Sportul, iulie 1972 (Anul 28, nr. 7102-7132)

1972-07-01 / nr. 7102

Pag. 5-a Pan. H 2-8 r­f-----ZJjfl GjflStGCC­—m—__— flTJillM­llfnf Hlflil­flHB CRAVATELE ROŞII MUREŞENE ÎN AMPLE ACTIVITĂŢI SPORTIVE ŞI TURISTICE din localităţile respective. Jocurile se bucură de o popularitate deosebită, ele fiind urmărite cu viu interes de nume­roşi spectatori. « Pionierii şi şcolarii din Stnmartin, Iabeniţa, Brad, Cinători, Rîciu, lemut şi din alte localităţi, constituiţi într-o ca­ravană a cravatelor roşii, vor participa la o expediţie cicloturistică, „Turul ju­deţului Mureş“ cu care prilej vor vizita principalele obiective şi realizări înfăp­tuite in perioada care a trecut de la Conferinţa Naţională a partidului din 1967. • Vor fi organizate 15 expediţii pio­niereşti prin ţară, în echipe a cite 10 copii, care vor poposi în corturi. Cu acest prilej, pionierii vor efectua cer­cetări în domeniile folcloric, etnografic, al faunei şi florei, topografic, hidrologic, arheologic, istoric. • Un echipaj din Sărmaşu, format din elevi, va efectua o expediţie cu bărcile Pe râul Mureş. • Circa 1 500 pionieri şi elevi din judeţ vor petrece o parte din vacanţa lor în tabere de corturi la Sovata, Lăpuşna, Răstoliţa, în 8 serii, cu autofinanţare şi autogospodarire. In cadrul acestor tabere, elevilor li se asigură cele mai bune con­diţii de practicare a sportului, ca Înotul, voleiul, handbalul, orientarea turistică, drumeţia etc. • In judeţul Mureş funcţionează un număr de 54 centre de învăţare a îno­tului, cu 3 500 copii. • Detaşamentele pioniereşti din şcoli vor organiza pite 2—3 drumeţii îrt pe­rioada de vară, cu­ care prilej se vor stringe plante medicinale, se vor orga­niza diferite concursuri de orientare tu­ristică şi alte întreceri sportive. Ioan PAUŞ, coresp, judeţean Consiliul judeţean Mureş al organizaţiei pionierilor. In colaborare cu C.J.E.F.S. şi Inspectoratul şcolar judeţean, şi-a intensificat activitatea In întimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Din bogata lui agendă sunt de men­ţionat : • In cele 6 oraşe ale judeţului (Tg. Mureş, Sighişoara, Umăreni, Reghin, Luduş, Sovata) se organizează în prezent campionate de fotbal rezervate pionie­rilor şi şcolarilor dotate cu „Cupa spe­ranţelor“, la care participă un număr de 72 formaţii alcătuite pe străzi şi pe cartiere, înglobind peste 1 000 de miei fotbaliști. Meciurile sunt arbitrate de către elevii din licee, care au absolvit cursurile de arbitri de fotbal in acest an, cit si de cei mai buni tineri arbitri SESIUNE DE REFERATE ŞI COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE LA I.E.F.S. (Urmare din pag. 1) probleme legate de activitatea spor­tivă în rîndurile elevilor şi studenţi­lor, ale tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Dintre comunicările prezentate au reţinut atenţia: „Probleme ale rapor­tului conştiinţă politică — dezvoltarea democraţiei în etapa actuală“ de prof. univ. Florenţa Rusu ; „Ideile călăuzi­toare privind elaborarea noilor pro­grame de educaţie fizică pentru şcoli generale, licee şi şcoli sportive“ de prof. univ. Ion Siclovan şi colectivul; „Evaluarea capacităţii de alergare la elevii din clasele V—VIII ale şcolii generale“ de prof. univ. Eugen Bran şi şef de lucrări Elena Plocon ; „Psi­hologia activităţilor corporale — con­cept, problematică şi semnificaţie edu­caţională" de prof. univ. dr. Mihai Epuran ; „Studiu asupra problemelor actuale ale baschetului şcolar, (şcoala generală) in contextul lecţiei de edu­caţie fizică şi de activităţi sportive" de conf. univ. Aristeia Hrişcă, şef de lucrări Teodora Prede­se« Şi asistenţii Filofteia Andrei, C. Negrău, D. Evuleţ şi I. Nicolau . „Cu privire la folosirea mijloacelor educative in activitatea cu sportivii şi antrenorii cluburilor bucureştene“ de un colectiv al C.M.E.F.S. Bucureşti. Sesiunea s-a bucurat de un meritat succes. RINDURI DIN SCRISORILE DV... • „Am auzit că flacăra olim­pică va trece şi prin ţara noastră. Cu toate că de obicei aceasta este purtată de sportivi fruntaşi, îndrăznesc să întreb: eu, ca sportiv „amator“, nu aş putea avea cinstea să o port cel puţin un km? Am 47 de ani şi sunt încă în plină activi­tate sportivă“ (C. STOICA, Pi­teşti). Apreciem cu tot spiritul sportiv intenţia dv. Pentru a vă realiza dorinţa vă sfătuim să vă adresaţi la C.J.E.F.S. pen­tru a vă include pe lista soli­citanţilor. • „Ca petrolist, de peste 23 ani, am lucrat într-un timp şi la Piteşti... unde m-ara ataşat de F.C. Argeş. Felicitări lui Dobrin et Co. pentru frumoa­sa performanţă: cîştigarea cam­pionatului. Le doresc mult suc­ces în Cupa campionilor eu­ropeni, cu căldură, din toată inima“ (H. RUNCEANU, str. Hipodrom, bloc G­4, Brăila) Ne alăturăm felicitării dv­ ..Trupa argeşeană“ a fost, o re­cunoaştem, la înălţime. • „Toată admiraţia şi res­pectul faţă de performanţa ul­timă a supercampionilor noştri Năstase şi Ţiriac în meciul cu Italia. Este loc pentru catrenul meu? Iată-l. „Am văzut cum aţi da la gata / Pe Barazzutti şi Panatta / Jucînd de-aceeaşi manieră / Ajungeţi sigur la „Salatieră“/ (DICA IONESCU, Bucureşti). V-am publicat rîn­durile in speranţa că, poate cine ştie... • „Doresc să apară reflecţia mea — sunt, sigur, în asenti­mentul multor suporteri — pri­vitor la poziţia în clasamentul diviziei A la fotbal a echipe­ lor bucureştene. Penibilă po­ziţie au Dinamo, Steaua şi Ra­pid. Deşi au condiţii bune, optime, cred, de pregătire...“ (H. SISSEA, str. Dristor 97, Bucureşti IV). Mare dreptate aveţi... • „Ca vechi abonat al ziarului, vă comunic necazul meu, nu mi s-a mai reînnoit abonamen­tul. Vă rog să mă ajutaţi dv". (LUX FRANCISC, com. Giar­­mata nr. 764, jud. Timiş). Dv. şi altora care ne-au scris des­pre aceeaşi problemă, acelaşi răspuns: regretăm dar n-avem nici o posibilitate de a face abonamente. Sarcina revine numai oficiilor P.T.T.R. • „Am citit în rubrica dv. că M. B. din Cluj n-are fotogra­fia clubului S.C. Bacău şi e ne­căjit. Să-mi scrie adresa şi i-o trimit eu De altfel vreau să mai fac schimburi. Posed foto­grafii ale unor echipe din Cehoslovacia, Italia, Olanda“ (TUTY TALPIG, str. Avram Iancu, bloc A 1(2) sc. A, etaj IV, ap. 20 Bacău). Sperăm că o să aveţi succes. • „S-a spulberat visul nos­tru. Chimia Suceava n-a reu­şit să intre în barajul pentru Divizia B la fotbal. Ştim care este motivul­ cind echipa era a Combinatului de celuloză şi hîrtie toate mergeau bine, a­colo fiind oameni pricepuţi. De cînd echipa a trecut la U.R.A. n-a mai obţinut succese şi re­zultatul final ne doare. (VA­SILE POPESCU, Suceava). N-ar fi exclus, cum spuneţi dv., ca ceva să fie putred... la Su­ceava. Propunem să fiţi, totuşi, mai optimist. Echipa a terminat pe locul II şi poate, la anul, va intra în baraj. Modesto FERRARINI Sportul SPORTIVI FRUNTAŞI - OAMENI DE NĂDEJDE iN PRODUCŢIE (Urmari din pag. 1) şi sportiv*, a* „Ordinul Muncii“ da­ta a IIl-a, pa t*hnicîanul Iile Dumi­tre«« şi inginerul Pavel Hodre* — fotbalişti, care lucrează cu foarte bune rezultate, operatorii Dumitru I­oncer, Nicolae Ionescu, Vasile Radu, Constantin Şelaru (handbal), sportivi care se integrează funcţional în acti­vitatea productivi, şi mulţi alţii, care participă, cu entuziasm, la angaja­mentul combinatului de a realiza cin­cinalul în patru ani şi jumătate . Un director de întreprindere, la cadrul atîtor obligaţii şi responsabili­tăţi, poate acorda timp activităţii sportive ? — Se cere bunăvoinţă, dar se poa­te cînd există dorinţa ca şi sub acest aspect întreprinderea să reprezinte ceva. De fapt, nu se cer eforturi atît de mari Incit ele să conducă la o di­minuare a preocupărilor pentru latu­ra productivă. Există suficiente căi, soluţii şi posibilităţi de a acorda tim­pul şi atenţia cuvenită şi mişcării sportive. — Sînteţi iniţiatorul unei baze spor­tive făgărăşene prezente şi viitoare, sprijinitorul sportului de performanţă şi organizatorul celui de masă. Sîn­teţi un sufletist sportiv. Spuneţi-mi, sport mai faceţi ? — Am făcut atletism, am fost ju­cător de hochei (Divizia A, în liceu, cu echipa oraşului Sighişoara şi Divi­zia B, cu echipa Politehnica Iaşi, în facultate). Fac şi acum — mai puţin, dar fac — patinaj, fotbal, turism, autoturism şi, citeodată, carturi, cu pionierii. — Ca şef de întreprindere şi suflet sportiv, ce v-aţi dori ? — Ca şi în sport — fotbal, volei, handbal — să reuşim să aducem re­zultatele la numitorul comun de suc­cese pe care le-am obţinut pe linia activităţii de producţie. Şi este posi­bil ! ŞTIINŢA, TEHNICA, CULTURA ŞI SPORTUL (Urmare din pag. 1) (Combinatul Petrochimic), „Viito­rul" (Fabrica de stofe Argeşeana), „Prietenii omului“ (Comuna Bu­zoieşti). — Ce are sau ce va avea specific sportul argeşean? — Urmărim in momentul de faţă două direcţii: popularizarea sportului, în mase cit mai largi de cetăţeni, şi specializarea în prac­ticarea diferitelor ramuri spor­tive a fiecărei unităţi organizato­rice. A luat de acum fiinţă, refe­­rindu-m­ă la această ultimă di­recţie, prima Societate de practi­care a turismului de către popu­laţie, al cărei statut a fost votat de amatori... în deplină cunoştin­ţă de cauză, adică după ce au fă­cut pe jos drumul pină la muntele Strimtu. — Aţi amintit şi de dez­voltarea sportului de perfor­manţă. Care este primul pas al înfăptuirii acestui dezide­rat ? — Atletismul este baza tuturor sporturilor, este disc­iplina clasică, ce creează premisele pentru dez­voltarea ulterioară a oricărei ra­muri sportive. Practic, iată şi ci­­teva dintre reuşitele noastre în această direcţie: disputarea în condiţii organizatorice excelente, in 1970, la Cimpulung Muscel, a „Turneului Prietenia": existenţa, cu bune rezultate, a Liceului de atletism din aceeaşi localitate, su­premaţia Argeşului în multe din­tre probele rezervate juniorilor — In altă ordine de idei, cum vedeţi corelaţia dintre sport şi etică ? — Pe plan industrial, în 1973, judeţul Argeş se va situa pe al treilea loc în ţară. Acestei răs­punderi uriaşe ce ne revine pe plan economic trebuie să-i cores­pundă o emulaţie pe măsură a sportului. Or, pentru aceasta ne trebuia oameni de nădejde, com­pleţi, sănătoşi, iar sportul şi edu­caţia fizică constituie căi sigure de atingere a acestui deziderat. „Pro patria est ludere dum b­ri­­demur“ — „Să nu fim luaţi în rîs, căci a te juca (a face sport) este folositor patriei“ — iată un dicton la care, personal, ţin foarte mult, căci cuprinde un mare adevăr. Prin ce ? Prin faptul că — pentru a numi numai una dintre raţiuni — sportul cultivă prietenia şi numai într-un astfel de climat judeţul nostru poate fi cu adevărat un judeţ al cinstei, onoarei, hărniciei şi demnităţii socialiste. Oricît de paradoxal ar părea, eu atribui şi sportului un rol în faptul că în 12 localităţi din judeţul nostru nu s-a comis de multă vreme absolut nici o infracţiune. Tot in limitele acestui răspuns se înscrie şi pro­gramul de ocrotire a naturii şi me­d­ului ambiant. Fără natură — a­­cest permanent izvor de sănătate şi de refacere a puterii de mun­că — nu putem realiza nimic. Să nu uităm­ că această istorie atît de limpede a meleagurilor arge­­şene se leagă direct de natura din cronicile lui Herodot şi că tot aici, la noi, s-a născut meşterul Manole. Oamenii de azi sînt ur­maşii legendarului constructor, iar holdele elogiate de istoricul grec pot fi întîlnite şi acum... • După ce vor participa la ac­tuala ediţie a „Trofeului Iugo­slavia", componenţii reprezentativei noastre masculine se aliniază la încă o competiţie organizată in ţara vecină şi prietenă. Este vorba de turneul găzduit de oraşul Skopije, unde echipa română va evolua alături de reprezentativa Ungariei şi de selecţionata ora­şului Skoplje, precum şi in com­pania unei selecţionate a Macedo­niei. bSSGilBt HB VICTORIA MINIBASCHETBALIŞTILOR - O CONSECINŢĂ A PREGĂTIRII. NU UN SCOP IN SINE! Intr-o organizare excelentă, asi­gurată de Consiliul Naţional al Or­­ganizaţiii Pionierilor şi de clubul Cutezătorii, minibaschetul şi-a pre­zentat, într-un remarcabil Festival, echipele finaliste, din centre consa­crate ca Braşov, Oradea, Piteşti, Timişoara, Bucureşti, alături de noul val reprezentat de Suceava, Botoşani, Roşiorii de Vede şi Gheor­­ghieni. Orientarea dată de Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului privind selecţia în baschet şi-a dovedit fun­damentarea prin tot ceea ce reali­zează acum aceşti băieţi şi fetiţe Se poate spune că selecţia, pe fon­dul natural existent, a reunit pe terenurile Festivalului elemente ex­celent dotate din punct de vedere al taliei, calităţilor motrice si apti­tudinilor pentru baschet In echipe­le de fete din Ploieşti, Oradea, Braşov, Tg. Mureş, Bucureşti şi cele de băieţi din Timişoara, Oradea, Piteşti, Bucureşti, se găsesc nume­roase elemente cu reale perspecti­ve. Adăugind remarcabila pregăti­re şcolară a majorităţii participan­ţilor ne putem da seama de utila şi perfect realizabila relaţie între învăţătură şi aport. Jocurile au scos în evidenţă as­pecte numeroase. Capacitatea de efort a copiilor între 9—13 ani arte remarcabilă, fiind conformă cu re­zultatele cercetărilor efectuate în numeroase laboratoare de speciali­tate din lume, îndeosebi tehnica de atac, dar şi cea de apărare, se în­suşesc remarcabil de bine la aceas­tă virstă, permitted aprecieri asu­pra perspectivei acestor copii in­tr-un viitor apropiat. Factorii de răspundere, Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Federaţia Română de Baschet, manifestă gri­jă şi interes orientînd, îndrumînd şi reglementînd activitatea de se­lecţie şi pregătire a copiilor, indi­cted minibaschetul ca un excelent MIJLOC pentru organizarea activi­tăţii motrice a copiilor, într-un ca­dru dinamic, emoţional şi de edu­caţie remarcabil. Din păcate există şi un „dar“ care implică numeroase pericole potenţiale. Din tendinţe nejustificate, activi­tatea copiilor este orientată, chiar la această virstă, IN PRINCIPAL SPRE CÎŞTIGAREA JOCULUI. Mulţi profesori-antrenori comit, prin aceasta, o greşeală ale cărei con­secinţe vor greva considerabil a­­supra viitorului multora dintre mi­cii competitori de astăzi. Sensul întrecerii este victoria, dar aceasta trebuie să reprezinte o con­secinţă a unui raport de forţe real, şi nu a unui scop in sine. Din do­rinţa de a clştiga cu orice preţ („In scopul îmbunătăţirii bazei materia­le şi de pregătire*, cum justifică unii profesori), relaţia CÎŞTIGAREA JOCULUI — SPRIJIN FINANCIAR DIN PARTEA ŞCOLII devine orien­tarea dominanţi a multora dintre antrenori de pregătirea copiilor. Cum poate fi explicată altfel fo­losirea apărării în­­zonă*, In cele mai multe jocuri ala Festivalului, decit printr-o Inversare a naturii spiritului de Intrecer­­e copiilor ! In loc ca Aceştia să fie lăsaţi liberi si se întreacă prin ceea ce se con­sideră a fi GAUTAŢI (viteză, com­bativitate, spontaneitate, îndemîna­­re tehnică), ei sunt orientaţi, potriv­nic firii lor, spre evidenţierea DE­FECTELOR (joc reţinut, static, lipsa posibilităţilor de colaborare, însu­şire şi aplicare de elemente ce DE­PĂŞESC posibilităţile lor reale). Tovarăşi profesori ! Orientaţi pre­gătirea copiilor de concordanţă cu particularităţile acestora ! Eviden­ţiaţi de pregătirea copiilor, prin mijloace şi orientare concordante. REVEDERE DURA 15 ANI... Duminici I tuli* « ava* lo* la U#*ui d* acht din Predeal tntDnlraa dintre ab­solvenţii promoţiei 1MT a şcolii pedago­gice de educadt fizică—Predeal, eu pri­lejui tm plinim a 1* ani de la termi­narea studiilor. stnt invitat! forth Havi, procura p cadre!* didactice. — „ LA SEMICERC... • In perioada 2—8 iulie, o se­lecţionată masculină a oraşului Bucureşti (fără jucătorii din lotu­rile naţionale) va efectua un tur­neu de mai multe jocuri în Al­geria. • La invitaţia federaţiei de spe­cialitate din Iugoslavia, au fost de­semnaţi următorii antrenori ro­mâni care vor participa la tradi­ţionalele cursuri ale Şcolii iugo­slave de handbal (programate a­­nul acesta în oraşul Porec, intre 23 şi 30 iulie), Romeo Sotiriu (Cluj), Ion Schuster (Sibiu) şi Va­­leriu Gogîltan (Bucureşti). Nr. 7102 GHEORGHE STOICIU (lupte greco-romane) „Anuil trecut, în ziua cind împlineam 21 de ani treceam prin cele mai emoţionante momente din viaţa mea. Participasem pină atunci la 3 campio­nate mondiale şi la tot atitea europene, dar nicio­dată n-am putut să urc pe podiumul strălucitor al învingătorilor. De două ori am fost atît de aproape de el Incit mi-ar fi trebuit doar un pas. Ei bine, la acel pas mă aflam tocmai de ziua mea. Numai că de astă dată aveam prilejul să-l fac, poate chiar şi pe cel de al doilea. Din ţară, soţia şi fetiţa mi-au trimis o telegramă, îmi urau mulţi ani ferciţi şi mult succes, dar eu aveam de susţinut meciuri grele. Adversarii nu ştiau că era ziua mea S-a născut în ziua de 4 septembrie 1943, la Bucu­reşti. Profesia de bază — lăcătuş mecanic, înălţimea — 1,57 m, greutatea — 57 kg. A început să practice luptele greco-romane în anul 1960, la clubul Metalul Bucureşti, avîndu-l antrenor pe Ilie Gheorghe. în prezent face parte din lotul clubului Steaua, fiind pregătit de antrenorii Vas­­cal Popovici şi Gheorghe Şuteu. În 1962 a fost selecţionat pentru prima dată in lotul republican de juniori şi apoi, după 2 ani, în cel de seniori. în 1961 şi 1962 obţine pri­mele sale succese — tricourile de campion republican la juniori. Participă la 9 finale ale campionatelor naţionale de seniori, începînd din 1963, şi cucereşte titlurile la 3 dintre ele : 1967, 1971 şi 1972. în confruntările interna­ţionale obţine întîiul său succes la „Cupa Prietenia", în 1964, cînd se clasează pe primul loc. Apoi, la campiona­tele mondiale de la tampere (Finlanda), în 1965, se cla­sează pe locul 4, acelaşi care avea să-i revină şi la ediţia următoare, Toledo (SUA). La CM, din 1970 — Edmonton (Canada) — ocupă locul 5, iar anul trecut, la Sofia, cu­cereşte medalia de argint. Concurează şi la 4 ediţii ale campionatelor europene (1967, 1968, 1970 şi 1972) dar nu se clasează printre primii 6 luptători. Duminica trecută a cucerit primul loc la Turneul internaţional al României. fi-fi doreau, ca fi mint, victoria. Atît pt F. Moreau (Franţa), cit fi pt H. Schmidt (AD. Germană) i-am învins la mare diferenţă de puncte, dar nu mă puteam bucura prea mult fiindcă a doua zi erau semifinalele fi finalele iar în afara mea se mai aflau in concurs alţi trei valoroşi luptători, printre care şi campionul olimpic Petar Kirov (Bulgaria). Ce a urmat se ştie­­ medalia de argint. Era in seara lui 5 septembrie. Atunci mi-am sărbătorit ziua de naştere. La 5 septembrie a acestui an voi susţine meciul inaugural la München. Ce voi face, nu ştiu. Ştiu doar că vreau să cuceresc şi o me­dalie olimpică. Va fi cel mai preţios cadou de ziua mea.“ La iniţiati­­va Şcolii spor­tive Viitorul din Cluj, în acest an s-a organizat primul campionat divi­zionar şcolar la haltere. Competiţia a reunit în etapele preliminare 10 unităţi şcolare împărţite în trei zone geografice. Pentru etapa fi­nală, găzduită de sala Clujeana din Cluj, s-au calificat trei formaţii : Gloria Galaţi, Braşovia şi Viitorul Cluj. Finala a oferit dispute interesan­te, echilibrate. Cîştigătorii indivi­duali pe categorii : A. Buda (Bra­şov) 192,5 kg­, I. Iliescu (Braşov) 247,5 kg, I. Mako (Cluj) 232,5 kg, C. Roth (Galaţi) 272,5 kg, I. Göl­­ner (Braşov) 260 kg, I. Căpriţă (Braşov) 315 kg, Gh. Goia (Cluj) 290 kg, St. Taşnadi (Cluj) 300 kg, Gh. staneiu (Galaţi) 235 kg.). Pe echipe : 1- Braşovia Braşov (antrenori­i I. Hurgoi şi A. Wag­ner) 45 p, 2. Gloria Galaţi (antre­nor Gh. Gospodinov) 43 p, 3. Vii­torul Cluj (antrenor Al. Voicu) 39 p. ★ Asociaţia sportivă Clujeana a or­ganizat un concurs de haltere la care au luat parte sportivi de la Clujeana, Viitorul Cluj şi A.S.A­Tg. Mureş. In cadrul întrecerilor Csaba Mathe (Clujeana) a stabilit d­ouă noi recorduri republicane de juniori II. In cadrul categoriei 75 kg el a obţinut 127,5 kg la „arun­cat“ (v.r. 125 kg — Juhos de la Clu­jeana) şi 335 kg la „total“ (v.r. 332,5 kg — I- Habot din Constanţa). P. RADVANYI — Cluj INTENSĂ ACTIVITATE LA CLUJ ——■ Ulii ■■HHIlIM*MBREMi ' - La Cluj s-a disputat, joi, dubla întîlnire internaţională de popice dintre echipele Voinţa din locali­tate şi Aktivist Espenheim (R.D.G.). ÎNTÎLNIRE INTERNAŢIONALA LA CLUJ Sportivii clujeni au ieşit învingă­tori în ambele partide : 2359—2261, la feminin şi 5019—4897, la mascu­lin. E. FEHÉRVÁRI — coresp. UN START MAI MULT DECIT PROMIŢĂTOR COMISIA CENTRALA DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT A FEMEILOR ŞI-A INCEPUT ACTIVITATEA Constituită cu puţin timp în ta­rnă, pe baza Hotăririi plenarei Consiliului Naţional pentru Edu­caţie Fizică şi Sport din 3 februa­rie 1972, Comisia centrală de edu­caţie fizică şi sport a femeilor — organism obştesc, cu funcţie consul­tativă — a avut prima reuniune de lucru, sub preşedinţia prof. Eila Constantinescu. A fost abordată, mai întâi, o pro­blemă de strictă actualitate ca a­­ceea a organizării unor centre de gimnastică igienică (de întreţinere) după modelul celui care fiinţează în Capitală şi intr-o serie de ora­şe ale ţării — Reşiţa, Graviţa, Con­stanţa. Necesitatea unor asemenea centre apare firească. Aceasta şi explică de ce C.N.E.F.S. are în ve­dere înfiinţarea altor 5 centre de gimnastică de Întreţinere, chiar in acest an, la Bacău, Braşov, Cluj, Galaţi şi Timişoara. Alegerea a­­cestor oraşe nu este întimplătoare. Se are în vedere existenţa — în pri­mul rînd — a unor cadre speciali­zate, deci a unor oameni cu o înal­tă calificare, în măsură să asigu­re reuşita unor astfel de instituţii, pe plan propagandistic, dar şi uti­litar. S-a avut în vedere, în a­­celaşi timp, şi un sondaj efectuat in ţară, cerinţele cele mai mari venind din oraşele mai sus-amin­­tite. In orice caz, s-a creditat larg ideea că se impune crearea unor centre de gimnastică de întreţine­re acolo unde există cit de cit con­diţii şi nu proliferarea lor la în­tâmplare, doar din dorinţa de a ra­porta cifre spectaculoase, fără un suport material, fără eficienţă. Cu mult interes a fost luată în discuţie şi problema organizării gimnasticii la locul de muncă. Citeva experimente la nivelul unor întreprinderi cu profil femi­nin — de pildă „Someşul" Cluj, dar exemplul nu este singular — au arătat cit de necesară este o asemenea activitate recuperatorie pentru femei, pentru preîntîmpina­­rea unor deficienţe fizice, cu im­plicaţii şi pe plan fiziologic. în a­­cest context se apreciază că este nevoie să se persevereze, să se extindă experimentul şi la nivelul altor întreprinderi cu specific fe­minin, ţesătorii, unităţi textile etc. De altfel, există un proiect pentru ca în cursul anului 1972 cel pu­ţin la nivelul a 2-3 întreprinderi din fiecare judeţ să fie asigurate exerciţii de gimnastică la locul de muncă. La finele anului, un stu­diu special întocmit ar putea să ofere elemente de referinţă extrem de importante în vederea extinde­rii şi chiar a generalizării gim­nasticii la locul de muncă, într-un viitor apropiat o problemă de actualitate este şi dezvoltarea fotbalului feminin. Realitatea atestă că „sportul-rege“ cîşfrigă un larg teren in rîndurile tinerelor fete de la noi, numărul celor care îl practică fiind de peste 2.000. Numai in Capitală îşi desfăşoară activitatea, în cadrul a diferite competiţii, aproape 20 de echipe. După yoga, karate şi judo, fotbalul în rîndul femeilor capătă dimensiuni tot mai spectaculoase, avansîndu-se chiar ideea unui cam­pionat oficial. Deocamdată, comi­sia a luat în discuţie perspectiva organizării unor competiţii la ni­velul elevelor şi studentelor din marile centre universitare, care să prefaţeze, Intr-un fel, o posibilă întrecere de anvergură naţională, aşa cum se petrec lucrurile In alte ţări. Din cuvîntul tuturor participan­telor s-a desprins clar dorinţa de a aborda şi de a rezolva toate a­­ceste probleme (şi altele, desigur, situate în sfera sportului de masă şi de performanţă feminin), cu gri­jă pentru conţinut, pentru asigu­rarea unui cadru organizatoric adecvat, pentru o propagandă cit mai convingătoare în direcţia a­­tragerii elementului feminin în practicarea exerciţiului fizic, por­nind de la gimnastica la locul de muncă şi mergînd pină la treptele de sus ale performanţei. Prezenţa in componenţa Comisiei centrale de educaţie fizică şi sport a feme­ilor a unor personalităţi ale mişcă­rii noastre sportive — Iolanda Ba­laş, Ella Constantinescu, Iudith Moscu, Alexandra Nicolau, Carmen Stănescu, Rodica Siclovan, Ginet­­ta Stoenescu ş.a. constituie cea mai bună garanţie pentru desfăşu­rarea linei activităţi temeinice, de anvergură şi de perspectivă tot­odată. Tiberiu STAMA • •• ceea ce Ii caracterizează : spirit de întrecere, dinamism, combativitate, curaj, efort în limita principiului „totul sau nimic“ ! Tovarăşi profesori, nu cereţi sis­teme copiilor! El trebuie să con­stituie o ECHIPA numai prin ceea ce Ii atrage­­ JOCUL, dar culti­varea calităţilor de Individualitatea fiecăruia este Indispensabilă pentru formarea Jucătorilor de valoare. In sftrşit, nu pot să nu solicit ca profesorii să fie atenţi mai mult a­­supra jocului şi Jucătorilor, şi mai puţin asupra arbitrilor şi oficiali­lor. In acest fel, vor observa mai bine evoluţia jucătorilor, puţind da Indicaţiile necesare In limita de în­ţelegere a copiilor, In raport cu cunoştinţele şi experienţa lor. Ar fi păcat ca numeroasele ele­mente, remarcabil dotate la această virstă, să nu parcurgă drumul (este adevărat, lung şi anevoios) spre marea performanţă. prof. CONSTANTIN OTRIAN — antrenor federal — unor sportivi lipsiţi de interes la antrenamente. I­n timpul cuvenit am analizat situaţia, biroul fede­ral luînd o serie de măsuri care au mers pină la excluderea din lot a celor vinovaţi. Incepted de la 3 mai, înotătorii au ieşit pe bazinele descoperite şi, după o scurtă perioadă de acomo­dare, au trecut la recuperarea te­renului pierdut de lunile de iarnă şi primăvară. In controalele efec­tuate la majoritatea grupelor care cuprind sportivi fruntaşi am reţi­nut un interes creseted pentru pre­gătire. La Steaua şi Dinamo, de pildă (exceptînd grupa condusă de Sanda Grinţescu şi Cristina Bala­­ban) s-a Înotat zilnic intre 8000 m şi 11000 m. Volumul poate fi consi­derat mulţumitor, intensitatea Insă In nici un caz nu poate satisface. Chiar dacă sportivii pregătiţi de antrenorii C. Dimeca, Cr. Vlăduţă sau Magda Negrea Înoată mult, faptul că pauzele dintre repetări sunt prea mari, iar seriile (de 50 sau 100 m) sunt parcurse In timpi nesemnificativi va avea directe re­percusiuni asupra performanţelor din vară. Marian Slavic, de pildă, a făcut 12 repetări de 100 m la 63 de secunde, fiecare cu pauze de 45—50 de secunde între ele. Pen­tru nivelul Înotului românesc, un asemenea efort este desigur lău­dabil şi el atestă dorinţa record­manului de a-şi Îmbunătăţi ceia mai bune performanţe. Dacă vom face Insă o comparaţie cu ce lu­crează Michel Rouseau, recordma­nul continentului (52,7) la 100 m, într-o singură şedinţă, vom sesiza imediat diferenţa. Francezul, în aceeaşi perioadă, lucrează cite trei serii de 10 repetări (a 100 m.), par­­curgînd fiecare „sută" de 60—61 de secunde, cu pauze de 30 de se­cunde! La Cluj, Zeno Opriţescu manifes­tă multă indolenţă şi nepăsare în pregătire, în schimb, Csaba Ko­­ltay înoată zilnic 8000 de metri cu „sute“ parcurse în 66 de se­­cunde (50 de secunde pauză), efort satisfăcător pentru acest sportiv. In fine, la Reşiţa, marea majorita­te a înotătorilor fiind elevi nu s-au putut face decit 6 antrenamente săptămânal. Deşi intensitatea aces­tora a fost sporită, cantitatea de lucru este cu totul insuficientă. A­­ceeaşi concluzie am tras-o şi ur­mărind antrenamentele conduse de Sanda Grinţescu şi Cristina Ba­­laben. Volumul repetărilor nu de­păşeşte un medie 4000—4500 m, iar intensitatea lor este, de asemenea, nesatisfăcăitoare (exemplu Anca Georgescu a făcut de 8 ori 100 m bras la 1:32,5—1:80,0—1:28,5—1:29,0 —1:28,0—1:27,0 In timp ce Galina Stepanova, recordmana continentu­lui execută aceleași serii la 1:19,0— 1:20,0). Vor reuşit înotătorii noştri frun­taşi (nu vreau să mă refer la Anca Groza şi Eugen Almer, cere se pregătesc cu­mortă rivflit pentru J.O.) ca In acest sezon să mai re­facă din distanţa mare ce îi des­parte de cei mai buni specialişti ai Europei, astfel ca rezultatele lor să ajungă competitive şi pe plan internaţional? Este foarte greu de presupus, deoarece minună — cel puţin te­mnorul românesc — nu s-au întîmplat niciodată. Pină cred antrenorii nu vor reuşi să-şi con­vingă sportivii că fără eforturi ma­xime munca lor este pur şi simplu zadarnică, vom continua să avem numai rezultate de nivel republi­can. Ceea ce nu înseamnă mai ni­mic... prof. AUREL URMUZESCU antrenor federal TESTE IMPORTANTE PENTRU SPORTIVII NOŞTRI FRUNTAŞI Zilele următoare vor prilejui înotătorilor noştri fruntaşi o primă verificare importantă a stadiului de pregătire. Astăzi şi mîine, la Wiener Neustadt, Slavic, Resler, Lupu şi Adam vor concura alături de sportivi din Cehoslovacia, R.D. Germană, Ungaria şi Austria. • Un alt grup alcătuit din Li­liana Burlacu, Anca Georgescu, Z Opriţescu şi C. Koltai va participa la concursul internaţional programat pe 3 şi 4 iulie, pe bazinul cu apă de mare din Rovinj (Iugoslavia). # Tradiţionalele competiţii de mare amploare dotate cu „Trofeo di sette colii* (pentru bărbaţi) şi „Trofeo del Ravigli* (pentru femei) se vor desfăşura anul acesta la Syracuse in zilele de 5 şi 8 iulie. Pe listele da Înscrieri se află înotători din 18 ţări europene- România va fi reprezentată la a­­ceste importante mitinguri inter­naţionale de Marian Slavic, Eugen Almer, Anca Groza şi Dietmar Wetterneck. Aceiaşi sportivi vor concura două zile mai tîrzii şi In piscina olimpică din Roma, «-"Li.. --- -----■---- '■■■' ' • H9t9tJGSI VOLUMUL ŞI INTENSITATEA NU CORESPUND CERINŢELOR MARII PERFORMANŢE Ne mai despart doar citeva săp­­tămîni de primele starturi oficiale ale înotătorilor şi perioada pe care o traversăm este rezervată aproa­pe în întregime pregătirilor. După cum se ştie, cu foarte mici excepţii, majoritatea sportivilor noştri fruntaşi au obţinut te­lurile de activitate de bazine acoperite, rezultate In general modeste. In cazul elevilor a fost, desigur, vorba de o Insuficientă pregătire (susţi­nută da preocuparea pentru şcoală), dar nu puţine au fost şi exemplele punncte de Vedere

Next