Sportul, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7072-7101)
1972-06-23 / nr. 7094
încheierea vizitei In ţara noastră A ŞEFULUI STATULUI CAMBODGIA SAMDECH NORODOM SIANUK Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sianuk, şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alteţele Lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României şi Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stank. Urarea „Trăiască prietenia şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit, de asemenea, să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarăşii : Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeţii răspund îndelung aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidului şi statului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Siamk îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Alteţele Lor Regale au fost însoţite în vizita oficială de prietenie în ţara noastră de domnii Ieng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului Unit Naţional al Cambodgiei (F.U.N.C.) şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei (G.R.U.N.C.), Sarin Chirak, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U. C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C., cu soţia, Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U. C. şi ambasador al Regatului Cambodgia în Republica Socialistă România, cu soţia, Thiounn Prasith, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberarea naţională. Alteţa Sa prinţul Sisowath Methawl, director de cabinet al şefului statului. Avionul special cu care călătoresc înalţii oaspeţi cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R. P. Albania. Pînă la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate române. (Agerpres). Tînărul colectiv al unei uzine centenare este hotărît să răspundă prin fapte chemării partidului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! • Printre harnicii constructori de utilaj petrolier din Tirgovişte Uzina de utilaj petrolier Tirgovişte (U.U.P.T.) a împlinit nu de mult 100 de ani de existenţă. Primul document care atestă întemeierea unei unităţi industriale pe aceste meleaguri a fost emis de Alexandru loan Cuza, la 31 decembrie 1868, prin care se aprobă înfiinţarea unei fonderii de tunuri în Tirgovişte. Aceasta a început să producă mai tîrziu. In 1872, au considerat ca momentul de început al uzinei. De altfel, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la mitingul ţinut la 11 mai 1969, în piaţa municipiului Tirgovişte, spunea : „Am vizitat Uzina de utilaj petrolier. Este o întreprindere ale cărei baze au fost puse în trecut — nu de mult ea a împlinit 100 de ani de la înfiinţare. Aceasta înseamnă că aici avem muncitori cu vechi tradiţii de muncă şi de luptă şi de aceea şi rezultatele obţinute acum sunt bune“. Conştienţi de rolul industriei constructoare de maşini în economia ţării, colectivul de muncitori şi specialişti ai uzinei cinstesc centenarul prin mobilizarea tuturor eforturilor pentru ca la sfîrşitul cincinalului producţia să se înnoiască în proporţie de 50 la sută iar utilajele fabricate să cîştige în competiţie cu altele similare pe piaţa mondială, astfel ca marca „UUPT“ să facă cinste ţării. ★ La întrebarea: „CU CE REZULTATE IntimpinA COLECTIVUL UZINEI CONFERINŢA NAŢIONALA A PARTIDULUI?“, tov. ing. Constantin Tzitzecis, directorul general al uzinei, ne-a răspuns: „Adunarea generală a salariaţilor din Uzina de utilaj petrolier Tirgovişte, în urma analizei activităţii şi rezultatelor înregistrate în anul 1971, precum şi a sarcinilor de plan pe 1972, în atmosfera unei totale adeziuni la hotăririle Congresului al X-lea al partidului şi ale Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, exprimind dorinţa întregului colectiv de oameni ai muncii de a-şi spori contribuţia la prosperitatea patriei, răspunzind chemării la întrecerea lansată de Uzina „Rulmentul“ Braşov, s-a angajat ca, pe baza valorificării mai depline a potenţialului productiv al uzinei, să depăşească prevederile planului de stat pe anul 1972 la principalii indicatori. Astfel : LA PRODUCȚIA GLOBALA CU 6 MILIOANE, REALIZÎND SUPLIMENTAR 500 REDUCŢII PENTRU PRĂJINI, 10 AUTOMACARALE DE 5 TONE SI ALTE PRODUSE CU DESFACERE ASIGURATA; LA PRODUCȚIA marfA vîndutA și Încasata CU 4 MILIOANE. Angajamentul mai prevede: realizări suplimentare la export cu 23 la sută mai mari faţă de planul iilial iar la autoutilări cu 27,3 la sută, asimilarea de produse noi, obţinerea de economii prin inovaţii şi raţionalizări, punerea in practică a iniţiativei SA LUCRAM O ZI PE TRIMESTRU CU MATERII ŞI MATERIALE ECONO Mişu AVAM coresp. judeţean (Continuare in pag a 2-a) SportulIn vizită la... FETELE NOASTRE DIN HAVANA REPORTAJ CU MIŞTI ŞI FLORETE Olga Szabó îşi trage anevoie masca. Frumoşii ei ochi albaştri par obosiţi de filtrul grilei. Lama floretei e încă ■fierbinte. Mă uit stupefiat la acest „fenomen“ al scrimei noastre, cu o biografie sportivă trepidantă ca un asalt: 1. Vicecampioană olimpică la Melbourne, in 1956 2. Campioană mondială la Buenos Aires, în 1962 3. Campioană mondială, pe echipe, la Havana, In 1969 4. Participantă virtuală la München, a cincea ei Olimpiadă consecutivă. — Spune-mi, Olga, două vorbe despre München. — De vorbit e, ca Întotdeauna, foarte uşor. Mai ales despre scrimă, acest aşa-zis joc al hazardului, unde acum poţi cîştiga cu 4—0, iar peste o oră poţi pierde, în faţa aceleiaşi adversare, cu 0—4. — Să renunţăm la cuvîntul pronostic. Să-l înlocuim cu speranţă. — E o simplă stratagemă de reporter. Dar asta nu mă împiedică să rămîn lucidă. Ştiu foarte bine că la ultimele patru ediţii olimpice, din 1956 şi pînă astăzi, floreta-fete a României a adus acasă doar trei medalii : medalia mea de argint de la Melbourne, cea de bronz a Măriei (n. r. Vicol), de la Roma, plus bronzul echipei de la Ciudad de Mexico. Asta e tot. . . — E un apel la moderaţie ? — Nu. Dimpotrivă. Avînd dreptul de a nu da un pronostic, aş vrea să sper că vom reveni de la München cu o medalie a echipei şi cu una individuală. — Ce mai trebuie făcut pentru ca această speranță să se realizeze ? — Un singur lucru : să renunţăm la pronosticuri. — De ce ? — Din respect pentru cei 40 de ani de scrimă al Măriei Vicol şi Olgăi Szabó. ★ Maria Vicol zâmbeşte cu subînţeles. — Ce spui, Mara ? — Olga are dreptate. — Octavian Vintilă, colegul vostru de la sabie, susţine că voi două aveţi aproximativ 10 000 de asalturi oficiale. — Mărturisesc că nu le-am numărat, dar probabil că are dreptate... Sigur că are dreptate ! In fond, abia după 5 000 de asalturi începi să înţelegi cu adevărat scrima. Tom CHIRILA (Continuare in pag. a 4-a) Maestrele emerite ale sportului OLGA SZABÓ fi MARIA VICOL Sau... 40 de ani dăruiţi scrimei pxozrrIxr m WAnvxtau. uhitî-vă ! ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA 51 SPORT 4 PAGINI 30 BANI ANUL XXVIII — Nr. 7094 CAMPIONATELE NAŢIONALE DE BOX PENTRU SENIORI Intr-un meci de mare spectacol, G. POMETCU L-A ÎNVINS PE D. AMĂZĂROAIE Ieri, la patinoarul „23 August“ din Capitală, în faţa a aproximativ 4000 de spectatori, s-a disputat cea de a doua semifinală din cadrul campionatelor naţionale de box pentru seniori. Spre deosebire de prima semifinală, de miercuri, în care multe meciuri au lăsat de dorit, reuniunea de joi a adus în ring cîteva perechi care au dat deplină satisfacţie iubitorilor sportului cu mănuşi care urmăresc seară de seară întrecerile celor mai buni pugilişti ai ţării. In partida inaugurală a serii, învingătorului lui Constantin Gruiescu, Traian Cerchia (Portul Constanţa), i-a fost opus Ion Nicolau (Nicolina Iaşi). Constănţeanul a început lupta sigur pe el, a punctat cu serii scurte, dar repetate, încă din prima repriză, convingînd, treptat, pe toţi cei cinci arbitri din jurul ringului că meciul nu poate avea decit un singur învingător : Cerchia, în ultimul rând, Nicolau a încercat să refacă terenul pierdut, dar Cerchia, bine pregătit fizic, a avut resurse suficiente să-l oprească de fiecare dată cu centre de dreapta, nelăsîndu-i ieşeanului nici o speranţă. Cerchia b.p. (50) Nicolau. In cealaltă semifinala a categoriei muscă, Anton Cojan (Constructorul Galaţi) cîştigă prin neprezentarea lui Ştefan Cociog (Voinţa Galaţi), care a fost oprit de medic să boxeze întrecerile cocoşilor au debutat cu un meci dezechilibrat, între gălăţeanul Mircea Toni (Galaţi) şi Octavian Badea (Farul Constanţa). Toni, pus pe fapte mari, ca şi la turneul internaţional „Centura de aur“, s-a dezlănţuit de la începutul partidei, silindu-şi adversarul să se retragă prin toate colțurile ringului. In repriza secundă, arbitrul întâlnirii, vest-germanul Hahn, a fost silit să oprească întâlnirea care devenise prea inegală, dictînd victoria prin abandon a pugilistului gălățean. Toni b.a. 2 Badea. In cealaltă semifinală a categoriei, tînărul dinamovist Marian Peia a Mihai TRANCA (Continuare în pag a 4-a) FINALISI II Semimuscă : R. Cozma — Şt. Băiatu ; muscă : Tr. Cerchia — A. Cojan ; cocoş : M. Toni — M. Peia ; pană : G. Pometcu — P. Nedelcea ; semiuşoarâ : A. Vasile — Gh. Ciochină ; uşoară : C. Cuţov — L. Mathe ; semimijlocie : V. Zilberman — A. Popa ; mijlocie mică : I. Gyorffi — I. Mocanu ; mijlocie : A. Năstac — Gh. Chivăr ; semigrea : P. Cîmpeanu — M. Constantinescu ; grea : I. Dascălu — A. Iancu. Gabriel Pometcu (dreapta) işi aşteaptă adversarul cu o nouă contră de stingă. Fază din meciul Pometcu — Amăzătoare, care a entuzismat întreaga asistentă in reuniunea semifinală de aseară. Foto : Vasile BAGEAC GONG INAUGURAL LA INTERNATIONAL DE LUPTE La unele TURNEUL AL ROMÂNIEI Dar, dincolo de aceasta trebuie să subliniem că pentru mulţi competitori confruntările de la Bucureşti vor fi derisive în vederea se-Costin CHIRIAC (Continuare In pag a ta) Saltelele din sala Floreasca au fost deosebit de solicitate ieri de concurenţii care vor participa la întrecerile Turneului internaţional al României. Iată o secvenţă de laantrenamentul luptătorilor francezi. In prim plan (stingă) cunoscutul luptător Daniel Robin, vicecampion olimpic la ambele stiluri Foto : Theo MACARSCHI ASTĂZI, LA ORA 12, IN SALA FLOREASCA La startul competiţiei se vor alinia luptători din 17 tari categorii ţara noastră a înscris cite 5-6 concurenţi Insula Floreasca din Capitală vor fi inaugurate astăzi, la ora 12, Întrecerile celei de a XI-a ediţii a Turneului internaţional de lupte (greco romane şi libere) al României. Pînă aseară, în jurul orei 20, au sosit toate loturile ţărilor participante : Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, Danemarca, Elveţia, Franţa, R. D. Germană, R. F. a Germaniei, Israel, Iugoslavia, Maroc, R. P. Mongolă, PO-PROGRAMUL TURNEULUI I VINERI. Ora 12—15 : partidele din cadrul turului I ; ora 18—18,30 : Festivitatea de deschidere ; ora 18,30—22, tururile I şi II. SIMBATA. Ora 12—15 : tururile II şi III ; ora 18—22: tururile III şi IV. DUMINICĂ. Ora 10—13 : semifinalele şi finalele; ora 13—14 : festivitatea de premiere:lonia, Suedia, Uniunea Sovietică şi Ungaria. Printre luptătorii care vor concura la această competiţie de mare anvergură se numără numeroşi medaliaţi la Jocurile Olimpice de la Tokio şi de la Ciudad de Mexico, la campionate mondiale şi europene. De aceea lupta pentru întiietate se anunţă extrem de aprigă. Răspuns la întrebarea: SE POATE FACE SPORT IN VALEA OLTULUI, LA CĂLIMĂNEŞTI, OLĂNEŞTI, GOVORA? In ultimii ani, mii, sute de mii de oameni ai muncii, atunci cînd urmau să hotărască unde să facă o excursie, o plimbare cu autoturismul sau să se ducă în concediul de odihnă, au rostit numele Văii Oltului, al staţiunilor Călimăneşti, Olăneşti, Govora — vestite pentru frumuseţea lor. Cu gîndul la oamenii care stau in fiecare an zile şi săptămini in aceste locuri, ne-am pus o întrebare : „Unde pot ei să facă sport?“ Am plecat, deci, din Capitală să vedem la faţa locului, dacă în staţiunile amintite există condiţii pentru practicarea sportului. Şi iată, observaţiile noastre : BAZE PENTRU SPORT? SUNT... „Nu putem spune că în cele trei staţiuni pe care intenţionaţi să le vizitaţi (ba chiar patru, întrucît cred că veţi trece şi pe la Ocnele Mari) cei dornici să facă sport n-au terenuri la dispoziţie“, ne-a informat încă de la Rm. Vîlcea preşedintele C.J.E.F.S., tovarăşul Dumitru Vlăduţ. Ne-am notat în carnet, de pildă, că la Călimăneşti este un teren de fotbal şi altul de handbal, în centrul staţiunii. La Olăneşti, de asemenea, există un teren de fotbal, împrejmuit de curînd cu gard de beton, o popicărie, iar la Govora se află un teren de fotbal, două popicării, un teren de volei. — Număr satisfăcător de baze pentru sport ? Sînt ele corespunzătoare ? l-am întrebat pe preşedintele C.J.E.F.S. Tovarăşul D. Vlăduţ a privit puţin In gol. Sîntem siguri că atunci i-au trecut prin faţa ochilor toate bazele existente, după care a dat din cap, oarecum nemulţumit. Modesto FERRARIN! (Continuare In pag. aa) Vineri 23 iunie 1972 Echipa României pentru triunghiularul atletic cu Cehoslovacia şi Olanda Pentru întîlnirea de duminică, de pe stadionul Republicii, cu formaţiile feminine ale Cehoslovaciei şi Olandei a fost alcătuită — in principiu — echipa reprezentativă a României : 100 m : Valeria Bufanu (11,4), Eleonora Monoranu (11,6), Maria Lazăr (11,9); 2000 m: Monoranu — 24,1, Lazăr — 25,2 ; 4000 m : Liliana Leau — 55,0, Marilena Bădițoiu — 56,0 ; 800 m : Ileana Silai — 2:00,2, Rafira Fila— 2:04,9 ; 1500 m : Natalia Andrei — 4:14,8 Maria Linca — 4:17,5; 100 mg : Bufanu — 12,7, Valeria Biduleac — 13,8 ; 4x100 m : Ene, Lazăr, Surdu, Monoranu ; 4x400 m : Bădiţoiu, Fiţa, Leau, Silai (Bădescu) ; lungime: Viorica Viscopoleanu — 6,37 m. Alina Popescu — 6,30 m ; înălţime : Cornelia Popescu — 1,84 m. Draga Comşa — 1,78 m (Virginia loan) ; greutate : Valentina Cioltan — 17,69 m. Ana Săligean — 16,89 m ; disc . Argentina Menis — 64,24 m. Lia Manoliu — 62,06 m ; suliţă : Elena Neacşu — 52,46 m. Ioana Stancu — 51,80 m. La ora actuală antrenorii reprezentativei noastre au încă neclarităţi în privinţa formaţiei, cea _____________________ (Continuare In pag. a 4-a) I ETAPA A 29-A NE-A DAT NUMELE CAMPIOANEI DIVIZIEI A DE FOTBAL... ...DAR ABIA ULTIMELE 90 DE MUTE VOR REZOLVA „ECUAŢIA RETROGRADĂRII“ Dinamitat de cele două victoriicheie ale acestui retur — a dinamoviştilor la Arad şi a feroviarilor clujeni la Ploieşti — campionatul Diviziei A de fotbal s-a transformat dintr-o apă lină (Şi banală) intr-un victej pasionant în care au dispărut toate aparentele certitudini de pînă atunci, cu excepţia locului 16, destinat prin concursul tuturor voinţelor Crişului. Ce a urmat loviturii aplicate U.T.A.-ei de dinamovistul Batacliu se ştie. Echipa cu profil de... alergător de cursă lungă, de fondist care păstrează „acelaşi pas“ 30 de etape, nefiind in stare să sprinteze în momentele decisive, a fost bătută de temperamentul argeşenilor, situaţi ideal în plasa liderului care a dus trena în majoritatea etapelor acestui campionat, plasînd un sprint irezistibil în ultima linie dreaptă a întrecerii. Aplaudînd, azi, finişul spectaculos al F. C. Argeşului, care va primi duminică binemeritatul buchet cuvenit unui învingător de fapt şi de drept, să nu uităm că din acest buchet o floare i se cuvine U.T.A.-ei, echipa care a ştiut să cîştige cu eleganţă şi să piardă cu aceeaşi boganţă, spre cinstea ei. Dezvăluind a doua (cronologic) necunoscută a campionatului — titulara titlului — (prima necunoscută, prima retrogradată, fiind. .. cunoscută de mult), etapa de miercuri n-a produs, în fond, nici o autentică surpriză. „Deraierea“ Rapidului s-ar putea înscrie în excepţie pentru cine nu cunoaşte această echipă. Pentru cei care o cunosc şi sunt în temă cu... 1) ciclicile ei crize de final de campionat; 2) cu glumele lui Răducanu, care are zile cînd opreşte mingea pe... piept, sau o... preia cu capul (ca şi în meciul de miercuri); 3) cu complexele echipei giuleştene în faţa stegarilor braşoveni, care s-au obişnuit să se joace cu echipa rapidistă ca şi cu o echipă de copii — cine ştie toate aceste lucruri nu mai este „zguduit“ de surclasarea formaţiei feroviare, care într-o zi te poate face fericit iar a doua zi te poate îmbolnăvi de ficat. Acesta este, vrem nu vrem, personajul care în fotbalul românesc se numeşte Rapid. Interesante ni se par cîteva elemente din seria braşovenilor, care sunt în stare să învingă pe F. C. Argeş la Piteşti (!), sunt ţinuţi în şah de Politehnica acasă (0-0) şi înscriu 5 goluri Rapidului la Bucureşti. (De altfel, 10 din cele 35 de goluri înscrise de Steagul roşu în acest campionat au intrat în poarta rapidistă !). Trecînd de la dialogul (indirect) la distanţă Iaşi — Ploieşti, care părea capabil să mai reteze o spe- Marius POPESCU (Continuari la pag. a 3 a)