Sportul, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 7223-7252)

1972-11-01 / nr. 7223

Nr. 7223 v^-TM**»­*TM**^« Sportul In dezbatere, ACTIVITATEA „cavalerilor FLUIERULUI" ,IN GENERAL, DAR N-AD — Ştim că duminica trecută, ar­bitrii de Divizia A au fost convo­caţi la federaţie. In calitatea dv. de preşedinte al colegiului central, ce ne puteţi spune despre această acţiune ? — La jumătatea turului actua­lului campionat, colegiul nostru central a considerat necesară o a­­naliză a activităţii arbitrilor în a­­ceastă perioadă. Au luat parte la această consfătuire toţi membrii colegiului central şi 31 de arbitri divizionari A. — Şi care au fost concluziile fo­rului de resort ! — Desfăşurarea primei părţi a turului campionatului ne-a oferit suficiente posibilităţi să tragem u­­nele concluzii privitoare la arbitra­jele prestate la primul eşalon, am numit Divizia A, ca şi de ceilalţi cavaleri ai fluierului, In general. Din rapoartele observatorilor fede­rali şi Însemnările celor locali, cit şi din constatările altor per­soane oficiale, s-a apreciat că în prima parte a campionatului, arbitrajele prestate la diviziile A şi B au fost, în general, bune. Co­legiul i-a remarcat, printre alţii, pe C. Ghemigean, Gh. Limona, V. Pădureanu, C. Petrea, Gh. Popovici, Tr. Moarcăş, Gr. Bîrsan, V. Liga, P. Sotir. Au mai fost şi alţii care s-au achitat bine de misiunea lor, dar numărul mic de jocuri conduse ne-a făcut să nu ne pronunţăm deocamdată.­­ Au fost uns­, 1t arbitraje care au nemulţumit, ce n-au întrunit sufragiile echipelor, publicului, al presei şi poate, chiar, ale colegiului central. — Desigur, s-au comis şi greşeli în arbitraj, rezultat al lipsei de pregă­tire corespunzătoare sub toate as­pectele — fizic, tehnic şi psihic. Unii au manifestat, chiar, lipsă de curaj, de hotărîre în faze mai difi­cile, au oferit interpretări necon­forme cu litera şi spiritul regula­mentului de joc. Colegiul a con­statat că pregătirea multor arbitri se face sporadic, fără o bază meto­dică, aspect faţă de care se cuvine a fi luate măsuri corespunzătoare. Ca şi unii jucători, mulţi arbitri îşi cam termină resursele fizice în partea a doua a meciului, ceea ce duce la un plasament necorespun­zător şi împiedică luarea celei mai bune decizii. — Credem că aceste aprecieri s-au referit, desigur, şi la arbitrii de linie, care au cam creat probleme in acest sezon. Facem această re­marcă pentru că ştim cit de impor­tantă e misiunea lor. — Da, mai ales sub raportul co­laborării, unde, la unele meciuri, s-au constatat deficienţe serioase. E cazul arbitrilor I. Rus — I. Soos (la meciul Dinamo — F.C. Argeş), N. Petriceanu — C. Dragotescu („U“ Craiova — F.C. Argeş), M. Bică — M. Popescu (A.S.A. — „U“ Craiova), O. Anderco — I. Catană (Dinamo — „U“ Craiova), I. Dră­­ghici — E. Martin şi Al. Paras­­chiv (Chimia Făgăraş — Politehni­ca Timişoara), care au scos în evi­denţă lipsuri de ambele părţi, ur­mate de nemulţumiri, reclamaţii şi aprecieri nefavorabile. S-a atras a­­tenţia asupra acestui aspect al ar­bitrajului, colaborarea arbitrului de centru cu tuşierii, căreia trebuie să i se acorde o maximă atenţie şi să aibă la bază încrederea recipro­că. — Am vrea să vă referiţi, pe scurt, şi la un alt aspect, la autorita­tea arbitrului. S-a discutat de aşa ceva în şedinţă ? — Nu s-a ocolit această proble­mă acută şi nu s-a negat faptul că în această toamnă, mai pregnant ca oricînd, a apărut o nedorită „cri­ză“ de autoritate la unii arbitri, chiar din lotul U.E.F.A. Lipsa a­­­ceasta e sesizată de jucătorii re­­eskcstranţi, ea subminează însăşi po­ziţia arbitrului şi prevederile ar­ticolului 5 al regulamentului — „prestigiul şi autoritatea condu­cătorului de joc“. Deşi n-a comis greşeli grave, care să influenţeze rezultatul, N. Rainea a tolerat ieşi­rile nesportive în meciul U.T.A. — Dinamo, la fel N. Petriceanu („U“ Craiova — F.C. Argeş), şi Ion Rus (Dinamo — F.C. Argeş) a căror „indulgenţă“ a dus la scene repro­babile în teren. Ion Rus, de allfel, a fost chiar el insultat şi îmbrîn­­cit, fapt ce nu l-a consemnat nici în foaia de arbitraj. — Din păcate, îngăduinţa unor cavaleri ai fluierului a favorizat jocul dur, unele accidentări destul de grave. — De acord cu dv. Accidentarea gravă a lui Olteanu (Steagul ro­şu), ca şi a lui Mulţescu (Jiul), doi componenţi ai loturilor naţio­nale, trebuie să constituie un ul­tim semnal de alarmă pentru toţi arbitrii noştri. Este o îndatorire de prim ordin a fiecărui conducător de joc să suprime cu toată hotă­­rîrea brutalităţile, tendinţele de joc dur. Faţă de cei ce le vor to­lera, colegiul se va dovedi intran­sigent, aşa cum a procedat cu St. Mataizer, suspendat din activitate, pentru ieşiri necorespunzătoare faţă de o brigadă ce a arbitrat la Craiova. „Colocviul“ nostru cu cei 31 de arbitri divizionari , îl consi­derăm util şi, sperăm, eficient. Constantin ALEXE ARBITRAJELE AU FOST BUNE, LIPSIT NICI... EXCEPŢIILE“ Discuţie cu ing. Andrei Rădulescu, preşedintele colegiului central ARBITRII PARTIDELOR ETAPEI A Xll-a A DIVIZIEI B SERIA I Progresul Bucureşti — C.F.R. Paşcani­­ Z. DRAGHICI, ajutat la linie de Gh. Manole şi A- Piloslan (toţi din Con­stanţa) ; Progresul Brăila – Politehnica Iaşi • C. PETREA, ajutat de A. Munich şi C. Manusaride (toţi din Bucureşti) ; Chimia Rm. Vilcea «­ Metalul Bucu­reşti : N. CURSARU, ajutat de C. Sân­­dulescu — N. Dumitrescu (toţi din Plo­ieşti); Dunărea Giurgiu — S.N. Olteniţa : M. HANGANU, ajutat de R. Buzdun şi Gh. Vasilescu II (toţi din Bucureşti); Politehnica Galaţi — Ceahlăul P. Neamţ : G. DRAGOMIR, ajutat de M. Matei şi S. Ene (toţi din Bucureşti); Gloria Buzău — Metalul Plopeni : GH. RETEZ­AN, ajutat de Zg. Onicel şi Ia. Ruse (toţi din Bucureşti); Ştiinţa Bacău — F.C. Galaţi: ZIL VLAICULESCU, ajutat de V. Neacşu şi M. Moraru (toţi din Ploieşti); Delta Tulcea — Clubul Sportiv Târgo­vişte : M. POPESCU, ajutat de St. Cali-­stantinescu şi St. Lazar (toţi din Bucu­reşti). SERIA A I-A Politehnica Timişoara — Metrom Bra­şov : V. GRIGORESCU, ajutat de V. Cio­­rfltea şi I. Bistriceanu (toţi din Cra­iova) ; Corvinul Hunedoara — Minerul Aninai A. POP, ajutat de E- Călbăjos şi G. Vereş (toţi din Cluj); Olimpia Oradea — C.S.M. Sibiu: I CIMPEANU (Gaj), ajutat de V. Popescu (Turda) şi I. Ţifrea (Cluj); Metalul Drobeta Tr. Severin — Gloria Bistriţa : A. SBERCEA, ajutat de V. Vicu şi I. Bogdanov (toţi din Timi­şoara) ; Olimpia Satu Mare ■­ F.C. BUjor­­ P. SOTIR, ajutat de M. Molnar şi A. Pre­­doiu (toţi din Mediaş); Electroputere Craiova *■ C.F.R. Arad: FR. COLOŞI, ajutat de H. Besen şi C. Angheluţft (toţi din Bucureşti); Minerul Baia Mare — C.F.R .Timişoara; L CONSTANTI­NES­CU (Cluj), ajutat de I. Rus II (Cluj) şi A. Vancea (Dej); Metalurgistul Cu­gir — Chimia Făgăraş — Z. SZECSEI (Tg. Mureş), ajutat de P. Avram şi L Both (ambii din Sighişoara). BRIGADA DE ARBITRI ROMANI LA MECIUL CEHOSLOVACIA — R. D. GERMANA Partida amicală de fotbal d­intre primele reprezentative ale Ceho­slovaciei şi R. D. Germană care se dispută astăzi la Bratislava va fi condusă de o brigadă de arbitri români, avându-i la centru pe C. Petrea iar la linie pe T. Moarcăş şi C. Ghiţă. SEMINARUL „SALVAMONT“ - UN UTIL SCHIMB DE EXPERIENŢĂ Timp de patru zile, oraşul Si­­ra a fost amabila gazdă a celui al II-lea seminar interna­bual „Salvamont“ la care participat conducători şi memb­i ai echipelor „Salvamont" din Iă, reprezentanţi ai unor foruri ntvale precum şi doi trimişi ai­ganizaţiei similare din Cehoslova-­i­a Horska Sluzba (invitaţii din Istria şi R. F. a Germaniei au fost imposibilitate de a face depla­­rea în România la această dată). Temele principale dezbătute în drul acestui seminar s-au referit probleme de instruire alpină, de tare tehnică, de prevenire a acci­­itelor în munţi ca şi la cele de prdare a primului ajutor. Au pre­­stat referate în acest sens toate ntvele prezente : SINAIA (M. Ibu), BAIA MARE (dr. L. Gyu­rffi), OŞIŢA (Al. Orthmayer), BRAŞOV Stavros), ORAŞUL VICTORIA I. M. Lazarciuc), BĂILE HERCU­­LNE (Gh. Tolvai), ZĂRNEŞTI (Tr. Flucus), SIBIU (T. Boerescu), PITEŞTI (I. Bulacu), CARANSEBEŞ (prof. Gh. Ardeleanu), BUŞTENI (I. Bratu), CIMPULUNG MUSCEL (ing. L. Grabovschi). Cu un deosebit interes au fost urmărite temele medicale prezen­tate de dr. Al. Macedonschi — Bra­şov („Influenţa temperaturilor joase asupra organismului uman“ şi „Con­sideraţii pe marginea transportului sanitar cu helicopterele“), dr. L. Györffi — Baia Mare („Erori ce trebuiesc evitate în primul ajutor şi în transportul accidentaţilor şi bolnavilor în munţi“) şi dr. L. Taus — Braşov („Consideraţiuni pe mar­ginea accidentelor de schi“). Prof. Al. Fioricioiu — Braşov, a prezentat un referat pe marginea „Raliului Salvamont“, manifestare cu caracter practic desfăşurată la începutul acestui an în munţii Bu­­cegi. Reprezentanţii organizaţiei ceho­slovace „Horska Sluzba“ dr. M. Kos­nak şi M. Vele au făcut ample expuneri cu privire la evoluţia şi structura actuală a acestei organi­zaţii precum şi la metodologia uti­lizată în formarea cadrelor necesare. Au mai luat cuvîntul o serie de reprezentanţi ai Ministerului Turis­mului, organizaţiei de Cruce Roşie ş.a., iar, în încheiere, prof. M. Mi­­hăilescu, secretarul general al Fe­deraţiei române de turism-alpinism (organizatoarea seminarului), a tras concluziile ce s-au desprins din a­­ceastă fructuoasă întilnire a celor ce se străduiesc să prevină acci­dentele în munţi şi — cînd este cazul — să intervină pentru salva­rea celor aflaţi în pericol, a celor ce au nevoie de asistenţă medicală urgentă. (S. B.). i­­ff-Jagg CONSEMNĂRI ÎMBUCURĂTOARE imn , dar şi amare LA SFÎRŞITUL CAMPIONATULUI DIVIZIONAR S-a mai încheiat un campionat di­vizionar al celor mai bune formaţii de scrimă din ţară şi, ca de obicei, titlurile la cele patru arme au avut acelaşi destinatar­­ clubul Steaua. Nici nu s-ar fi putut altfel deoarece „roş-albaştrii“ posedă cele mai pu­ternice garnituri din ţară, garnituri care dacă — uneori — au mai cu­noscut înfrlngerea, nu şi-au văzut nici­odată periclitată poziţia de li­deri. Chiar la recent disputată etapa fi­nală a campionatului diviziei A, for­maţia de sabie a clubului Steaua a fost întrecută de formaţia Po­litehnica­­ Iaşi dar trăgătorii bucureşteni se aflau deja în posesia titlului. Cum a fost posi­bilă această surpriză ? Credem că ea a fost determinată de doi fac­tori : absenţa lui O. Vintilă din echipa campionilor la acest meci si, pe de altă parte, verva demon­strată de D. Trimiciuc (neintrecut de nici-un adversar) pe care l-a secundat cu succes D. Popescu (se­rie, aflat Intr-un îmbucurător re­­-iment). Fiindcă ne aflăm la capitolul sabie“, vom sublinia — din nou — Sun-o comportare a echipei brasove­­’» Tractorul“ (clasată pe locul II) s­­ a repurtat trei victorii si nu a­­eria, decit ieșenilor la limită şi stelei din după ce a obţinut 6 vic­­tzii individuale. Tot în perimetrul sabrerilor tre­buie să remarcăm absenţa unui va­loros trăgător, component al echipei Universitatea­­ Bucureşti. Este vorba de Iosif Budahazi care la e­­tapa trecută — deşi promisese că va veni la Braşov — a absentat fără a binevoi să-şi anunţe antrenorul, sec­ţia sau clubul nici măcar la zilele următoare etapei că ar fi fost re­ţinut, poate, de cauze absolut o­­biective în Bucureşti. Să fie, oare acesta deplorabilul preludiu al ple­cării cunoscutului sabrer din clubul unde a fost „răsfăţat“ (termenul nu ni se pare exagerat) pe durata stu­diilor sale universitare ? Clasamentul final la floretă-fete a consfinţit două realităţi diametral opuse. In primul rînd, maturizarea, creşterea valorică a tinerei forma­ţii Viitorul unde antrenorii L. Gliş­­că şi T. Mureşan au crescut cîteva elemente susceptibile de a ajunge într-o zi (sperăm, nu prea depăr­tată) în vîrful piramidei. Şi nu-i puţin lucru să formezi trăgătoare de elită într-un sector al scrimei pe care l-au aureolat cu atîtea victorii de prestigiu Olga Szabó, Maria Vi­­col, Ileana Gyulai, Ana Pascu, Eca­­terina Stahl. Dar in acelaşi timp suntem­ nevoiţi să consemnăm, cu o firească amărăciune, plecarea din prima divizie a echipei Olimpia Satu Mare care — după cum se ştie — a fost sursa unei bune părţi a ceea ce ne place să numim „gar­nitura de aur“ a floretei feminine româneşti. Credem că acest feno­men de recesiune care se manifestă în cel mai important centru de scrimă din ţară (după Bucureşti) merită o analiză mai amănunţită pe care ziarul nostru nu va întîrzia să o efectueze. Scrima din Satu Mare încheie acest campionat cu două eşecuri : cel din floreta feminină şi cel de la sabie. Un studiu mai pro­fund merită, de altfel, şi situaţia din echipa masculină, de floretă a clubului Progresul care se numără printre noile retrogradate. Sebastian BONIFACIU lA ORDIHEA ZILEI- HAJJ ^QALE LIBERA“ REPREZENTATIVE! PÎNÂ LA 21 DE ANI! Reluăm astăzi, In speranţa că va prinde pînă la urmă viaţă, propunerea Înfiinţării selecţiona­tei alcătuită din Jucători de pînă la 21 de ani. E o necesitate recla­mată de realităţi. Mai cu geamă In fotblul nostru care, prin men­ţinerea campionatului de tineret­­rezerve, are posibilităţi suplimen­tare de a prezenta o asemenea re­prezentativă, compusă pe bazele reale şi permanente ale unei com­petiţii de regularitate şi durată. De ce avem nevoie de o repre­zentativă „pînă la 21 de ani“ ! In primul rind spre a închide cercul reprezentat de itinerariul unui jucător care evoluează normal şi fericit. Intre echipa de juniori şi aceea de tineret, de pînă la 23 de ani, intervine pentru mulţi o pauză sau o uitare care poate fi fatală ; ea a reprezenta­t explicaţia multor dispariţii de talente, în a­­fara acelor cazuri cu epilog deter­minat de însăşi jucătorii în cauză, fotbalişti de mare valoare pe care i-am pierdut înainte de a-i clştiga cu adevărat. Al doilea ni se pare a fi rapidi­tatea mult mai mare decit în tre­cut cu care elementele de talent ale unei generaţii avansează şi, dacă li se oferă — cum spu­neam — posibilitatea unei activi­tăţi oficiale interne prin campio­natul de tineret-rezerve, de ce nu le-am completa această experienţă cu aceea, începută deja de unii la selecţionata de juniori, a meciuri­­­rilor internaţionale inter-ţari. Ar exista şi un fapt, la această idee, un fapt adeseori neglijat dar plin de semnificaţii. In acest lot şi-ar găsi locul mulţi dintre fotbaliştii de valoare ai Diviziei B, încadraţi la limitele acestei vîrste şi care, la mod obiectiv şi inevitabil, nu stat selecţionaţi la lotul de pînă la 23 de ani. Campania de promo­vări din campionatul secund, mai bogată ca niciodată în această sta­giune, ne-a demonstrat că aici sunt realmente mulţi jucători dotaţi şi că vorba că ,,n­­ există fotbalişti de un randament superior unora dintre titularii de la A“ nu-i o simplă expresie de şuetă. Eşalonul nr. 3 ar prezenta an­trenorului de la veritabila selec­ţionată de tineret, aceea de pînă la 23 de ani, tai grup de elemente disciplinate tactic, obişnuite cu ri­gorile unei selecţionări fatr­o, re­prezentativă. Am ajunge, astfel, şi la o mai puţin fatîmplătoare alcă­tuire a reprezentativei nr. 2 a ţă­rii, as­tăzi mult prea fluctuantă, văzînd pe titularii ei trecind une­ori în goană prin formaţie. Prin­­tr-o activitate la echipa de pînă la 21 de ani, şi verdictele antre­norilor asupra perspectivelor jucă­torilor talentaţi vor fi mai puţin expuse contrazicerii, se va micşora procentajul de erori la această privinţă, şi exis­tă destule cazuri de greşeli egale cu compromiterea carierii internaţionale a unui ju­cător prin verdicte nefondate sau insuficient documentate. Ne fatîim­im cu jucători care, cu paşi mai mult sau mai puţin si­guri, au intrat pe scena primului campionat, Condruc, Batacliu, Cos­­tat, Rotaru (Rapid), Orza, Păunes­­cu, Donase, Niţu, Dumitriu IV, Ră­dulescu nu sunt mari candidaturi în prezent pentru selecţionata de tineret, dar — alături de alte des­coperiri din Divizia B (aici, un bravo ! pentru acţiunea întreprinsă în primăvară de F.R .„ prin acele trialuri productive ale selecţiona­telor din al doilea şi al treilea campionat al fotbalului nostru) şi de alţi „boboci“ ai primei divi­zii, pot alcătui „anticamera“ re­prezentativei de pînă la 23 de ani. Iată de ce cerem „cale liberă“ pen­tru reprezentativa sub 21 de ani. Eftimie IONESCU DUPĂ COMPORTAREA PROMIŢĂTOARE DE LA TIRANA (Urmare din pag. I) — îmi pare rău, desigur, că am fost egalaţi în min. 88, dar gafe de genul aceleia efectuată de Şte­fan i se pot întimpla oricui. Şi-apoi pînă la autogol nu am ce să-i re­proşez. In ceea ce-l priveşte pe Iordache, stelistul era titular, dar în preziua partidei a făcut o stare gripală... — Ce perspective vedeţi acestei echipe? ..U“ CLUJ — A.S.A. TG. MUREŞ 3—0 (2—0) CLUJ, 51 (prin telefon). — 3orţS, In cadrul pregătirilor pentru etapa de du­minică a Divinei A, echipele Universi­tatea şi A.S.A. Tg. Mureş au susţinut o partidă amicală, Încheiată cu victoria formaţiei studenţeşti, la scorul de 1—0 (2—0), prin punctele realizate de Soo (min. 9 şi SS) şi Barbu (min. 10). Echi­pele au oferit un spectacol fotbalistic plăcut. Succesul a revenit formaţiei care a avut un plus de finalitate in fazele de poarta. (V. MOHRA, coreep.) — Destul de frumoase. Are o medie de vîrstă de Invidiat — 20,3 ani —, este alcătuită din jucători talentaţi... — Ii trebuie, însă, şi un calen­dar adecvat... — Nu încape vorbă. De altfel, am şi ridicat această problemă in Biroul federal şi am găsit înţele­gere, deoarece doar cu trei jocuri in 1972, dintre care unul singur oficial, este mult prea puţin. Mai ales cind, este ştiut, scopul major al existenţei reprezentativei de tine­ret este acela de a furniza ele­mente echipei naţionale. Or, mij­locul ideal, factorul favorizant, l-aş numi eu, ni-i oferă doar competiţia. — In acest scop, foarte multe fe­deraţii naţionale au alcătuit două reprezentative de tineret: una sub 23 de ani, cealaltă sub 21. Fiecare, cu calendarul ei. — Şi la noi luase fiinţă o echipă de tineret sub 21 de ani, dar exis­tenţa ei a fost efemeră. In pre­zent, se discută realcătuirea ei, cu şanse mari de izbindă. Intru dt fac­torii responsabili ai fotbalului nos­tru sint conştienţi că numai In fe­lul acesta s-ar micşora şi mai mult procentul de pierderi de la juniori la seniori. Mă refer, desi­gur, la elementele de talent — a încheiat cu aceste cuvinte, interlo­cutorul nostru. ■EEEEBH UN REŞIŢEAN, CAMPION NAŢIONAL DE COPII... Tenisul reşiţean a început — după ani şi ani de anonimat — să iasă la lumină. Deocamdată oraşul de pe Birzava se poate lăuda cu Radu Opreanu, campion naţional de copii, la categoria 11—12 ani în 1970 şi declarat dublu campion în acest an, la simplu (13—14 ani) şi la dublu (cu Eduard Pană de la clubul bucu­­reştean „Cutezătorii“). La Reşiţa tenisul are mulţi iu­bitori şi, firesc, cei care se ocupă de popularizarea şi consolidarea lui au in faţă destule probleme pe care trebuie să le rezolve. Preşedintele comisiei judeţene de specialitate, procurorul Eugen Vesel — el însuşi fost jucător de tenis — ne-a răs­puns cu amabilitate, la citeva în­trebări. — Ştim că sunteţi nu numai pre­şedinte al comisiei de tenis, dar şi instructor şi, in această calitate, aţi contribuit efectiv la succesele re­purtate de Radu Opreanu. Sunt şi alţi copii talentaţi in secţie ? — Radu Opreanu este, deocam­dată, speranţa noastră Nr. 1. Prin­­tr-o muncă de ani de zile el a reuşit să se instaleze In vîrf. Con­tinui să am încredere In posibili­tăţile sale, ceea ce m-a şl făcut să joc In fiecare zi două-trei ore cu el. Deocamdată n-am să amin­tesc şi alte nume de copii, în ta­lentul cărora cred, preferind să-l las să se afirme singuri in viitoare competiţii. Important, cred, este să vă spun că incepînd din anul 1968 de cind a luat fiinţă secţia noas­tră, am reuşit să aducem pe tere­nurile de tenis mulţi tineri dornici să practice acest sport : avem acum peste 100, dintre care 60 sunt copii. — I-aţi angrenat In vreo compe­tiţie ? — Organizăm In fiecare an un campionat judeţean, separat pentru copii, juniori şi seniori. La între­cerile din 1972 au participat 70 de jucători şi jucătoare. Dar lucrurile merg destul de greu. Ducem lipsă acută de materiale şi, mărturisesc, nu mai ştiu cui să mă adresez. Federaţia de specialitate ne ignoră total; de aproape cinci ani de cind sîntem afiliaţi acestui for, nu am primit nici mingi, nici rachete şi nici măcar vreo repartiţie pentru a ne putea procura din comerţ toate acestea cu banii noştri. Vom face, in continuare, tot ce depinde de noi pentru ca acest frumos şi a­­tractiv sport să progreseze. — Pe cite terenuri vă desfăşu­raţi activitatea ? — Deocamdată dispunem de nu­mai trei terenuri cu zgură roşie. Dar, numai de noi depinde faptul dacă în viitor vom avea sau nu La fileu, faţă in faţă, campionul naţional la copii. Radu Opreanu şi antrenorul său, Eugen Vesel Foto I Francisc CSONKA — Reşiţa mai multe terenuri. Asociaţia spor­tivă a medicilor din localitate — In cadrul căreia îşi desfăşoară activi­tatea secţia de tenis­­ are proiecte pentru amenajarea şi a altor tere­nuri. Pentru a prelungi activitatea în aer liber, am fost sprijiniţi de conducerea Uzinei de construcţii de maşini din Reşiţa, astfel că, în foarte scurt timp, unuia dintre te­renuri urmează să i se adauge in­stalaţia necesară in vederea jocu­rilor in nocturnă. Mă folosesc de acest prilej, aducînd mulţumiri pen­tru sprijinul oferit, tovarăşului in­giner Mircea Popa, director general al U.C.M. în ceea ce priveşte pre­gătirile pe timp de iarnă, ni s-a per­mis să ne antrenăm în sala grupu­lui școlar profesional al uzinei. Ion GAVRILESCU ATLETISM PRINTRE CULOARE. Mîine este programat la Tg. Mu­reş (dimineaţa de la ora 9 şi după­­amiaza de la ora 15) barajul de calificare pentru zona I şi a II-a din cadrul campionatului interju­­deţean de atletism. La întreceri vor lua parte selecţionatele judeţe­lor Ilfov, Hunedoara, Galaţi, Covas­­na, Satu Mare şi echipa Construc­torul Bucureşti. Barajul de calificare pentru divi­zia A, ce va opune selecţionatele judeţelor Timiş, Bihor şi echipa Şcolii sportive de atletism din Bucureşti a fost amînat pentru zi­lele de 14 şi 15 aprilie 1973. • Sportivii de la Dinamo Bucu­reşti ocupă şi primele locuri în clasamentele parţiale (masculin şi feminin) ale diviziei naţionale de atletism : MASCULIN • Tînărul atlet ieşean Radu Ga­­vrilaş a înregistrat un nou record naţional de juniori la pentatlon cu performanţa de 3238 p (vechiul re­cord 3095 p). Iată şi rezultatele sale parţiale : 6,50 m — lungime, 55,76 m — suliţă, 23,2 — 200 m, 39,80 m — disc şi 5:01,4 — 1500 m. • într-un concurs desfăşurat la Oradea : I. Korodi 38,5 pe 300 m.g. — nou record de juniori I şi M. Sabău 1:26,4 pe 600 m —• nou re­cord de juniori III. Alte rezultate : Korodi 49,7 — 400 m şi 53,6 — 400 m.g., N. Onescu 1:55,2 — 800 m, Natalia Andrei 2:12,5 — 800 m. • La Ploieşti: S. Dosa, 2,10 m — înălţime, Georgeta Păcuraru 1,62 m — înălţime, I. Burcă 54,7 — 400 m.g. şi G. Oană 7,21 m — lungime. • Pe baza sportivă a Universi­tăţii din Capitală s-a desfăşurat tradiţionala competiţie „Cupa ani­lor I“, la care au participat peste 250 de studenţi de la 12 Facultăţi. La băieţi, pe primul loc s-au cla­sat reprezentanţii Facultăţii de Fi­lozofie, iar la fete, studentele Fa­cultăţii de Fizică. 1. Dinamo 8 8 0 0 +309 ÎS 2. Steaua 8 7 0 1 +878 14 3. C.A.U. 8 8 0 8 +854 18 4. Brașov 8 4 0 4 — 38 8 5. Argeş 8 3 14 —118 7 6. Metalul 8 3 0 8 — 88 S 7. Rapid 8 118 —173 3 8. Timiş 8 118 —193 8 9. Cluj 8 118 —*45 3 FEMININ 1. Dinamó 8 8 0 0 + 825 18 2. C.A.U. 8 5 0 3 + 83 10 3. Cluj 8 S 0 3 + 81 10 4. Metalul 8 5 0 3 + 6 18 5. Rapid 8 4 0 4 — 38 S G. Argeş 8 4 0 4 + Si 8 7. Timiş 8 3 0 5 — 99 8 8. Steaua 8 1 0 7 —157 8 9. Braşov 8 1 0 7 —145 8 (Urmare din pag. I) deosebit interes. La faza de aso­ciaţii sportive au fost prezenţi a­­proape 8 000 de participanţi. între­cerea s-a încheiat cu o etapă ju­deţeană (care a avut loc intre 1—3 septembrie), unde au luat startul 300 de sportivi amatori. Ne-am ocupat, în continuare, de consolidarea tradiţionalelor cam­pionate ale asociaţiilor. „Cupa ci­­memistului“ şi campionatul asocia­ţiei „Metalurgistul“ — Sadu au fost bine organizate şi, drept urmare, cele 3 discipline sportive, la care au avut loc întreceri, s-au bucurat de succes. Au mai fost organizate cursuri de învăţare a înotului (la ştrandurile din Tg. Jiu şi Ţicleni), gale demonstrative de box, pentru atragerea tineretului în practica­rea acestui sport. Aşa cum ni s-a indicat de către Uniunea Generală a Sindicatelor, am acordat atenţie folosirii spaţii­lor de la cluburile şi casele de cul­tură ale sindicatelor. La cluburile de la Sadu, Ţicleni, C.T.E. Rogo­­jelu, precum şi la Casa de cultură de la Novaci au fost repartizate în­căperi speciale — cărora nu li se va mai da altă destinaţie — pen­tru tenis de masă şi şah. Fotbalul nu a rămas neinclus în programele noastre. La „Cupa Eli­berării“ au fost prezente (la eta­pa judeţeană) 8 echipe, cîştigătoa­­re fiind reprezentativa asociaţiei „Minerul“ Motru. Vor începe, peste foarte puţin timp, competiţiile dotate cu „Cupa 30 Decembrie“ la şah, tenis de masă şi popice şi, evident, ne vom ocupa de crearea condiţiilor pentru practicarea de către un număr cât mai mare de salariaţi a sporturilor de iarnă“. ACŢIUNI DE MASĂ Azi, la Piteşti F. C. ARGEŞ — METALUL BUCUREŞTI Continuîndu-şi pregătirile in ve­derea meciului retur cu Real Ma­drid, echipa F. G Argeş susţine as­tăzi la Piteşti un joc amical cu di­vizionara B Metalul Bucureşti. In­­tilnirea este programată la ora 14.30. ...pag. 0­3_a A APARUT Nr. 336 AL REVISTEI QG30B001 din cuprinsul căruia vă reco­mandăm : • AMPLE COMENTARII A­­SUPRA MECIULUI ROMÂNIA — ALBANIA , cum au evoluat jucătorii, calificativele acorda­ta ; un punct de vedere al antrenorului ANGELO NICU­­LESCU. • La „INTERVIUL SAPTAMA­NII", un oaspete de onoare : SANTIAGO BERNABEU, pre­şedintele clubului Real Ma­drid . Avoneronica etapei a IX-a a Diviziei A, arbitrii jocurilor e O PAGINA CU... „INTI­MITĂŢILE GAZONULUI" • După prima manşă a tu­rului II din Cupele europene : Ce şanse cu F.C. Argeş şi RA­PID în partidele retur de la Madrid şi Bucureşti ? Veşti din taberele adverse • Anticipări la preliminarii­le C.M. 74, grupa Africii • După ce a vizionat par­tida ROMANIA — ALBANIA antrenorul BUSCHNER, al re­prezentativei R.D.G., face con­fesiuni • Corespondentă specială din Brazilia : CAMPIOANA MONDIALA SI PROGRAMUL El PENTRU LUNGA „EXPEDI­TIE 73" IN 11 TARI europene . Rubricile permanente : CARNETUL SCRIITORULUI, PRIM PLAN, CARNET EXTERN, MAGAZIN, CAMPIONATE NA­TIONALE IN EUROPA PE LOCUL 1, DISCIPLINA! Pauza de o săptămînă interveni­tă In desfăşurarea campionatului Diviziei A, ne-a oferit prilejul da a ne opri şi asupra unor însem­nări ale unor observatori federali, prezenţi la meciuri din Divizia B, precum şi ale arbitrilor care au condus partidele respective. De alt­fel, In „B“ n-a fost o zi... ca ori­care alta, în seria a II-a disputîn­­du-se jocul dintre prima clasată, Politehnica Timişoara, şi principala ei rivală In pasionanta întrecere dotată cu un loc în prima divizie a ţării, F.C. Bihor. Rezultatul se cunoaşte-! întîlnirea s-a încheiat la egalitate, ceea ce a însemnat, practic, un succes pentru lider, care juca în deplasare. Măr­turisim că ne-am cam temut de a­­cest meci, de tensiunea în care se va juca, neoferindu-ne prea multe garanţii nici prezenţa la cîrma a­­cestei partide atît de dificile, a u­­nui arbitru bine pregătit, incontes­tabil, dar care nu este încă un „nume “ care să impună, din lu­mea „cavalerilor fluierului“ , Ro­meo Stincan. Cu atît mai plăcută a fost sur­priza, lecturind atît foaia da arbi­traj, cit şi raportul observatorului federal, Gheorghe Constantinescu- Grecu, şi aflind că, din toate punc­tele de vedere, derby-ul de la Ora­dea a fost un derby, un meci de un bun nivel tehnic, desfăşurat In­tr-o notă de perfectă sportivitate. In teren şi în tribune. Meritele se Împart Intre cele două echipe şi conducătorul jocului, tlnărul arbi­tru Romeo Stincan, dar, desigur, pot fi felicitaţi şi... spectatorii (cu excepţia citorva tineri gălăgioşi), care s-au comportat corect pe par­cursul meciului, deşi echipa lor favorită era ţinută în şah de că­tre oaspeţi. Acordîndu-i nota 9-11 lui Romeo Stincan, observatorul fe­deral, Gh .Constantinescu-Grecu, subliniază felul „corect şi autori­tar“ cum a fost condusă apriga partidă de la Oradea. La rînndul său, arbitrul de centru ţine să sublinieze ajutorul primit din par­tea arbitrilor de linie, Ion Donen şi Gh. Olteanu, ale căror „semna­lizări prompte şi exacte“ au contri­buit la reuşita arbitrajului, la rea­lizarea unor bune condiţii de joc. Mai puţin important, meciul F.C. Galaţi — Progresul Brăila, din se­ria I, a avut, în schimb, o desfă­şurare furtunoasă, soldîndu-se şi cu eliminarea din joc a unui fot­balist de la Progresul­ Vasile Io­­nescu. S-a jucat dur, obstrucţionist, s-au plătit poliţe, atmosfera din teren molipsind, cum era şi de aş­teptat şi tribunele. Incit, la un mo­ment dat, stadionul „luase foc“. Observatorul federal, Gheorghe Preda, Îşi manifestă nemulţumirea şi faţă de atitudinea conducători­lor echipei Progresul, ca şi faţă de... vocabularul antrenorului echi­pei F.C. Galaţi, C. Teaşcă. El pro­pune, de altfel, ca această parti­dă „cu scîntei“ să fie luată în dis­cuţie de către Comisia centrală de competiţii şi disciplină. Un aspect surprins nu oda­tă, îl relevă şi arbitrul Tudor Mo­­şoiu, care a condus partida S.N. Olteniţa— Chimia Rîmnicu Vilcea î „publicul cunoaşte prea puţin din jocul de fotbal". Adăugaţi la a­­ceasta, pasiunea pentru echipa lo­cală, şi veţi înţelege că, la Olteni­ţa, ca şi în multe alte oraşe, FOT­BALUL nu este conceput decit ca un joc cu o singură regulă : toata deciziile trebuie date In favoarea formaţiei gazdă. Dar, se face ceva, dacă nu pentru obiectivitatea spec­tatorilor (lucru greu !), măcar pen­tru un contact al lor cu regulament­­ul de joc, cu prevederile lui ? Jack BERARN­!( P.S. Observatorul federal Dumi­tru Ionescu a nimerit, două săptă­­mîni la rînd, la meciuri condusa de acelaşi arbitru­ Teodor Trofin, din Galaţi. Şi ţine să releve com­petenţa şi siguranţa acestui „ca­valer al fluierului“. Le relevăm şi noi, aşteptînd noi performanţe ase­mănătoare. TRAGEREA EXCEPŢIONALĂ PRONOEXPRES - 5 NOIEMBRIE 1972 Ne aflăm în plină vînzare a bi­letelor la tragerea excepţională Pronoexpres din 5 noiembrie 1972, tragere care se prezintă cu o bo­gată şi atractivă listă de cîştigurii autoturisme DACIA 1300 şi SKODA S 100, excursii In ITALIA şi R. D. GERMANĂ, precum şi numeroase premii în bani de valoare fixă şi variabilă. Pentru stabilirea numerelor câş­tigătoare vor fi efectuate 5 extra­geri de cite 8 numere din 45, în­ total vor fi extrase 40 de numere. Se poate participa cu următoa­rele taxe: 3 lei, 6 lei şi 15 lei va­rianta, precum şi pe variante com­binate şi combinaţii „cap de pod“. Precizăm că variantele de 15 lei dau dreptul de participare la toate cele 5 extrageri, la care premiile se acordă pe 8 categorii. Nu uitaţi! Participînd pe variante de 15 lei aveţi mai multe şanse de cîştig. • Tragerea Pronoexpres de as­tăzi va fi televizată direct din Studioul de Televiziune cu înce­pere de la ora 18,35. PREMIILE CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 44 DIN 29 OCTOMBRIE 1978 CATEGORIA I : (12 rezultate) 1 va­ri­ant­a 50% a 70 473 lei, 3 var­iante 10% a 14 095 lei. CATEGORIA a II-a : (11 rezultate) 34,40 variante a 3 933 lei. CATEGORIA a m-a : (10 rezultate) 321.90 variante a 631 lei. Premiul de categoria I (50%) a fost obţinut de Petrescu Constantin din Bucureşti.

Next