Sportul, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7072-7101)

1972-06-23 / nr. 7094

încheierea vizitei In ţara noastră A ŞEFULUI STATULUI CAMBODGIA SAMDECH NORODOM SIANUK Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful sta­tului Cambodgia, preşedintele Fron­tului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Mo­nique Sianuk, şi-au încheiat vizita o­­ficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­­cialiste România, preşedintele Con­­siliului Naţional al Frontului Unită­ţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alteţele Lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au ve­nit, pînă la Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni, împreună cu to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secreta­rul Consiliului de Stat, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republi­cii Socialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi a­­eroportul erau împodobite cu drape­lele de stat ale României şi Cambod­giei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portre­tele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stan­k. Urarea „Trăiască prietenia şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe pla­toul central al aeroportului. La aeroport au venit, de aseme­nea, să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarăşii : Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Ver­­deţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, vice­preşedinţi ai Marii Adunări Naţio­nale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, ge­nerali. Erau de faţă şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diploma­tic. O gardă militară aliniată pe aero­port prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele oficiale române pre­zente pe aeroport. Oaspeţii răspund îndelung aclamaţiilor prieteneşti a­­dresate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidului şi sta­tului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mîi­­nile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Siam­k îşi iau rămas bun cu cordia­litate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Alteţele Lor Regale au fost înso­ţite în vizita oficială de prietenie în ţara noastră de domnii Ieng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului Unit Naţional al Cam­bodgiei (F.U.N.C.) şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cam­bodgiei (G.R.U.N.C.), Sarin Chirak, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.­ C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C., cu soţia, Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.­ C. şi amba­sador al Regatului Cambodgia în Re­publica Socialistă România, cu so­ţia, Thiounn Prasith, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pen­tru eliberarea naţională. Alteţa Sa prinţul Sisowath Methawl, director de cabinet al şefului statului. Avionul special cu care călătoresc înalţii oaspeţi cambodgieni decolea­ză, îndreptîndu-se spre R. P. Alba­nia. Pînă la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de a­­vioane cu reacţie ale forţelor armate române. (Agerpres). Tînărul colectiv al unei uzine centenare este hotărît să răspundă prin fapte chemării partidului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! • Printre harnicii constructori de utilaj petrolier din Tirgovişte Uzina de utilaj petrolier Tirgo­vişte (U.U.P.T.) a împlinit nu de mult 100 de ani de existenţă. Pri­mul document care atestă înteme­ierea unei unităţi industriale pe a­­ceste meleaguri a fost emis de Alexandru loan Cuza, la 31 decem­brie 1868, prin care se aprobă în­fiinţarea unei fonderii de tunuri în Tirgovişte. Aceasta a început să producă mai tîrziu. In 1872, au con­siderat ca momentul de început al uzinei. De altfel, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la mitingul ţinut la 11 mai 1969, în piaţa municipiului Tirgovişte, spunea : „Am vizitat Uzina de utilaj pe­trolier. Este o întreprindere ale că­rei baze au fost puse în trecut — nu de mult ea a împlinit 100 de ani de la înfiinţare. Aceasta în­seamnă că aici avem muncitori cu vechi tradiţii de muncă şi de lup­tă şi de aceea şi rezultatele obţi­nute acum sunt bune“. Conştienţi de rolul industriei con­structoare de maşini în economia ţării, colectivul de muncitori şi spe­cialişti ai uzinei cinstesc centenarul prin mobilizarea tuturor eforturilor pentru ca la sfîrşitul cincinalului producţia să se înnoiască în propor­ţie de 50 la sută iar utilajele fa­bricate să cîştige în competiţie cu altele similare pe piaţa mondială, astfel ca marca „UUPT“ să facă cinste ţării. ★ La întrebarea: „CU CE REZUL­TATE IntimpinA COLECTIVUL UZINEI CONFERINŢA NAŢIONA­LA A PARTIDULUI?“, tov. ing. Constantin Tzitzec­is, directorul ge­neral al uzinei, ne-a răspuns: „Adu­narea generală a salariaţilor din Uzina de utilaj petrolier Tirgovişte, în urma analizei activităţii şi rezul­tatelor înregistrate în anul 1971, precum şi a sarcinilor de plan pe 1972, în atmosfera unei totale ade­ziuni la hotăririle Congresului al X-lea al partidului şi ale Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, exprimind dorinţa întregului colec­tiv de oameni ai muncii de a-şi spori contribuţia la prosperitatea patriei, răspunzind chemării la în­trecerea lansată de Uzina „Rulmen­tul“ Braşov, s-a angajat ca, pe ba­za valorificării mai depline a po­tenţialului productiv al uzinei, să depăşească prevederile planului de stat pe anul 1972 la principalii in­dicatori. Astfel : LA PRODUCȚIA GLOBALA CU 6 MILIOANE, REA­­LIZÎND SUPLIMENTAR 500 RE­DUCŢII PENTRU PRĂJINI, 10 AU­TOMACARALE DE 5 TONE SI AL­TE PRODUSE CU DESFACERE ASIGURATA; LA PRODUCȚIA marfA vîndutA și Încasata CU 4 MILIOANE. Angajamentul mai prevede: realizări suplimentare la export cu 23 la sută mai mari faţă de planul iil­ial iar la autouti­­lări cu 27,3 la sută, asimilarea de produse noi, obţinerea de economii prin inovaţii şi raţionalizări, pune­rea in practică a iniţiativei SA LU­­CRAM O ZI PE TRIMESTRU CU MATERII ŞI MATERIALE ECONO­­ Mişu AVAM­ coresp. judeţean (Continuare in pag a 2-a) SportulIn vizită la... FETELE NOASTRE DIN HAVANA REPORTAJ CU MIŞTI ŞI FLORETE Olga Szabó îşi trage anevoie masca. Frumoşii ei ochi albaştri par obosiţi de filtrul grilei. Lama floretei e încă ■fierbinte. Mă uit stupefiat la acest „fenomen“ al scrimei noastre, cu o biografie sportivă trepidantă ca un asalt: 1. Vicecampioană olimpică la Mel­bourne, in 1956 2. Campioană mondială la Buenos Aires, în 1962 3. Campioană mondială, pe echipe, la Havana, In 1969 4. Participantă virtuală la München, a cincea ei Olimpiadă consecu­tivă. — Spune-mi, Olga, două vorbe des­pre München. — De vorbit e, ca Întotdeauna, foarte uşor. Mai ales despre scrimă, acest aşa-zis joc al hazardului, unde acum poţi cîştiga cu 4—0, iar peste o oră poţi pierde, în faţa aceleiaşi adversare, cu 0—4. — Să renunţăm la cuvîntul prono­stic. Să-l înlocuim cu­ speranţă. — E o simplă stratagemă de repor­ter. Dar asta nu mă împiedică să ră­­mîn lucidă. Ştiu foarte bine că la ultimele patru ediţii olimpice, din 1956 şi pînă astăzi, floreta-fete a Ro­mâniei a adus acasă doar trei meda­lii : medalia mea de argint de la Mel­bourne, cea de bronz a Măriei (n. r. Vicol), de la Roma, plus bronzul echi­pei de la Ciudad de Mexico. Asta e tot. . . — E un apel la moderaţie ? — Nu. Dimpotrivă. Avînd dreptul de a nu da un pronostic, aş vrea să sper că vom reveni de la München cu o medalie a echipei şi cu una individuală. — Ce mai trebuie făcut pentru ca această speranță să se realizeze ? — Un singur lucru : să renunţăm la pronosticuri. — De ce ? — Din respect pentru cei 40 de ani de scrimă al Măriei Vicol şi Olgăi Szabó. ★ Maria Vicol zâmbeşte cu subînţeles. — Ce spui, Mara ? — Olga are dreptate. — Octavian Vintilă, colegul vostru de la sabie, susţine că voi două aveţi aproximativ 10 000 de asalturi oficiale. — Mărturisesc că nu le-am numă­rat, dar probabil că are dreptate... Sigur că are dreptate ! In fond, abia după 5 000 de asalturi începi să înţe­legi cu adevărat scrima. Tom CHIRILA (Continuare in pag. a 4-a) Maestrele emerite ale sportului OLGA SZA­BÓ fi MARIA VICOL Sau... 40 de ani dă­ruiţi scrimei pxozrrIxr m WAnvxtau. uhitî-vă ! ZIAR AL­ CON­SILI­ULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA 51 SPORT 4 PAGINI 30 BANI ANUL XXVIII — Nr. 7094 CAMPIONATELE NAŢIONALE DE BOX PENTRU SENIORI Intr-un meci de mare spectacol, G. POMETCU L-A ÎNVINS PE D. AMĂZĂROAIE Ieri, la patinoarul „23 August“ din Capitală, în faţa a aproximativ 4000 de spectatori, s-a disputat cea de a doua semifinală din cadrul campionatelor naţionale de box pentru seniori. Spre deosebire de prima semifinală, de miercuri, în care multe meciuri au lăsat de do­rit, reuniunea de joi a adus în ring cîteva perechi care au dat deplină satisfacţie iubitorilor sportului cu mănuşi care urmăresc seară de seară întrecerile celor mai buni pugilişti ai ţării. In partida inaugurală a serii, învingătorului lui Constantin Gru­­iescu, Traian Cerchia (Portul Con­stanţa), i-a fost opus Ion Nicolau (Nicolina Iaşi). Constănţeanul a început lupta sigur pe el, a punc­tat cu serii scurte, dar repetate, încă din prima repriză, convingînd, treptat, pe toţi cei cinci arbitri din jurul ringului că meciul nu poate avea decit un singur învin­gător : Cerchia, în ultimul rând, Nicolau a încercat să refacă tere­nul pierdut, dar Cerchia, bine pre­gătit fizic, a avut resurse suficien­te să-l oprească de fiecare dată cu centre de dreapta, nelăsîndu-i ieşea­nului nici o speranţă. Cerchia b.p. (5­0) Nicolau. In cealaltă semifi­nala a categoriei muscă, Anton Co­jan (Constructorul Galaţi) cîştigă prin nepreze­n­tarea lui Ştefan Co­­ciog (Voinţa Galaţi), care a fost oprit de medic să boxeze­ întrecerile cocoşilor au debutat cu un meci dezechilibrat, între gă­­lăţeanul Mircea Toni (Galaţi) şi Octavian Badea (Farul Constanţa). Toni, pus pe fapte mari, ca şi la turneul internaţional „Centura de aur“, s-a dezlănţuit de la începu­tul partidei, silindu-şi adversarul să se retragă prin toate colțurile ringului. In repriza secundă, arbi­­­­trul întâlnirii, vest-germanul Hahn, a fost silit să oprească întâlnirea care devenise prea inegală, dictînd victoria prin abandon a pugilistu­lui gălățean. Toni b.a. 2 Badea. In cealaltă semifinală a categoriei, tî­nărul dinamovist Marian Peia a Mihai TRANCA (Continuare în pag a 4-a) FIN­ALI­SI II Semimuscă : R. Cozma — Şt. Băiatu ; muscă : Tr. Cerchia — A. Cojan ; cocoş : M. Toni — M. Peia ; pană : G. Pometcu — P. Nedelcea ; semiuşoarâ : A. Vasile — Gh. Ciochină ; uşoară : C. Cuţov — L. Mathe ; sem­imijlocie : V. Zilber­­man — A. Popa ; mijlocie mică : I. Gyorffi — I. Mocanu ; mijlocie : A. Năstac — Gh. Chivăr ; semigrea : P. Cîmpeanu — M. Constantinescu ; grea : I. Dascălu — A. Iancu. Gabriel Pometcu (dreapta) işi aşteap­tă adversarul cu o nouă contră de stin­gă. Fază din me­ciul Pometcu — A­­măzătoare, care a entuz­ismat întrea­ga asistentă in reu­niunea semifinală de aseară. Foto : Vasile BAGEAC GONG INAUGURAL LA INTERNATIONAL DE LUPTE La unele TURNEUL AL ROMÂNIEI Dar, dincolo de aceasta trebuie să subliniem că pentru mulţi compe­titori confruntările de la Bucu­reşti vor fi derisive în vederea se-Costin CHIRIAC (Continuare In pag a t­a) Saltelele din sala Floreasca au fost deosebit de solicitate ieri de concurenţii care vor participa la întrecerile Tur­neului internaţional al României. Iată o secvenţă de la­­antrenamentul luptătorilor francezi. In prim plan (stingă) cunoscutul luptător Daniel Robin, vicecampion olimpic la ambele stiluri Foto : Theo MACARSCHI ASTĂZI, LA ORA 12, IN SALA FLOREASCA La startul competiţiei se vor alinia luptători din 17 tari categorii ţara noastră a înscris cite 5-6 concurenţi In­sula Floreasca din Capitală vor fi inaugurate astăzi, la ora 12, Întrecerile celei de a XI-a ediţii a Turneului internaţional de lupte (greco romane şi libere) al Româ­niei. Pînă aseară, în jurul orei 20, au sosit toate loturile ţărilor par­ticipante : Bulgaria, Cehoslova­cia, Cuba, Danemarca, Elve­ţia, Franţa, R. D. Germană, R. F. a Germaniei, Israel, Iugosla­via, Maroc, R. P. Mongolă, PO-PROGRAMUL TURNEULUI I VINERI. Ora 12—15 : par­tidele din cadrul turului I ; ora 18—18,30 : Festivitatea de deschidere ; ora 18,30—22, tu­rurile I şi II. SIMBATA. Ora 12—15 : tu­rurile II şi III ; ora 18—22: tururile III şi IV. DUMINICĂ. Ora 10—13 : semifinalele şi finalele; ora 13—14 : festivitatea de pre­miere:­lonia, Suedia, Uniunea Sovietică şi Ungaria. Printre luptătorii care vor con­cura la această competiţie de mare anvergură se numără numeroşi me­daliaţi la Jocurile Olimpice de la Tokio şi de la Ciudad de Mexico, la campionate mondiale şi euro­pene. De aceea lupta pentru înti­­ietate se anunţă extrem de aprigă. Răspuns la întrebarea: SE POATE FACE SPORT IN VALEA OLTULUI, LA CĂLIMĂNEŞTI, OLĂNEŞTI, GOVORA? In ultimii ani, mii, sute de mii de oameni ai muncii, atunci cînd urmau să hotărască unde să facă o excursie, o plimba­re cu autoturismul sau să se ducă în concediul de odihnă, au rostit numele Văii Oltului, al staţiunilor Călimăneşt­i, Olăneşti, Govora — vestite pentru frumuseţea lor. Cu gîndul la oamenii care stau in fiecare an zile şi săptămini in aceste locuri, ne-am pus o între­bare : „Unde pot ei să facă sport?“ Am plecat, deci, din Capitală să vedem la faţa locului, dacă în staţiunile amintite există condiţii pentru practicarea sportului. Şi ia­tă, observaţiile noastre : BAZE PENTRU SPORT? SUNT... „Nu putem spune că în cele trei staţiuni pe care intenţionaţi să le vizitaţi (ba chiar patru, întrucît cred că veţi trece şi pe la Ocnele Mari) cei dornici să facă sport n-au terenuri la dispoziţie“, ne-a informat încă de la Rm. Vîlcea preşedintele C.J.E.F.S., tovarăşul Dumitru Vlăduţ. Ne-am notat în carnet, de pildă, că la Călimăneşti este un teren de fotbal şi altul de handbal, în centrul staţiunii. La Olăneşti, de asemenea, există un teren de fotbal, împrejmuit de cu­­rînd cu gard de beton, o popicărie, iar la Govora se află un teren de fotbal, două popicării, un teren de volei. — Număr satisfăcător de baze pentru sport ? Sînt ele corespunză­toare ? l-am întrebat pe preşedin­tele C.J.E.F.S. Tovarăşul D. Vlăduţ a privit pu­ţin In gol. Sîntem siguri că atunci i-au trecut prin faţa ochilor toate bazele existente, după care a dat din cap, oarecum nemulţumit. Modesto FERRARIN! (Continuare In pag. a­­­a) Vineri 23 iunie 1972 Echipa României pentru triunghiularul atletic cu Cehoslovacia şi Olanda Pentru întîlnirea de duminică, de pe stadionul Republicii, cu for­maţiile feminine ale Cehoslovaciei şi Olandei a fost alcătuită — in principiu — echipa reprezentativă a României : 100 m : Valeria Bu­­fanu (11,4), Eleonora Monoranu (11,6), Maria Lazăr (11,9); 200­0 m: Monoranu — 24,1, Lazăr — 25,2 ; 4000 m : Liliana Leau — 55,0, Ma­­rilena Bădițoiu — 56,0 ; 800 m : Ileana Silai — 2:00,2, Rafira Fila— 2:04,9 ; 1500 m : Natalia Andrei — 4:14,8 Maria Linca — 4:17,5; 100 mg : Bufanu — 12,7, Valeria Bidu­­leac — 13,8 ; 4x100 m : Ene, Lazăr, Surdu, Monoranu ; 4x400 m : Bădi­­ţoiu, Fiţa, Leau, Silai (Bădescu) ; lungime: Viorica Viscopoleanu — 6,37 m. Alina Popescu — 6,30 m ; înălţime : Cornelia Popescu — 1,84 m. Draga Comşa — 1,78 m (Virgi­nia loan) ; greutate : Valentina Cioltan — 17,69 m. Ana Săli­­gean — 16,89 m ; disc . Argen­tina Menis — 64,24 m. Lia Mano­­liu — 62,06 m ; suliţă : Elena Neac­­şu — 52,46 m. Ioana Stancu — 51,80 m. La ora actuală antrenorii re­prezentativei noastre au încă ne­clarităţi în privinţa formaţiei, cea _____________________ (Continuare In pag. a 4-a) I ETAPA A 29-A NE-A DAT NUMELE CAMPIOANEI DIVIZIEI A DE FOTBAL... ...DAR ABIA ULTIMELE 90 DE MUTE VOR REZOLVA „ECUAŢIA RETROGRADĂRII“ Dinamitat de cele două victorii­­cheie ale acestui retur — a dinamo­­viştilor la Arad şi a feroviarilor clujeni la Ploieşti — campionatul Diviziei A de fotbal s-a transfor­mat dintr-o apă lină (Şi banală) in­­tr-un victej pasionant în care au dis­părut toate aparentele certitudini de pînă atunci, cu excepţia locului 16, destinat prin concursul tuturor voinţelor Crişului. Ce a urmat loviturii aplicate U.T.A.-ei de dinamovistul Batacliu se ştie. Echipa cu profil de... aler­gător de cursă lungă, de fondist care păstrează „acelaşi pas“ 30 de etape, nefiind in stare să sprinteze în momentele decisive, a fost bătută de temperamentul argeşenilor, situ­aţi ideal în plasa liderului care a dus trena în majoritatea etapelor a­­cestui campionat, plasînd un sprint irezistibil în ultima linie dreaptă a întrecerii. Aplaudînd, azi, finişul spectaculos al F. C. Argeşului, care va primi duminică binemeritatul buchet cu­venit unui învingător de fapt şi de drept, să nu uităm că din acest bu­chet o floare i se cuvine U.T.A.-ei, echipa care a ştiut să cîştige cu ele­ganţă şi să piardă cu aceeaşi b­o­­ganţă, spre cinstea ei. Dezvăluind a doua (cronologic) necunoscută a campionatului — titu­lara titlului — (prima necunoscută, prima retrogradată, fiind. .. cunos­cută de mult), etapa de miercuri n-a produs, în fond, nici o autentică surpriză. „Deraierea“ Rapidului s-ar putea înscrie în excepţie pentru cine nu cunoaşte această echipă. Pentru cei care o cunosc şi sunt în temă cu... 1) ciclicile ei crize de final de campionat; 2) cu glumele lui Răducanu, care are zile cînd opreşte mingea pe... piept, sau o... preia cu capul (ca şi în meciul de miercuri); 3) cu complexele echi­pei giuleştene în faţa stegarilor bra­şoveni, care s-au obişnuit să se joa­ce cu echipa rapidistă ca şi cu o echipă de copii — cine ştie toate aceste lucruri nu mai este „zguduit“ de surclasarea formaţiei feroviare, care într-o zi te poate face fericit iar a doua zi te poate îmbolnăvi de ficat. Acesta este, vrem nu vrem, per­sonajul care în fotbalul românesc se numeşte Rapid. Interesante ni­ se par cîteva ele­mente din seria braşovenilor, care sunt în stare să învingă pe F. C. Ar­geş la Piteşti (!), sunt ţinuţi în şah de Politehnica acasă (0-0) şi în­scriu 5 goluri Rapidului la Bucu­reşti. (De altfel, 10 din cele 35 de goluri înscrise de Steagul roşu în acest campionat au intrat în poarta rapidistă !). Trecînd de la dialogul (indirect) la distanţă Iaşi — Ploieşti, care părea capabil să mai reteze o spe- Marius POPESCU (Continuari la pag. a 3 a)

Next