND, OARE, UN CONGRES MONDIAL ÎMPOTRI­VA SEDENTARISMULUI ? ION BALAŞ P. S. : O veste de ultimă oră ! La Stockholm, va avea loc un congres mondial în problemele poluării. Se vorbeşte, cu insis­tenţă chiar, de un apel adresat omenirii pentru ca în oraşele aglomerate să se interzică folo­sirea automobilelor, transportul făcîndu-se pe biciclete, ca în marile oraşe din China şi Olan­da. Salutăm propunerea cu căl­dură. Viitorul strălucit care se preconizează bătrânului dar me­reu tînărului biciclu, nu poate fi decît în favoarea viitorului urmaşilor noştri ! (I.B.). • Dacă avem în vedere că 28 din cele 60 de meciuri ale primei etape a diviziei A s-au terminat cu victorii la limită (unele decise chiar la tusaveraj), putem spune că debutul confruntărilor formaţii­lor fruntaşe din scrima noastră s-a desfăşurat sub semnul echilibrului. Pînă şi campionii „en titre", for­maţiile clubului Steaua, s-au aflat în situaţia de a obţine cu­ evidentă dificultate unele victorii. Singura excepţie a constituit-o echipa flo­­reti­telor în care Olga Szabó şi-a făcut o reintrare remarcabilă con­tribuind substanţial la suita de vic­torii alături de Ileana Drîmbă, E­­caterina Stahl și Ana Pascu. • In lotul celor mai eficace flo­­retiste ale etapei se numără ală­turi de cele patru trăgătoare ale Stelei,­­Judith Haukter (Olimpia Satu Mare) care — ca și Ileana Drîm­bă — nu a pierdut decît patru asalturi în cele 5 meciuri. Din pă­cate aportul “mai “tinerelor sale co­lege (Pallag, Lazăr şi Lengyel) a fost destul de redus aşa că echipa nu a realizat decît două victorii. Se pare că şi aici — ca şi în for­maţia de spadă a echipei craiovene Electroputere — „noul val" nu dă dovadă de un angajament mai de­plin în ceea ce priveşte apărarea şanselor­­echipei din care fac parte. Un subiect de meditaţie şi pentru alţii ! • Să nu se creadă că am întors urmele (criticii) asupra generaţiei tinere a scrimei noastre ! Avem şi cuvinte de laudă pentru sabrerul clujean Ion Pop, pentru spadasi­nul Paul Szabó (tot de la CSM Cluj), floretistele Magdalena Bar­­toş şi Aurora Crişu (ambele de la Viitorul), floretiştii Eugen Heim, George Pordea şi Pal Henter (tot­ de la Politehnica Timişoara), sa­­brerii braşoveni Adrian Creiţaru şi Al. Csíki (Tractorul), fără a pre­tinde că am epuizat lista tuturor celor care au avut o bună compor­tare în faţa unor trăgători mai ex­perimentaţi. • CLASAMENTELE după prima etapă se prezintă astfel : floretă masculin : 1. Steaua 8 p (52 a.c.) ; 2. Universitatea Bucureşti 8 p (46 a.c.) ; 3. IEFS 6 p (40 a.c.) ; 4. Politehnica Timişoara 6 p (38 a.c.) ; 5. Olimpia Satu Mare 2 p ; 6. Pro­gresul 0 p. Floretă feminin : 1. Steaua 10 p ; 2. Universitatea Bucu­reşti 6 p (40 a.c.) ; 3. Progresul 6 p (39 a.c.) 4. Olimpia Satu Mare 4 p; 5. IEFS 2 p (30 a.c.) ; 6. Viitorul 2 p (30 a.c.) ; Sabie : 1. Steaua 10 p ; 2. Politehnica Iaşi 6 p (43 a.c.) ; 3. Tractorul Braşov 6 p (41 a.c.) ; 4. CSM Cluj 4 p (38 a.c.) ; 5. Uni­versitatea Bucureşti 4 p­­ (36 a.c.) ; 6. Olimpia Satu Mare 0 p. Spadă : 1. Steaua 10 p; 2. Electroputere Craiova 8 p ; 3. Medicina Tg. Mu­reş 6 p ; 4. CSM Cluj 2 p (35 a.c.); 5. Universitatea Bucureşti 2 p (31 a.c.) ; Olimpia Satu Mare 2 p (26 a.c.). Ion F. BACIU SUB SEMNUL ECHILIBRULUI Notafii la prima etapă a diviziei A Echipa de floretă a I.E.F.S., performera etapei de debut a campionatului divizionar la scrimă. De la stingă la dreapta : Tudor Petruş, Laurenţiu Meleca, Mircea Chiş şi Ştefan Alexiu. Foto : N. DRAGOŞ GHEORGHE MAN S-a stins din viaţă maestrul spor­tului Gheorghe Man, umil din muş­chetarii noştri care au făcut să se v­orbească pentru prima oară despre scrima românească în chiar ţara muş­chetarilor. Aceasta se intitul­a în anul 1937, cu prilejul campionatelor „ mondiale de la Paris, unde echipa de­­ sabie a tării noastre s-a clasat pe locul IV. Gh. Man a slujit cu fidelitate acest sport, vreme de aproape patru dece­nii, mai m­ult ca sportiv activ, dobîn­­dind in afara remarcabilului rezultat de la „mondialele” din 1937 si titlul da campion al României in anii 1951 si 1952, apoi ca antrenor pregătind in ultimii ani noi generaţii de trăgă­tori La Clubul Sportiv Şcolar din Bu­cureşti. Smuls prematur dintre noi de o boală necruţătoare, Gh. Man lasă In urma sa amintirea luminoasă a unui sportiv de elită, a unui dascăl care şi-a Îndrumat elevii cu spurt­ price­pere şi dragoste. Simbătă şi duminică TURNEUL INTERNAŢIONAL DE SPADĂ PENTRU TROFEUL MIHAIL SAVU Simbătă şi duminică se va des­făşura î­n Capitală turneul interna­ţional de spadă pentru trofeul „Mi­hail Savu“. Competiţia comportă un concurs individual şi, a doua zi, o întrecere pe echipe. Spadasinii noştri fruntaşi vor avea ca parteneri de întrecere o se­rie de trăgători valoroşi din R.S.F.S. Rusă, Ungaria, R.D. Germană pre­cum şi din Polonia, Bulgaria şi Grecia. e Crişul Oradea—A.S.A. Tg. Mu­reş 18—2. Dintre meciuri notăm ca­litatea duelurilor L. Horvath (C) — N. Simion (ASA), Al. But (C) — I. Mihoc (ASA). Orădenii au obţi­nut victoria la puncte. (I. Ghişa­­coresp. judeţean). • Laminorul Roman — Ceahlăul P. Neamţ 11—17. Nou înfiinţată, echipa Laminorul a susţinut pri­mul meci de verificare. Iată cîteva rezultate : I. Oprişan (C) egal cu L. Viorel, E. Baciu (L) b.p. N. To­­can, Gh. Mantu (C) b.p. C. Tănase, G­ONG! L. Gabor (C) b.ab. C. Prută, Gh. Mihftilă (L) b.p. A. Nistor, N. Tu­­dorica (L) b p. M. Glosaru. (G. Groapă-coresp.) • Dacia Bistriţa — Voinţa Miercurea Ciuc 6—3. In cadrul pre­gătirilor în vederea campionatelor, pugiliştii din Bistriţa au susţinut recent întâlniri de verificare în compania celor din Miercurea Ciuc. Iată cîteva rezultate: A. Tacaci (V) b.p. R. Ungur, A. Vul­pe (D) b.p. I. Naghi, R. Turicea (D) b.ab. 3 I. Fwencsl I* Dablau (D) b.ab. I C. Cikai, K. Toth (V) b.ab. I. V. Uifălean, R. Neamţu (D) b. dese. C. Secheli. (I. Tom­a—co­resp.) • Patru echipe — CFR Timişoa­ra, Chimia Craiova, Crişul Oradea şi Metalul Bocşa — s-au confruntat recent la Timişoara, în cadrul u­­nui turneu. La încheierea compe­tiţiei, craioveanul Paul Iancu a primit diploma atribuită celui mai tehnic boxer. In clasamentul în­tocmit, ordinea este următoarea: CFR Timişoara, Chimia Craiova, Crişul Oradea, Metalul Bocşa. Tot la Timişoara s-a încheiat cursul de reîmprospătare a cunoştinţelor, organizat de colegiul judeţean de arbitri. Lecţiile au fost conduse de preşedintele colegiului, arbitrul La­­dislau Krauser. (D. Stoinov-co­­resp.) Sportul 1971—AN FRUCTUOS PENTRU C.S. ŞCOLAR BUCUREŞTI In urmă cu citeva zile, am fost invitaţi să participăm la plenara Clubului sportiv şcolar Bucureşti, în cadrul căreia s-a făcut analiza ac­tivităţii desfăşurate în anul 1971. La capătul celor trei ore de dez­bateri, a reieşit clar că la C.S. Şcolar, activitatea sportivă este armonios împletită cu cea educa­tivă, elevul sportiv reprezentînd nu numai viitorul performer, ci şi vii­torul OM, care trebuie îndrumat şi ajutat cu atenţie în dificila pe­rioadă a creşterii sale­­★ Din succinta dare de seamă pre­zentată de preşedintele clubului, tov. Ton Bolea, s-a văzut că anul trecut a constituit pentru CSS un an fructuos, de progres. Merite deosebite în obţinerea acestor re­zultate au avut sportivii Ion Ale­xandru, Marin Voicu, Dorina Bur­suc şi Sofia Mitrică (atletism), îno­tătorul Gheorghe Lupu, săritoarea de la trambulină Ecaterina Dumi­­triu, precum şi echipajele feminine de canotaj. La aceştia se adaugă talerista R. Vezeanu şi atletul Cor­nel Anton, care au cucerit titluri de campioni balcanici. Trecînd la situaţia generală a secţiilor a fost evidenţiată activi­tatea celor de nataţie (antrenor Gh. Dimeca), atletism (Gh. Fodoreanu, Ion Gru­me­­a şi Eugen Răducănes­­cu), sărituri in apă (P. Decuseară şi­­ G. Fisc­her), handbal (Gh. Pre­­descu), polo (P. Niculescu), rugby (C. Munteanu) şi talere (A. Mişca) În fine, au fost criticaţi pentru lipsă de­­interes în muncă, indisci­plină, nerealizare a obiectivelor propuse şi a sarcinilor primite, an­trenorii Şt. lonescu, V. Vîlcu, N. Vizitiu şi E. Crastel. A fost abordat apoi, pe larg, pro­cesul de selecţie, singurul capitol la care nu s-au îndeplinit integral (calitativ şi cantitativ) indicii pre­văzuţi. Pentru a fi evitată o situa­ţie similară şi anul acesta, s-a ho­­tărît, la propunerea conducerii clu­bului, ca în 1972 principalul obiec­tiv al antrenorilor să fie tocmai selecţia, urmînd ca o adevărată campanie să fie făcută în rîndul elevilor iubitori de sport din şco­lile Capitalei­O discuţie interesantă a avut loc pe tema realizării concepţiei uni­tare de pregătire a sportivilor, în multe secţii întîraindu-se idei dife­rite, uneori chiar contrarii, lucru care a dus la un mare decalaj intre rezultate. Redăm „telegrafic“ cîteva pro­bleme interesante dezbătute de an­trenorii participanţi la plenară» • Climat de muncă în spiritul unei înalte exigenţe (Gh. Topolo­veanu). • Studiul individual — o proble­mă de importanţă majoră pentru o temeinică pregătire a antrenoru­lui (I. Bolea). • O cit mai strînsă legătură In­­tre antrenor, şcoală şi părinţi (I. Harmaghi). • Nu avem nevoie de sportivi lu carenţe în educaţie I (Gh. Pre­descu). • O cut mai mare colaborare In­tre antrenor şi medic (dr. E. Ma­­rinescu). • Lucrările Centrului de cerce­tări ştiinţifice „23 August“ să fie publicate sau puse la dispoziţia antrenorilor (A. Mişca). • Intîlnirile internaţionale — fac­tor stimulator pentru tinerii spor­tivi (P. Niculescu). • Sala „Tineretului“ nu oferă condiţii bune de pregătire pentru secţia de gimnastică (I. Petru). Horia ALEXANDRESCU *) In paranteză sunt trecute cifrele planificate pentru anul 1972. 1971 PLANIFICAT realizat Recorduri republicane 5 31 (9) Titluri republicane 31 34 (35) Sportivi în loturi 50 77 (68) Sportivi legitimați 77fi 836(856) Sportivi clasificați (cat. T) 22 29 (34) categ. maeștri 7 *»omm**i*m-* ■ m q . -y N'-t, . .. - . x. IN CAMPIONATUL MUNICIPAL DINAMO-RAPID 8-6 La bazinul Floreasca au conti­nuat întrecerile campionatului mu­nicipal pentru echipele de seniori la polo. În cel mai important meci, Dinamo a întrecut pe Rapid cu 4—6, iar echipa C.S. Școlar a fur­nizat o nouă surpriză, terminînd la egalitate cu I.E.F.S. : 5—5. Gh. COClUBAN-coresp. Să vezi şi să nu crezi ! Am primit mai ieri o scrisoare în care ni se relata o atitudine de dispreţuit. Una dintre acelea pe care le citeşti de cite două ori crezînd că poate n-ai înţeles bine. Iată şi despre ce este vorba. έn arhitect, pe nume Sorin Sechter din Bucureşti, aflat pe un şantier, s-a it­lnit cu Un an­gajat al I.C.M.2 pe nume... Dar mai bine să vă reproducem în­ceputul scrisorii, pe care ne-a ex­pediat-o arhitectul : „...Doresc să vă relatez un caz, exemplu ne­­gativ, privind etica unui sportiv, membru al unei echipe din elita voleiului românesc — Rapid, Bebe Gîju, căci despre el este vorba, mi-a solicitat, ca fiind la mare nevoie, suma de 600 lei pe timp de o săptămină. I-ar a dat — era în ultima lună a anului trecut — și„­ nu i-am mai vă­zut". Ce s-a Intîmplat tn conti­­nuare ? După vreo 3 luni de aș­teptare, creditorul văzînd că Be­be nu mai apare cu suma dato­rată, s-a dus în sala Giuleşti unde începuseră meciurile din cadrul „Cupei 16 Februarie“. A­­colo, bineînţeles, a început să în­trebe de jucătorul Gîju. Intere­­sîndu-se la oamenii­ din adm­inis­­straţia stadionului de el, a primit un răspuns plastic care reflectă, de fapt, conduita morală a"Celui căutat. — Bebe Gîju ? A zburat! A făcut un vagon de datorii și a fugit la Cluj. Mai are și alte „isprăvi“ la activ. „Vă relatez aceste fapte — ne scrie în continuare cititorul nos­tru — nu pentru că suma de bani respectivă reprezintă ceva insurmontabil pentru mine, ci pentru faptul că acest sportiv are numai 20 de ani. Dacă va continua pe această linie poate ajunge un rebut al societăţii. Oare conducerea secţiei, antreno­rii, ştiu pe ce drum a apucat Gîju ? S-au mai văzut cazuri cînd dezinteresul unor conducă­tori a dus la dezintegrarea mo­rală şi fizică a unor jucători. Chiar la Rapid — altă secţie, însă. Îmi pare rău că am fost nevoit să scriu aceste rînduri. Sînt un susţinător moral, un „fan“ al clubului Rapid, al re­prezentanţilor săi. Am gîndit însă că scrisoarea mea poate servi unui scop educativ, ba chiar la formarea unui om“. Aveţi dreptate, tovarăşe Sech­ter ! Ar fi foarte bine dacă mulţi dintre cititorii noştri n-ar trece nepăsători peste asemenea aspec­te negative întîlnite în compor­tarea unor sportivi. Am pune astfel umărul, împreună, la for­marea unor sportivi care mai au nevoie de educaţie. Modesto FERRARIN! BEBE, „FENTELE“ TALE DUC SPRE... TRIBUNAL! PE MARGINEA PLENAREI CJ.E.F.S. SUCEAVA OARE, INIŢIATIVA E UNICA SOLUŢIE? „...In anul 1971, atenţia Biroului Consiliului judeţean pentru educa­ţie fizică şi sport,­­ se spune în informarea prezentată de tov. preşedinte Eugen Căbulcă a fost orientată spre dezvoltarea activită­ţii sportive de masă în rîndul oa­menilor muncii din întreprinderi, instituţii,­in rîndul elevilor şi stu­denţilor, spre întărirea continuă a bazei materiale. Pe linia activităţii sportive de performanţă eforturile noastre au fost îndreptate spre dez­voltarea unor ramuri de sport cu tradiţii şi cu condiţii optime de practicare in judeţul nostru (atle­tism, box, hochei, rugby, lupte, schi şi fotbal) N-au fost ocolite nici minusurile şi, în sfîrşit, ascultăm opiniile ce­lor înscrişi la cuvînt (din care spi­cuim cite ceva)... Constantin Filipovici (preşedin­tele C.O.E.F.S. Gura Humorului): „ ... Nu se face gimnastică de învio­rare în internate, din vina profeso­rilor, iar pe linie de învăţămînt nu se iau măsuri împotriva acestora... Centrul de schi a rămas fără cadre şi a... îngheţat...”. Gheorghe Bratu (profesorul de la Şcoala generală nr. 4 din Cîmpu­­lung ,care, împreună cu elevii şi maiştrii, a confecţionat zeci de pe­rechi de schiuri, în timpul pro­gramului de atelier, reuşind să-şi desfăşoare orele de educaţie fizică pe schiuri). „...Ne-am amenajat şi un patinoar de hochei, fiecare clasă îşi are echipa sa, ajungînd ca şi fetele să se familiarizeze cu crosa şi pneul Nicolae Sturza (preşedintele co­misiei judeţene de hochei). „ ... Ne place să facem planuri, dar cînd e vorba să le realizăm, uităm de ele. Noroc de oameni ca profesorul de ştiinţe naturale Veniamin Guga, care-i microbist de hochei. Dar el e singur la Vatra Dornei, nu are ... fraţi gemeni Mircea Colibaba (preşedintele C.O.E.F.S. Rădăuţi): „ ... Rugbyul a fost introdus în toate şcolile din judeţul Suceava! La festivalul spor­turilor de iarnă din Rădăuţi am avut o singură absenţă: reprezen­tantul inspectoratului şcolar, care participa la o şedinţă pedagogică. Nu-i de mirare: profesorul de is­torie Eugen Fleşca, inspectorul ge­neral şcolar a fost rugbyst, nici­decum schior sau hocheist...". Mihai Sprinceană (şeful catedrei de educaţie fizică a Institutului pe­dagogic din Suceava, „descoperito­rul“ şi antrenorul aruncătoarei de greutate Valentina Cioltan, suliţa­­şului Constantin Grigoraş şi mara­­tonistului Aurel Scolobiuc). „...Lec­ţia de educaţie fizică în şcoli, încă nu se bucură peste tot de atenţia cuvenită. De regulă, în şcoli, pen­tru notarea elevilor se foloseşte alergarea în grup de 3, unul după altul. Unde-i logica? Programa este o dogmă ? Unde-i creaţia ? Profe­sorii de educaţie fizică trebuie să fie creatori de exerciţii !... După opinia mea, judeţul Suceava nu are tradiţie nici în atletism, nici în lupte, deşi, la prima vedere, suc­cesele sportivilor noştri în aceste discipline ar infirma aceasta. Avem în realitate, sport de performanţă de seră, cu cîteva elemente... Baza materială este, pe alocuri, necores­punzătoare. Campionul naţional de suliţă Grigoraş are nevoie de un simplu panou de lemn, pentru an­trenamente, are nevoie de o hal­teră Gheorghe Voinescu (preşedintele Consiliului judeţean al sindicate­lor) . „ ... Unii participanţi la discu­ţii s-au prins de lipsa de fonduri. Din informaţiile pe care le deţin, la Gura Humorului, la Iţcani, la Fălticeni au fost cheltuite impor­tante sume de bani pentru lucrări care puteau fi efectuate foarte bine prin muncă patriotică... În privinţa materialelor şi echipamentelor de sport, acestea există în valoare de sute de mii de lei, dar stau ne­­folosite, pe ele punînd mina doar tovarăşii care, periodic, fac Inven­tarul ...". Ne­­aşteptam să ia cuvîntul şi profesorul Petru Storoj, de la Li­ceul nr. 2 din Rădăuţi, să-şi îm­părtăşească din experienţa sa­­prin muncă patriotică în care i-a an­grenat pe toţi elevii liceului şi cu sprijinul părinţilor, a realizat o bază sportivă complexă, excelent utilată; în orele de atelier, elevii efectuează lucrări şi pentru... be­neficiari, deci, fonduri ; patinoarul — iluminat şi cu staţie de ampli­ficare — este pus şi la dispoziţia publicului, deci, alte fonduri). Se pare ,însă, că rădăuţeanul a adop­tat o atitudine atît de rezervată la plenară pentru a da de înţeles (ce­lor care s-au plîns sau au criticat) că iniţiativa nu este unica soluţie. Şi, într-adevăr, dacă la asta s-a gîndit, a avut dreptate. Ci­ne poate afirma că pentru efectuarea cu re­gularitate a programului de gim­nastică de înviorare în internate este nevoie de oameni de iniţia­tivă? Cine poate afirma că pentru desfăşurarea unei activităţi elemen­tare de educaţie fizică şi sport este nevoie de oameni de iniţiativă ? Cine poate afirma că pentru an­grenarea unei clase de elevi într-o activitate de muncă patriotică pen­tru amenajarea unei baze sportive este nevoie numai de oameni de iniţiativă ? Cine poate afirma că pentru folosirea materialelor şi echipamentelor de sport este ne­voie de oameni de iniţiativă ? Cine poate afirma că o activitate de schi (specifică zonei sucevene) se poate desfăşura permanent numai dacă ai oameni de iniţiativă ? Cine poate afirma că pentru confecţio­narea panoului de lemn pe care-l solicită Grigoraş, pentru a răpi cit mai puţin din suprafaţa stadionu­lui în timpul antrenamentelor sale cu greutatea, este nevoie de oa­meni de iniţiativă . Dacă rezolva­rea îndatoririlor elementare de că­tre cei ce sunt angajaţi — fie plă­tit, fie voluntar — poate fi numai rezultatul unei iniţiative, atunci, ajungem să ne întrebăm: ce în­seamnă iniţiativa propriu-zisă ? Din fericire, participanţii la ple­nara sucevenă au înţeles că ar fi o mare greşeală dacă s-ar deva­loriza noţiunea de iniţiativă. Şi acesta, putem spune, a fost marele sau unul din marile cîştiguri ale plenarei de la Suceava. Participan­ţii au fost de acord că iniţiativa este unica soluţie doar atunci cînd sunt de înfăptuit lucruri deosebite (iar agenda suceaveană pentru 197­9 este bogată în asemenea proiecte deosebite). Horia CRISTEA După meciul cu Cehoslovacia REPREZENTATIVA DE TINERET (feminin) Şi-A CONFIRMAT VALOAREA Totdeauna, o adversară incomodă şi redutabilă pentru tenisul conti­nental de mai multe ori finalistă în competiţia feminină pe echipe „Cupa Annie Soisbault“ (în acest an va juca, împreună cu naţionala Franţei, între 21—23 iulie, în lo­calitatea Touquet, direct în ultima fază a întrecerii) reprezentativa de tineret a Cehoslovaciei — intr-o nouă alcătuire — a supus unui examen sever formaţia similară a ţării noastre, în meciul ce şi l-au disputat cele două echipe la sfîr­­şitul săptămînii trecute. Chiar dacă tinerele noastre ju­cătoare au înscris în foile, de con­curs rezultatul final de 5—0, nu putem lăsa neobservată evoluţia bună, în ansamblu, a formaţiei oaspete, încîntâtoare pentru specia­lişti ca şi pentru public (un joc inteligent, practicat în limitele u­­nor coordonate ce definesc tenisul modern : atacuri la fileu, cu o eficace lovitură de backhand scur­tă sau trimisă cu forţă pe fundul terenului) a foarte talentatei jucă­toare cehoslovace Maria Kociskova. Atît Virginia Uuzici cit şi Mariana Sim­ionescu au trebuit să facă uz de o gamă variată de lovituri pentru a cîştiga meciurile cu aceas­tă adversară de temut în viitorul foarte apropiat, care este Kocis­kova. Revenind la jocul prestat de formaţia noastră se impune, ca o primă observaţie, faptul că a abor­dat întâlnirea cu mult curaj şi în­credere în victorie, calităţi dobîn­­dite ca urmare a unor eforturi per­sonale intensive. Virginia Rusiei şi-a dominat şi şi-a învins în cele din urmă adversarele, printr-un joc variat, alterind loviturile în forţă cu cele doar „m­îngîiate“, şi unele şi altele, însă, deosebit de eficace. In mod deosebit s-a remar­cat la serviciu, primul dintre ele fiind hotărâtor în pregătirea atacu­lui ce avea să-i urmeze- De altfel, de cite ori primul serviciu a in­trat în teren, de atâtea ori el a incomod­at-o pe Kociskova și cu atît mai mult pe Hanna Hühlerova (o stîngace lovind cu forţă, dar neavînd, încă, o tehnică pusă la punct). Fireşte, Ruziei mai trebuie să-şi îmbunătăţească voleul de stânga, precum şi al doilea servi­ciu, carenţe de care ea şi antre­norii sânt conştienţi. In ce o priveşte pe Mariana Si­­mionescu, trebuie să spunem că s-a aflat la acest meci într-o formă remarcabilă. Pregătirea fizică bună a ajutat-o mult în obţinerea victo­riilor. Dar ceea ce s-a observat cu pregnanţă la Sim­ionescu în me­ciul cu Cehoslovacia, a fost lovi­tura de dreapta, armă pe care tî­­năra noastră jucătoare o foloseşte din ce in ce mai bine. Ne-a sur­­prins plăcut, însă, şi cu unele fine execuţii de mingi „scurte“, o ade­vărată încîntare pentru spectatori. In partida de dublu, Buziei şi Si­­mionescu au demonstrat încă o dată că tind să devină un cuplu extrem de redutabil. Aşa stînd lucrurile, căpitanii celor două echipe, Aurel Segărceanu (Ro­mânia) şi Walter Rampus (Cehoslo­vacia), au foarte motivele să fie satisfăcuţi de evoluţia elevelor lor la început de sezon, în ciuda fap­tului că oaspeţii au plecat acasă cu un 0—5. Nu ne face plăcere, dar trebuie să mărturisim că formaţia secundă a ţării noastre (Florenţa Mihai şi Adriana Călina) nu a evoluat la nivelul aşteptărilor, astfel că scorul de 1-4 cu care a pierdut meciul exprimă întrutotul realitatea. Este un adevăr­ai faptul că adversarele lor (Marta Barcakova şi Viera Ko­­zarova) s-au dovedit a fi talentate şi bine pregătite. Ion GAVRILESCU AU ÎNCEPUT ÎNTRECERILE PENTRU „CUPA 8 MARTIE" In sala Steaua a început tradi­ţionala competiţie, dotată cu „Cupa 8 Martie“, rezervată fetelor. Para­lel cu aceasta se dispută şi un con­curs­­deschis băieţilor. La fete par­ticipă 32 de jucătoare, favorite în ordinea clasamentului fiind : Iudith Dibar-Gohn, Ecaterina Roşianu, Agneta Kun şi Eleonora Dumitres­­cu. Cu şanse se prezintă, de ase­menea, Mariana Nunweiller, Au­relia Trifu şi Valeria Balaj. La băieţi se întrec 27 de jucători, primul favorit fiind I. Sântei. La concursul fetelor lipsesc şi de a­­ceastă dată jucătoarele din provin­cie, excepţie făcînd cele două ju­nioare de la Constructorul Hune­doara, Ana Balasz şi Lonela Oră­­şeanu. Iată citeva dintre rezultatele în­registrate : Simona Nunweiller — Camelia Dragoş 6—0, 6—1 , Dana Georgescu — Daniela Tobescu 6—3, 6—4; Ana Balasz — Mirela Dunca 6—1, 6—2; Maria Romanov — Lu­nela Orășeanu 6—4, 6—3 ; Ana Balasz — Ileana Constantin 6—0, 6—0. Partidele se dispută Intre orele 8 —13 și 14,30—22. G. IONIESCU Nr, 6982 ...tradiţional prilej de a oferi nenumărate cadouri. Alegerea fiind fără Îndoială dificilă, vă recomandăm parfumul MIRAJ, ape de co­­roale EVA, caseta BUCUREŞTI, lacuri fixative SANDA, EV­A, MONA LISA, şi vopsele de păr DARCLEE, SANDA ,­ CROMOPLATIN.

Next