Sportul, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7283-7310)

1973-01-04 / nr. 7283

CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste citeva minute vom încheia anul 1972, cu conştiinţa că am par­curs o nouă şi importantă etapă pe Calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. Şi în acest an oamenii muncii au obţinut succese de seamă în toate domeniile de­ activitate. In indus­trie, planul producţiei a fost depă­şit, iar in agri­cultură am obţi­nut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puter­nic avînt între­cerea pentru rea­lizarea cincinalu­lui înainte de termen­ .Au con­tinuat să se dez­volte învăţămîn­­tul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îm­bunătăţit nivelul de trai, a crescut gradul de civili­zaţie al întregii noastre naţiuni socialiste. în acest an, Conferinţa Naţio­nală a partidului a luat hotărîri de cea mai mare în­semnătate pentru accelerarea dez­voltării economi­­co-sociale a în­tregii ţări, iar Marea Adunare Naţională a a­doptat o serie de legi menite să perfecţioneze în continuare rela­ţiile de producţie, organizarea societăţii noastre socialiste. Zi­lele trecute am sărbătorit îm­plinirea unui sfert de secol de la proclamarea republicii — victo­rie epocală ce a încununat lupta revoluţionară a poporului nostru, condus de Partidul Comunist Ro­mân, pentru libertate naţională şi socială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuzias­mul oamenilor muncii în obţine­rea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez în această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor făuritori ai vieţii noastre noi — clasei muncitoare, ţărănimii, inte­lectualităţii, tuturor oamenilor mun­cii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nostru popor liber şi stă­­pîn pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie şi agri­cultură, ridicarea calităţii şi efi­cienţei întregii activităţi economice, în­ vederea epocirii ,avuţi­ei­­naţionale ,­­şi creşterii bunăstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza în cele mai bune con­diţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cit mai mari în activitatea consacrată prosperităţii patriei, traducerii în viaţă a măre­ţului program elaborat de Congre­sul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, In anul care a trecut, România a desfăşurat o amplă activitate inter­naţională în slujba destinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit şi dez­voltat relaţiile noastre de prietenie şi colaborare cu toate ţările socia­liste, s-au lărgit legăturile cu tine­rele state independente, s-a extins colaborarea multilaterală cu cele­lalte ţări, în spiritul coexistenţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi confirmări justeţii politi­cii promovate de România, au de­monstrat încă o dată realismul aprecierilor partidului şi statului nostru cu privire la evoluţia vieţii internaţionale. Deşi pe planeta noastră mai ard încă flăcările răz­boiului, se menţin surse de conflict şi încordare, dominanta dezvoltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi în pace şi bună înţele­gere. Forţele înaintate de pretutin­deni acţionează pentru realizarea unor schimbări progresiste în dez­voltarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune şi dominaţie, de forţă şi amenin­­țare --cri forţa, pentm­ promovarea în relaţiile interstatale a principi­ilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drep­turi,­ neamestecului în treburile in­terne şi avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proce­selor pozitive care au loc în viaţa internaţională, să ducă la soluţio­narea, în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care confruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei eu­ropene pentru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe ca­lea conlucrării rodnice între na­ţiuni, împreună cu toate popoare­le iubitoare de pace, dorim ca noul an să du­că la încetarea războiului din Vietnam şi în în­treaga Indochină, la stingerea con­flictului din O­­rientul Mijlociu, la întărirea secu­rităţii şi destin­derii internaţio­nale. România intră în noul an hotă­­rîtă să-şi aducă contribuţia acti­vă la normaliza­rea climatului in­ternaţional, la instaurarea păcii şi securităţii în lume. Conside­răm că, acţionînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coş­marul războaie­lor, ale unei lumi în care fie­care naţiune să se poată dezvolta liber, bucurîndu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă popo­rului român noi şi însemnate vic­torii pe calea progresului socialist, a bunăstării şi fericirii tuturor ce­lor ce muncesc. Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese în lupta pentru împlinirea nobile­lor idealuri de pace şi colaborare , înaintea ultimelor bătăi de oro­logiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi ce­tăţeni ai României socialiste — muncitori, ţărani, intelectuali, băr­baţi şi femei, tineri şi vîrstnici, ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satisfacţii şi bucurii de­pline, realizarea tuturor dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! OC . ?­2­92. PROLETARI DIN TOATE ȚÂRILE, UNIȚI-VÂ ! PE ITINERARELE VACANŢEI Aproape că nu există localitate montană in care să nu intilneşti, in aceste zile, grupuri masive de elevi şi studenţi veniţi să-şi petreacă o binemeritată vacanţă. Mulţi dintre ei se duc la Sinaia, Predeal, in munţii Semenicului pentru a se odihni, pur şi simplu. Alţii — şi nu sunt puţini aceştia — urcă la cabane cu schiurile în spinare, trăgind după ei săniuţe, sau avind pe umeri bocancii cu patine (ca la Predeal, de exemplu, unde pa­tinoarul­ natural, spre meritul organelor administraţiei locale, este pus la dispoziţia elevilor şi studenţilor pe întreaga perioadă a vacanţei) cu scopul mărturisit de a face din vacanţa acestei iern­ o vacanţă dedicată îndeosebi sportului. „Jurnalul de vacanţă“ — rubrica pe care ziarul nostru a instituit-o pe durata acestui intermezzo al anului de invăţă­­mint — vă va prezenta însemnări şi reportaje pe care redactorii noştri le-au realizat la faţa locului, bus, pe Cioplea... Peisajul ne apare total schimbat decit acela din Predeal. Aici este zăpadă, iar în oraş nu. Apoi „vi­taminele aerului" — cum li se spune aeroionilor negativi, existenţi în atmosfera bogat ozonificată de pădurile de brazi — ori poate strălucirea nefirească a soarelui — ale cărui raze se întorc mai fier­binţi pe chipurile oamenilor, în loc să se răcească în contactul lor cu stratul de zăpadă, — sau radiaţiile ultraviolete mai puternice în decembrie decit în oricare altă lună a anului, — sau toate aces­tea la un loc transformă priveliştea într-una de basm. Aici, pe platoul din vecinătatea hotelului alpin, lingă brazii atît de înalţi, de parcă vîrfurile lor ar vrea să străpungă cerul, oamenii se simt şi ei mai puternici. Şi chiar sînt, dacă îi privim cum coboară vijelios dinspre Susai, pe schiurile lor zburătoare. Iată-l, cu inima încă bătîndu-i puternic, roşu în obraji ca jarul, pe Dorel Agaghe, campion naţional de schi la copii, venit tocmai de la Vatra Dornei, împreună cu alţi colegi de-ai săi şi cu profesorul Ion Miron. Vrem să discutăm cu acest campion, dar încercarea este fără succes. După o frînare în loc, ce ne-a învăluit Ion GAVRILESCU (Continuare în pag. a 3-a) Sub conducerea instructorului, o gru­pă de elevi timişoreni, amatori ai schiului, se îndreaptă spre locul unde vor învăţa un nou procedeu de alunecare pe zăpadă Foto : Ion MIHAIC­A PĂŞIM ÎN NOUL AN CU AVtNT TINERESC PENTRU A ADUCE SUCCESE MAI MARI SPORTULUI NOSTRU! In noaptea Revelionului printre sportivii de frunte ai ţării O Cinduri, speranţe, năzuinţe Familii vechi şi familii noi animate de aceleaşi dorinţi Revelion 1973. Prog Intre anul care­­a trecut, cu multe succese In viaţa fiecăruia dintre noi, a popo­rului român condus cu Înţelepciune de partid, dar şi trecere într-un an nou, plin de nădejdi in izbînzi viitoare in muncă, In viaţă, in construirea unei societăţi în care omul, cu nevoile, cu aspiraţiile Iul, reprezintă nota dominantă. Revelion 1973. In mijlocul unora dintre aceia care ne-au prilejuit in sport numeroase satisfacţii şi bucurii, tineri şi tinere, autori ai unor victorii de prestigiu pentru culorile patriei, ai unor tehnicieni care şi-au făcut din pregătirea sportivilor, un veritabil crez de viaţă. Revelion 1973, cu evocarea momentelor de vlrf In activitate, cu exprimarea unor gînduri vizînd anul In care am Intrat Aşa cum şi-l doreşte fiecare, an ce se vrea marcat de alte şi alte împliniri In viaţă, In muncă, pe terenurile şl In sălile de sport de succese mal mari pentru mișcarea sportivă din România Socialistă. CU GÂNDUL LA GÖTEBORG... Proaspăt căsătorit, cu studenta Ileana Andrei din Sinaia, boxerul Ga­briel Pometcu a săr­bătorit revelionul în familie. A fost o pe­trecere frugală, întru­­cît campionul nostru se afla înaintea deplasării în Danemarca, unde va boxa vineri seara Foto I Dragoş NEACU Mii de noapte In familia maestrei emerite a aportului, profesoara Ana Pascu— Atmosferă antrenantă susţi­nută in principal de impetuoasa noastră îlpretistă. Reporterul şi foto­reporterul sunt bine primiţi, întîmpi­­naţi cu zlmbete şi cu cite un... pa­har de autentică licoare de Valea Că­lugărească. Ca de obicei, în asemenea situaţii se evocă amintiri, se fac pronosticuri pentru noul an 1973. — Momentul cel mai impresionant din viaţa mea... Eu ştiu... Poate cel de la Viena, de la „mondialele“ din 1971, cînd împreună cu Maria Chantal Demaille și Ildikó Rejtő, am încercat — într-un baraj dramatic — să cuce­resc titlul de primă floretă a lumii. — N-a lipsit prea mul ca să re­peţi performanţa Olgăi Szabó de la Buenos Aires... — Intr-adevăr, perspectiva de a urca pe prima treaptă a podiumului, cum să spun, parcă m-a sufocat... N-am fost niciodată pînă acum atît de aproape de o mare performanţă ! Lingă noi, Nicoleta Ene, sora Anei Pascu, îşi aminteşte de Gând, locul unde România a obţinut, prin amfi­trioana noastră de azi, o medalie de aur la C.M. de tineret. — Da, pe vremea aceea — in 1963 — și Nicoleta făcea »crimă — ţine să ne precizez* Ana Pascu. Ce bine ar fi fost si o am acum colegă de armă Cit m-ar fi stimulat I• Nicoleta se apără, riposta el este promptă I — Nu-i nimic, II ai pe Sandu (n.n. Alexandru Pascu, soțul Anei, fost flo­retist, iar în prezent un reputat spe­cialist ORL). Am văzut eu, prezenţa lui la marginea planşei ţi-a dat în­totdeauna aripi către victorie. Dr. Alexandru Pascu confirmă, în­tr-un fel, cu un zîmbet, spusele Ni­­coletei. Intervine şi Ilie Ene, tatăl Anei Pascu, un vechi activist sportiv şi un mare animator al scrimei româ­neşti : — Să aşteptăm acum sezonul­ com­­petiţional 1973. Anişoara nu şi-a spus încă ultimul cuvînt în scrima mon­dială... — O vedeţi campioană a lumii la Göteborg ? — Nu exclud o asemenea eventua­litate, fiindcă o ştiu ambiţioasă şi muncitoare. Dar, parcă, o văd stea a floretei, în­ 1974, la Grenoble... Cei doi fraţi nu s-au despărţit nici In noaptea Anului Nou. Niki (Dumb­­triu II) şi Tiţi (Dumbtriu III), alături de fratele lor mai mare... Dumbtriu I şi familiile lor, ciocnesc un pahar pentru succesele echipei Rapid In anul 1973. Vor să alcătuiască cel mai redutabil cuplu de Înaintaşi centrali, care să amintească suporterilor lor de perioada de glorie a tandemului I. Ionescu — Dumitriu II. Mai cioc­nesc pentru fericirea şi sănătatea fa­miliilor lor, pentru binele echipei na­ţionale, pentru toţi fotbaliştii din lume care oferă at­tea şi atltea clipe plăcute milioanelor de spectatori. Dorin, băieţelul de 5 anişori al lul Tiţi Dumitriu, se uită spre unchiul (Continuare In pag. a 2-a) PENTRU NOI SUCCESE In apartamentul antrenorului eme­rit de box Titi Dumitrescu s-au strîns cîţiva intimi ai casei, pentru a sărbători împreună intrarea într-un nou an. Soţia gazdei, fosta gimnastă Georgeta Hurmuzache-Dumitrescu, a pregătit un meniu bogat cu care să poată face faţă şi eventualelor vizi­te inopinate, aşa cum avea să se în­­tîmple, şi cu prezenţa reporterului (care a manifestat un apetit aparte în faţa bunătăţilor de pe masă). S-au adunat pentru a petrece re­velionul împreună, maestra emerită a sportului Elena Leuştean, cunoscu­tul antrenor şi arbitru de rugby Du­mitru Manoileanu, alţi foşti şi actuali sportivi. Titi Dumitrescu, în calitate de am­fitrion, a avut grijă ca paharele mu­safirilor să fie pline, veselia perma­nentă, iar gîndurile şi le-a exprimat în citeva cuvinte : „Doresc ca noul an să fie şi mai rodnic în perfor­manţe sportive pentru boxerii pe care îi pregătesc în cadrul clubului Dinamo şi al lotului naţional. Sper ca 1973 să-i ocolească de... ghinioane şi accidentări pe elevii mei şi atunci altele vor fi rezultatele pe care le voi obţine. Medalia de argint cuce­rită de Ion Alexe la J.O. de la Mün­chen trebuie îmbogăţită cu altele, pe care cred că le vom realiza în ca­dr­ul Jocurilor Balcanice şi ale Cam­pionatelor Europene din anul 1973“. Sunt ridicate paharele­ pentru Anul Nou. Se urează sănătate şi fericire, bucurii şi împlinirea tuturor dorin­ţelor, pentru noi succese în muncă, pentru gloria sportului românesc ! Fraţii DUMITRIU : „VREM SA ALCĂTUIM CEL MAI REDUTA­BIL CUPLU DE ÎNAINTAŞI CENTRALI !“ Miezul nopţii, în apartamentul­ ra­pidistului Dumitru Dumitriu, cupele de şampanie scot un clinchet discret. Ca Maestru emerită a sportului la scrimă, profesoara Ana Pascu, în noaptea de Revelion, împreună cu familia — mama, soţul (dr. Alexandru Pascu, fost floretist de performanţă), sora (Nicoleta Ene, studentă la Institutul politehnic) şi tata, intr-un clasic instantaneu... Lotul boberilor noştri fruntaşi se află la Königssee, în R.F.G., pentru a participa la primele mari competiţii in­ternaţionale ale a­­nului. Iată-i, înain­te de plecare, la Predeal, la ultimul antrenament : la fişele — Dragoş Pa­­naitescu, iar In ju­rul bobului .(de la stingă la dreapta) — Ion Zangor, antre-­­ norul Hariton Pa­­şovschi, Dumitru­­ Focşeneanu, Vale­­riu Juncu, Raimond Tancov şi pilotul Ion Panţuru Tirgu-Mureş ZIAR ANI.CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXIX — Nr. 7283 4 PAGINI 30 BANI Joi 4 ianuarie 1973 SEMNIFICAŢIA PANORAMICULUI SPORTIV DIN ULTIMII 25 DE ANI SI NECESITATEA DE DEPĂŞIRE ÎN ANII URMĂTORI Z­iarul „Sportul" a publicat a­nul trecut, în special în luna decembrie 1972, un larg pano­ramic al mişcării noastre spor­tive, conceput şi realizat în cei 25 de ani de existenţă ai Republicii noastre, perioadă care corespunde de fapt cu întreaga existenţă modernă a sportului românesc, cu o largă dez­voltare internă şi cu afirmarea spor­tivilor noştri în cele mai mari com­petiţii sportive internaţionale, Jocu­rile Olimpice, campionatele mondiale şi europene. Aproape săptămînal cititorii noştri au avut posibilitatea să urmărească serialul de pagini dedicate realizări­lor în domeniul sportiv din fiecare judeţ şi din Municipiul Bucureşti, se­rial intitulat: „SPORTUL ROMÂNESC IN 40 DE SINTEZE". Creşterea im­presionantă din fiecare judeţ, inclu­siv judeţele fără tradiţie sportivă în trecut, au arătat în ce mare măsură s-au dezvoltat bazele sportive, a cres­cut numărul de tineri practicanţi ai sporturilor şi de asociaţii sportive şi cluburi, s-a mărit numărul de pro­fesori de educaţie fizică, antrenori şi instructori, intr-o asemenea măsură incit numai din perioada 1967 şi pînă în prezent creşterile medii pot fi a­­preciate de 2.300 la sută. A ne re­feri la situaţia dinaintea anului 1947 înseamnă a constata că, de fapt, ter­menele de comparaţie în sport din vremea regimului burghez sunt ridi­cole şi, deci, fără valoare statistică. Situaţia din domeniul performanţei se prezintă la fel. De pildă, pînă în 1948, sportul românesc, total ignorat de guvernanţii din trecut, n-a putut avea decit o prezenţă simbolică, rea­­lizînd de la prima participare româ­nească la Jocurile Olimpice (Amster­dam 1924) şi pînă în 1948 numai două medalii olimpice, una de argint şi una de bronz, pentru ca în anii Re­publicii suportul moral şi material oferit generos de partid şi guvern noii mişcări sportive să producă o cotitură de-a dreptul miraculoasă, mărind an de an geografia sportivă a ţării, investind multe sute de mi­lioane de lei, lansînd tineretul ţării într-o întrecere sportivă de mare amploare din care au rezultat pînă în prezent 69 de medalii olimpice, dintre care 18 de aur ! Şi mai prodi­gios în campionatele mondiale din anii Republicii, 174 de medalii, faţă de două medalii înainte de 1947 ! IATĂ DECI CA MIŞCAREA SPOR­TIVA A REALIZAT ÎNTR-UN SFERT DE VEAC CEEA CE SPORTIVII DE ACUM 3—4 DECENII NU ÎNDRĂZ­NEAU NICI MACAR SA VISEZE. E greu ca un sportiv din anii noştri să înţeleagă cum, odinioară, sportivii români de performanţă îşi pregăteau singuri terenurile de joc, le marcau cu var şi le îngrijeau ; cum făceau dispărute de acasă cearceafuri pentru confecţionat echipament , cum Încă în anul 1947, înainte de instaurarea Republicii, plecau la campionate eu­ropene peste hotare, cu echipament incomplet, fără treninguri. E la fel cum ai spune unui elev sau student de azi, care găseşte cărţile pe bancă şi locuieşte la cămine moderne, că al­tădată cărţile de şcoală erau cumpărate de la anticari, vechi, murdare, că la licee se plăteau taxe, că mulţi elevi erau trimişi acasă pentru neplată la timp, că şi aşa, uneori se închideau şcolile pentru lipsă de lemne, iar studenţii dormeau pe unde apucau. Vârstnicii care au făcut sport acum 3—4 decenii ştiu cel mai bine să a­­precieze CIT DE MULT DATOREA­ZĂ TINERETUL DE AZI PARTIDU­LUI ŞI GUVERNULUI NOSTRU ŞI PENTRU MIJLOACELE ŞI POSIBI­LITĂŢILE MULTIPLE DE A FACE SPORT. Interviul publicat la sîbrşitul anului da alarul nostru, ca unul din cei mai mari sportivi pe care l-a a­­vut ţara noastră pînă în 1947, poate cel mai mare, polisportivul Cost­ He­rold, a fost revelator In direcţia a­­precierii marelui sprijin de care se bucură azi mişcarea sportivă. IN­­TR-ADEVAR, tot ceea ce s-a REALIZAT IN SPORTUL ROMA­NESC IN ULTIMII 25 DE ANI, CA PROLIFERARE DE MIJLOACE PENTRU SPORT, CONDIŢII PEN­TRU SPORT OBIŞNUIT, CIT ŞI PENTRU PERFORMANŢĂ, TOTUL SE DATOREŞTE PARTIDULUI, ÎN­DRUMĂTORUL ACTIVITĂŢII DE E­­DUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT DIN ŢARA NOASTRĂ, CARUIA TOTI SE­TTIVII ŞI MAI ALES SPORTI­VII DE FRUNTE II DATOREAZĂ, CU RECUNOŞTINŢA, TOT CEEA CE AU REALIZAT PINA IN PRE­ZENT. Acesta a fost SENSUL panorami­cului prezentat de ziarul nostru în anul trecut cu convingerea realistă, în acelaşi timp, că EXISTĂ CONDI­ŢII ŞI POSIBILITĂŢI PREZENTE PENTRU CA, IN SPECIAL, SPOR­TUL DE PERFORMANŢA SA ÎNRE­GISTREZE SUCCESE ŞI MAI MARI. Chiar In anul 1972 au existat aseme­­­nea posibilităţi, însă exploatarea lor nu s-a făcut cu un angajament mai ferm, mai stăruitor, cu o responsabi­litate care să fi oferit ocazia unor împliniri şi mai mari, în mod spe­cial la Jocurile Olimpice de la Mün­chen. Una din principalele cauze ale ne­­împlinirilor constă In aceea că între lărgirea şi dezvoltarea mişcării spor­tive din ultimii 25 de ani şi în spe­cial din 1967 şi pînă In prezent, lăr­gire evidentă în panoramicul dezvol­tat In coloanele ziarului nostru, CREŞTEREA PERFORMANŢELOR NU S-A FĂCUT PROPORŢIONAL. ACUMULĂRI PREŢIOASE RAMl­ NlND NEEXPLOATATE. Această ne­­concordanţă este la baza unor ne­­împliniri, la sporul minimal al nu­mărului de medalii olimpice obţinute la Jocurile de la Mexic (15) şi la Jocu­rile Olimpice de la München (16), deci o singură medalie în plus la to­tal, dar o medalie de aur în minus, la categoria de medalii. IN ACEASTA DIRECŢIE, PE CIRCUITUL MIŞCĂ­RII SPORTIVE EXISTA FISURI IM­PORTANTE. Pe de altă parte este vorba şi de modul cum sportivii înţeleg să su­porte marile exigenţe ale performan­ţei sportive care în prezent reclamă o muncă de ani şi ani pină a ajunge la podiumul olimpic, in timp ce mulţi sportivi români frunţ­­i păstrează vechea mentalitate DE A SE PRE­­GATI IN ULTIMUL MOMENT, chiar dacă acest „ultim moment“ înseamnă ANUL PREOLIM­PIC. După ex­perienţa ultimelor două Olimpiade se poate afirma acum că tradiţionalul ciclu olimpic de pregătire de patru ani a devenit insuficient pentru a a­­vea certitudine la podium. Şi pentru München a fost valabil şi a­­proape sigur că cine a considerat su­ficient acest termen de 4 ani, situa­ţie în care s-a aflat şi lotul olimpic român, a realizat mai puţin decit ar fi putut s-o facă vizînd Jocurile de la München (1972) încă înaintea celor de la Mexic (1968). CICLUL O­­LIMPIC REAL ŞI FRUCTUOS ESTE DE MINIMUM 6 ANI. Este însă sigur că în anul olimpic 1980 vor avea suc­cese sporite acei care vor incepe să se pregătească organizat încă de pe acum. Iată de ce startul pentru Jocu­rile Olimpice de la Montreal 1976 este deosebit de greu pentru foarte mulţi aspiranţi olimpici, Inclusiv pentru aspiranţii români la podiumul cana­dian, ASPIRANŢI CARE VOR AVEA ÎNDATORIREA DE ONOARE SA SPOREASCĂ ZESTREA OLIMPICĂ! ROMANA, IN GENERAL, SI PE A­­CEEA A MUNCHFNULUI, IN SPE-J CIAL. A depăşi in anii viitori perform ţel* realizat* pînă In prezent de miş care* sportivă românească, IATJB ANGAJAMENTUL CEL MAI FOTRI- VIT PENTRU CEI MAI TALENTAŢI TINERI SPORTIVI, pentru asociaţii şi cluburi, pantru întregul corp ten-4 nic de profesori şi specialişti, pentru C.N.E.F.S. şi instituţiile şi organis­mele cu atribuţii tn mişcarea noas­tră sportivă. A începe ci­ mai degrabă pregătim rile pentru Jocurile Olimpice din anii 1978 şi 1980 — Iată o chestiune la or-’ dinea zilei, cu implicaţii costisitoare Insă rezolvabile, dacă se va porni de* pe acum la drum. „SPORTUL** *

Next