Sportul, februarie 1973 (Anul 29, nr. 7311-7338)

1973-02-01 / nr. 7311

Pag. a 2-a »y'■v' • ECHIPELE DIN PRIMA DIVIZIE AU RELUAT PREGĂTIRILE Pînă la reluarea campionatului de rugby a mai rămas puţin timp. In această perioadă, echipele divizionare se pregătesc cu asiduitate pentru a aborda intîlnirile în plenitudinea forţelor. Cu sprijinul corespondenţilor noştri, vă vom prezenta in aceste zile ultimele veşti din taberele celor 14 formaţii participante la campionatul Diviziei A. STEAUA Actuala lideră a clasamentului, Steaua, a reluat antrenamentele la­­ 5 ianuarie, urmînd un program cu intensitate progresivă : de la două şedinţe de pregătire în prima săp- t tămînă, la patru în ultima. Rug­­byştii militari continuă „lecţiile­ 1 la Predeal (27 ianuarie — 13 februa­rie), după care vor reveni în Bucu­­­­reşti. După cum ne-a declarat an­trenorul P. Cosmănescu, XV-le pe­­ care-l conduce este hotărît să-şi­­ păstreze poziţia fruntaşă în clasa­ment, dispunînd pentru aceasta de o echipă ce şi-a găsit cadenţa în toate compartimentele. Totuşi, an­trenorul şi-a propus să îmbunătă­ţească jocul liniei de treisferturi Clasată pe locul 3 în actualul campionat,­­Ştiinţa Petroşani şi-a reluat antrenamentele la 10 ianua­rie sub conducerea lui Gheorghe Băltăreţu In prezent pregătirea se efectuează atît în sală, cit şi în aer liber, punîndu-se accent pe mă­rirea rezistenţei fizice. La antre­namentele de pînă acum au luat parte toţi componenţii lotului, care dovedesc multă seriozitate în cadrul lecţiilor, în XV-le petroşenean nu a intervenit decit o singură schim­bare : transferarea lui Moromete la Constructorul Bucureşti. Este post­care nu se achită de sarcinile ce-i revin în aceeaşi măsură ca înain­tarea, ceea ce, desigur, împiedică finalizarea a numeroase situaţii de atac. Alături de Ciornei, Cioarec, Bucur, Gh. Mircea, M. Munteanu, Şerban, Pintea, Postolache, Achim, Corneliu, Giba, Căinaru, Mateescu, Ţaţa, R. Ionescu, Vasilică, Enache, Budică, Suciu, Dumitru, Teleasă, Braga, Durbac, Mogoş şi Nedelcu, sau mai adăugat Marinei Pena, Victor Benedec şi Constantin Mora­­ru, pe care antrenorul P. Cosmă­nescu intenţionează să-i pregătească şi să-i lanseze, probabil, în sezonul viitor. Ailă, de asemenea, legitimarea lui Stoica, în cazul cînd se capătă dez­legare de la clubul Griviţa Roşie. După sesiunea de examene, lotul (compus din : Dinu, Ortelecan, Tal­pă, Moroc, Ştefan, Fl. Constantin, Lamotă, Zafiescu, Neagu, Bârgău­­naş, Abribula, Rădulescu, Burghe­­lea, Stănculescu, Fălcuşanu, Mar­tin, Truţă, Domişan, Radu, Meianu, Stoica, Băltăreţu) va pleca la Pre­deal pentru 10 zile, timp în care va susţine şi cîteva jocuri de veri­ficare, probabil, cu Precizia Să­­ cele, Vulcan şi C.S.M. Sibiu. Rugbyştii din Petroşani sunt ho­­tărîţi ca, printr-o bună comportare, în retur să-şi atingă scopul propus: clasarea pe unul din primele patru locuri. S. BĂLOI, coresp. C.S.M. SIBIU Dornici să confirme evoluţia bună din turul campionatului, rugbyştii de la C.S.M. Sibiu (locul 6) şi-au început antrenamentele cu multă ambiţie. în prezent, jucătorii si­­bieni se pregătesc zilnic, dar efec­tivul este incomplet, datorită fap­tului că unii din componenţii lo­tului acuză mai vechi traumatisme. Pentru ca echipa să se prezinte în bune condiţiuni la intîlnirile din retur, s-au perfectat şi cîteva par­tide de verificare cu Agronomia Cluj şi cu Precizia Săceie. Lotul, antrenat de Bebe Boboc, nu a suferit modificări deosebite faţă de cel existent în toamnă, în componenţa sa intrînd Gomboş, Cacoveanu, Cherciu, Ioniţă, Vinţe, Prohor, Enăcescu, Gongan, Manea, Găldeanu, D. Răşcanu, Tamaş, Po­­peţ, Crîşmaru, Schatsch, Buţu, Tu­­dorica, Munteanu, Lupaş şi Gancea. Jucătorilor menţionaţi li se adaugă Burcea (de la Griviţa Roşie), Pe­­treanu (de la Agronomia Cluj), Mladin, Vlad şi Hădărugă (de la Şoimii Sibiu). Consemnăm, de asemenea, faptul că s-a stabilit şi un amplu plan de măsuri care prevede atît cre­area unei baze de masă pentru rugby în Sibiu cît şi realizarea con­diţiilor materiale. I. BOŢOCAN, coresp. ŞTIINŢA PETROŞANI ATLETISM 3 JUNIOARE DIN IAŞI CONCUREAZĂ LA BUCUREŞTI Interviu cu antrenorul lor, RADU TETINIUC Bucureşti. Sala de atletism „23­­August”, întîlnire absolut neaştep­tată cu tînărul profesor Radu Te­­tiniuc, de la Liceul nr. 2 Iaşi. Cine este Radu Tetiniuc ? Un antrenor sîrguincios, care caută să impună Iaşul ca pe un autentic centru de performanţă pe harta atletică a ţă­rii şi care a obţinut cîteva frumoa­se satisfacţii cu elevele sale. — La mulţi ani, Radule ! Cu ce ocazie prin Bucureşti ? — La mulţi ani ! Am venit cu atletele mele de lot la vizita medi­cală ce se face la Centrul „23 Au­gust“ şi, profitînd de ocazie, le-am înscris — mulţumiri organizatori­lor ! — la campionatele municipiu­lui Bucureşti. — Care sînt atletele de tot ? — Adriana Surdu, Coculeana Bu­­cătaru şi Olga Ciobanu. — Unde şi cum vă antrenaţi la Iaşi ? — Mai mult afară, dar şi pe te­­­­ren acoperit. In turnanta stadio­nului „23 August“ din Iași este o mică sală de atletism, în care pu­tem face cronometrări pe maximum 30 de metri, dar lungime sau gar­duri... în legătură cu sala am unele probleme, fiindcă ni s-au acordat ore cam nepotrivite.­­ Revenind la elevele tale din echipa naţională de junioa­re, ce obiective v-aţi propus ? — Cu Adriana Surdu am, chiar anul acesta, obiective îndrăzneţe. Pentru 1973 ne propunem să par­ticipe la campionatele europene de sală de la Rotterdam, în cadrul probei de 60 metri (standardul A.E.A. este 7,5 secunde, standardul F.R.A. 7,3 secunde, iar Adriana la primele starturi a obţinut 7,5 se­cunde în serii şi 7,4 secunde în fi­nală) şi la campionatele europene de juniori (în aer liber) de la Duisburg (R.F.G.). Ca performanţe tehnice ea îşi propune 11,6 secunde (record egalat de junioare la 100 de metri) şi 24,4 secunde pe 200 de metri. Coculeana Bucătaru a deve­nit din acest sezon junioară de ca­tegoria I şi ne-am propus ca la 100 de metri garduri să egaleze re­cordul de junioare (13,3 secunde), iar La pentatlon să-l întreacă, ob­­ţinînd o performanţă de peste 4 000 de puncte. Olga Ciobanu, care în urmă cu doi ani se anunţa o mare pentatlonistă, a fost multă vreme indisponibilă din cauza unui acci­dent şi trebuie, din cauza tendoa­­nelor, să abandoneze săriturile, de­­dicîndu-se sprintului. Sper să ob­ţină 12,0 secunde pe 100 metri plat şi 14,3 secunde pe 100 metri gar­duri, iar alături de Adriana Surdu, Greta Măgirescu şi de încă o atle­tă — ce se va impune în acest se­zon — să formeze o ştafetă de 4x100 metri de bună valoare euro­peană. — La Iaşi mai aveţi şi alte speranţe ? — Da, cea mai mare numindu-se Cleopatra Farcaş, multiplă record­mană de junioare III, precum şi grupele de semifendişti şi aruncă­tori ale colegului meu, profesorul Radu Constantinescu, care acum îşi satisface serviciul militar. — Alte dorinţe pentru viitor ? — Una mare ! Ca şi la Iaşi să funcţioneze un liceu de atletism, în genul celui de la Cîmpulung Muscel ! Interviu consemnat de C. M. MUREŞANU ACTIVITATE ÎN SALĂ ŞI UN AER LIBER LA TIMIŞOARA Timp de două zile, 150 de concurenţi din Timişoara, Arad şi Reşiţa s-au în­­tîlnit în oraşul de pe Bega în cadrul primei etape a campionatului de sală. Iată cele mai bune rezultate înregis­trate: Fete: 60 m : 1. Viorica Slavic (Arad), 7,9 ’S, 2. Monica Raid (Tim.) 8.0 s, 60 m­ g — 1. Angela Botin (Arad) 10.0 s; lungime : 1. Monica Raid (Tim.) 4,90 m, 2. Maria Covaci (Tim.) 4,90 m; înălţime : 1. Dana Mareş (Arad) 1,45 m; greutate : 1. Virginia Purcar (Tim.) 10,86 m; Băieţi : 60 m — 1. Adalbert Darvas (Tim.) 6,6 s (record naţional egalat), 2. Tamas Szabó (Tim.) 6,1 s; 60 m g : 1. Doru Glavar (Tim.) 8,4 s, 2. Valeriu Jurcă (Tim.) 8,7 s; lungime : 1. Mihai Berceanu (Tim.) 6,54 m; înălțime : 1. Gabriel Guţuleac (Tim.) 1,85 m; triplu­salt : 1. Mihail Calimente (Tim.)­­3,83 m; prăjină : 1. Constantin Miclăuş (Tim.) 3,70 m; greutate : 1. Octavian Şira (Tim.) 12,88 m. Tot la Timişoara, in turul stadionului C.F.R., a avut loc etapa a doua a cam­pionatului judeţean de cros. Dintre cei 160 de participanţi, au terminat învin­gători următorii : fete : junioare III — Simona Halmăgeanu (Arad), junioare II — Codruţa Ioţco (Tim.), junioare III — Mariana Petrescu (Tim.), senioare — Elisabeta Hălmăgeanu (Arad); băieţi : juniori III — Ladislau Ferick (Arad), juniori II — Tiberiu Szucs (Tim.), ju­niori I — Elemer Grunwald (Arad), se­niori — Aurel Laurenţiu (Tim.), Petre ARCAN-coresp. OASPEŢI SIBIENI SI ORADENI LA CLUJ Sala de atletism din Parcul spor­tiv studenţesc din Cluj este viu animată în fiecare sîmbătă şi du­minică. La ultimul concurs, atleţi­lor clujeni li s-au adăugat şi oaspeţi din Sibiu şi Oradea. Iată cîteva dintre rezultatele înregistrate­­ se­niori — 50 m I V. Sărucan (C.S.M. Cluj) 5,7 s. (record naţional egal lat) ; lungime — V. Sărucan 7,38 m ; 50 m.g. — H. Cornescu (Sibiu) 7,0 s ; juniori I — 50 m : V. Ciu­­rea (C.S.M. Cluj) 5,9 s, 50 m. g. —I. Crişan (Lie. Nr. 11 Cluj) 7,2 s; înălţime: N. Mureşan (Lie. N. Bălcescu Cluj) 1,84 m ; senioare: 50 m — Ecaterina Boncz (Lie. nr. 11 Cluj) 6,8 s. ; lungime : Sanda Cubleşean (Lie. N. Bălcescu Cluj) 5,39 m ; junioare I : înălţime — Mariana Giurgiu (Sc. sp. Oradea) 1,60 m ; 50 m : Enikő Rudolf (Lie. Nr. 11 Cluj) 7,0 s. PETRE NAGY — coresp. „HAI COPII PE DERDELUŞ!“ Sub această denumire va avea loc duminică, la Alexandria, un mare concurs de săniuţe rezervat elevilor — de la clasa a IlI-a în sus — din şcolile oraşului. Com­petiţia, aflată la a doua ediţie, a fost primită cu multă bucurie de micii sportivi din reşedinţa jude­ţului Teleorman, astfel că listele de înscrieri, din şcoli, cuprind d­e-a­­cum aproape 2000 de nume. Con­cursul, organizat de C.J.E.F.S. Te­leorman, în colaborare cu Inspec­toratul şcolar şi organizaţia locală a pionierilor, se va disputa pe un deal din apropierea gării, iar concurenţii vor fi împărţiţi pe pa­tru categorii de vîrstă. Sportul SC­HI SPORTIVII DE LA ŞOIMII SIBIU ÎNVINGĂTORI IN ETAPA JUDEŢEANĂ A CAMPIONATULUI NAŢIONAL Sîmbătă şi duminică s-a disputat pe pirita Onceşti din staţiunea Păltiniş etapa judeţeană a campionatului na­ţional de schi pentru fondiştii judeţu­lui Sibiu. Traseul bine amenajat, timpul favorabil şi entuziasmul tinerilor parti­cipanţi au făcut ca întrecerile să fie spectaculoase, aplaudate cu căldură de numerosul public prezent. IATA CÎŞTIGATORII, pe categorii de vîrstă : fetiţe II — 1,5 km: Karin Zweier; fetiţe I — 3 km: Gudrun Zeg; junioare II — 5 km: Maria Engleiter; junioare I — 5 km : Ana Maria Munteanu. Copii II — 3 km: Roland Ritter; copii I — 5 km: Gherhard Fercher; juniori II — 10 km: Grigore Farcaş; juniori I — 10 km: Mircea Damian. file IONESCU-coresp. judeţean Cursa individuală de biatlon, pe 20 de km, se anun­ţă deosebit da disputată. La ti­tlul de campion naţional aspiră mai mulţi spor­tivi. Rezistenţa în alergarea pe schi­uri, la care se va adăuga calmul şi precizia de la tra­gerile din voligon vor fi determinan­te in stabilirea în­vingătorului. Va reuşi Nicolae Ves­­tea (A S.A..), sur­prins in această imagine la un concurs de pregă­tire, să-şi apropie titlul de campion? Foto ! O PASIONANTĂ DISPUTĂ SPORTIVĂ PRILEJUITĂ DE CAMPIONATELE NATIONALE DE BIATLON Incepînd de vineri, Poiana Braşo­vului va găzdui primul campionat naţional al schiorilor seniori din a­­cest an. Este vorba de biatlonişti, care pe cunoscutul traseu, din renu­mita staţiune, vor căuta să tranşeze vechi rivalităţi sportive într-un sport, care în ultimii ani, a cunoscut o vizibilă ascensiune pe plan naţional şi internaţional. Disputa se anunţă deosebit de in­teresantă, mai ales că majoritatea competitorilor au urmat un program de pregătire variat, intens, in care nu s-a făcut economie de efort. Lupta pentru întiietate se va da — bineîn­ţeles dacă nu vor interveni accidente sau surprize — între biatloniştii de la A.S.A. şi Dinamo din Braşov. Intr-o discuţie avută cu antreno­rul federal, prof. Constantin Tiron, am aflat că sportivii din majoritatea secţiilor se prezintă bine, că între­cerea pentru titlul de campion va fi aprig disputată, iar un favorit este greu de indicat, deoarece la ora ac­tuală cel puţin 5—6 concurenţi pot emite pretenţii justificate la tricoul de campioni. De altfel, N. Vestea, Gh. Gîrniţă, C. Carabela, Gh. Cimpoia, D. Soiu, Gh. Voicu şi ceilalţi spe­cialişti ai probei, aşteaptă cu nerăb­dare să-şi măsoare forţele. Dacă vineri este ziua rezervată se­niorilor, sîmbătă va avea loc cursa de 15 km pentru tineret. Şi aici vom asista, cu siguranţă, la o dispută interesantă, mai ales că mulţi din­tre tinerii biatlonişti aspiră la con­sacrare şi promovare în ierarhia na­ţională, şi, de ce nu, internaţională N. Cristoloveanu (A.S.A.), Şt. Ure (Dinamo), Gh. Păunescu (S.B.C. Si­naia) şi Gh. Keresi (Pedagogic Ora­dea) sunt doar cîţiva dintre ei... Duminică este ziua întrecerilor de ştafetă ale biatloniştilor. După cum suntem­ informaţi, actua­lele campionate naţionale de biatlon vor fi onorate de prezenţa la start şi a unor sportivi din U.R.S.S., Cehoslovacia şi R. D. Germană. Paul IOVAN T. MACARSCHI LA POIANA BRAŞOV SCURTĂ INVESTIGAŢIE EXPLICATIVĂ A REZULTATELOR ECHIPEI NAŢIONALE (Urmare din pag I) aplicaţie deosebită pentru această disciplină. Aşadar... 1. Antrenament de vară susţi­n. Ieşire foarte timpurie pe ză­padă (octombrie) care a permis un antrenament apropiat de cel scrip­tic planificat, fără a suporta pre­siunea calendarului apropiat sau a întreruperilor. 3. Materiale sportive — schiuri, bocanci, bastoane și echipament de calitate, comparabil cu al ad­versarilor. 4. Participarea la un circuit de concursuri — și nu la concursuri izolate ca în trecut — ceea ce fa­vorizează întronarea unui , tonus psihologic adecvat, o cunoaştere a forţelor proprii, şi o adaptare a acestora la pretenţiile concursului. Se realizează o intrare în formă progresivă, ascendentă, cadenţată de competiţii şi de cunoaşterea ad­versarilor, evitîndu-se starturile in­hibitorii şi rezultatele uneori dezo­lante ale concursurilor izolate. 5. Starea pîrtiilor. Lipsa de ză­padă din toată Europa a obligat nnt, în care s-au realizat acumu­lări fizice prin stagii succesive de pregătire, pe uscat şi pe zăpadă, alternativ cu pauze de refacere şi recuperare. Desigur, rezultatele fi­zice ameliorate sunt efectul acuma­organizatorii să „îngheţe“ pîrtiile cu mortar de apă şi gheaţă şi ci­ment de zăpadă. Astfel, şi concu­renţilor cu puncte F.I.S. mai slabe (cazul concurenţilor români) li s-a oferit şansa de a participa în con­diţii­ de pîrtie oarecum egale. Şi în cîteva cazuri, după cum se ştie schiorii români au valorificat a­­ceastă şansă. 6­ In sfîrşit, o orientare metodică­­mai adecvată şi corespunzătoare a pregătirilor realizate de antrenor si colegiul central al antrenorilor Aici trebuie subliniat aportul con­siderabil pe care îl realizează con­tărilor mai m­ultor ani de pregă­tire, dar ultimul an a direcţionat mai bine efortul, structurîndu-l în­­tr-o formă mai accesibilă, asimila­bilă şi mai nuanţat. LANDECK Slalom 4 tactul prelungit şi direct cu adver­sari puternici, de elită. Pentru a ajunge în elita unui sport, oricare ar fi el, înseamnă de fapt, a avea curajul să suporţi şi să înfrunţi înfrîngerile de debut şi să te ridici deasupra lor prin meto­dică şi organizare. După modelul tenisului, al fotbalului antemexican şi al altora, exemplul schiului, mult mai modest, nu face decit să confirme acest punct de vedere Din lotul alcătuit din Dan Cris­tea, Virgil Brenci, Gheorghe Vulpe şi Marian Burchi, cea mai ilustra­tivă ni se pare evoluţia lui Cristea pe care o prezentăm alăturat. Slalom 2 Dan Cristea Clasament KRANJSKA GORA Slalom Urias 24 35 TARVISIO Slalom 16 Slalom 16 ÎN CENTRUL UNIVERSITAR BRAŞOV EXISTĂ CONDIŢII PENTRU A SE OBŢINE MAREA PERFORMANŢĂ (Urmare din pag. I) mult cu activitatea din domeniul sporturilor de iarnă. Era şi nor­mal ca un club universitar din a­­cest oraş să acorde schiului un regim oarecum prioritar. î­e refe­rim mai ales la schiul alpin. Exis­tă aici un specialist cu o bună re­putaţie, conf. univ. Constantin Dia­­conescu (şeful catedrei de educaţie fizică şi sport a Universităţii), care de ani de zile — aproape de două decenii — selectează şi modelează talente. Nu de puţine ori, aceştia au ajuns pînă în vîrful piramidei sportive. Nicolae Pandrea şi Geza Tömöry — ieri, Dorin Munteanu, Nicolae Creţoi, Nicolae Stinghie, Dan Rîmbeţiu, Nicolae Andreescu şi Ghizele Moreş-Şindilaru azi, ia­tă atîtea nume consacrate în schiul nostru alpin, cu prezenţe presti­gioase în toate marile concursuri interne şi chiar în cele internaţio­nale. Să reţinem faptul că studen­tul Nicolae Creţoi a fost nelipsit de la startul a trei Universiade de iarnă (Austria, Finlanda, S.U.A.), că Dorin Munteanu este în pre­zent component al lotului naţio­nal, că toţi ceilalţi aproape 20 de studenţi schiori din Braşov desfă­şoară o activitate competiţională susţinută, remarcată nu de puţine ori în rubricile presei de specia­litate. In sfera unei frumoase activităţi se înscrie şi atletismul, Braşovul studenţesc numără elemnte de va­loare ca Mircea Neamţu (1 500 m), Uremia Rotară (triplu), Ştefan Szatmary (110 mg), Maria Bădi­­ţoiu (400 şi 800 m). Toţi aceştia — facem cuvenita subliniere — sunt componenţi ai lotului naţional de seniori şi senioare. Este meritul antrenorului, asistentului universi­tar Mihăilă Cibu, care manifestă multă pricepere şi pasiune în for­marea atîtor elemente de nădejde pentru atletismul românesc. Cei a­­proape 30 de sportivi cu care lu­crează actualmente reprezintă doar o parte a rodului muncii sale, o muncă permanent adîncită, diver­sificată, prin căutarea altor şi altor tineri din şcolile Braşovului, care mîine să poată intra în familia a­­tleţilor universitari.­­ Favorizat, de asem­enea, de ca­drul natural din împrejurimi, al­pinismul studenţesc cunoaşte şi el o efervescenţă continuă. Antreno­rul Mircea Naghiu se bucură de multă preţuire pentru felul cum a reuşit să aducă în prim-planul per­formanţei o serie de elemente ca­re, pe parcursul anilor, s-au im­pus prin rezultate remarcabile: Teodor Opriş, Petru Santa, Gabriel Cadar, Iosif Vass, Aurelia Costea, Mariana Ardeleanu şi Mariana Pop. Mai recent înscrisă în perime­trul performanţei, secţia de auto­mobilism şi carting cunoaşte re­zultate demne de invidiat, chiar în comparaţie cu unele centre ce dis­pun de posibilităţi materiale mult superioare. De pildă, automobiliştii Horst Graef, Laurenţiu Borbély şi Nicolae Curţov, sunt deseori prin­tre fruntaşii raliurilor republicane, în timp ce juniorii Gheorghe Ur­­dea şi Constantin Nedelcu domină cu autoritate întrecerile de carting de la clasa 50 cmc, atît în probe individuale cit şi pe echipe, aşa cum stă bine unor campioni ai ţă­rii. Cu bune rezultate se afirmă şi secţiile de şah (4 reprezentanţi fac parte din loturile de juniori şi ti­neret), tir (cu un element de reală perspectivă în persoana lui Lau­renţiu Ilovîci), baschet (pe drumul de revenire în prima divizie) şi fotbal (cu rezultate constant bune —locurile 1—3 — în divizia na­ţională C). Iată, aşadar, cum un club cu un efectiv restrîns (213 membri) reuşeşte să se afirme, la nivelul performanţei. Efortului de­pus de sportivi, de cadrele didac­tice, de antrenori trebuie să-i a­­­sociem şi neobosita strădanie şi pricepere de care dă dovadă se­cretarul clubului Universitar Bra­şov, prof. Teodor Verdeş. CE INSEAMNA ADEVĂRATUL SPIRIT DE COLABORARE ! Ne-am putut convinge de modul în care cadrele didactice de la ca­tedra de specialitate a Universită­ţii din Braşov tratează activitatea de performanţă, analizînd contri­buţia lor la buna desfăşurare a activităţii clubului. O primă sub­liniere : toate cele 12 cadre — con­ferenţiari, lectori şi asistenţi — sunt efectiv angrenate în munca de selecţie şi instruire pentru marea performanţă. Am prezentat cazul conf. univ. C. Diaconescu, care se ocupă de schi. Vrem să completăm portretul său, amintind, în acelaşi timp, că şeful catedrei de educaţie fizică şi sport îşi dăruieşte integral timpul liber pentru a îndruma nu numai secţia de care răspunde, ci şi în­treaga activitate a clubului, în ca­litate de vicepreşedinte. în această privinţă trebuie apreciată unitatea de vederi care există între vice­preşedinte şi secretarul clubului (prof. T. Verdeş), operativitatea cu care sunt luate măsuri destinate să îmbunătăţească continuu structura procesului de antrenament, activi­tatea tuturor secţiilor. Exemple asemănătoare oferă şi celelalte cadre din colectivul ca­tedrei de specialitate. Amintim, de pildă, faptul că lectorul Dumitru Vlaicu, care răspunde de secţia de tir (ale cărei rezultate sunt de va­loare republicană), marchează o pre­zenţă activă în viaţa clubului, pe de o parte prin asigurarea unui proces de antrenament foarte ri­guros, la nivelul tuturor categorii­lor de clasificare, iar pe de altă parte printr-o muncă de cercetare ştiinţifică legată implicit de acti­vitatea practică. Asemenea acestui cadru didactic se prezintă majori­tatea cale), din catedră (asistentul Petrică Vasiliu — baschet, asisten­ta Virginia Ferariu — baschet, a­­sistentul Ion Gliga — handbal­ul). Spiritul de colaborare nu se li­mitează numai la relaţia colectiv de catedră—club. Printr-o înţele­gere foarte precisă a rostului per­formanţei în cadrul unui club stu­denţesc, s-a ajuns ca toate birou­rile de secţii, alcătuite din cadre didactice cu o mare prestanţă în cadrul Universităţii, să contribuie la reuşita activităţii sportive, la îmbunătăţirea continuă a procesu­lui de pregătire, indisolubil legat de cel profesional şi educativ. Ţi­nem să remarcăm acest fapt, de­oarece cadrele didactice de alte specialităţi au îmbrăţişat cu căldu­ră ideea sportului în rîndul stu­denţilor, dar numai într-o corela­ţie strînsă cu învăţătura, cu atitu­dinea ireproşabilă faţă de societate şi muncă. Este greu să amintim pe toţi a­­cei entuziaşti colaboratori ai clu­bului, care fac parte din conduce­rea a diferite secţii. Ne vom opri, totuşi, asupra cîtorva: conf. univ. dr. ing. Alexandru Vaida, conf. univ. dr. ing. Ion Drăghici, conf. univ. dr. ing. Nicolae Veştemeanu, lectorii Nicolae Budroiu, Dan Şte­fan, Alexandru Atanasiu. în atari condiţii, nu încape nici o îndoială că prosperitatea clubu­lui sportiv universitar Braşov va cunoaşte noi dimensiuni, de la an la an, existînd toate premisele ca acesta să se numere printre unită­ţile fruntaşe pe ţară. CHIAR DACA BAZA MATERIALĂ NU ESTE INCA LA NIVELUL NECESITĂŢILOR Valoarea performanţelor reali­zate în cadrul clubului din centrul universitar braşovean sporeşte în semnificaţie, dacă ţinem seama că baza materială de care beneficiază tinerii studenţi nu este, deocam­dată, la nivelul necesităţilor, în toate cazurile. Clubul dispune de cite un teren pentru baschet şi handbal, iar în aceste zile „zestrea“ sa sportivă se va îmbogăţi cu o spaţioasă sală de sport, capabilă să adăpostească pe practicanţii jocurilor sportive şi ai unor sporturi individuale. De notat faptul că această nouă bază spor­tivă se găseşte chiar in incinta U­­niversităţii, fapt care scuteşte pe studenţi de a mai pierde un timp preţios cu deplasările. In rest, activitatea studenţilor din Braşov se desfăşoară pe baze sportive închiriate, pe poligonul de tir al CJEFS, la Stadionul Munici­pal, la „Tractorul“ şi la „Steagul roşu" etc. Din constatările noastre rezultă că Stadionul Municipal are o si­tuaţie ciudată. El se află în patri­moniul Şcolii sportive „Braşovia“, în timp ce aproape 5000 de stu­denţi nu au o bază sportivă pro­prie. Există un proiect prin care studenţii se obligă să asigure, cu cheltuieli minime, întreţinerea a­­cestui stadion şi în acelaşi timp să ofere posibilitatea şi altor co­lective sportive să-l folosească, e­vident într-un mod raţional, care să mulţumească pe toată lumea. Proiectul pare destul de interesant şi, după părerea noastră, este ju­dicios întocmit. De el s-ar putea ţine seamă astăzi cînd se pune problema realizării de economii în toate domeniile. Faptul că studen­ţii au multe specialităţi care concură la punerea în practică a cunoştinţelor lor, întreţinerea sta­dionului, cu eforturi minime, ar fi o soluţie demnă de tradus în fapt. Ne-ar bucura dacă rîndurile noastre ar constitui un punct de plecare (cel puţin) în realizarea unui „modus vivendi“, care să de­termine satisfacerea nevoilor stu­­denţimii de sub Timpa. Fiindcă, la urma urmelor, acest mare edificiu social stă prea multe zile nefolosit. Este oare firesc să se permanenti­zeze o asemenea stare de lucruri?... CONCURS DE SELECŢIE La o săptămînă după disputarea concursului de selecţie a luptăto­rilor de la greco-romane, în Poiana Braşov a avut loc sîmbătă şi du­minică o competiţie asemănătoare pentru sportivii de la libere. Scopul acestor întreceri a fost verificarea potenţialului de luptă a numeroşi sportivi valoroşi din ţară, întrecerile disputate în Poiana Braşov au scos la iveală pregătirea bună a unor tineri care au reali­zat mari progrese în ultima vreme, ca T. Sabău (C.F.R. Timişoara), Ion Cornuţa (Steagul roşu Braşov), Petrone Androne (Steaua), Gheor­ghe Paraschiv (Dinamo Braşov), ca şi forma bună în care se găsesc o serie de luptători consacraţi ca Vasile Iorga, Petre Coman şi Ni­colae Dumitru. Iată cîştigătorii : Teodor Sabău (C.F.R. Timişoara) — 52 kg, Nico­lae Dumitru (Tomistex Constanţa) — 57 kg, Petre Coman (Steaua) — 68 kg, Gheorghe Paraschiv (Di­namo Braşov) — 74 kg, Vasile Ior­ga (Progresul Brăila) — 90 kg, Ion Marton (Dinamo Braşov) — 100 kg, Ladislau Simon (Mureşul Tg. Mureş) —■ +100 kg. Nr. 7311 PATINAJ VITEZIŞTII JUNIORI ASALTEAZĂ NORMELE DE CLASIFICARE ALE SENIORILOR Marginalii la competiţiile desfăşurate în actualul sezon Fără doar şi poate, viteziştii de toate categoriile, seniori, juniori şi copii, au marcat un evident pro­gres în actualul sezon. In toate ma­rile competiţii, („Cupa 30 Decem­brie“, campionatele naţionale ’73, „Cupa Agronomia Cluj“ şi „Cupa României“) patinatorii au avut o e­­voluţie constant bună, unii dintre ei situîndu-se la un nivel foarte ri­dicat. în sprijinul acestei afirmaţii pledează rezultatele superioare de la un concurs la altul obţinute de cîţiva patinatori, unele cifre con­stituind cele mai bune performanţe înregistrate vreodată în competiţii desfăşurate în ţara noastră. Pe primul plan, fireşte, se situ­ează timpul obţinut de dinamovistul braşovean Vasile Coroş — 43,7 pe 500 metri, — care a obţinut şi ti­tlul de campion absolut pe anul în curs, în mai puţin de o lună, el a reuşit să îmbunătăţească cu aproa­pe două secunde rezultatul la a­­ceastă probă de sprint. Tînărul pa­tinator braşovean se poate mîndri că a îndeplinit, totodată, norma de maestru al sportului şi se află la două zecimi de secundă de recordul naţional (stabilit de V. Sotirescu la Inzell, în 1969), realizînd şi bare­mul olimpic pe anul 1972—1973. De asemenea, seniorii Maria Taşnadi, Victor Sotirescu, Dan Lăzărescu, Gheorghe Pop şi cîţiva juniori au fost autorii altor rezultate remarca­bile. Dacă s-ar fi concurat pe o pistă de dimensiuni olimpice — 400 m (inelul de gheaţă de la Tuşnad, gaz­da tuturor competiţiilor din acest sezon, are 300 m şi la proba de 500 m, de exemplu, se aleargă 260 m în turnante, spre deosebire de pista de 400 m unde porţiunile cele mai dificile, „virajele“, au doar 160 m), multe dintre actualele re­corduri la seniori şi juniori mari ar fi fost ameliorate. Pentru a vă da seama mai bine asupra saltului înregistrat de unii „alergători “ şi pentru a putea aprecia munca de­pusă în procesul de instruire la cluburi şi asociaţii, am întocmit o statistică reprezentînd îndeplinirea normelor de clasificare la probele oficiale, rezervate seniorilor. Făcînd această simplă statistică, am con­statat cu deosebită satisfacţie că printre realizatorii haremurilor ce­lor trei categorii de clasificare la seniori se află mulţi juniori şi co­pii, ceea ce denotă că, la ora ac­tuală, dispunem de elemente capa­bile (dacă vor fi supuse în conti­nuare unei atente pregătiri) să pro­pulseze patinajul românesc în are­na internaţională. Iată cum arată acest tablou al clasificărilor obţinute de-a lungul concursurilor din acest sezon : 1. Dinamo Braşov — 14 concurenţi (seniori, juniori şi copii) 1 1 normă de maestru al sportului, 3 de cat. I, 2 de cat. a II-a, 2 cat. a III-a ; 2. Sport club M. Ciuc — 15 concu­renţi , 4 cat. I, 4 cat. a II-a, 3 cat. a III-a ; 3. Agronomia Cluj — 22 concurenţi : 4 cat. I, 2 cat. a II-a, 2 cat. a III-a ; 4. Şcoala sportivă M. Ciuc — 15 concurenţi : 2 cat. I, 4 cat. a II-a, 4­ cat. a III-a ; 5. Şcoala spor­tivă Sibiu — 14 concurenţi : 1 cat. I, 5 cat. a II-a, 3 cat. a III-a ; 6. Mu­reşul Tg. Mureş — 13 concurenţi : 1 cat. I, 4 cat. a II-a, 2 cat. a III-a­­ 7. Şcoala sportivă nr. 2 Bucureşti — 8 concurenţi : 1 cat. I, 1 cat. a II-a, 1 cat. a III-a ; 8—9. Dinamo Bucu­reşti — 2 concurenţi : 1 cat. I, 1 cat. a II-a ; 8—9. Constructorul Bucureşti — 4 concurenţi : 1­ cat. I, 1 cat. a II-a ; 10. C.S.M. Cluj — 9 concurenţi : 4 cat. a II-a, 1 cat. a III-a. Şi, acum, iată cîţiva dintre cei mai tineri patinatori, care au reali­zat norme de clasificare pentru se­niori : Mihai Marian, Attila Varga (Dinamo Braşov), Lidia Vaszi, László Lazar (S.C.M. Ciuc), Ileana Tompoş, Gheorghe Gîrbea (Şoimii Tuşnad), Gheorghe Dumitrescu (Constructorul Bucureşti), Vintilă Simion (Sultanul Sebeş), Éva Szigeti, Ladislau Biro, Ana Molnár, Magdalena Buzaş (Şc. sp. M. Ciuc), Sanda Frum, Carmen Dragoman, Mircea Vrînceanu (Şc. sp Sibiu), Liana Cardaş, Maria Oláh, Iu­­liu Bereş (Mureşul Tg. Mureş), Ion Kantor, Ştefan Orbán (C.S.M. Cluj). Ne oprim aici, pentru că numărul juniorilor şi copiilor care s-au a­­propiat de cele mai bune rezultate ale seniorilor este mult mai mare. In încheiere se cuvine să amintim şi numele antrenorilor C. Gali (Mu­reşul Tg. M.), Ernest Ulrich (Dinamo Bv.), Maria Taşnadi, Anton Molnár (Şc. sp. M. Ciuc), V. Tivadaru (Şc. sp. Sibiu), St. Demeni (Constructorul Bucureşti), Eva Farcaş (S.C.M. Ciuc), N. Toth (Şoimii Tuşnad), care au în acest sezon o bună „producţie“ de patinatori tineri. Traian IOANIŢESCU OFICIUL DE TURISM BUCUREŞTI, PRIN FILIALELE SALE DIN B-DUL REPUBLICII NR. 4 ŞI 68, VA OFERĂ IN ACEST SEZON TURISTIC DEOSEBIT DE FAVORABIL PENTRU ODIH­NA, RECREERE ŞI PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNA, LOCURI IN CONDIŢII AVANTAJOASE IN STAŢIU­NILE : SINAIA, BUŞTENI, PREDEAL, TUŞNAD Şl BORSEC. PENTRU TRATAMENT SE POT OBŢINE LOCURI LA : VA­TRA DORNEI, HERCULANE, CACIULATA, SLANIC-MOLDO­­VA Şl EFORIE NORD (unde sunt amenajate piscine cu apă de mare încălzită). IN STAŢIUNI, SE OFERĂ CONDIŢII EXCELENTE DE CA­ZARE Şl MASA. REDUCERE 50°­. PE C.F.R.

Next