Sportul, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7283-7310)

1973-01-04 / nr. 7283

Nr. 7283 REGHINUL - CETATEA SCHIULUI ROMÂNESC ® Gamă diversă de produse . Calitatea — un imperativ . Sunt materiale, dar nu sunt oameni Dintr-un nucleu experimental cu ani în urmă, astăzi fabrica de schi­uri a Complexului de prelucrare a lemnului din Reghin a devenit o unitate de bază a industriei mate­rialelor sportive. De fapt, produc­ţia nu se rezumă numai la schiuri, ci de pe liniile tehnologice înain­tează în flux continuu spre depo­zite şi beneficiari, zeci de mii de săniuţe, mii de crose de hochei, ra­chete de tenis, beţe de schi, aparate de gimnastică, ambarcaţiuni, mese de tenis, etc., demonstrînd prin diversitate şi prin cantităţi, uriaşul efort realizat pentru însu­şirea unei game productive atît de bogate. Alături de marile investiţii materiale a fost nevoie şi de mari investiţii afective, căci realizarea unei crose perfecte, a unei rachete ideale, a unei bărci suple ca o vioară sau a unui schi rezistent şi frumos pretinde pe lîngă metodica şi rigoarea inginerească suflete şi fantezii de artist. Vizitînd Reghinul din nou în a­­ceste zile, conduşi de aceiaşi ghizi — ing. Andrei Ghenci şi tehnolo­gul Ivan Polen — printre compli­catele procese de fabricaţie, am simţit din nou senzaţia pregnantă de înaltă calificare, profilul de constantă căutare a calităţii pe care colectivul (nu prea numeros) al fabricii de schiuri se străduie să-l imprime activităţii sale coti­diene. Ne interesau schiurile în mod deosebit pentru că am intrat în se­zon. Am aflat lucruri interesante. Cind am vizitat magazia de produ­se finite, tocmai se ambalau și se pre­gătea expedierea a 1 000 perechi de schiuri pentru F.R. Schi cu care acesta, completînd stocurile exis­tente, urmează să doteze numeroa­se şcoli de munte. Tot în magazie aşteptau livrarea şi un lot de schi­uri de înaltă performanţă destinate liceului de schi de la Predeal. — Cum staţi cu livrările de schi­uri pe anul 1972, l-am întrebat pe ing. Andrei Ghenci, şeful secţiei. — Obligaţiile contractuale pe anul 1972, însumînd un total de cca. 24 000 perechi, sînt practic re­zolvate. Au rămas de expediat — fiind terminate ca fabricaţie — cîteva sute de schiuri „Razant“, dar şi acestea în cîteva zile nu vor mai fi în fabrică. — Care au fost sortimentele rea­lizate ? — Pentru copii schiul „Turist“ (simplu şi cu legătură) schi de lemn cu dimensiuni cuprinse între 60—180 cm. şi schiurile SUPER şi COMBI R, din lemn cu cant me­talic şi foile de plastic la dimen­siunile de 100—160 cm. De asemeni schiul RAZANT, un model care cuprinde în structura sa şi fibre de sticlă. — Acestea ar fi modele medii, dar vă rugăm să ne spuneţi şi despre modelele de performanţă. — Pentru fondişti, am continuat tipul SĂGEATA ZĂPEZII schi cu talpă de frasin, schi agil şi uşor şi cu un preţ mult mai scăzut faţă de modelul cu talpă de hichory. — Se mai vorbea şi de alte două modele, din plastic... — Aveţi dreptate, era vorba des­pre un model cu folii de plastic şi al doilea cu talpă din fibre de sticlă, dar nu au intrat în produc­ţie din lipsa unor materiale... şi a preţului aprobat. — Să revenim la schiul de per­formanţă alpin.» — Da, am fabricat tipul START, cu fibre de sticlă şi schiul DIA­MANT, schi metalic realizat pen­tru toate cele trei discipline, sla­lom, slalom uriaş şi coborîre. In plus, trebuie menţionat schiul de instruire (sau minischiul) CEAH­LĂU, la dimensiunile 65—100—130 şi 160 cm. — Care sînt perspectivele anului 1673 ? — Paradoxal, deşi acum sîntem mai bine utilaţi, cifrele absolute şi în procente contractate cu noi de comerţ pe anul 1973 sînt mai mici comparativ cu anii anteriori şi cu capacităţile noastre! — Explicaţia ? — Se spune că ultimele ierni au fost uşoare şi că cererea de schiuri a scăzut, că în depozite se află su­ficiente. — Dar pentru performanţă, unde se simte o acută lipsă ? — ICRTI (comerţul) nu cunoaş­te sau nu centralizează necesită­ţile mişcării sportive, ale cluburilor, asociaţiilor şi nu am primit co­menzi. Situaţia este valabilă şi pentru bastoane. Avem de pildă materiale (ţeavă conică, din Sue­dia, rondele din plastic şi man­­şoane plastice realizate la Plascom­­plex Tg. Mureş) pentru cca 5 000 bastoane, dar n-avem comenzi... Am vizitat întreaga fabrică şi ne-am dat seama că există reale condiţii pentru cantităţi din ce în ce mai mari de produse şi la o calitate crescută spre a putea va­lorifica complet şi la modul optim investiţiile tehnice realizate. Dar pentru aceasta credem a fi nece­sar ca relaţia comerţ-industrie să fie îmbunătăţită. Mai credem că expunerea în principalele oraşe ale ţării,­­ prin magazine speciale sau în expoziţii itinerante — a sorti­mentelor fabricate, ar stimula ce­rerea de material sportiv. Astfel, se întîmplă — din păcate — ca schiorii să caute cu sufletul la gură schiuri... Iar fabrica să aştepte comenzi. B. MIHAI Ciştigătorii anchetei ziarului nostru: „PRIMII 10 SPORTIVI ROMÂNI AI ANULUI 1972“ După cum se ştie, în numărul de sîmbătă 30 decembrie 1972 a fost publicată lista celor mai buni 10 sportivi români ai anu­lui, alcătuită pe baza sondajului de popularitate organizat de ziarul nostru şi a valorii performanţelor obţinute în anul olimpic 1972 Din cele aproape 2500 de răspunsuri primite la redacţie, circa 100 au fost foarte apropiate de clasamentul final al primilor 10 sportivi ai anului. Acestea au participat la o tragere la sorţi, în urma căreia următorii cititori ai ziarului nostru au cîştigat cite un abonament la SPORTUL pe anul 1973 : 1. Simion Moraru — Cluj — str. Mărginaşe 22 2. Ion Sărănciuc — Botoşani — str. Salcâmilor 6 3. Nicolae Jurcă — comuna Curăţele nr. 133 — (jud. Bihor) 4. Victor Tomm — Sinaia — Calea Bucureşti nr. 44 5. Profira Jugravu — București — Aleea Ucea 11 Bl. P sc. 2 ap. 71 (s. V.) 6. Vasile Melinte — Gura Humorului — str. V. Alecsandri Bl. 1 sc. B ap. 11 7. Ion Garcea — Brasov — Aleea Petuniei 6 sc. C ap. 19 8. Ladislau Max — Deva — str. I. L. Caragiale 10 9. Constantin Ganea — Alexandria — str. 1 Mai 107 (jud. Te­leorman) 10. Alexandru Agopoia — com. Florești — str. Avram Iancu 229 (jud. Cluj). PE ITINERARIILE VACANŢEI (Urmare din pag. I) pe cei din preajma lui Intr-un nor de zăpadă. Dorel şi-a scos schiu­rile, şi-a aranjat ţinuta şi, poate sesizînd privirea profesorului Adrian Ciocilteu, directorul tabe­rei, care vroia să însemne : „Ce aş­tepţi ? Din nou pe pirtie, dacă vrei să cîştigi iar titlul de campion“, s-a făcut nevăzut şi, pînă către sfîrşitul programului, nu l-am mai întîlnit. In tabăra de la Cioplea, ca şi la Gîrbova, ca şi la Clăbucet-plecare, au venit elevi ai şcolilor sportive cu profil de schi, deci aceia cărora de timpuriu performanţa nu le este străină. Printre ei — revenind la Cioplea — i-am întîlnit pe Cornel Buta, şi el campion naţional de copii, pe Radu Buta, campion na­ţional al şcolilor sportive — amîn­­doi din Vatra Dornei. Apoi, sunt cei veniţi din Sinaia : Elena Ma­­chedon, Leonida Onea, Daniel Mi­­loş, Constantin Potcoavă, Ionuţ Pi­tiş, Doina Croner şi alţii. Copiii a­­ceştia lucrează pe pîrtie patru ore neîntrerupt pe zi, trebuind nu nu­mai să schieze, dar să se supună şi altor exerciţii fizice — dictate de profesorii specialişti care îi înso­ţesc — de natură să le fortifice întregul organism, să le mărească rezistenţa la efort, în sfîrşit să-i obişnuiască cu disciplina atit de riguroasă a unui sport pe cît de dur, pe atît de frumos cum este schiul. Şi ca şi cum mersul pe schiuri n-ar fi şi alergare în ace­laşi timp, cu toţii fac lungi crosuri prin pădure, aceasta fiind, ca să spunem aşa, partea extra-schi a programului. Sigur, este plăcut să schiezi, este plăcut să stai din 23 decembrie pînă în 8 ianuarie la hotelul de pe Cioplea, nemaiavînd grija învăţării lecţiei la limba română ori la ma­tematică ; este plăcut, cu alte cu­vinte, să te ştii în vacanţă. Cum arată, însă, această vacanţă pentru cei 40 de elevi care fac şi vor face schi de performanţă, am încercat să descriem mai înainte. Şi este cu totul remarcabil că elevi şi profe­sori, într-un colectiv bine sudat, lucrează aşa de tare, într-un ritm atît de dinamic, toate eforturile fiindu-le subordonate dorinţei ca în noul sezon — cei amintiţi şi cei neamintiţi în însemnările noastre — să cucerească noi titluri de cam­pioni ai ţării. Cu atît mai de luat în consideraţie este efortul acestor copii, cu cît în chiar vecinătatea lor, în alte tabere, se află mulţi elevi veniţi doar la odihnă. Şi ei schiază, desigur, dar o fac pentru a se amuza şi în nici un caz în­tr-un ritm atît de îndrăcit. Dar, cum spuneam, micii schiori de acum, de pe Cioplea — poate mari într-un viitor nu prea înde­părtat — au drept scop final per­formanţa. Iar performanţa are le­gile ei dure, şi nici o abatere de la ele nu este permisă... In sălile de sport ale şcolilor Vacanţă nu înseamnă numai ta­bere la munte pentru învăţarea sau perfecţionarea în sporturile de iarnă. Vacanţă, pentru foarte mulţi elevi, înseamnă participarea la o seamă de competiţii organizate în sălile de sport ale şcolilor. Consiliul municipal pentru edu­caţie fizică şi sport Bucureşti, cu sprijinul organizaţiilor de pionieri şi de tineret, a organizat întreceri la mai multe discipline, la înche­ierea cărora câştigătorii au primit, sau urmează să primească, trofeul „Cupa vacanţei“. Cîteva astfel de manifestări au şi avut loc. Sala liceului nr. 24 a fost gazda unei atractive competiţii de handbal, la care au participat echipele tuturor liceelor din sectorul I, iar sala li­ceului ,,M. Sadoveanu“ a primit pe jucătorii de tenis de masă ai mai multor şcoli. Asemenea manifestări au cuprins şi alte discipline sportive, cum ar fi volei, tir şi şah. In sala de sport a Şcolii generale nr. 72 s-a desfăşurat un concurs de tir cu arma cu aer comprimat. Iată un instantaneu de la această compe­tiţie. Asistaţi de prof Ghiţă Marin, apar in imagine (de la stingă la dreapta) Mircea Cristal (Şc. gen. 76), Florin Căruţa­şu­ (Şc. gen. 76) şi Ilie Ion (Şc. gen. 77). O imagine din întilnirea de volei nr. 111 şi 118 fete dintre echipele şcolilor generale Fotografii de Theo MACARSCHI Ultimul act al competiţiei pugilis­­tice dotată cu „Cupa F. R. Box“ s-a încheiat în ultimele zile ale anului care s-a scurs. In finala întrecerilor s-au întîlnit formaţiile Constructorul Galaţi (după o victorie categorică obţinută în faţa pugiliştilor de la Farul Constanţa) şi selecţionata Cluj (învingătoare la limită asupra echi­pei din Cimpulung Muscel). Luînd ca bază performanţele ante­rioare ale celor două candidate la trofeul competiţiei, majoritatea spe­cialiştilor apreciau că reuniunea va fi de slabă calitate, datorită dispro­porţiei valorice dintre cele două combatante. Fireşte, se prevedea o victorie facilă a boxerilor gălăţeni, pregătiţi de antrenorul emerit Petre Mihai. Dar, a început reuniunea... Fostul campion naţional al semimuştelor, gălăţeanul Petre Ganea, l-a întîlnit pe tînărul Alexandru Kacso. Fără să se intimideze de renumele adversa­rului, Kacso a boxat cu multă sigu­ranţă, s-a deplasat frumos şi a con­trat spectaculos la multe din atacu­ri­le insistente ale puternicului său adversar. Numai tenacitatea lui Ga­nea l-a ajutat să smulgă decizia de învingător. Ne-am gindit atunci că este vorba de o întîmplare Meciurile care au urmat ne-au întărit insă convingerea că formaţia clujeană, antrenată de Eugen Douda şi Iosif Mihalic n-a ve­nit la Bucureşti să facă un simplu act de prezenţă la finala celei mai mari competiţii pe echipe a ţării. Cu o garnitură compusă din mulţi bo­xeri aproape necunoscuţi spectatori­lor din Capitală, selecţionata Cluj a oferit un exemplu de sportivitate, a­­părîndu-şi cu străşnicie şansele în faţa unei adversare ce pornea in în­trecere categoric favorită. Trei victorii consecutive, realizate de Cornel Jivcovici, Ladislau Mathe și Alexandru Popa, au făcut ca re­zultatul întîlnirii să devină egal după disputa de la categoria semimijlocie­i 7—7. De la această categorie, „artileria grea" a maestrului Petre Mihai nu mai putea pierde, în mod normal, nici un punct. Sandu Tîrîță, Con­stantin Cojocaru, Marcel Florea şi Vasile Lehăduş erau net superiori adversarilor lot din Cluj. De fapt, Tîrîlă, Florea şi Lehăduş au obţinut victorii rapide (abandon în prima re­priză), aşa cum era de aşteptat. Şi totuşi, în întilnirea dintre cele două formaţii, de valoare diferită, a exis­tat un moment de suspense. După ce Sandu Tîrîlă a ciştigat uşor meciul cu Ştefan Popa, a urmat întilnirea dintre Constantin Cojocaru şi clujea­nul Ion Moldovan. Disputa s-a în­cheiat cu o victorie surprinzătoare a boxerului din Cluj, care a făcut ca rezultatul să devină iar egal­i 99 9. In acel moment, toţi cei prezenţi se întrebau dacă vor asista la o sur­priză de proporţii. Surpriza nu s-a produs, pentru că Florea şi Lehăduş n-au greşit cu nimic, depăşindu-şi categoric adversarii. în legătură cu înfrîngerea lui Co­jocaru, ne simţim datori să revenim cu unele explicaţii pe care nu le-am putut da la timpul potrivit. Gălăţea­nul a urcat în ring bolnav de gripă şi a încercat să obţină o victorie îna­inte de limită, nesimţindu-se capabil să lupte timp de 9 minute. Adversa­rul său, deşi depăşit categoric în pri­ma repriză, a rezistat asaltului. în cea de a doua, lupta s-a mai echi­librat, iar în ultimul rând, Cojoca­ru, epuizat, a primit multe lovituri în plină figură. Intr-un astfel de mo­ment, cînd pugilistul gălăţean era în evidentă dificultate şi trebuia numă­rat de arbitrul din ring, acesta l-a oprit şi i-a dat avertisment pentru tineri repetate (? !). într-o astfel de situaţie, secundul gălăţeanului şi-a chemat elevul la colţ, abandonîndu-1. Victoriile categorice ale celor doi pugilişti de la Constructorul (Florea şi Lehăduş) au stabilit scorul final al intîlnirii în favoarea echipei care s-a dovedit superioară şi care a me­ritat fără discuţie succesul. Dar, re­plica boxerilor clujeni a fost neaş­teptat de viguroasă, făcind astfel ca nivelul tehnic şi spectacular al în­­tîlnirii finale să poată fi apreciat ca foarte bun. Mihai FRANCA „CUPA F.R. BOX" O FINALĂ REUȘITĂ INTRE DOUĂ FORMATE DE VALOARE DIFERITĂ Sportul GlNDURI PENTRU NOUL AN Ca la orice început de An Nou, redactorii noştri l-au „interceptat" şi pe cei din lumea fotbalului. Cu ce ginduri pornesc in 1973, jucătorii, antrenorii, arbitrii ? Aveţi primele răspunsuri in cele ce urmează... Florea Dumitrache : „AM SĂ-L COPIEZ PE DINU ÎN PRIVINŢA DĂRUIRII ŞI TENACITĂŢII!“ „Gindurile mele pentru ’73 se îndreaptă in primul rind spre clu­bul la care m-am consacrat. Do­resc ca echipa Dinamo să ciblige titlul de campioană, ceea ce ar în­semna o dublă satisfacţie, atît pen­tru noi, jucătorii, dar mai ales pentru antrenorul Ion Nunweiller. Ştiu că şi rivala noastră din tot­deauna, echipa Steaua, va avea un cuvint greu de spus in această pri­vinţă, dar, pînă la urmă cred că jucătorii militari se vor mulţumi doar cu Cupa României... Faptul că prietenul şi coechipie­rul meu Cornel Dinu a ciştigat din nou titlul de cel mai bun fot­balist al anului, m-a bucurat foar­te mult. Promit să-l copiez, mai ales In privinţa dăruirii şi tenaci­tăţii sale, astfel ca la sfîrşitul a­­cestui an să mă pot număra fi eu printre laureaţi. In anul in care am păşit de curînd vreau să ţin­tesc ciştigarea titlului de golgeter, iar prin evoluţiile de calitate să reeditez succesele din anul pre­mergător C.M. din Mexic“. Vasile Aelenei (Steaua): „UN PAS HOTARÂTOR PENTRU O TITULARIZARE DEPUNĂ“ „Anul care de abia a trecut mi-a adus, în cea de a doua jumătate a sa, satisfacţia unui început de ti­tularizare în prima echipă. Pentru mine, acest lucru a constituit o reală dovadă de încredere din partea antrenorilor şi un imbold ca să muncesc mai mult şi mai bine pentru a justifica un asemenea credit. Nu ştiu în ce măsură am reuşit să mă achit de obligaţiile morale ce-mi reveneau în anul 1972. Ştiu însă că în acest an 1973 va trebui să-mi înzecesc eforturile, să lupt cu propriile mele insufi­cienţe şi să fac acel pas hotăritor pentru o deplină titularizare în unsprezecele de bază al formaţiei mele. Şi cu această formaţie, în care sper să-mi aduc un aport de calitate cu prilejul meciurilor în care voi evolua, aş dori să ciştigăm — noi, Steaua — ediţia a 55-a a campionatului republican. Dincolo de performanţa sportivă, gîndurile mele se îndreaptă şi că­tre un alt obiectiv la fel de im­portant, pe care mi-l doresc reali­zat în acest an 1973. Este vorba de absolvirea celui de al X-lea an de studii, pentru care mă pregă­tesc în prezent şi pe care vreau să-l promovez cu bine în vară, odată cu... cîştigarea titlului de campion cu echipa". Ion Rus — arbitru (Tg. Mureş) „UN AN CU CINCI STELE" „1973 aş vrea să fie, aşa cum s-a încheiat pentru mine 1972 la Bra­şov, în ultima etapă de campio­nat, un an cu «cinci stele» ! Asta înseamnă că îmi doresc numai ar­bitraje bune şi foarte bune, indife­rent de categoria competiţională unde voi fi delegat să conduc me­ciuri. îmi mai doresc, de aseme­nea, să reuşesc, în acest nou an, în tentativa de a ocupa, în clasa­mentul general al cavalerilor flu­ierului, un loc care să-mi dea drep­tul de a promova în lotul de arbitri F.I.F.A. Cam atît în privinţa do­rinţelor strict personale. Mai doresc, în 1973, întreceri de bună calitate şi mai ales, fără car­tonaşe roşii şi galbene ; spectatori mulţi, entuziaşti şi obiectivi ; un clasament final care să reflecte, cît mai aproape de adevăr, valoa­rea echipelor. In sfîrşit, gîndurile mele se îndreaptă, cu justificate speranţe, spre o reuşită a echipei naţionale, pe care aş vrea să o văd din nou în rindurile participante­lor la turneul final al unui cam­pionat mondial, cu bilete de călă­torie asigurate pentru München 1974“. Antrenorul N­icol­ae Proca: „OLTEANU SĂ-ŞI REIA ANTRENAMENTELE" — Alo, clubul Steagul roşu 7 — Da. — Cu antrenorul Nicolae Proca, vă rog. — Eu sunt — Va rog să ne spuneţi ce vă doriţi în anul în care am păşit. — In primul rînd vreau să trans­mit pe această cale tuturor antre­norilor, jucătorilor şi suporterilor echipelor să aibă parte numai de satisfacţii, de jocuri de calitate, de rezultate bune, într-un cuvint în­deplinirea tuturor idealurilor spor­tive, în privinţa echipei Steagul roşu aş dori ca jucătorii care o compun să fie... mai tineri cu pa­­tru-cinci ani. Atunci sînt sigur că nu vom mai avea probleme pînă în anul 1976. Lăsînd gluma la o parte vreau ca în acest an sâ-l am cît mai curînd la antrenamente pe Olteanu. Să se însănătoşească după accidentul suferit la ge­nunchi, în aşa fel în­cit să-şi reia locul în formaţie. SELECŢIONATA DE TINERET DUPĂ TURNEUL DIN GRECIA ŞI ÎNAINTEA SEZONULUI DE PRIMĂVARĂ — De vorbă cu antrenorul CORNEL DRÂGUŞIN — — Tovarăşe Drăguşin, aţi condus echipa reprezentativă de tineret in recentul ei turneu in Grecia. So­cotiţi că scopul deplasării a fost atins ? — Ţinînd seama că, pînă la pri­mul joc oficial, din mai, lotul de tineret nu se va mai reuni decit cu ocazia partidei din aprilie, cu formaţia similară a U.R.S.S., con­cluziile acestui turneu sunt foarte importante. Lăsînd la o parte re­zultatele, care au contat mai pu­ţin, se poate spune că scopul tur­neului a fost atins, obiectivele fi­xate fiind îndeplinite în proporţie de 80 la sută. — Care au fost obiectivele, şi de ce s-au realizat numai în proporţie de 80 la sută ? — Mai întîi, scopul: ciştigarea experienţei internaţionale în con­fruntări cu adversari superiori ca vîrstă şi valoare ; prelungirea ac­tivităţii competiţionale a unor ju­cători mai puţin folosiţi, din dife­rite motive, la echipele lor (Iorda­­che, Dumitriu IV, Bölöni etc) ; o­­mogenizarea formaţiei şi integra­rea dublurilor în echipă, în vede­rea partidelor din primăvară. In fond, a fost vorba de verificarea unor viitori internaţionali­­, nu ? Procentajul ar fi fost sută la sută dacă am fi cîştigat toate cele trei jocuri, cu toate că, repet, nu re­zultatele au interesat în acest tur­neu... Cea mai reuşită a fost com­portarea din a doua partidă, pe care am şi cîştigat-o cu 2-0 în faţa formaţiei Trikaia, din prima divizie a Greciei, cînd echipa noas­tră a jucat la valoarea partidei o­ferite cu citva timp în urmă în compania lotului A. Primul meci, aşa cum se ştie, l-am încheiat cu un scor alb, în compania selecţi­onatei cluburilor din Lamia. în sfîrşit, am pierdut cu 2—1 intîl­­nirea susţinută cu selecţionata La­risa. Este drept, nici băieţii mei nu au jucat grozav, dar am în­tîlnit şi un arbitru care a vrut să cîştige neapărat echipa din La­risa. A mai contribuit la procen­tajul de 80 la sută şi faptul că nu toţi jucătorii au dat randamentul scontat. Unii dintre ei din motive obiective, mai precis o stare de sănătate nu tocmai corespunză­toare. — Cum a arătat formaţia de bază pe care aţi întrebuinţat-o ? — Notaţi : Iordache — Tănăses­­cu, Ciugarin, Som­eş, Anghelini — Mulţescu (Moldovan), Bölöni, Bel­­deanu — Troi, Roznai, Aelenei. De-a lungul întregului turneu s-au comportat bine Iordache, Tănăses­­cu, Ciugarin, Someş, Bölöni, Bel­­deanu, Moldovan şi Troi. Parţial bine (cîte o repriză), Anghelini şi Aelenei. Sub posibilităţi, din mo­tivele arătate, la care se adaugă şi o anumită oboseală acumulată datorită schimbării regimului de antrenament şi eforturilor, Mulţes­cu şi Roznai. Dintre cei întrebuin­ţaţi mai puţin, Grigoraş, Dumitriu IV, Petreanu şi Ştefan au justifi­cat selecţionarea şi perspectivele. — Intr-adevăr, ce perspective în­trevedeţi băieţilor pe care i-aţi condus în Grecia ? — Faţă de echipa de tineret care a luat parte la ediţia trecută a Campionatului Europei, sunt destu­le nume noi, mai ales în linia de atac. Este o generaţie dotată, care printr-o pregătire şi mai accentu­ată, făcută la cluburi, ar putea să completeze foarte bine prima re­prezentativă a ţării. Caracteristica ei — tehnicitatea ; dacă jucătorii ar lupta mai mult, fireşte în limitele regulamentului, echipa nu ar avea decit de cîştigat pe toate planurile, şi în primul rind — fireşte — pe cel al rezultatelor. Mircea TUDORAN Deschiderea cursului de perfecţionare a antrenorilor Ieri, în sala Dinamo din Capitală, a început cursul central de perfec­ţionare a antrenorilor de Div. A, B şi tineret-rezerve. In cuvintul său de deschidere, tov. Ion Balaş — vicepreşedinte al F.R.F. — a făcut aprecieri generale despre turul cam­pionatului şi a expus unele sarcini de viitor de care trebuie să ţină seama toţi antrenorii. In continuare, tov. Ion Siclovan a prezentat modul de desfăşurare a cursului de perfec­ţionare, eşalonat în trei etape : pri­ma la Bucureşti între 3—5 ianuarie ; a doua între 15 ianuarie şi 15 mai în care se va urmări experimentul practic şi controlul periodic la clu­buri, iar ultima — în lunile iunie­­iulie, — care va cuprinde examenul final. A urmat o amplă analiză a desfă­şurării turului campionatului divizii­lor A, B şi de tineret, în care prof. Angelo Niculescu a enumerat o se­rie de deficienţe manifestate la ni­velul diverselor eşaloane. Expunerea a fost exemplificată cu două jocuri (C.F.R. Cluj — Dinamo şi Rapid — Jiul) înregistrate pe film de antre­norul Ion Voica. Astfel, antrenorii şi-au putut da seama „pe viu" de une­le aspecte de joc din campionat. S-a arătat că mai sunt încă multe echipe care au tendinţa de a miza pe jocu­rile susţinute acasă, în cele din de­plasare urmărind doar apărarea cu orice preţ. în timp ce capacitatea de efort s-a îmbunătăţit, aspectul efica­cităţii lasă încă mult de dorit. Din punct de vedere tehnico-tactic, exis­tă încă multe carenţe care se mani­festă prin­­ acţiuni purtate lent, de­marcări greoaie, conducerea exage­rată a mingii, toate acestea fiind contrare cerinţelor actuale ale jocu­lui. S-a mai arătat că durata, volu­mul şi intensitatea antrenamentelor nu ating parametrii corespunzători. Apoi s-a exprimat convingerea că există posibilitatea de dezvoltare a jocului şi s-a trasat unele cerinţe de care vor trebui să ţină seama antre­norii în activitatea viitoare, cum ar fi: creşterea capacităţii de acţiune a jucătorilor; susţinerea jucătorului cu mingea ; urmărirea participării conştiente şi active a jucătorilor la procesul de instruire. Au fost evi­denţiate unele cluburi care au ară­tat preocupare în privinţa promovă­rii elementelor proprii. La discuţii au participat doar pa­tru antrenori (I. lovieri, C. Teaşcă, Tr. Ionescu, C. Rădulescu). Nu pu­tem trece cu vederea indiferenţa in care s-au complăcut ceilalţi antre­nori — unii dintre ei, chiar criticaţi — care au preferat să nu ia cuvin­tul, deşi cu alte ocazii au fost mult mai activi. Lucrările cursului de perfecţiona­re au continuat după-amiază. AZI A APĂRUT NUMĂRUL 345 AL REVISTEI QIDQOIQOI din sumarul căreia vă recomandăm : • Cei 16 antrenori divizionari A fac un scurt bilanţ al realizărilor echipelor lor in anul trecut şi işi expun proiectele pentru Noul An. • Comentarii... cifrice la turul Diviziei A • O pagină de „Intimităţile gazonului* (Ilie Savu, Mihai Flamuropol şi Iosif Cavai). • Un interviu cu cîştigatorul „Trofeului Fotbal ’72*. Cornel Dinu • Dialog cu cititorii 9 Pagina de Magazin extern • „Cangurii" visează să ajungă în Europa (un reportaj despre as­piraţiile fotbalului australian) • Fotbalul internaţional in primele săptâmini ale lui 1973 e U.E.F.A. discută stimularea fotbalului ofensiv • Rubricile permanente : Carnetul scriitorului, Carnet extern, Cam­pionatele in Europa, Prim plan, Din fotbalul internaţional “ Pag. a 3-a LOTO - PRONOSPORT Așa arată o variantă cu 13 rezul­tate exacte la concursul Pronosport Nr. 53, etapa din 30 Decembrie 1972. I. Cagliari—Napoli 1 II. Fiorentina—Ternana 1 III. Juventus—Atalanta X IV. Lanerossi—Roma X V. Lazio—Bologna X VI. Milan—Torino 1 VII. Palermo—Internazionale 2 VIII. Sampdoria—Verona 2 IX. Bari—Genoa X X. Catania—Arezzo 1 XI. Como—Catanzaro 1 XIT. Mantova—Foggia 2 XIII. Reggina—Brescia 1 FOND DE PREMII 261.904 lei Plata premiilor la acest concurs se va face astfel: în Capitală de la 5 ianuarie pînă la 14 februarie 1973, inclusiv, în țară, de la 10 ianuarie pînă la 14 februarie 1973 inclusiv. PRONOSPORT CIȘTIGURILE CONCURSULUI Nr. 53 DIN 30 DECEMBRIE 1972 : Categoria I (12 rezultate) = 5,40 variante a 12.125 lei Categoria II (11 rezultate)­­=*­94,95 variante a 827 lei Categoria III (10 rezultate) 1047,15 variante a 113 Iei LOTO NUMERELE TRAGERII SPECIALE A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1973 : Extragerea I : 67 38 8 85 43 13 80 1 60 Extragerea 11:32 21 31 20 9 73 24 Extragerea HI : 54 27 13 71 85 28 Extragerea IV : 71 56 28 61 10 84 Extragerea V : 25 64 50 65 69 51 16 58 FOND DE PREMII PROVIZORIU: 4.822.000 lei. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA CON­CURSUL SPECIAL AL NOULUI AN DIN 3 IANUARIE 1973. FOND GENERAL DE CIȘTIGURI: (provizoriu) 4.156.999 lei din care: 1.337.999 lei REPORT. Extragerea î i 25, 43 25, 7, 34, 42 Extragerea II i 33, 31, 22, 3 10 Extragerea III i 3, 12, 18, 24, 1, 30 Extragerea IV i 12, 10, 15 28, 34,8 Extragerea V i 4, 22, 1, 41, 42, 12, 10, 34. PRONOEXPRES CÎȘTIGURILE CONCURSULUI Nr. 52 DIN 27 DECEMBRIE 1972­­ Extragerea I i Categ. 2. 1,10 va­riante a 64.338 leii Cat. 3 i 15,90 a 4.451 lei | Cat. 4 I 50,30 a­­ 407 lei • Cat. 5 i 97,45 a 726 lei | Cat 61 3.759,20 a 40 lei. REPORT CATEGORIA Ii 1.186.165 lei. Extragerea II i Categ B i 5 va­riante a 16.527 lei­­ Cat. C i 47,80 a 1.729 leii Cat­ Di 1.951,30 a 60 lei. Cat. E I 101 a 200 lei; Cat Fi 2.330,30 a 40 lei. REPORT CATEGORIA A i 151.834 lei. Premiul de categoria 2 de 64 338 lei a revenit lui LUNGU II IE din Arad. Rubrică redactată de LOTO-PRONOSPORT

Next