Sportul, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7283-7310)
1973-01-04 / nr. 7283
Nr. 7283 REGHINUL - CETATEA SCHIULUI ROMÂNESC ® Gamă diversă de produse . Calitatea — un imperativ . Sunt materiale, dar nu sunt oameni Dintr-un nucleu experimental cu ani în urmă, astăzi fabrica de schiuri a Complexului de prelucrare a lemnului din Reghin a devenit o unitate de bază a industriei materialelor sportive. De fapt, producţia nu se rezumă numai la schiuri, ci de pe liniile tehnologice înaintează în flux continuu spre depozite şi beneficiari, zeci de mii de săniuţe, mii de crose de hochei, rachete de tenis, beţe de schi, aparate de gimnastică, ambarcaţiuni, mese de tenis, etc., demonstrînd prin diversitate şi prin cantităţi, uriaşul efort realizat pentru însuşirea unei game productive atît de bogate. Alături de marile investiţii materiale a fost nevoie şi de mari investiţii afective, căci realizarea unei crose perfecte, a unei rachete ideale, a unei bărci suple ca o vioară sau a unui schi rezistent şi frumos pretinde pe lîngă metodica şi rigoarea inginerească suflete şi fantezii de artist. Vizitînd Reghinul din nou în aceste zile, conduşi de aceiaşi ghizi — ing. Andrei Ghenci şi tehnologul Ivan Polen — printre complicatele procese de fabricaţie, am simţit din nou senzaţia pregnantă de înaltă calificare, profilul de constantă căutare a calităţii pe care colectivul (nu prea numeros) al fabricii de schiuri se străduie să-l imprime activităţii sale cotidiene. Ne interesau schiurile în mod deosebit pentru că am intrat în sezon. Am aflat lucruri interesante. Cind am vizitat magazia de produse finite, tocmai se ambalau și se pregătea expedierea a 1 000 perechi de schiuri pentru F.R. Schi cu care acesta, completînd stocurile existente, urmează să doteze numeroase şcoli de munte. Tot în magazie aşteptau livrarea şi un lot de schiuri de înaltă performanţă destinate liceului de schi de la Predeal. — Cum staţi cu livrările de schiuri pe anul 1972, l-am întrebat pe ing. Andrei Ghenci, şeful secţiei. — Obligaţiile contractuale pe anul 1972, însumînd un total de cca. 24 000 perechi, sînt practic rezolvate. Au rămas de expediat — fiind terminate ca fabricaţie — cîteva sute de schiuri „Razant“, dar şi acestea în cîteva zile nu vor mai fi în fabrică. — Care au fost sortimentele realizate ? — Pentru copii schiul „Turist“ (simplu şi cu legătură) schi de lemn cu dimensiuni cuprinse între 60—180 cm. şi schiurile SUPER şi COMBI R, din lemn cu cant metalic şi foile de plastic la dimensiunile de 100—160 cm. De asemeni schiul RAZANT, un model care cuprinde în structura sa şi fibre de sticlă. — Acestea ar fi modele medii, dar vă rugăm să ne spuneţi şi despre modelele de performanţă. — Pentru fondişti, am continuat tipul SĂGEATA ZĂPEZII schi cu talpă de frasin, schi agil şi uşor şi cu un preţ mult mai scăzut faţă de modelul cu talpă de hichory. — Se mai vorbea şi de alte două modele, din plastic... — Aveţi dreptate, era vorba despre un model cu folii de plastic şi al doilea cu talpă din fibre de sticlă, dar nu au intrat în producţie din lipsa unor materiale... şi a preţului aprobat. — Să revenim la schiul de performanţă alpin.» — Da, am fabricat tipul START, cu fibre de sticlă şi schiul DIAMANT, schi metalic realizat pentru toate cele trei discipline, slalom, slalom uriaş şi coborîre. In plus, trebuie menţionat schiul de instruire (sau minischiul) CEAHLĂU, la dimensiunile 65—100—130 şi 160 cm. — Care sînt perspectivele anului 1673 ? — Paradoxal, deşi acum sîntem mai bine utilaţi, cifrele absolute şi în procente contractate cu noi de comerţ pe anul 1973 sînt mai mici comparativ cu anii anteriori şi cu capacităţile noastre! — Explicaţia ? — Se spune că ultimele ierni au fost uşoare şi că cererea de schiuri a scăzut, că în depozite se află suficiente. — Dar pentru performanţă, unde se simte o acută lipsă ? — ICRTI (comerţul) nu cunoaşte sau nu centralizează necesităţile mişcării sportive, ale cluburilor, asociaţiilor şi nu am primit comenzi. Situaţia este valabilă şi pentru bastoane. Avem de pildă materiale (ţeavă conică, din Suedia, rondele din plastic şi manşoane plastice realizate la Plascomplex Tg. Mureş) pentru cca 5 000 bastoane, dar n-avem comenzi... Am vizitat întreaga fabrică şi ne-am dat seama că există reale condiţii pentru cantităţi din ce în ce mai mari de produse şi la o calitate crescută spre a putea valorifica complet şi la modul optim investiţiile tehnice realizate. Dar pentru aceasta credem a fi necesar ca relaţia comerţ-industrie să fie îmbunătăţită. Mai credem că expunerea în principalele oraşe ale ţării, prin magazine speciale sau în expoziţii itinerante — a sortimentelor fabricate, ar stimula cererea de material sportiv. Astfel, se întîmplă — din păcate — ca schiorii să caute cu sufletul la gură schiuri... Iar fabrica să aştepte comenzi. B. MIHAI Ciştigătorii anchetei ziarului nostru: „PRIMII 10 SPORTIVI ROMÂNI AI ANULUI 1972“ După cum se ştie, în numărul de sîmbătă 30 decembrie 1972 a fost publicată lista celor mai buni 10 sportivi români ai anului, alcătuită pe baza sondajului de popularitate organizat de ziarul nostru şi a valorii performanţelor obţinute în anul olimpic 1972 Din cele aproape 2500 de răspunsuri primite la redacţie, circa 100 au fost foarte apropiate de clasamentul final al primilor 10 sportivi ai anului. Acestea au participat la o tragere la sorţi, în urma căreia următorii cititori ai ziarului nostru au cîştigat cite un abonament la SPORTUL pe anul 1973 : 1. Simion Moraru — Cluj — str. Mărginaşe 22 2. Ion Sărănciuc — Botoşani — str. Salcâmilor 6 3. Nicolae Jurcă — comuna Curăţele nr. 133 — (jud. Bihor) 4. Victor Tomm — Sinaia — Calea Bucureşti nr. 44 5. Profira Jugravu — București — Aleea Ucea 11 Bl. P sc. 2 ap. 71 (s. V.) 6. Vasile Melinte — Gura Humorului — str. V. Alecsandri Bl. 1 sc. B ap. 11 7. Ion Garcea — Brasov — Aleea Petuniei 6 sc. C ap. 19 8. Ladislau Max — Deva — str. I. L. Caragiale 10 9. Constantin Ganea — Alexandria — str. 1 Mai 107 (jud. Teleorman) 10. Alexandru Agopoia — com. Florești — str. Avram Iancu 229 (jud. Cluj). PE ITINERARIILE VACANŢEI (Urmare din pag. I) pe cei din preajma lui Intr-un nor de zăpadă. Dorel şi-a scos schiurile, şi-a aranjat ţinuta şi, poate sesizînd privirea profesorului Adrian Ciocilteu, directorul taberei, care vroia să însemne : „Ce aştepţi ? Din nou pe pirtie, dacă vrei să cîştigi iar titlul de campion“, s-a făcut nevăzut şi, pînă către sfîrşitul programului, nu l-am mai întîlnit. In tabăra de la Cioplea, ca şi la Gîrbova, ca şi la Clăbucet-plecare, au venit elevi ai şcolilor sportive cu profil de schi, deci aceia cărora de timpuriu performanţa nu le este străină. Printre ei — revenind la Cioplea — i-am întîlnit pe Cornel Buta, şi el campion naţional de copii, pe Radu Buta, campion naţional al şcolilor sportive — amîndoi din Vatra Dornei. Apoi, sunt cei veniţi din Sinaia : Elena Machedon, Leonida Onea, Daniel Miloş, Constantin Potcoavă, Ionuţ Pitiş, Doina Croner şi alţii. Copiii aceştia lucrează pe pîrtie patru ore neîntrerupt pe zi, trebuind nu numai să schieze, dar să se supună şi altor exerciţii fizice — dictate de profesorii specialişti care îi însoţesc — de natură să le fortifice întregul organism, să le mărească rezistenţa la efort, în sfîrşit să-i obişnuiască cu disciplina atit de riguroasă a unui sport pe cît de dur, pe atît de frumos cum este schiul. Şi ca şi cum mersul pe schiuri n-ar fi şi alergare în acelaşi timp, cu toţii fac lungi crosuri prin pădure, aceasta fiind, ca să spunem aşa, partea extra-schi a programului. Sigur, este plăcut să schiezi, este plăcut să stai din 23 decembrie pînă în 8 ianuarie la hotelul de pe Cioplea, nemaiavînd grija învăţării lecţiei la limba română ori la matematică ; este plăcut, cu alte cuvinte, să te ştii în vacanţă. Cum arată, însă, această vacanţă pentru cei 40 de elevi care fac şi vor face schi de performanţă, am încercat să descriem mai înainte. Şi este cu totul remarcabil că elevi şi profesori, într-un colectiv bine sudat, lucrează aşa de tare, într-un ritm atît de dinamic, toate eforturile fiindu-le subordonate dorinţei ca în noul sezon — cei amintiţi şi cei neamintiţi în însemnările noastre — să cucerească noi titluri de campioni ai ţării. Cu atît mai de luat în consideraţie este efortul acestor copii, cu cît în chiar vecinătatea lor, în alte tabere, se află mulţi elevi veniţi doar la odihnă. Şi ei schiază, desigur, dar o fac pentru a se amuza şi în nici un caz într-un ritm atît de îndrăcit. Dar, cum spuneam, micii schiori de acum, de pe Cioplea — poate mari într-un viitor nu prea îndepărtat — au drept scop final performanţa. Iar performanţa are legile ei dure, şi nici o abatere de la ele nu este permisă... In sălile de sport ale şcolilor Vacanţă nu înseamnă numai tabere la munte pentru învăţarea sau perfecţionarea în sporturile de iarnă. Vacanţă, pentru foarte mulţi elevi, înseamnă participarea la o seamă de competiţii organizate în sălile de sport ale şcolilor. Consiliul municipal pentru educaţie fizică şi sport Bucureşti, cu sprijinul organizaţiilor de pionieri şi de tineret, a organizat întreceri la mai multe discipline, la încheierea cărora câştigătorii au primit, sau urmează să primească, trofeul „Cupa vacanţei“. Cîteva astfel de manifestări au şi avut loc. Sala liceului nr. 24 a fost gazda unei atractive competiţii de handbal, la care au participat echipele tuturor liceelor din sectorul I, iar sala liceului ,,M. Sadoveanu“ a primit pe jucătorii de tenis de masă ai mai multor şcoli. Asemenea manifestări au cuprins şi alte discipline sportive, cum ar fi volei, tir şi şah. In sala de sport a Şcolii generale nr. 72 s-a desfăşurat un concurs de tir cu arma cu aer comprimat. Iată un instantaneu de la această competiţie. Asistaţi de prof Ghiţă Marin, apar in imagine (de la stingă la dreapta) Mircea Cristal (Şc. gen. 76), Florin Căruţaşu (Şc. gen. 76) şi Ilie Ion (Şc. gen. 77). O imagine din întilnirea de volei nr. 111 şi 118 fete dintre echipele şcolilor generale Fotografii de Theo MACARSCHI Ultimul act al competiţiei pugilistice dotată cu „Cupa F. R. Box“ s-a încheiat în ultimele zile ale anului care s-a scurs. In finala întrecerilor s-au întîlnit formaţiile Constructorul Galaţi (după o victorie categorică obţinută în faţa pugiliştilor de la Farul Constanţa) şi selecţionata Cluj (învingătoare la limită asupra echipei din Cimpulung Muscel). Luînd ca bază performanţele anterioare ale celor două candidate la trofeul competiţiei, majoritatea specialiştilor apreciau că reuniunea va fi de slabă calitate, datorită disproporţiei valorice dintre cele două combatante. Fireşte, se prevedea o victorie facilă a boxerilor gălăţeni, pregătiţi de antrenorul emerit Petre Mihai. Dar, a început reuniunea... Fostul campion naţional al semimuştelor, gălăţeanul Petre Ganea, l-a întîlnit pe tînărul Alexandru Kacso. Fără să se intimideze de renumele adversarului, Kacso a boxat cu multă siguranţă, s-a deplasat frumos şi a contrat spectaculos la multe din atacurile insistente ale puternicului său adversar. Numai tenacitatea lui Ganea l-a ajutat să smulgă decizia de învingător. Ne-am gindit atunci că este vorba de o întîmplare Meciurile care au urmat ne-au întărit insă convingerea că formaţia clujeană, antrenată de Eugen Douda şi Iosif Mihalic n-a venit la Bucureşti să facă un simplu act de prezenţă la finala celei mai mari competiţii pe echipe a ţării. Cu o garnitură compusă din mulţi boxeri aproape necunoscuţi spectatorilor din Capitală, selecţionata Cluj a oferit un exemplu de sportivitate, apărîndu-şi cu străşnicie şansele în faţa unei adversare ce pornea in întrecere categoric favorită. Trei victorii consecutive, realizate de Cornel Jivcovici, Ladislau Mathe și Alexandru Popa, au făcut ca rezultatul întîlnirii să devină egal după disputa de la categoria semimijlociei 7—7. De la această categorie, „artileria grea" a maestrului Petre Mihai nu mai putea pierde, în mod normal, nici un punct. Sandu Tîrîță, Constantin Cojocaru, Marcel Florea şi Vasile Lehăduş erau net superiori adversarilor lot din Cluj. De fapt, Tîrîlă, Florea şi Lehăduş au obţinut victorii rapide (abandon în prima repriză), aşa cum era de aşteptat. Şi totuşi, în întilnirea dintre cele două formaţii, de valoare diferită, a existat un moment de suspense. După ce Sandu Tîrîlă a ciştigat uşor meciul cu Ştefan Popa, a urmat întilnirea dintre Constantin Cojocaru şi clujeanul Ion Moldovan. Disputa s-a încheiat cu o victorie surprinzătoare a boxerului din Cluj, care a făcut ca rezultatul să devină iar egali 99 9. In acel moment, toţi cei prezenţi se întrebau dacă vor asista la o surpriză de proporţii. Surpriza nu s-a produs, pentru că Florea şi Lehăduş n-au greşit cu nimic, depăşindu-şi categoric adversarii. în legătură cu înfrîngerea lui Cojocaru, ne simţim datori să revenim cu unele explicaţii pe care nu le-am putut da la timpul potrivit. Gălăţeanul a urcat în ring bolnav de gripă şi a încercat să obţină o victorie înainte de limită, nesimţindu-se capabil să lupte timp de 9 minute. Adversarul său, deşi depăşit categoric în prima repriză, a rezistat asaltului. în cea de a doua, lupta s-a mai echilibrat, iar în ultimul rând, Cojocaru, epuizat, a primit multe lovituri în plină figură. Intr-un astfel de moment, cînd pugilistul gălăţean era în evidentă dificultate şi trebuia numărat de arbitrul din ring, acesta l-a oprit şi i-a dat avertisment pentru tineri repetate (? !). într-o astfel de situaţie, secundul gălăţeanului şi-a chemat elevul la colţ, abandonîndu-1. Victoriile categorice ale celor doi pugilişti de la Constructorul (Florea şi Lehăduş) au stabilit scorul final al intîlnirii în favoarea echipei care s-a dovedit superioară şi care a meritat fără discuţie succesul. Dar, replica boxerilor clujeni a fost neaşteptat de viguroasă, făcind astfel ca nivelul tehnic şi spectacular al întîlnirii finale să poată fi apreciat ca foarte bun. Mihai FRANCA „CUPA F.R. BOX" O FINALĂ REUȘITĂ INTRE DOUĂ FORMATE DE VALOARE DIFERITĂ Sportul GlNDURI PENTRU NOUL AN Ca la orice început de An Nou, redactorii noştri l-au „interceptat" şi pe cei din lumea fotbalului. Cu ce ginduri pornesc in 1973, jucătorii, antrenorii, arbitrii ? Aveţi primele răspunsuri in cele ce urmează... Florea Dumitrache : „AM SĂ-L COPIEZ PE DINU ÎN PRIVINŢA DĂRUIRII ŞI TENACITĂŢII!“ „Gindurile mele pentru ’73 se îndreaptă in primul rind spre clubul la care m-am consacrat. Doresc ca echipa Dinamo să ciblige titlul de campioană, ceea ce ar însemna o dublă satisfacţie, atît pentru noi, jucătorii, dar mai ales pentru antrenorul Ion Nunweiller. Ştiu că şi rivala noastră din totdeauna, echipa Steaua, va avea un cuvint greu de spus in această privinţă, dar, pînă la urmă cred că jucătorii militari se vor mulţumi doar cu Cupa României... Faptul că prietenul şi coechipierul meu Cornel Dinu a ciştigat din nou titlul de cel mai bun fotbalist al anului, m-a bucurat foarte mult. Promit să-l copiez, mai ales In privinţa dăruirii şi tenacităţii sale, astfel ca la sfîrşitul acestui an să mă pot număra fi eu printre laureaţi. In anul in care am păşit de curînd vreau să ţintesc ciştigarea titlului de golgeter, iar prin evoluţiile de calitate să reeditez succesele din anul premergător C.M. din Mexic“. Vasile Aelenei (Steaua): „UN PAS HOTARÂTOR PENTRU O TITULARIZARE DEPUNĂ“ „Anul care de abia a trecut mi-a adus, în cea de a doua jumătate a sa, satisfacţia unui început de titularizare în prima echipă. Pentru mine, acest lucru a constituit o reală dovadă de încredere din partea antrenorilor şi un imbold ca să muncesc mai mult şi mai bine pentru a justifica un asemenea credit. Nu ştiu în ce măsură am reuşit să mă achit de obligaţiile morale ce-mi reveneau în anul 1972. Ştiu însă că în acest an 1973 va trebui să-mi înzecesc eforturile, să lupt cu propriile mele insuficienţe şi să fac acel pas hotăritor pentru o deplină titularizare în unsprezecele de bază al formaţiei mele. Şi cu această formaţie, în care sper să-mi aduc un aport de calitate cu prilejul meciurilor în care voi evolua, aş dori să ciştigăm — noi, Steaua — ediţia a 55-a a campionatului republican. Dincolo de performanţa sportivă, gîndurile mele se îndreaptă şi către un alt obiectiv la fel de important, pe care mi-l doresc realizat în acest an 1973. Este vorba de absolvirea celui de al X-lea an de studii, pentru care mă pregătesc în prezent şi pe care vreau să-l promovez cu bine în vară, odată cu... cîştigarea titlului de campion cu echipa". Ion Rus — arbitru (Tg. Mureş) „UN AN CU CINCI STELE" „1973 aş vrea să fie, aşa cum s-a încheiat pentru mine 1972 la Braşov, în ultima etapă de campionat, un an cu «cinci stele» ! Asta înseamnă că îmi doresc numai arbitraje bune şi foarte bune, indiferent de categoria competiţională unde voi fi delegat să conduc meciuri. îmi mai doresc, de asemenea, să reuşesc, în acest nou an, în tentativa de a ocupa, în clasamentul general al cavalerilor fluierului, un loc care să-mi dea dreptul de a promova în lotul de arbitri F.I.F.A. Cam atît în privinţa dorinţelor strict personale. Mai doresc, în 1973, întreceri de bună calitate şi mai ales, fără cartonaşe roşii şi galbene ; spectatori mulţi, entuziaşti şi obiectivi ; un clasament final care să reflecte, cît mai aproape de adevăr, valoarea echipelor. In sfîrşit, gîndurile mele se îndreaptă, cu justificate speranţe, spre o reuşită a echipei naţionale, pe care aş vrea să o văd din nou în rindurile participantelor la turneul final al unui campionat mondial, cu bilete de călătorie asigurate pentru München 1974“. Antrenorul Nicolae Proca: „OLTEANU SĂ-ŞI REIA ANTRENAMENTELE" — Alo, clubul Steagul roşu 7 — Da. — Cu antrenorul Nicolae Proca, vă rog. — Eu sunt — Va rog să ne spuneţi ce vă doriţi în anul în care am păşit. — In primul rînd vreau să transmit pe această cale tuturor antrenorilor, jucătorilor şi suporterilor echipelor să aibă parte numai de satisfacţii, de jocuri de calitate, de rezultate bune, într-un cuvint îndeplinirea tuturor idealurilor sportive, în privinţa echipei Steagul roşu aş dori ca jucătorii care o compun să fie... mai tineri cu patru-cinci ani. Atunci sînt sigur că nu vom mai avea probleme pînă în anul 1976. Lăsînd gluma la o parte vreau ca în acest an sâ-l am cît mai curînd la antrenamente pe Olteanu. Să se însănătoşească după accidentul suferit la genunchi, în aşa fel încit să-şi reia locul în formaţie. SELECŢIONATA DE TINERET DUPĂ TURNEUL DIN GRECIA ŞI ÎNAINTEA SEZONULUI DE PRIMĂVARĂ — De vorbă cu antrenorul CORNEL DRÂGUŞIN — — Tovarăşe Drăguşin, aţi condus echipa reprezentativă de tineret in recentul ei turneu in Grecia. Socotiţi că scopul deplasării a fost atins ? — Ţinînd seama că, pînă la primul joc oficial, din mai, lotul de tineret nu se va mai reuni decit cu ocazia partidei din aprilie, cu formaţia similară a U.R.S.S., concluziile acestui turneu sunt foarte importante. Lăsînd la o parte rezultatele, care au contat mai puţin, se poate spune că scopul turneului a fost atins, obiectivele fixate fiind îndeplinite în proporţie de 80 la sută. — Care au fost obiectivele, şi de ce s-au realizat numai în proporţie de 80 la sută ? — Mai întîi, scopul: ciştigarea experienţei internaţionale în confruntări cu adversari superiori ca vîrstă şi valoare ; prelungirea activităţii competiţionale a unor jucători mai puţin folosiţi, din diferite motive, la echipele lor (Iordache, Dumitriu IV, Bölöni etc) ; omogenizarea formaţiei şi integrarea dublurilor în echipă, în vederea partidelor din primăvară. In fond, a fost vorba de verificarea unor viitori internaţionali, nu ? Procentajul ar fi fost sută la sută dacă am fi cîştigat toate cele trei jocuri, cu toate că, repet, nu rezultatele au interesat în acest turneu... Cea mai reuşită a fost comportarea din a doua partidă, pe care am şi cîştigat-o cu 2-0 în faţa formaţiei Trikaia, din prima divizie a Greciei, cînd echipa noastră a jucat la valoarea partidei oferite cu citva timp în urmă în compania lotului A. Primul meci, aşa cum se ştie, l-am încheiat cu un scor alb, în compania selecţionatei cluburilor din Lamia. în sfîrşit, am pierdut cu 2—1 intîlnirea susţinută cu selecţionata Larisa. Este drept, nici băieţii mei nu au jucat grozav, dar am întîlnit şi un arbitru care a vrut să cîştige neapărat echipa din Larisa. A mai contribuit la procentajul de 80 la sută şi faptul că nu toţi jucătorii au dat randamentul scontat. Unii dintre ei din motive obiective, mai precis o stare de sănătate nu tocmai corespunzătoare. — Cum a arătat formaţia de bază pe care aţi întrebuinţat-o ? — Notaţi : Iordache — Tănăsescu, Ciugarin, Someş, Anghelini — Mulţescu (Moldovan), Bölöni, Beldeanu — Troi, Roznai, Aelenei. De-a lungul întregului turneu s-au comportat bine Iordache, Tănăsescu, Ciugarin, Someş, Bölöni, Beldeanu, Moldovan şi Troi. Parţial bine (cîte o repriză), Anghelini şi Aelenei. Sub posibilităţi, din motivele arătate, la care se adaugă şi o anumită oboseală acumulată datorită schimbării regimului de antrenament şi eforturilor, Mulţescu şi Roznai. Dintre cei întrebuinţaţi mai puţin, Grigoraş, Dumitriu IV, Petreanu şi Ştefan au justificat selecţionarea şi perspectivele. — Intr-adevăr, ce perspective întrevedeţi băieţilor pe care i-aţi condus în Grecia ? — Faţă de echipa de tineret care a luat parte la ediţia trecută a Campionatului Europei, sunt destule nume noi, mai ales în linia de atac. Este o generaţie dotată, care printr-o pregătire şi mai accentuată, făcută la cluburi, ar putea să completeze foarte bine prima reprezentativă a ţării. Caracteristica ei — tehnicitatea ; dacă jucătorii ar lupta mai mult, fireşte în limitele regulamentului, echipa nu ar avea decit de cîştigat pe toate planurile, şi în primul rind — fireşte — pe cel al rezultatelor. Mircea TUDORAN Deschiderea cursului de perfecţionare a antrenorilor Ieri, în sala Dinamo din Capitală, a început cursul central de perfecţionare a antrenorilor de Div. A, B şi tineret-rezerve. In cuvintul său de deschidere, tov. Ion Balaş — vicepreşedinte al F.R.F. — a făcut aprecieri generale despre turul campionatului şi a expus unele sarcini de viitor de care trebuie să ţină seama toţi antrenorii. In continuare, tov. Ion Siclovan a prezentat modul de desfăşurare a cursului de perfecţionare, eşalonat în trei etape : prima la Bucureşti între 3—5 ianuarie ; a doua între 15 ianuarie şi 15 mai în care se va urmări experimentul practic şi controlul periodic la cluburi, iar ultima — în lunile iunieiulie, — care va cuprinde examenul final. A urmat o amplă analiză a desfăşurării turului campionatului diviziilor A, B şi de tineret, în care prof. Angelo Niculescu a enumerat o serie de deficienţe manifestate la nivelul diverselor eşaloane. Expunerea a fost exemplificată cu două jocuri (C.F.R. Cluj — Dinamo şi Rapid — Jiul) înregistrate pe film de antrenorul Ion Voica. Astfel, antrenorii şi-au putut da seama „pe viu" de unele aspecte de joc din campionat. S-a arătat că mai sunt încă multe echipe care au tendinţa de a miza pe jocurile susţinute acasă, în cele din deplasare urmărind doar apărarea cu orice preţ. în timp ce capacitatea de efort s-a îmbunătăţit, aspectul eficacităţii lasă încă mult de dorit. Din punct de vedere tehnico-tactic, există încă multe carenţe care se manifestă prin acţiuni purtate lent, demarcări greoaie, conducerea exagerată a mingii, toate acestea fiind contrare cerinţelor actuale ale jocului. S-a mai arătat că durata, volumul şi intensitatea antrenamentelor nu ating parametrii corespunzători. Apoi s-a exprimat convingerea că există posibilitatea de dezvoltare a jocului şi s-a trasat unele cerinţe de care vor trebui să ţină seama antrenorii în activitatea viitoare, cum ar fi: creşterea capacităţii de acţiune a jucătorilor; susţinerea jucătorului cu mingea ; urmărirea participării conştiente şi active a jucătorilor la procesul de instruire. Au fost evidenţiate unele cluburi care au arătat preocupare în privinţa promovării elementelor proprii. La discuţii au participat doar patru antrenori (I. lovieri, C. Teaşcă, Tr. Ionescu, C. Rădulescu). Nu putem trece cu vederea indiferenţa in care s-au complăcut ceilalţi antrenori — unii dintre ei, chiar criticaţi — care au preferat să nu ia cuvintul, deşi cu alte ocazii au fost mult mai activi. Lucrările cursului de perfecţionare au continuat după-amiază. AZI A APĂRUT NUMĂRUL 345 AL REVISTEI QIDQOIQOI din sumarul căreia vă recomandăm : • Cei 16 antrenori divizionari A fac un scurt bilanţ al realizărilor echipelor lor in anul trecut şi işi expun proiectele pentru Noul An. • Comentarii... cifrice la turul Diviziei A • O pagină de „Intimităţile gazonului* (Ilie Savu, Mihai Flamuropol şi Iosif Cavai). • Un interviu cu cîştigatorul „Trofeului Fotbal ’72*. Cornel Dinu • Dialog cu cititorii 9 Pagina de Magazin extern • „Cangurii" visează să ajungă în Europa (un reportaj despre aspiraţiile fotbalului australian) • Fotbalul internaţional in primele săptâmini ale lui 1973 e U.E.F.A. discută stimularea fotbalului ofensiv • Rubricile permanente : Carnetul scriitorului, Carnet extern, Campionatele in Europa, Prim plan, Din fotbalul internaţional “ Pag. a 3-a LOTO - PRONOSPORT Așa arată o variantă cu 13 rezultate exacte la concursul Pronosport Nr. 53, etapa din 30 Decembrie 1972. I. Cagliari—Napoli 1 II. Fiorentina—Ternana 1 III. Juventus—Atalanta X IV. Lanerossi—Roma X V. Lazio—Bologna X VI. Milan—Torino 1 VII. Palermo—Internazionale 2 VIII. Sampdoria—Verona 2 IX. Bari—Genoa X X. Catania—Arezzo 1 XI. Como—Catanzaro 1 XIT. Mantova—Foggia 2 XIII. Reggina—Brescia 1 FOND DE PREMII 261.904 lei Plata premiilor la acest concurs se va face astfel: în Capitală de la 5 ianuarie pînă la 14 februarie 1973, inclusiv, în țară, de la 10 ianuarie pînă la 14 februarie 1973 inclusiv. PRONOSPORT CIȘTIGURILE CONCURSULUI Nr. 53 DIN 30 DECEMBRIE 1972 : Categoria I (12 rezultate) = 5,40 variante a 12.125 lei Categoria II (11 rezultate)=*94,95 variante a 827 lei Categoria III (10 rezultate) 1047,15 variante a 113 Iei LOTO NUMERELE TRAGERII SPECIALE A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1973 : Extragerea I : 67 38 8 85 43 13 80 1 60 Extragerea 11:32 21 31 20 9 73 24 Extragerea HI : 54 27 13 71 85 28 Extragerea IV : 71 56 28 61 10 84 Extragerea V : 25 64 50 65 69 51 16 58 FOND DE PREMII PROVIZORIU: 4.822.000 lei. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA CONCURSUL SPECIAL AL NOULUI AN DIN 3 IANUARIE 1973. FOND GENERAL DE CIȘTIGURI: (provizoriu) 4.156.999 lei din care: 1.337.999 lei REPORT. Extragerea î i 25, 43 25, 7, 34, 42 Extragerea II i 33, 31, 22, 3 10 Extragerea III i 3, 12, 18, 24, 1, 30 Extragerea IV i 12, 10, 15 28, 34,8 Extragerea V i 4, 22, 1, 41, 42, 12, 10, 34. PRONOEXPRES CÎȘTIGURILE CONCURSULUI Nr. 52 DIN 27 DECEMBRIE 1972 Extragerea I i Categ. 2. 1,10 variante a 64.338 leii Cat. 3 i 15,90 a 4.451 lei | Cat. 4 I 50,30 a 407 lei • Cat. 5 i 97,45 a 726 lei | Cat 61 3.759,20 a 40 lei. REPORT CATEGORIA Ii 1.186.165 lei. Extragerea II i Categ B i 5 variante a 16.527 lei Cat. C i 47,80 a 1.729 leii Cat Di 1.951,30 a 60 lei. Cat. E I 101 a 200 lei; Cat Fi 2.330,30 a 40 lei. REPORT CATEGORIA A i 151.834 lei. Premiul de categoria 2 de 64 338 lei a revenit lui LUNGU II IE din Arad. Rubrică redactată de LOTO-PRONOSPORT