Sportul, martie 1973 (Anul 29, nr. 7339-7369)

1973-03-01 / nr. 7339

Part­g 2-8 puncte de Vedere — Sportul însemnări după „europenele­ la armele cu aer comprimat PERFORMANŢELE TIRULUI INTERNAŢIONAL ÎN REZULTATELE ŢINTAŞILOR NOŞTRI CRESCENDO ÎN DESCRESCENDO • Date care explică decalajul nefavorabil consemnat la Linz • Trăgătorii români pot reveni in eşalonul fruntaş • Această dis­ciplină, larg accesibilă, are drepturi la poziţii egale în marea „familie“ a tirului -­­ Campionatele europene de tir cu aer comprimat desfăşurate de cu­­rina la Linz (Austria) au produs o adevărată avalanşă de rezultate excep­­ţionale, fiind realizate nu mai puţin de şapte noi recorduri mondiale şi trei europene, unele la diferenţe apreciabile faţă de vechile recorduri. Aceste întreceri au însemnat însă o involuţie a performanţelor trăgători­lor români — cea mai slabă comportare consemnată în palmaresul celor trei ediţii ale competiţiei continentale. La Linz a fost prezent, ca rezervă a echipei reprezentative de puş­că, şi maestrul emerit al sportului, Nicolae Rotari, medaliat cu bronz la J.O. de la München. Dotat cu o vastă experienţă, Nicolae Rotaru a participat la patru Olimpiade şi este cunoscut ca un excelent tehnician al tirului, o adevărată autoritate în materie. De aceea, socotim ca extrem de utilă publicarea notaţiilor pe care remarcabilul nostru sportiv le-a făcut în timpul amintitelor campionate ale Europei. In numai trei ani, de cind probele de tir cu aer comprimat (la puşcă şi pistol) au fost incluse în programul C.E., performanţele au crescut verti­ginos. Dacă la primele două ediţii ale C.E. rezultatele nu au marcat un progres în masă, ci doar la nive­lul unor fruntaşi, în schimb, la Linz (ediţia a treia) atît cîştigătorii pro­belor cît şi următorii clasaţi au în­registrat creşteri evidente. Faptul că majoritatea recordurilor europene şi mondiale (individual şi echipe) au fost net depăşite — şi încă la o di­ferenţă apreciabilă — oglindeşte ma­rele progres ca şi interesul manifes­tat faţă de aceste întreceri de tir cu aer comprimat, care tind să înlo­cuiască treptat probele de glonţ la 300 m , armă militară 3 X 20 f, armă liberă 3 X 30 f. Tirul cu aer comprimat (la dis­tanţa de 10 m) îşi lărgeşte necon­tenit aria de pătrundere în toate ţă­rile, deoarece pentru practicarea lui sunt necesare investiţii mult mai mici, comparativ cu probele de glonţ, el se poate desfăşura în condiţii de confort mai accesibile, mai ales iarna, iar pregătirea specifică este posibilă, fără nici o întrerupere, pe tot parcursul anului. In concluzie, acest gen de probe oferă o serie de avantaje, în primul rînd pentru cei care le-au în­trevăzut mai din timp. Iar celor care nu-şi explică încă marele tur de forţă realizat de trăgătorii sovietici, deţi­nători a II medalii de aur la această ediţie (după ce la precedenta obţi­nuseră numai 5 din acelaşi metal preţios), le vom răspunde că recen­tul lor succes nu este întîmplător, ci constituie urmarea firească a unei munci asidue, îndelungate, dublată de o mare voinţă de a învinge. Sînt convins că la baza acestor victorii a stat şi dorinţa de reabilitare după numărul mic de medalii acumulat în 1972, ca şi în urma insuccesului de la J.O. München (în pofida valorii anterioare şi a posibilităţilor mate­riale optime de care dispun ţintaşii sovietici). Perspectiva unei căderi pe plan mondial i-a făcut ca imediat după J.O. să se axeze total pe an­trenamentele la probele de aer com­primat. Aceasta, cu atît mai mult cu cît în calendarul 1973 nu figu­rează campionatele Europei de seniori la armele cu glonţ. Antrenorii so­vietici au dispus de loturi foarte nu­meroase la fiecare probă. Iată dar, de ce succesele lor obţinute la Linz nu trebuie să surprindă pe nici un specialist. La un nivel net superior celorlalte ediţii s-au prezentat şi re­prezentanţii altor ţări, deşi ei n-au cucerit medalii de aur. Nu acelaşi lucru putem spune şi despre trăgătorii noştri care au evo­luat sub orice aşteptări, deşi ciţiva au tras la valoarea lor (care se si­tuează insă destul de departe de ce­rinţele internaţionale). Faptul că spor­tivi români au cucerit la primele e­­diţii medalii de aur, argint şi bronz la probe diferite, ne îndreptăţeşte să spunem că avem, totuşi, posibili­tăţi reale pentru o comportare me­ritorie in viitor. Dar, referindu-ne la situaţia de pînă acum, am impresia că, fiind vorba de niște probe noi, majorita­tea trăgătorilor noștri nu au luat în serios pregătirile. Şi cred că nici an­trenorii cluburilor nu au privit cu prea multă încredere această probă, din diferite considerente, unul dintre ele fiind cel legat de numărul cu totul redus al concursurilor (4—5, plus campionatele republicane). In a­­cest context, nici federaţia de spe­cialitate, nici cluburile nu au avut o poziţie clară faţă de pregătirea şi dezvoltarea acestor probe de tir cu aer comprimat. Să fie de vină, oare, succesele obţinute prea uşor la pri­mele ediţii şi care au favorizat a­­ceastă situaţie ? Probabil. Nu trebuie să omitem, însă, nici faptul că noi dispunem încă de un număr extrem de restrîns de puşti şi pistoale de calitate. Cu o puşcă sau cu un pistol trag 2—4 ţintaşi. E ade­vărat, din punct de vedere al numă­rului de arme folosite se fac unele economii, dar azpra lor este — din cauza solicitărilor extreme — foarte rapidă. De asemenea, şi lipsa unei săli speciale — permanentă, cu circa 25—30 linii de tragere — împiedică desfăşurarea antrenamentelor. Toate sălile care au găzduit competiţiile au fost amenajate doar cu fr zi-două înainte de concurs, ceea ce n-a per­mis antrenamente de acomodare şi, implicit, obţinerea unor cifre mai ri­dicate. Lucru inadmisibil dacă do­ream să efectuăm o pregătire cores­punzătoare şi care să îndreptăţească aspiraţiile la o evoluţie­­conformă cu prestigiul tirului nostru) intr-o competiţie de anvergura campionate­lor Europei. La aceste neajunsuri s-a adăugat şi o anumită indiferenţă a sportivilor faţă de procesul de in­struire, antrenamentele începînd abia cu o lună înaintea concursurilor de selecţie şi nu imediat după J.O. In plus, voi menţiona că sistemul nostru informaţional în ceea ce priveşte per­fecţionarea armamentului — pe plan internaţional — şi evoluţia rezultate­lor trăgătorilor străini este ca şi inexistent. Astfel, avem, într-o mare măsură, şi explicaţia faptului că an­trenorii şi trăgătorii s-au mulţumit cu o creştere relativ lentă a rezulta­telor, dar considerate ca suficiente pentru a obţine performanţe bune la C.E. Competiţia de la Linz a arătat, insă, că aceste rezultate s-au situat sub limita mediilor înscrise de ad­versarii noştri cei mai puternici şi o eventuală performanţă a trăgători­lor noştri (un loc pe podiumul pre­mianţilor) ar fi fost întîmplătoare. Or, pentru ca ţintaşii români să a­­jungă din nou în plutonul fruntaşilor tirului mondial, este necesar ca mai intîi să fie rezolvate unele probleme de ordin material — care, subliniem încă o dată, nu comportă investiţii mari — o sală de antrenament şi de concurs cu accesoriile aferente, procurarea armamentului in cantitate suficientă şi de calitate. Pentru ca tirul cu aer comprimat să aibă o răspîndire In masele largi (gîndindu-ne şi la caracterul utilitar), ar fi de dorit ca între federaţia de specialitate si Ministerul Educaţiei si Invăţămîntului, U.T.C. şi C.N.O.P să existe o permanentă şi eficientă co­laborare, pentru introducerea acestei ramuri sportive in cît mai multe şcoli. Lărgind baza de masă a prac­ticanţilor, vom avea şi perspective sporite pentru selecţionarea viitorilor performeri. In acelaşi timp, trebuie să acordăm întreaga importanţă pregătirilor la ti­rul cu aer comprimat. La toate ni­velele , federaţie, cluburi, antrenori, sportivi. Este necesar ca acest gen de probe să-și ocupe locul cuvenit alături de probele armelor cu glonț pe toată perioada anului, mai ales ca tirul cu aer comprimat tinde să fie inclus în programul J.O. Nicolae ROTARU maestru emerit al sportului medaliat cu bronz la J.O. '72 REZULTATELE CISTIGATORILOR ŞI MEDIA PRIMILOR ŞASE CLA­SAŢI LA CELE TREI EDIŢII ALE C.E. (1971—1972—1973) Din acest tabel reies cu claritate următoarele lucruri: 1) . Seniorii şi Ju­niorii (puşcă şi pis­tol) care şi-au axat pregătirile in 1972 şi pe probele olimpice (arme cu glonţ) au Înregistrat, anul tre­cut comparativ cu 1971, o scădere a rezultatelor indivi­duale, diminuin­­du-se totodată şi media primilor şase clasaţi. Deci, mai întîi ponderea in­struirii a căzut pe probele armelor cu glonţ, pentru ca imediat după J. O., antrenamentele să fie reluate cu toată intensitatea la tirul cu aer comprimat, fapt ilustrat pe de­plin prin rezultatele obţinute la cea de a III-a ediţie a campionatelor euro­pene de la Linz. 2) . In schimb, la senioare (care n-au avut nici un obiec­tiv legat de J.O. de la München) se ob­servă, ca urmare a pregătirilor exclu­sive pentru probele cu aer comprimat, o creştere continuă a rezultatelor indi­viduale şi a medi­ilor primelor şase clasate, cu excepţia clştigătoarei la puş­că 1973 faţă de 1972. HTHBWTeflîrjA I ediţia ediţia jjggaiii 1971 19721 1973 Kínom lni 307 '"Sas 'n4J0B S£N,0RJ mei mei mei J______________3fl 2,33 Jfii 384, t>b Ind. ind. ^ ind. 37S 3B2 361 SiNiOARE ~WeT. mei ________; 373,bb 37S,i6 37fl,3* L...-*. ind'385 ,nSs0 M'3B7 JUNl0*/ mti. mei mei 376,16 . 37?,** 330,1 b » 1 * ,îr(I0m ’"•387Í "S* TnrTsi JTM10*1* mei—m l__________ - 3&4 382.6fr 3B8 «#"*** Ind, ind- 7n3~7" SEMiQARE 37^ 3Ä4 SENIOARE ^---­£_______ 373.50 374 376,66 ind. ind. ind. „ ;U1TW 380 373 3fl9 jUNioty I K 8 372,83| 372 37?,50, PRACTICAREA SISTEMATICĂ A RAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI MIŞCARE, CIT MAI MULTĂ MIŞCARE!­­Urmare din pag. II fast al tulburărilor precoce de metabolism, declan­şează boli de nutriţie, atacă vasele. Şi, astfel, marile binefaceri ale civilizaţiei amenin­ţă să se transforme in contrariul lor ! Există, totuşi, un corectiv foarte eficace : SPOR­TUL. Lui îi revine misiunea salutară de a ne apăra de primejdia sedentarismului, de a alunga lenea dulce, de a conserva vigoarea, dinamismul fizic şi spiritual, de a elimina surplusul cu care, din ne­ştiinţă sau lăcomie, încărcăm organismul nostru şi aşa foarte mult solicitat. Invitaţiei la o viaţă igienică, rezonabilă şi ponde­rată, cu evitarea oricăror excese (totul să fie făcut cu măsură), ii adăugăm, aşadar, povaţa DE A NU IGNORA EXERCIŢIUL FIZIC. Şi nu făcut aşa, din cind în cind, ci practicat ÎN MOD SISTEMATIC, CU REGULARITATE, indiferent de împrejurări. Cu el trebuie începută, de fapt, ziua de muncă şi nu este de loc rău dacă tot cu el o vom încheia. S-a demonstrat în mod ştiinţific că 3 kilometri făcuţi zilnic pe jos, sau 45 minute de gimnastică împiedică ridicarea concentraţiei de colesterol din serul san­guin, fenomen incriminat în toate suferinţele car­­dio-vasculare. Aşadar, împotriva imobilităţii la care suntem­ de­seori obligaţi, un singur remediu: MIŞCARE, CÎT MAI MULTA MIŞCARE ! ACEASTĂ ACTIVITATE ESTE DEAJUNS S-O IUBEŞTI » (Urmare din pag 1) că e suficient să iubim sportul şi să-i înţelegem efec­tele binefăcătoare, să-l practicăm zi de zi cu pasiune şi plăcere, să-i acordăm din timpul nostru citeva ore şi să-l privim cu interesul pe care-l merită. Desigur, o să vă mire dacă vă spun că uneori iu­bitorii noştri de sport vin la serviciu de la ora 4 dimineaţă Ca să poată pleca la prînz mai devreme pentru a urmări un meci de fotbal. Oare lucrul acesta nu dovedeşte pasiunea nelimitată pentru sport, pentru întrecerea de pe stadion ? Şi pentru că vă vorbeam despre echipele noastre să ştiţi că absolut toţi spor­tivii uzinei sunt printre fruntaşii în producţie, fiind deci exemple nu numai pe terenul de sport, ci şi aici, la locul de muncă. Să veniţi într-o dimineaţă, devreme, înainte de în­ceperea programului, să vedeţi cum citesc băieţii „Sportul“ de la cap la cap, sau să veniţi odată la un concurs de-al nostru de şah sau de tenis. Atunci o să vă convingeţi că la Uzina Timpuri Noi activitatea sportivă e o problemă cotidiană, obişnuită... ŞCOALĂ A DISCIPLINEI ŞI EXIGENŢEI... (Urmare din pag 1) înalt spirit de exigenţă faţă de tine însuţi, de dis­ciplină II pretind rigorile performanţei, cărora trebuie să te supui fără să crîcneşti, şi care — pe zi ce trece — devin tot mai drastice. Performanţa te învaţă să nu te sperii de muncă, să iei pieptiş greutăţile, sâ le înfrunţi bărbăteşte şi sâ le învingi. Ea îţi şopteşte ademenitor la ureche că astăzi poţi face mai mult decit ai făcut ieri, iar mîine şi mai mult decit ai făcut astăzi. Trebuie s-o crezi şi să-i urmezi îndemnul, în abordarea marilor rezultate sportive nu se poate trişa, pentru simplul motiv că acela pe care l-ai înşe­lat nu este nimeni altul decit tu însuţi. Personal am sentimentul — şi nimeni, niciodată, nu va reuşi să mi-l zdruncine — că un om care a fost capabil de o mare realizare în sport este absolut apt s-o repete şi intr-un alt domeniu de activitate. (Din cauza caracterului irepetabil al trecerii vremii nu se poate spune că afirmaţia este valabilă şi în sens invers). Pentru că, el deţine tăria morală şi de carac­ter (aş îndăzni să spun chiar antrenamentul) necesară pentru aşa ceva, călită la ŞCOALA SPORTULUI. Există atît de multe exemple în această privinţă incit pentru a le aminti măcar ne-ar trebui un spaţiu foarte mare. Ne aflăm, aşadar, în faţa unei splendide simbioze Cine mai trebuie, oare, convins că realizarea deplină a campionatului sportiv nu se poate face decît în planul deplinei lui afirmări profesionale și sociale ! SCHI­I AU LUAT SFÎRŞIT ÎNTRECERILE SPARTACHIADEI DE IARNA A TRUPELOR DE VlNĂTORI DE MUNTE Natura nu a fost generoasă cu schiorii militari care s-au întrecut în tradiţionala spartachiadă de­­iarnă a trupelor de vînători de munte. Programată iniţial să se desfăşoare în staţiunea Predeal, spartachiada a fost mutată­­ (din lipsă de zăpadă) în munţii Bu­­cegi. Probele din cadrul triatlonu­­lui (slalom, coborîre şi fond) au avut loc pe muntele Gîrbova, iar întrecerile la ştafetă, patrulă şi plutoane pe traseele din zona Di-­­ham, Valea Iadului,­­Pichetul roşu şi Valea Leucii. Condiţiile atmosferice neprielni­ce (minus 13 grade, vînt cu rafale şi ceaţă) cît şi traseul greu, cu numeroase obstacole naturale, au supus la eforturi deosebite pe par­ticipanţi. In afara mersului pe schiuri, în mai multe probe ostaşii au avut de executat­­ trageri de pe schiuri cu armamentul de luptă, aruncarea grenadelor de mînă de exerciţiu la ţintă, rezolvarea diferitelor situa­­ţii tactice, străbaterea unor por­ţiuni din traseu cu masca pe fi­gură etc. Datorită rezistenţii fizice a tut­­turor concurenţilor cît şi a înaltului grad de pregătire militară, s-a ajuns în situaţia ca toate loturile să obţină un punctaj sensibil egal la majoritatea probelor. Rezultatele definitive ale com­petiţiei. — Triatlonul militar da iarnă (slalom, coborîre şi fond), grupa militari în termen: î. cap. Sorin Mihăilescu, 2. sold. Rudolf Pete, 3. cap. Alexandru Briotă, grupa ofiţeri şi subofiţeri ] 1. plut. Alexandru Movileanu, 2. cpt. Paul Crăciun, 3. it. major Florentin Truşcă. Clasament pe echipe la triatlon, ofiţeri, subofiţeri şi mili­tari : 1. lotul Prahova 327 p. 2. lotul Postăvarul 455 p, 3. lotul Lotrul 481 p. Clasament general In proba de plutoane: 1. pistonul lotului Lo­­tru (comandat de lt Ion Hrenciuc), 2. plutonul lotului Prahova (co­mandat de lt Constantin Ungurea­nul, 3. plutonul lotului Argeș (co­mandat de lt. Mihai Ignătescu). Clasament general al spartachiadei pe loturi: 1. Prahova, 2. Postăva­rul, 3. Lotru. Cu ocazia Închiderii spartachia­dei am solicitat părerea despre în­treceri unui vechi schior şi mili­tar, colonelul Alexandru Crăciu­­ nescu, prezent la competiţii în cali­tate de preşedinte al comitetului de organizare. D-sa ne-a declarat a „întrecerile sportive de iarnă ale trupelor de vînători de munte a avut caracterul aplicativ militar cel mai pronunțat Spartachiada a demons­trat că nu a fost un simplu concurs sportiv ci concretizarea instruirii militarilor pe timp de iarnă în teren muntos“. Theo MACARSCHI Intr-un decor natural de neasemuită frumuseţe din Bucegi, ostaşi ai patrulelor de vînători de munte se îndreaptă spre poligonul de tragere. Foto­­ M. FELIX L­A SEMENIC ŞI PĂLTINIŞ. CONCURSURI REUŞITE NUMEROASE ÎNTRECERI PE SEMENIC La Semenic activitatea sporturilor de iarnă este în plină desfăşurare. Zăpada bună şi condiţiile atmosferice excelente au făcut ca în ultima perioadă pe pan­tele din frumoasa staţiune să se dis­pute numeroase concursuri de schi re­zervate tuturor categoriilor de sportivi. Astfel, zilele trecute a avut loc etapa judeţeană a campionatului naţional al seniorilor şi juniorilor la probele alpine şi de fond. IATĂ ClŞTIGATORII : sla­lom special (2 manşe — 49 de porţi), seniori­i Cornel Ruzicika (Şc. sp. Re­şiţa) ; senioare : Lucia Ilie (C.S.M. Re­şiţa) ; juniori I: Ştefan Filip (Şc. sp. Reşi­ţa); junioare I: Geta Ivănescu (Şc. sp. Re­şiţa) ; juniori II : Dan Munteanu (Şc. sp. Reşiţa); junioare II: Monica Weber (Şc. sp. Reşiţa). Slalom uriaş seniori: Hel­muth Koneshni (Şc. sp. Reşiţa); seni­oare: Lucia Ilie (C.S.M. Reşiţa); ju­niori I: Ştefan Filip (Şc. sp. Reşiţa); junioare I: Gerlinde Lenhardt (C.S.M. Reşiţa); juniori II: Dan Munteanu (Şc. sp. Reşiţa); junioare II: Monica Weber (Şc. sp. Reşiţa). Fond : 15 km., seniori: Ion Belu; 10 km, juniori I: Victor Cul­­cea; 5 km, juniori II: Robert Benczik; 5 km, junioare I: Ildikó Kussy; 3 km­, junioare II: Iuliana Benczik (toţi de la Olimpia Reşiţa). Reprezentanţii Olimpiei au cîştigat şi probele de ştafetă. Tot pe Semenic s-a desfăşurat şi a IX-a ediţie a „Cupei Şcolii sportive Re­şiţa“. Surprinzător, proba de slalom a revenit juniorului Ştefan Filip, care a totalizat cel mai bun timp in ambele manşe (traseul a avut 51 de porţi). In proba de fond pe 5 km s-a înregistrat o altă surpriză, deoarece primul a sosit Roberth Benezik, care este Junior mic. Alţi ciştigători: slalom, seniori : C. Ru­zicika (Şc. sp. Reşiţa). Juniori II: Mihai Manu (Şc. sp. Reşiţa). Fond, 10 km: I. Belu (Olimpia Reşiţa). Doru GLAVAN-coresp.d­TN JUDEŢUL SIBIU, ŞCOLARII ŞI-AU DESEMNAT CAMPIONII Pirtiile din staţiunea Păltiniş au găz­duit timp de trei zile etapa judeţeană a campionatului şcolar de schi la care au participat peste 100 de elevi din şcolile şi liceele din Sibiu, Mediaş, Cis­­nădie, Jina şi Răşinari. IATA CIŞTIGA­­TORII : slalom special, fete : Kristine Krasser (Lie. 2 Sibiu); Slalom uriaş, fete : Kristine Krasser; coborîre, fete : Kristine Krasser; slalom special, băieţi: Liviu Bisehin (Lie. Gh. T­azăr Sibiu); slalom uriaş, băieţi : Werner Kremer (Lie. 2 Sibiu); coborîre, băieţi : Gerhard Flops (Lie. Pedagogic Sibiu). Fond, 5 km, fete: Maria Engeleiter (Se. M.I.U. Sibiu); 10 km, băieţi : Cornel Marion (UPA Sibiu). ILIE IONESCU-coresp. Judeţean VOR REUŞI SPADASINII DE LA MEDICINA TG. MUREŞ SĂ-I TALONEZE IAR PE CAMPIONI C­ ea mai „descoperită“ echipă — Clubul sportiv şcolar... Spadasinii vor intra şi ei — de sîmbătâ — în focul emoţiilor de pe planşă. Şase echipe îşi vor dis­puta titlul de campioană a ţării pe 1973, parcurgînd un maraton epuizant. Spada este, prin exce­lenţă, proba de scrimă care îţi cere nervi veşnic proaspeţi. Marile în­vinse au fost tocmai acele echipe care au arătat scăderi la acest ca­pitol. Ce se va întîmpla în cam­pionatul care începe­­ Steaua, campioana României de mulţi ani consecutiv, pare pregăti­tă şi de data aceasta pentru a pri­mi asaltul adversarelor ei directe. Antrenorul Constantin Stelian, teh­nician experimentat şi întotdeauna calm, contează mult pe sextetul format din Alexandru Istrate, Con­stantin Bărăgan, Nicolae Iorga, Ion Popa, Nicolae Doboş şi Ştefan Di­­nescu. Primii trei trăgători rodaţi în cea mai importantă competiţie autohtonă, iar ceilalţi trei, capa­bili să menţină tradiţia faimei — şi în spadă — a clubului militar. Prof. Andrei Ivakucs speră ca 1973 să aducă Medicina Tg. Mureş în vecinătatea imediată a Stelei, aşa cum se petreceau lucrurile cu aproape un deceniu în urmă. Are pusă la punct o echipă completă (Ernest Huszar, Anton Pongrat, Ste­fan Damjanschitz, Bela Damjan­­gschitz şi care se anunţă în stare de mari surprize. Rezervele sînt şi ele pe măsura titularilor­­ Ivan Vitalyos şi Andrei Adorjani. Oltenii vor parcurge un campionat ceva mai dificil, în raport cu edi­ţiile precedente. Fără Duţu, Po­­deanu şi Isăilă, Electroputere Cra­iova a fost nevoită să apeleze din nou la serviciile unor muşchetari pregătiţi să treacă la antrenorut — Dumitru Popescu şi Alexandru Mi­ronov. Antrenorul Paul Ghintu a găsit — ne-a dat să înţelegem — o formulă viabilă (vom vedea acest lucru cel mai bine în campionat) alinii­nd alături de veterani, trei foarte tineri spadasini, pe Ion Dima, care a confirmat, Mircea Ro­taru şi Dumitru Mănescu. Paul Szabó, laureat (cu bronz) la ultima ediţie a C.M. de tineret de la Madrid, reprezintă portdra­pelul echipei sale, C.S.M. Cluj. Lingă el, nume mai vechi — Va­sile Orban, Ludovic Elekes şi Ti­­beriu Prezemski — dar şi altele noi, Adrian Stănescu şi Gavril Bé­rei. Antrenorul Adalberth Gurath ar fi satisfăcut dacă echipa sa s-ar menţine în „A“. C.S.C. Satu Mare nu poate spe­ra la mai mult de locul 4, iată ideea enunţată de antrenorul Şte­fan Haukler. Fostul internaţional de floretă şi spadă nu crede în minuni, deşi lotul de care dispu­ne (Alexandru Prujinski, Ştefan Vlad, Gheorghe Kandu, Mihai Chi­­rilă, Ludovic Vigula şi probabil Carol Kiss, dacă i se va da dezle­gare de la­­ C.S.M. Cluj) conţine şi tehnicieni buni şi trăgători inteli­genţi. Semnele de întrebare — şi de nelinişte — par să stea în faţa e­­chipei Clubului sportiv şcolar. An­trenorul Nicolae Marinescu II şi-a asumat o grea misiune­­ de a men­ţine în prima divizie o formaţie promovată în toamnă. Gradul spo­rit de dificultate a competiţiei şi mai ales „subţirimea“ echipei (Octavian Zidaru, Gheorghe Gaida­­riuc, Constantin Nica şi Constantin Manta) vor provoca multe griji ambiţiosului antrenor. Tinereţea singură nu va putea compensa — îndeosebi în cazul spadei — cele­lalte calităţi ce se cer trăgătorilor de la această armă. Iar Zidaru şi Manta detaşaţi valoric într-o oare­care măsură de ceilalţi scrimeri, este greu de presupus că vor su­plini golurile. Tiberiu STAMA VLĂSTARELOR PATRIEI (Urmare din pag. I) VIŢA ÎNAINTATA, ceea ce nu se poate face decît înmănunchind instrucţiunea generală, cultural-in­­telectuală şi politică a copiilor, cu pregătirea lor fizică, armonioasă şi multilaterală. In acest context, se impune ridicarea necontenită a CALITATII şi EFICIENŢEI lecţiei de educaţie fi­zică, alinierea ei la exigenţele mereu sporite ale timpului nostru. In accepţiunea modernă, eficient devine ceea ce are EFECT în îndeplinirea OBIECTI­VELOR care ne stau în faţă şi nu ceea ce, pentru un moment anume, este interesant sau ne place. Eficienţa lecţiilor pe care le predăm trebuie să vizeze dezvoltarea fizică a elevilor, formarea timpu­rie a deprinderii practicării sportului, pentru men­ţinerea sănătăţii, pregătirea in vederea activităţii productive, iar la elementele dotate, abordarea marii performanţe. Ţinînd seama de marea atracţie pe care o repre­zintă sportul pentru cei mici, trebuie să folosim această trăsătură drept o pîrghie puternică în for­marea caracterului copilului, a conştiinţei lui, edu­­cîndu-l în spiritul respectului nelimitat faţă de mun­că, al cinstei şi demnităţii, al­ dragostei faţă de patrie şi partid. Fără îndoială, rîndurile de faţă nu-şi propun o analiză a muncii profesorului de educaţie fizică. Ele constituie doar citeva reflecţii personale şi poate, un îndemn într-un moment cind mişcarea sportivă ro­mânească, alături de toate compartimentele vieţii materiale şi spirituale a cap­ei, traversează un mo­ment important de căutări, înnoiri şi progrese. atribuie în număr NELIMITAT • Autoturisme „DA­CIA 1300" si „TRABANT 601" ; • Excursii in UNGA­RIA si IUGOSLAVIA; • Excursii în GRECIA ; • Premii in bani de valoare fixă și variabilă, tragerea specială a MĂRŢIŞORULUI ( 1910 2 MARTIE 73 1) Participarea se face pe bilete de 2 lei, 5 lei si 15 lei varianta. Va­riantele de 15 lei dau dreptul de cîşlig la toate extragerile. Reţineţi ! Un mărţişor util, un bi­let la tragerea specială Loto a Măr­ţişorului din 2 mărtie 1973. AZI ULTIMA ZI pentru procurarea biletelor 1 NtJlUIERELE EXTRASE LA CONCURSUL PRONOEXPRES NR. 9 DIN 20 FEBRUA­RIE 1973 Fond general de cîștÎguri : 2 698 436 lei, din care 1442 235 lei report. Extragerea I : S 31 5 8 40 25 Extragerea a II-a : 43 18 44 15 28 CISTIGURILE TRAGERII LOTO DIN 23 FEBRUARIE 1973 Extragerea I : Cat. I : 2,30 variante a 58 672 lei ; a 2-a : 5,05 a 16 033 lei ; a 3-a: 28,55 a 2 836 lei ; a 4-a : 48,95 a 1 654 lei ; a 5-a : 123,80 a 654 lei ; a 6-a : 231,60 a 350 lei. Extragerea a II-a : Cat. A : 3 varian­te IOV­ a 81 883 lei ; B : 6,50 a 10 750 lei ; C : 12,25 a 5 704 lei ; D : 15 a 4 658 lei ; E : 28,70 a 2 435 lei ; F : 86,85 a 805 lei; 7,­­ 1 702,45 a Î00 lei. Cîștigătorii categoriei A sunt: AL­BF.SCU DUMITRU din Vulcan — Hune­doara : MANEA NICOLAE din Mangă­­lia-stid­ii CIRSTEA OPREA din Făgă­raş _ Braşov. Rubrică redactată de LOIO-PRONOSPOUT • ,S - • . CICLISM O REUŞITĂ COMPETIŢIE: „CUPA CONFECŢIA"* In cartierul Drumul Taberei, pe un circuit interesant, într-un decor de blocuri noi, s-a desfăşurat a doua ediţie a „Cupei Confecţia“, la al că­rei start au fost prezenţi peste 120 de ciclişti din Bucureşti, Ploieşti, Brăila şi Tg. Mureş. Numeroasa par­ticipare îşi găseşte explicaţia în faptul că această competiţie face parte din suita de concursuri de ve­rificare a sportivilor care urmează să participe la primele curse Inter­naţionale ale anului (Turul Algeri­ei, Cupa Pleven şi Turul Marocului). Iată clasamentele întrecerilor­­ turism 4 km : 1. Gh. Preda (S. S. 1), 2. N. Stan (Steaua), 3. A. Gărdescu (Olimpia) ; semicurse, 4 km : 1. I. Nica (Olimpia), 2. I. Sterea (Steaua), 3. N. Naum (S. S. 3) ; tineret şi ju­niori 20 km: 1. A. Ciobanu (Voinţa Ploieşti) 18 p, 2. St. Popescu (S. S. 3) 10 p, 3. I. Totora (S. S. 2) 6 p ; seniori 40 km : 1. C. Gonţea (Olimpia) 13 p, 2. V. Selejan (Dinamo) 13 p, 3. C. Ciocan (Voința) 10 p. I. STOICA maestru al sportului ■----Nr.­­7330 NOI ŞI ATRACTIVE MANIFESTĂRI LA SFIRŞITUL ACESTEI SĂPTÂMlNI (Urmare din pag. I) Bacău se vor desfăşura cupe con­sacrate Zilei femeii. Crosurile măr­ţişorului se vor alerga la Piteşti, Bistriţa şi Sibiu. Iar la Sinaia, unde a nins abundent, sunt progra­mate finalele frumoasei competiţii a cravatelor roşii, „Săniuţa de argint”. Pînă duminică mai sunt trei zile. Timp suficient pentru cei ce nu s-au îngrijit ca ziua de odihnă să coincidă cu una de sport să o facă acum, organizînd in oraşele lor întreceri care să-i scoată pe oa­meni de la gura sobei în aerul cu­rat al parcurilor şi stadioanelor. Aşteptăm răspunsul lor. Concursul republican de cros (Urmare din pag. I­­ dru (Steaua) 18:36,2, 2. Cs. Kovács (Dinamo) 18:52,6, 3. I. Jebeleanu (Poll. Tim.) 19:01,8, 4. L. Vojcik (St­­r. Braşov) 19:02,0, 5. V. Lupu (C.A.U.) 19:03,2,­ 6. P. Copu (Sc. sp. Focşani) 19:04,0 ; senioare (2 000 m — 26 concu­rente) 1 1. Natalia Andrei („U“ Cra­iova) 5:57,6, 2. Maria Lincă (Met Buc.) 6:02,6, 3. Fiţa Rafira (C.S.U. Galaţi) 6:08,4, 4. Ioana Arăşanu (Steaua) 6:10,0 ; seniori (10 000 m — 31 concurenţi) : 1. I. Cioca (Dinamo) 30:10,6, 2. N. Mustaţă (Dinamo) 30:10,8, 3. St. Marcu (Steaua) 31:02,9, 4. O. Scheible (St­­r. Brasov) 31:07,0, 5. I. Lupa( Steaua) 31:08,0, 6. D. Nicolae (Met. Buc.) 31:15,0. Mărţişorului 27 FEBRUARIE—8 MARTIE, iată un prilej de a oferi celor dragi un cadou — mărţişor, simbolul primăverii şi al bucuriei pe care o aduce. MAGAZINELE COOPERATIVELOR DE CONSUM vă invită sâ alegeţi daruri dintre cele mai felurite, potrivit preferinţe­lor dv. Din bogatul sortiment de articole care pot deveni surpri­ze plăcute, nu vor lipsi modele noi de tricotaje şi ţesături, produse cosmetice şi de parfumerie, galanterie fină, poşete, fulare şi minuşi asortate, numeroase obiecte de podoabă. VIZITAŢI MAGAZINELE COOPERAŢIEI DE CONSUM­­6435.

Next