Sportul, mai 1972 (Anul 28, nr. 7043-7071)

1972-05-14 / nr. 7054

Pag. a 2-a «■» ® Mii de oameni ai muncii participi la acţiunii« turistica 9 Prin munca patriotici a părinţilor fi aierilor g­reci şi zeci de noi baze sportive şcolare 9 Zona „Porţile de Fier" la dispoziţia turiştilor din ţară şi de peste hotare ® Lacul da acumulare: o vastă bază sportivă nautici şi de agrement 9 Do­rinţa unanimi a severinenilor: echipa de fotbal si revină in divizia B • 141 UN SFERT DE VEAC ÎN CIFRE Radioclub judeţean­­ de terenuri de volei In mediul rural 1948 1 968 1 972 Secţii afiliate 24 92 139 Sportivi legitimaţi 300 1028 2271 Grupe de copii şi juniori — 12 22 Antrenori 3 20 41 Instructori sportivi — 196 426 Arbitri 14 35 275 Profesori de educaţie fizică 9 53 68 Asociaţii sportive 10 91 172 Secţii sportive pe lingă licee — 12 Baze sportive 36 226­­508 Echipe în divizia naţională de juniori şi şcolari 4 Sistemul hidroenergetic şi de navigaţ­ie „Porţile de Fier“ — forţă şi lumină, mindrie a întregului nostru popor, arenă a marilor performanţe. PROFIL UN CANDIDAT PENTRU J.O. DIN 1976 Severinenii au fost din totdeauna mari iubitori de box. Cu ani în urmă, în să­lile de box ale oraşului au activat ca antrenori regre­taţii Petre Alexandrescu şi Paul Schultz. Ei au format o serie de pugilişti care au obţinut rezultate de presti­giu penttru frumosul oraş. In Ultima Vreme, pugilatul a cunoscut din nou un avînt demn de relevat. Antrenorul Constantin Drăghici, cîndva un temut punche-ur, a reuşit să lanseze pe orbita perfor­manţei sportivi care s-au im­pus în arena boxului. Greul Ion Sănătescu a ajuns pînă în echipa naţională. Recent, din sala de box a oraşului, un alt sportiv severinean a fost selecţionat în reprezenta­tiva de tineret pentru cam­pionatele europene. Tînărul Nicolae Babescu, dotat cu frumoase calităţi fizice, s-a impus în atenţia selecţione­rilor, care văd în el pe ti­tularul categoriei mijlocie mică pentru viitoarele con­fruntări internaţionale An­trenorul Constantin Drăghici îşi pune mari speranţe în elevul său şi intenţionează ca în scurt timp să-l lanse­ze în lupta pentru titlul de campion naţional de seniori şi — cine ştie 7 — poete la J.O. din 1976 oraşul Turnu Severin va avea şi el un re­prezentant (dacă nu chiar mai mulţi) în delegaţia spor­tivilor români pentru marele eveniment sportiv interna­ţional... GIGANTUL DE LA PORŢILE DE FIER DESCHIDE NOI PERSPECTIVE Impunătoarea construcţie de la Porţile de Fier reprezintă o mare izbîndă tehnică. După ani de mun­că încordată, eroică, pilduitoare, milioane de kilowaţi pornesc pe kilometri de reţele electrice. Rod al colaborării rodnice, reciproc avantajoase, între două state so­cialiste, România şi Iugoslavia, care-şi conduc destinele spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi progresului, gigantul hidroenerge­tic înseamnă, totodată, clădirea multor destine umane şi o supu­nere spectaculoasă a minunatei naturi ce înconjoară Porţile de Fier. In zilele de 16 şi 17 mai, în pre­zenţa tovarăşilor NICOLAE CEAUŞESCU şi IOSIP BROZ TITO, va avea loc inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic şi de na­vigaţie Porţile de Fier. Terminarea marelui baraj ce ză­­găzuieşte bătrînul Danubiu într-o zonă pitorească, de nedescris, a pus în faţa constructorilor, a gospo­darilor judeţului Mehedinţi nu­meroase probleme privind amenajă­rile turistice, ale locurilor de re­creare şi destindere, pentru miile de turişti din ţară şi de peste hotare care, cu siguranţă, vor dori să cunoască, să viziteze aceste me­leaguri de vis. O recentă veste anunţa, destul de laconic, că pe marele lac de acumulare au început excursiile de agrement. Turiştilor de pretu­tindeni le-a fost astfel deschisă o nouă poartă de cunoaştere a reali­zărilor dobîndite de poporul nostru constructor şi iubitor de pace pe aceste meleaguri. „Marea“ de la Porţile de Fier va fi brăzdata în viitorul apro­piat de sute de ambarcaţiuni. Pentru aceasta au fost luate din timp măsurile care să ducă la popularea lacului cu vaporaşe, bărci, caiace şi yachturi, la ame­najarea pe malurile pline de ver­deaţă a numeroase baze sportive, care să stea la dispoziţia celor ce îndrăgesc natura, exerciţiul fizic şi mişcarea. Organele sportive judeţene au preconizat ca, în această zonă, şi sportul de performanţă să aibă în scurt timp condiţii de lucru. In a­­cest sens, ele au lua­t legătură cu federaţiile de specialitate, au întoc­mit proiecte şi, chiar din această vară, in golful Orşova, la Gura Văii şi în alte locuri vor lua fiin­ţă secţii de caiac şi yachting. Aşa cum ni s-a spus, forurile locale doresc ca judeţul Mehedinţi să-şi aducă o contribuţie tot mai în­semnată în sportul de performan­ţă românesc. Marile realizări ale acestor ani, noile condiţii care au fost create şi aci, ca în întreaga ţară, tinere­tului, tuturor oamenilor muncii, sunt o chezăşie că în scurtă vreme sportivii mehedinţeni vor consti­tui, în județul lor, un puternic nu­cleu al sportului românesc ! SUMARUL BAZELOR SPORTIVE Urban Rural Sală de sport pentru pregătire 2 — Sală pentru box 1 — Sală pentru lupte și judo 1 — Sală pentru tem­e de masă 2 — Bază nautică cu hangar 1 — Bazin de înot 2 — Stadion cu pistă și tribună 2 — Terenuri de fotbal simple (împrejmuite) 4 1 Terenuri de fotbal neimprejmuire 1 96 Terenuri de handbal cu tribună 1 Terenuri de handbal neimprejmuite 15 60 Terenuri de handbal împrejmuite 6­4 Terenuri de baschet 19 9 Terenuri de volei 35 141 Popicărie acoperită cu două piste * — Terenuri de tenis 8 — U lima vreme In jud. Mehedinți. Este vorba de cea 0 0 ¥~T| T) TTÎ Tf T A T) de greco-romane din Tr. Severin şi cea de libere 0 g ru­p. V I /A 11 din Orşova. La Întrecerile pentru faza de ■ zonă, 0 0­­*—■* T "*■ x io luptători *-au calificat pentru finale. g I 0 e 9 N. T&taru, I. Sbircea, Doru Popescu, M. Bo- # Prof. Ion Ciurel este un vajnic­­animator al 0 0 jin (fotbal). C. Ciucă, C. Gruiescu, I. Sănătescu şahului. La ultimul concurs organizat de el la 0 0 (box), Violeta și Virgil Zăvădescu, Marilis Curui Casa de copii şcolari din Tr. Severin, au parti- ^ 1 (atletism) sunt numai citeva nume de sportivi de doar 130 de tineri şahişti. A cîştigat elevul Ion 0 0 performanţă, maeştri ai sportului, campioni şi Băluţă (cl. VIII), care, împreună cu alţi doi co- 0 0 recordmeni naţionali, componenţi ai loturilor re- regii constituie veritabile speranţe ale şahului 0 0 prezentative, care au plecat de pe meleaguri me­­severinean. 0 hedinţene. 0 9 ţi­borul severinean se află pe un drum 0 0 .O bogată activitate desfăşoară secţia de tenis bun. Beneficiind de o sală de antrenament bine 0 0 de masă a asociaţiei „Sănătatea“ Tr. Severin, utilată, cele două secţii ale asociaţiilor „Metalul" 0 0 Rezultatele sunt promiţătoare. Speranţele secţiei şi „MEVA“ desfăşoară un bogat şi permanent 0 0 de care se ocupă dr. Mihai Petchescu (antrenor) proces de instruire. Antrenorul Constantin Dră­ 0 0 şi Doru Istudor (instructor) sunt copiii Petre Doan­­ghici are în pregătire citeva elemente de bună 0 0 des. Ovidiu Nef, Eugen Nicolovici, Ştefan Opriţa, valoare, dintre care se remarcă boxerii Nicolae 0 0 precum şi tinerii Michi Maican, Dan Bădărău, Babescu — component al lotului naţional pentru 0 •■­ C.E. de tineret — şi juniorul Dumitru CăpăținS 0 0 9 Două secții 4* lupte activează intens un ui­ — care promite o ascensiune frumoasă . Sportní Mr. 7054 DEZVOLTAREA­­MICĂ Şl SOCIALĂ A JUPII BAZĂ PUTERNICĂ PENTRU AVÎNTUL ACTIVITĂŢII SPORTIVE Convorbire cu tovarăşul TRAIAN DUD­AŞ, membru supleant al CC al P.C.L, prim secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi cu P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean — Ce rol credeţi că trebuie să aibă, tovarăşe prim-secretar, educaţia fizică şi aportul în con­textul realităţilor unui judeţ ? — Ca latură inseparabilă a edu­caţiei comuniste, educaţia fzică, sportul în general, şi cel de masă in special, contribuie la creşterea unui tineret viguros, la formarea unor oameni cu calităţi morale înal­te, voinţă, hotărire, dîrzenie şi dis­ciplină. Acest adevăr este confirmat şi în Mehedinţi : de-a lungul anilor, pe stadioanele noastre, sportul a con­tribuit la creşterea, maturizarea şi realizarea deplină, atît ca sportivi cît şi ca cetăţeni, a generaţii întregi de tineri, cu care ne mîndrim, atît pe terenurile de sport, cit şi la locu­rile de muncă. Tocmai de aceea, în lumina sarcinilor reieşite din docu­mentele plenarei C.C. al P.C.R. din 3—­ noiembrie 1971, Comitetul jude­ţean Mehedinţi al P.C.R. militează cu consecvenţă pentru a face ca, per­manent, şi în tot locul, educaţia fi­zică şi sportul să fie integrate orga­nic în activitatea politico-educativă a organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti şi să se dezvolte în pas cu cerinţele maselor de oameni ai muncii, cu realităţile judeţului şi cu sarcinile economice mereu sporite ce ne revin.­­ Vizitând mai multe localităţi din judeţul Mehedinţi, am ob­servat, peste tot, o preocupare majoră pentru întărirea bazei materiale destinate activităţilor de educaţie fizică şi sport. O dezvoltare mai accentuată a ba­zelor sportive am constatat-o, in special, in şcolile de toate gra­dele. Dar, deşi realizările sunt evidente, necesităţile sportului mehedinţean nu sunt satisfăcuta încă In totalitate. Ce trebuie fă­cut pentru remedierea acestui inconvenient ? — Beneficiind din plin de roadele politicii profund ştiinţifice a partidu­lui nostru cu privire la dezvoltarea multilaterală a tuturor zonelor ţării, judeţul Mehedinţi s-a înscris ca o prezenţă activă in viaţa economică şi social-culturală a ţării , prin am­ploarea programului de dezvoltare. Prin ritmul şi proporţiile creşterii potenţialului său economic, el se nu­mără printre judeţele cu o dinamică mereu ascendentă. Volumul investiţiilor alocate în cincinalul trecut a fost de 4,2 ori mai mare decât în cincinalul prece­dent, iar în perioada 1971—1975 aces­tea sunt mai mari cu un miliard lei, 83,4 la sută din totalul fondurilor re­venind industriei, ceea ce va ridica potenţialul industrial al judeţului pe noi trepte de dezvoltare. Pe baza acestui program, economia mehedinţeană se prezintă azi cu o­­biective industriale prestigioase : sis­temul hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier“ — lucrare ce im­presionează prin cutezanţă, dimen­siuni şi grad de tehnicitate, o ade­vărată epopee a muncii, dîrzeniei şi entuziasmului creator al popoarelor român şi iugoslav, Combinatul de ex­ploatare şi industrializare a lemnu­lui, Uzina de vagoane, Şantierul na­val, Combinatul de celuloză şi h­îrtie, Fabrica de confecţii, Ţesătoria „Ca­­zanele", întreprinderea minieră Or­şova şi altele, prin ale căror dina­mici de producţie economia judeţului Mehedinţi va înregistra la sfîrşitul actualului cincinal o creştere de 2,67 ori, cu un ritm mediu anual de 21,7 la sută. Tabloul succeselor din industrie este completat cu rezultatele obţinu­te de agricultura cooperatistă şi de stat din cadrul judeţului, care expri­mă o nouă şi importantă etapă în realizarea politicii partidului de dez­voltare multilaterală şi intensivă şi de mărire a sporului acestei ramuri la progresul întregii economii, la creşterea veniturilor membrilor coo­peratori, a tuturor lucrătorilor din agricultură. Aceste realizări, ca şi cele obţinu­te pe tărâm­ social-cultural, oglin­desc grija pe care o manifestă partidul şi statul pentru dezvoltarea armonioasă a judeţelor ţării, vorbesc despre hărnicia mehedinţenilor, des­pre hotărirea lor de a se înscrie permanent, cu succese remarcabile, in bilanţul marilor înfăptuiri. Comitetul judeţean a avut st ar» In centrul preocupărilor sale şi dez­voltarea bazei materiale pentru prac­ticarea sportului de către diferitele categorii de oameni ai muncii din satele şi oraşele noastre. Pentru rea­lizarea acestor sarcini majore au fost antrenate atît comitetele de partid şi comitetele executive la nivelul municipiului, oraşelor, comunelor, cit şi conducerile întreprinderilor şi or­ganele U.T.C., sindicale şi sportive. Organul judeţean de partid a anali­zat periodic modul în care se des­făşoară activitatea sportivă, stabilind măsuri eficiente pentru continua ei Îmbunătăţire, precum şi sarcini pen­tru fiecare factor cu atribuţiuni în această direcţie. Ca urmare a aces­tor preocupări, rezultatele nu au în­­tirziat să apară. Astfel, dacă în 1968 existau doar 226 baze sportive in întregul judeţ, la sfîrşitul anului 1971 numărul acestora a ajuns la 508. De asemenea, valorificînd posibilită­ţile locale, au fost date în folosinţă in ultima perioadă de timp obiective sportive de o deosebită importanţă şi utilitate, cum sunt: ştrandul şi ba­zinul olimpic „Porţile de Fier“, baza nautică a asociaţiei sportive Viito­rul, Complexul sportiv „1 Mai" — toate din Turnu Severin, stadionul şi terenurile de sport din noul oraş Orşova, iar majoritatea bazelor spor­tive şcolare simple au fost bitumini­­zate. Ţinind seama de rolul pe care îl au educaţia fizică şi sportul pentru râlirea organismelor tinere, ca şi de faptul că sportivii de valoare se for­mează incepind de pe băncile şcoli­lor, urmărim ca pină la sfîrşitul anului 1974 să se construiască săli corespunzătoare de gimnastică la şco­lile generale de la centrele de co­mună, acţiunea fiind continuată la perioada următoare şi la nivelul şcolilor generale de la sate. Pentru impulsionarea activităţii sportive din Turnu Severin ne-am propus ca, în acest oraş cu vechi tradiţii in sportul de masă şi chiar in cel de performanţă, să începem anul viitor, cu sprijinul organelor centrale cu atribuţii în acest dome­niu, construirea unui complex cultu­­ral-sportiv care să dispună de tere­nuri pentru practicarea diferitelor discipline, de săli pentru antrena­mente şi întreceri etc. — Ţara noastră a înregistrat succese de mare răsunet în do­meniul sportului. Prezenţa ju­deţului Mehedinţi în eşalonul de performanţă este însă destul de timidă. Ce credeţi că trebuie în­treprins pentru ca judeţul dv. să-şi poată aduce o contribuţie mai insemnată la realizările sportului românesc pe plan in­ternaţional ? — Aş vrea să menţionez, că în cadrul judeţului Mehedinţi accentul s-a pus şi se pune şi în continuare pe sportul de masă, pe organizarea unor activităţi complexe care să an­treneze marea masă a oamenilor muncii, a tineretului. Acest lucru îl dovedesc iniţiativele şi acţiunile Con­siliului judeţean pentru educaţie fi­zică şi sport, ale Comitetului jude­ţean al U.T.C., Consiliului judeţean al sindicatelor, Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor, dintre care amintesc: Crosul tineretului, Cupa re­coltei, Turul ciclist al judeţului, Cu­pa de iarnă şi Cupa de vară (la atle­tism, şah, tenis, lupte etc.) care nu numai că au atras mii de concurenţi, dar au contribuit şi la selecţionarea celor mai talentaţi sportivi. De fapt, cred că un motiv care a făcut ca judeţul Mehedinţi să nu se afirme pină acum pe planul perfor­manţelor sportive este şi faptul că, nedispunînd de cluburi puternice, de o bază sportivă la nivelul cerinţelor actuale, nu au putut fi satisfăcute ce­rinţele de afirmare plenară a talen­telor şi capacităţile sportivilor noş­tri. Din această cauză ei au fost „absorbiţi“ de cluburile mari din ţară. Cunoscînd aceste stări de lucruri, Secretariatul Comitetului judeţean de Partid a studiat posibilităţile de dez­voltare a celor 19 ramuri de sport ce se practică în judeţ, a analizat modul in care se desfăşoară activi­tatea în cadrul asociaţiilor sportive şi a ajuns la concluzia că, în pri­vinţa sportului de performanţă, aten­ţia noastră trebuie orientată cu prio­ritate spre unele dintre aceste ramuri — atletism, box, lupte, fotbal, tenis de masă, caiac şi yachting — pentru care există tradiţii şi se pot asigura — Construcţia sistemului hi­droenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier a făcut ca municipiul Turnu Severin, îm­prejurimile sale şi zona marii hidrocentrale să devină locuri deosebit de atractive pentru nu­meroşi turişti romfini şi străini. Ce s-a preconizat In acest do­meniu şi dacă s-a avut In ve­dere că pentru mulţi excursio­nişti prezenţa pe terenul de sport este o necesitate stringen­tă . — Intr-adevăr, realizarea impre­sionantului obiectiv hidroenergetic Şi de navigaţie de la Porţile de Fier a transformat această zonă pitoreas­că Intr-o zonă turistică care atrage, de la o zi la alta, tot mai mulţi vizitatori veniţi aici pentru cunoaş­terea realizărilor noastre şi a fru­museţilor naturale ale locurilor, dar şi pentru a-şi petrece timpul liber în mod plăcut, educativ. Receptiv la nou, Consiliul popular judeţean s-a preocupat şi se preocu­pă de asigurarea unor condiţii opti­me pentru stimularea şi dezvoltarea turismului în judeţul Mehedinţi. Ast­fel, pe baza indicaţiilor date de con­ducerea de partid, personal de tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU cu ocazia vizitelor de lucru în munici­piul Turnu Severin, se fac studii şi se proiectează amenajarea turistică a acestei zone, la care îşi aduc con­tribuţia mai multe ministere şi orga­ne centrale, sarcina de coordonator aparţinînd Ministerului Turismului. Proiectele prevăd sistematizarea reţelei turistice care va cuprinde atît Porţile de Fier, Orşova, Cazanele Dunării, Valea Jidoştiţei, cît şi peş­tera Topolniţa, Pom­arele, Baia de Aramă, C­erneţiul, Strehaia, insulele Simian, Golu şi Ostrovul Mare, mu­nicipiul Turnu Severin, cu faleza şi cu monumentele sale istorice. Aşadar, perioada 1971—1975 va im­prima şi activităţii turistice noi rit­muri. Pe lingă amenajarea şi darea in folosinţă a noi hoteluri la Orşova şi Turnu Severin, a unui han la Gura Motrului, a unui motel la Baia de Aramă, a unui complex în sta­ţiunea Bala şi a unor cabane pe Valea Cernei şi în alte localităţi, am prevăzut şi crearea bazelor sportive şi a mijloacelor necesare practicării diferitelor sporturi, în aşa fel ca tu­riştii să folosească timpul in mod recreativ. Desigur, realizarea acestor proiec­te necesită investiţii mari şi timp. De aceea, pînă la finalizarea planu­rilor ce ni le-am propus, venim în sprijinul turiştilor prin amenajarea, de către consiliile populare din Tr. Severin şi Orşova a unor baze spor­tive simple d­in golful Cerna şi la Tr. Severin. Suntem­ convins că aceste preocu­pări, care au în vedere punerea în valoare a tuturor punctelor şi con­diţiilor naturale atractive, a locuri­lor istorice şi a celorlalte obiective, vor contribui la plasarea Mehedin­­ţului in rîndul celor mai îndrăgite zone turistice din ţară. In acelaşi timp,­ avem convingerea că, prin pre­ocupările Comitetului judeţean de partid şi­ ale Consiliului popular ju­deţean, întreaga activitate de educa­ţie fizică şi sport din judeţul nostru va fi la nivelul realizărilor dobin­­dite pe plan economic şi social-cul­tural, un pas cu cerinţele şi exigen­ţele mereu sporite ale etapei actuale de făurire a societăţii, socialiste mul­tilateral dezvoltate, condiţiile tehnico-materiale necesarii pregătirii sportivilor și afirmării lor. PAŞI SIGURI PE CALEA AFIRMĂRII Deschizlndu-se o nouă etapă in activi­tatea de educaţie fizică şi aport, o dată cu noua împărţire adminletzmov-terito­­rială, organele cu atribuţii In acest do­meniu au luat o serie de măsuri cores­punzătoare posibilităţilor şi condiţiilor de care dispune judeţul nostru. In Întreaga noastră activitate am fost călăuziţi de sarcinile ce ne revin din documentele de partid şi de stat, de concluziile şi măsurile reieşite din analizele efectuate de Biroul şi Secre­tariatul Comitetului Judeţean de partid, de Rezoluţia Conferinţei pe ţară a miş­cării sportive, precum şi de hotărtrile elaborate In această perioadă de Con­siliul Naţional pentru Educaţie Fizică şl Sport. In acest context, aportul mehedinţean nu putea decit să urmeze un drum as­cendent. In ultimii ani s-au făcut paşi mai mari decit In două decenii. În pri­mul rind în direcţia asigurării bazei ma­teriale de care are nevoie atît sportul de performanţă, cît şi cel al maselor largi din întreprinderi, din şcoli, de la care. Printr-o muncă plină de abnegaţie, mobilizindu-se resursele locale şi bene­ficiind de sprijinul C.N.E.F.S. s-a reuşit ca baza materială să fie radical îmbu­nătăţită. Astfel, în municipiul Tr. Seve­rin, terenul de fotbal »1 Mal* a devenit un adevărat complex sportiv, com­pus din­­ stadion cu o capacitate de 10 000 de locuri ; teren de fotbal pentru antrenamente ; pistă cu dimensiuni o­­limpice şi sectoare de atletism­­ săli pentru antrenamente la box, lupte, judo, haltere şi tenis de masă; terenuri bitu­­minizate pentru handbal, volei, baschet, im bazin de înot cu dimensiuni olimpice şi un bazin redus pentru Învăţare. In cartierul Schela s-a construit un ştrand cu o capacitate de peste 7 ooo de locuri, un modern bazin de Înot şi sărituri . In Cartierul „Porţile de Fier* se află In construcţie un stadion cu o capacitate de peste ÎCXXX­ de locuri, iar In zona centrală a oraşului — patinoarul artifi­cial. Mai pot fi scoase In evidenţă moderna bază nautică a asociaţiei sportive „Viito­rul“; sălile pentru antrenamente la box, lupte, judo, şah şi jocuri sportive ale asociaţiei sportive „Drobeta“; baza spor­tivă pentru baschet, volei şi handbal cu Instalaţie de iluminat nocturn a asocia­ţiei sportive CEIL ; sala de educaţie fizică a Liceului pedagogic, precum şi bituminizarea unui număr de 33 de baze sportive în şcolile municipiului. Este semnificativ, de asemenea, faptul că privirile nu au fost îndreptate numai spre localităţile mai mari din judeţ. N-au fost uitate nici satele, nici comu­nele. Pe baza planurilor de măsuri anuale, la care şi-au adus contribuţia toate organele cu atribuţii In domeniul sportului, s-a reuşit ca la nivelul fie­cărei localităţi din mediul rural să existe cel puţin un teren de sport. în primul rind s-a acordat prioritate şcolilor, care participă în totalitate cu echipe reprezentative de atletism, hand­bal, volei SI fotbal la campionate. Ca urmare a acestor preocupări, pri­mele rezultate au început să apară prin promovarea echipelor de volei şi bas­chet ale Secţiei sportive de pe lingă liceul „Traian” din Tr. Severin, secţie care în anul viitor va deveni şcoală sportivă şi de tenis de masă a asociaţiei sportive Sănătatea Tr Severin, în diviziile na­ţionale de juniori şi şcolari. Două evenimente remarcabile vor marca în mod festiv zilele acestea. Pri­mul se referă la inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier“, iar al doilea va consta în sărbătorirea celor 1850 de ani de existenţă a aşezării de pe malul le­gendarului Danubius, una dintre cele mai vechi aşezări din minunata noastră patrie, municipiul care astăzi se nu­meşte Turnu Severin. Pentru a cinsti aşa cum se cuvine a­­ceste evenimente memorabile, s-a orga­nizat „Cupa Drobeta 1850 _ Porţile de Fier“ la 9 ramuri de sport, a fost ame­najat lacul de acumulare pentru a pu­tea găzdui competiţii ale sporturilor nautice, iar peste 8 000 de sportivi pre­gătesc spectacolul ce va avea loc pe stadion. Am înşirat numai citeva din preocu­pările noastre şi considerăm că îu viito­rul apropiat, având posibilităţi materiale crescute, dublate de o linie concepţio­­nală şi organizatorică unitară, activitatea sportivă din judeţul Mehedinţi poate să se angajeze cu şi mai multă hotărîre pe drumul realizării integrale a obiectivelor ce ni le-am propus. prof. CONSTANTIN BOGDAN preşedintele C.J.E.F.S. Mehedinţi Pagină realizată de Paul IOVAN cu sprijinul corespondentului nostru judeţean Gh­eorghe MANAFU Alergarea a atreu întotdeauna tute şi tute de tineri, Iată un aspect din timpul desfăşurării întrecerilor de cros la care au participat numeroşi elevi de pe meleagurile mehedinţene

Next