Sportul, aprilie 1973 (Anul 29, nr. 7370-7398)

1973-04-01 / nr. 7370

Mr. 7370 Congresul extraordinar al Jocurilor Balcanice de atletism Ca în fiecare an, Crosul Balcanic prilejuieşte şi desfăşurarea lucră­rilor congresului extraordinar al Jocurilor Balcanice de Atletism, în care se dezbat — şi-şi găsesc rezolvarea — probleme de actua­litate şi de perspectivă, ridicate de aceste întreceri regionale care se numără printre cele mai vechi de pe bâtrînul continent (faptul că a­­cest an a marcat la Istanbul cea de a XVIII-a ediţie a Crosului şi în luna august, la Atena, va avea loc cea de a XXXII-a ediţie a Jocu­rilor atletice, stă mărturie în acest sens). Din cele cinci puncte care au fi­gurat pe ordinea de zi a Congre­sului — desfăşurat la 24 martie — reţinem raportul Secretarului per­manent al J.B.A. prof. Victor Firea, care în calitate de secretar general al forului român de resort, a avut această atribuţie pe perioada 1 ia­nuarie 1969 — 31 decembrie 1972, componenţa juriului de apel şi or­ganizarea întilnirilor între reprezen­tativele ţărilor balcanice şi a celor scandinave. Conform înţelegerii stabilite în­tre ţările balcanice participante la J.B., fiecare federaţie naţională îşi asumă, pe rînd, responsabilitatea secretariatului permanent al Jocu­rilor atletice, pe un interval de pa­tru ani. Iată de ce la Istanbul, cu prilejul acestui congres care încheia un asemenea interval, reprezentan­tul federaţiei noastre a prezentat în faţa participanţilor (din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia şi Turcia) un raport de activitate. Preocuparea constantă pentru întărirea şi extin­derea legăturilor de prietenie prin sport între atleţii din ţările balca­nice şi-a găsit concretizarea în a­­cest ciclu de patru ani, dincolo de desfăşurarea anuală a tradiţiona­lelor Jocuri atletice ale seniorilor şi a Crosului (dedicat seniorilor şi juniorilor), în lansarea unor între­ceri balcanice ale juniorilor (înce­­pînd cu anul 1970) şi completarea crosului cu categoria tineret (din anul 1969). De-a lungul acestor ani au fost doborîte 64 de recorduri balcanice în probele masculine şi feminine, unele de mare valoare in­ternaţională. Raportul prezentat a fost apro­bat în unanimitate şi pentru pe­rioada următoare, reprezentantul fe­deraţiei turce — Refik Tagay — va deţine funcţia de secretar perma­nent al J.B.A. Ţinindu-se cont de valoarea cres­­cindă a atletismului din Balcani şi de importanţa acordată acestor în­treceri atletice regionale de către Asociaţia Europeană de Atletism, a fost aprobată modificarea para­grafului IX din Statutul J.B.A., pri­vitor la Juriul de apel, acesta ur­­mînd a fi alcătuit din trei persoane neutre (neaparţinînd ţărilor balca­nice), preşedinte al Juriului fiind reprezentantul A.E.A. Propunerea de a se organiza, pe­riodic, întîlnirea­­atletică Balcani— Scandinavia a întrunit adeziunea u­­nanimă, forul grec de specialitate oferindu-se să găzduiască la Atena acest meci. Pină la 30 aprilie fe­deraţia greacă va primi propunerile concrete ale celorlalte foruri atletice din Balcani, definitivîndu-le pînă la 10 mai 1973. Se preconizează ca întîlnirea să aibă loc la sfîrşitul lunii septembrie a acestui an. Cu­­noscind valoarea atletismului din această zonă de tradiţie a conti­nentului nostru, care este Scandi­navia, o asemenea confruntare cu reprezentanţii balcanilor ar prezen­ta un real interes pe plan compe­­tiţional şi, totodată, un bun prilej de raportare la standardul valoric internaţional a progresului făcut de prima disciplină olimpică în ţările respective. Paul SIAVESCU SE­NSEAZĂ IHA ÎNTÎI BALCAU - SCANDINAVIA Protest: 29-30 septembrie, la Atena COMPETIŢIA DE CROS „MEMORIALUL BÂLEANU“ Pentru a cinsti memoria lui Geor­ge Băleanu, fost antrenor şi acti­vist de seamă al atletismului hu­­nedorean, clubul Corvinul a orga­nizat recent competiţia de cros „Memorialul Băleanu”. Concursuri­le s-au bucurat de participarea a peste 450 de alergători din mai multe oraşe ale ţării, întrecerile au avut loc la toate categoriile de vîrs­­tă, de la copii pînă la veterani. Au luat startul atleţi şi atlete repre­­zentind : C.S.M. Reşiţa, C.S.M. Cluj, C.S.M. Sibiu, C.S.M. Baia Mare, Şc. sp. Reşiţa, C.S.M. Cugir, Şc. sp. Petroşani, Blaj etc. Proba vetera­nilor a avut ca invitaţi de onoare pe Dumitru Tîlmaciu, Ferdinand Moscovici, Gheorghe Biro. Iată acum ordinea sosirii în prin­cipalele probe : junioare : Leontina Lucaci (C.S.M. Cluj), Iolanda Rus (C.S.M. Cluj), Lucia Slabu (Sc. sp. Deva) ; juniori : Iosif Kösz (C.S.M. B. Mare), Alex. Kösz (C.S.M. B. Mare), St. Szitás (Şc. sp. Petro­şani) ; tineret: Ion Bichea (C.S.M. Sibiu), Em. Gale (Corvinul Hune­doara), Teodor Feverdean (C.S.M. Cluj) ; senioare: Viorica Bucur (Sc. sp. Deva), Lucia Letean (Sc. sp. Deva), Hanelore Binder (Blaj) ; se­niori : Ortvin Scheible (St. roşu Braşov), Vasile Bichea (C.S.M. Si­biu)­, Gh. Turcu (C.S.M. Cluj). Eforturile depuse de comisia de organizare (Fl. Duţă — vicepre­şedinte al clubului Corvinul, şi de antrenorii Şt. Beregszászi şi Al. Ar­­năut) au fost încununate de depli­nul succes al competiţiei. Traseele au fost bine alese, marcate cu în­grijire, concursurile bucurîndu-se de asistența cîtorva mii de spectatori. MUNCA SI DISCIPLINA - FACTORII DETERMINANT!­ ­Urmare din pag­­i nari — pot şi trebuie să aduci o înnoir® binevenită. In cadrul clubului nostru, rămî­­nerea in urmă la unele ramuri şi probe se mai explică şi prin faptul că selecţia sportivilor se face în multe cazuri întîmplător, fără a avea la baza criterii ştiinţifice, ceea ce duce la menţinerea în cadrul sec­ţiilor a unor elemente fără perspec­tivă. O revizuire recentă a efecti­velor noastre de sportivi a arătat că un număr destul de important dintre ei au o valoare medie, chiar mediocră, care îi face incapabili de mari performanţe. Elocvent în pri­vinţa slabei selecţii este şi exem­plul pe care ni-l oferă ultimele testări ale capacităţii de efort a componenţilor echipei de , fotbal, dintre care numai o treime ating parametrii necesari cerinţelor jocu­lui de fotbal modern. Şi această si­tuaţie se întîmplă la o echipă con­siderată printre fruntaşe in fotbalul românesc ! Din acest punct de vedere, con­sider că nici C.N.E.F.S., federaţiile de specialitate, Centrul de cercetări ştiinţifice nu au ajutat în suficientă măsură cluburile sportive, împreu­nă cu Ministerul Educaţiei şi învă­­ţămîntului se puteau adopta solu­ţii ca şi unităţile specializate de e­levi să aibă o mai strinsă legătură cu cluburile sportive, să se consti­tuie in reale pepiniere pentru spor­tul de performanţă. Subscriem, de asemenea, aprecierii că rezultatele necorespunzătoare sunt şi consecinţa unei slabe exi­genţe manifestate în stabilirea nor­melor de activitate şi clasificare sportivă, care nu au fost raportate la parametrii performanţei de nivel internaţional. Exemplul cel mai e­­locvent ni-l oferă nataţia, unde cele mai bune rezultate ale sportivilor noştri se situează cu mult sub ni­velul performanţelor internaţionale. De exemplu, timpul cu care se cîş­­tigă la noi titlul naţional la 100 metri femei este depăşit in lume de circa 1000 de înotătoare şi to­tuşi federaţia noastră acordă ti­tlul şi premiul respectiv. In această privinţă, aş vrea să relev un fapt extrem de semni­ficativ în ceea ce ne priveşte: în acţiunea de nominalizare a spor­tivilor dinamovişti pentru Jocurile Olimpice din anul 1976, la fixarea obiectivelor, o serie de sportivi va­loroşi şi-au propus altele, mai mari decit cele prevăzute de antrenorii lor! S-a dovedit ulterior că spor­tivii aveau perfectă dreptate. Referindu-mă la lipsa de fermi­tate cu care s-a urmărit instaura­rea unui climat de disciplină în ca­drul clubului nostru, care, evident, a grevat asupra procesului de pre­gătire, sîntem hotărîţi să nu mai tolerăm pe viitor nici un fel de abateri, avind convingerea că MUNCA ŞI DISCIPLINA SÎNT FACTORII DETERMINANŢI ÎN CREŞTEREA VALORICA A PER­FORMANŢELOR SPORTIVE. în altă ordine de idei, aş men­ţiona că relaţiile dintre C.N.E.F.S., federaţii şi cluburi constituie o pro­blemă esenţială. Consider în acest sens că definirea mai clară a ro­lului şi locului cluburilor în spor­tul de performanţă, lichidarea ten­dinţei federaţiilor de a se transfor­ma în supercluburi, înlăturarea u­­nor practici care au creat neînţele­geri între cluburi şi federaţii, pre­cum şi schimbarea unor reglemen­tări depăşite de timp, erau proble­me importante, care trebuiau să fie in atenţia Consiliului Naţional pen­tru Educaţia Fizică şi Sport, ele aş­­teptînd acum o rezolvare de prin­cipiu. Sportivii, antrenorii, întregul activ al Clubului Dinamo Bucureşti vor acţiona cu fermitate şi exigenţă pentru îndeplinirea sarcinilor care Ie revin in conformitate cu Hotă­rârea Plenarei Comitetului Central al partidului, cu planul de măsu­ri adoptat de recenta plenară a Con­siliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. Cu echipele de gimnastică ale României in S.U.A. (III) TURNEUL - PRILEJ DE ANALIZĂ A POSIBILITĂŢILOR ŞI PERSPECTIVELOR SELECŢIONATELOR NOASTRE • Alina Goreac şi Dan Grecu—pe primul plan al interesului publicului • Imbucurătoarea recuperare a lui Petre Mihaiuc* Ce se întimplă cu Elena Ceampelea ? • Munca de perfecţionare nu trebuie nici o clipă abandonată După cum relatam în însemnările noastre precedente, turneul selecţio­natelor de gimnastică ale României în S.U.A. a fost în acelaşi timp greu, frumos şi interesant, oferind specia­liştilor care i-au însoţit pe sportivi un bogat material faptic şi de idei, care va fi, cu siguranţă, folosit în pregătirea viitoare a loturilor noastre reprezentative. Un prim aspect ce se cere subli­niat este capacitatea de mobilizare de care au dat dovadă ambele echi­pe, ceea ce a făcut posibilă evoluţia mulţumitoare de la East Stroudsburg a doua zi după sosirea în S.U.A. şi, apoi, o comportare din ce în ce mai bună în celelalte demonstraţii şi me­ciuri, deşi programarea tuturor con­cursurilor la ora 19 a îngreuiat şi mai mult sarcina sportivilor. Pe feţele tuturor se citea oboseala iar prezenţa lui... moş Ene în plin con­curs devenise obsesivă. Ritmul alert al competiţiilor, antrenamentele efec­tuate, ca şi înţelegerea, la dimensiu­nile reale, a responsabilităţii indivi­duale şi colective au făcut ca, în­­tr-un timp nesperat de scurt, toţi cei 14 gimnaşti să se adapteze pe deplin la condiţiile date, evoluînd de la un concurs la altul la un nivel tot mai ridicat. Deşi am mai spus-o şi cu alte pri­lejuri, vom repeta că omul de bază al echipei masculine a fost campio­nul absolut al ţării, Dan Grecu, re­marcabil mai ales prin constanţă. Execuţiile sale, punctate­­— la multe aparate — cu elemente de mare di­ficultate şi spectaculozitate, au fost primite cu unanimă apreciere, atît de publicul larg cît şi de specialişti. Petre Mih­aiuc a dovedit o Îmbucu­rătoare revenire de formă, ceea ce poate fi de bun augur (atît pentru el cit şi pentru gimnastica noastră mas­culină) In acest an al »europenelor* de la Grenoble. Cu o atentă pregă­tire in continuare, Mihaiuc poate spera intr-o bună comportare în a­­propiatul turneu în Brazilia, pe ca­­re-1 va efectua împreună cu alţi va­loroşi gimnaşti ai lumii, la invitaţia F.I.G. Gheorghe Păunescu a avut ne­şansa să se accidenteze la Eugene (la executarea dublu-saltului înapoi, la sol), astfel că aportul său în e­­chipă a fost neconcludent. Mircea Gheorghiu, in nota cunoscută om de bază al echipei, Nicolae Opres­­cu s-a evidenţiat mai ales la înce­putul turneului, iar Constantin Pe­­trescu s-a dovedit imbatabil la bară fixă. Mihai Borş, debutant în echipa naţională într-un turneu de asemenea anvergură, s-a achitat conştiincios de sarcina primită, avind în paralele şi unele două aparate forte. Bunele aprecieri ale gazdelor noas­tre, ca şi laudele pe care noi înşine le-am adus gimnaştilor români­­ nu trebuie să ne împiedice ca, la o ana­liză lucidă a acestui turneu, să ve­dem şi unele slăbiciuni ale sportivi­lor, unele neajunsuri care — chiar dacă s-au manifestat timid acum — pot avea consecinţe mult mai serioa­se în următoarele confruntări. Avem în vedere, de pildă, lipsa de forţă la unele aparate, ţinuta generală de­ficitară la aproape toţi componenţii echipei. Cât priveşte exerciţiile pro­­priu-zise, antrenorii lotului, ca şi cei de la cluburi, vor trebui să insiste în perioada următoare pe îmbunătă­ţirea combinaţiilor, a acrobaticii. De asemenea, e necesar să fie îngreuiate considerabil coborîrile la paralele şi bară şi să se pună un mai mare ac­cent pe amplitudinea mişcării, mai ales In faza finală a execuţiei şi la coborîri. In ceea ce le priveşte pe fete, ele şi-au cucerit simpatii In toate ora­­şeie In care au evoluat. FSri­discu-O frumoasă a­­mintire pentru e­­chipa feminină de gimnastică a României, vizi­,a la San Francisco îi această imagi­ne din fața sta­­tuiei lui Columb. ţie, vedeta echipei a fost Alina Go­reac, Invingătoare­, de regulă, in toa­te concursurile şi demonstraţiile, ea impunîndu-se — mai ales — prin măiestria cu care ştie să cucerească publicul, prin expresivitatea pa care o manifestă in execuţii. De ceie mai multe ori, Alina a dovedit ambiţie şi tenacitate, ducindu-şi la bun sfîr­şit exerciţiile, chiar şi atunci cînd, dintr-un motiv sau altul, pe parcur­sul execuţiei apăreau defecţiuni mai mici sau mai mari. Campioana abso­lută a ţării, Anca Grigoraş, a părut puţin complexată de însemnătatea turneului şi a fiecărei apariţii în pu­blic (în ciuda calmului ei proverbial), dar, în general, se poate spune că evoluţiile ei au fost corecte, fără ratări supărătoare. Aceleaşi cuvinte de laudă şi pentru Rodica Sabău (expresivă şi sigură în execuţii), Gabriela Truşcă (îndrăzneaţă chiar şi atunci cînd nu erau întrunite toate condiţiile de deplină securitate), care şi-a făcut un promiţător debut în prima reprezen­tativă a ţării. De asemenea, mai ales avind în vedere rolul ei de „deschi­zătoare de pîrtie“, luliana Simonfi s-a impus atenţiei publicului şi, este mai mult ca sigur, are încă destule posibilităţi nefolosite. Am lăsat-o mai la urmă pe Elena Ceaţnpelea, pentru că de la ea se aştepta mult şi a cam rămas datoare publicului, specialiş­tilor. Nu ştim din ce motive, ea nu este îndeajuns de încrezătoare în for­ţele şi" talentul de care dispune, ma­­nifestînd uneori o inexplicabilă timi­ditate şi lipsă de curaj, vizibile în timpul concursului. Este aproape de neînţeles uşurinţa cu care ea renun­ţă la poziţii cîştigate, abandonînd un exerciţiu, după o mică ezitare sau greşeală, cînd este clar că există zeci de alte soluţii pentru „salvarea“ evo­luţiei. Este posibil şi absolut necesar ca Lia Ceampelea să fie sprijinită să-şi corijeze acest neajuns. Trebuie s-o ajute mai mult şi antrenorii care lucrează cu ea. In ceea ce o priveşte pe Ileana Coman, ea a fost inegală în comportări, perseverînd supărător într-o deficienţă foarte vizibilă în timpul turneului­­ lipsa de expresi­vitate. Ca şi băieţii. însă, gimnastele noas­tre fruntaşe au datoria să lucreze mai mult pentru îmbunătăţirea teh­nicii săriturilor, a acrobaticii, după cum nu este lipsit de importanţă să amintim de obligaţia antrenorilor de a îngreuia coborîrile la paralele şi bîrnă, în concordanţă cu cerinţele mereu sporite pe plan internaţional. Considerăm de datoria noastră să reţinem faptul că, în timpul turneului, gimnaştii noştri au avut prilejul, la rindul lor, de a vedea multe lucruri interesante la colegii lor americani. Spre a spori accesibilitatea tineretu­lui spre gimnastică, antrenorii din S.U.A. practică — de pildă — cu mult succes aşa-zisa specializare pe probe. In multe întîlniri sau con­cursuri demonstrative am făcut cu­noştinţă cu tineri excepţional pre­gătiţi la un aparat sau altul, dar cu un „individual compus“ destul de slab. Fireşte, trebuie reţinut doar as­pectul pozitiv al problemei. Gimnas­tele americance au manifestat o mai bună pregătire la paralele şi bîrnă, aparate la care, din cauza difi­cultăţii sporite a unor elemen­te, au şi ratat mai mult decit sportivele noastre. De asemenea, ne-a impresionat numărul mare de activişti voluntari care lucrează in gimnastică şi care asigură, între altele, buna desfăşurare a concursurilor. Este mai presus de orice îndoială că, în cadrul turneului de două săp­­tămîni întreprins în Statele Unite, gimnaştii noştri au oferit numeroase lecţii de măiestrie sportivă, în con­cursurile demonstrative şi în Intîl­­nirea oficială cu reprezentativele ţă­rii gazdă. La rindul lor, ei au văzut multe lucruri interesante care le pot fi de folos in viitoarele pregătiri şi confruntări internaţionale. A fost, în ultimă instanţă, un fructuos şi rodnic schimb de experienţă între două e­­chipe de forţe apropiate, un prilej de mai bună cunoaştere reciprocă, cu multiple avantaje atit pentru gim­­naştii români cît şi pentru cei ame­­ricaşti. Constantin MACOVEI Sportul Mii­ne, se reunesc la Bucureşti LOTUL A ŞI LOTUL DE TINERET de ani) în vederea întîlnirii pe care o vor susţine miercuri. Reamintim că această partidă va verifica pe componenţii celor două loturi în vederea jocurilor cu selec­ţionatele similare ale Uniunii So­vietice (18 aprilie, la Kiev — lo­tul A ; 19 aprilie la Odesa — lotul de tineret). Mîine se vor reuni, la Bucureşti, lotul A şi lotul de tineret (sub 23 DOUĂ „CAPETE DE AFIŞ“ (Urmare din pag 1) Va obţine F. C. Argeş victoria ? A treia consecutivă în acest sezon ? Succesele de pină acum, în special cel de la Cluj, ii acordă ei prima şansă ! Va trebui, insă, să apeleze la toate resursele pentru a depăşi pe recenta învingătoare a dinamovişti­­lor bucureşteni, elevii lui Cernăianu jubilînd de pe acum la vestea... ab­senţei lui Dobrin. Angrenînd echipe situate in zona „minată“, de un interes aparte se bucură şi partidele C.F.R. Cluj — C.S.M. Reşiţa, Steagul roşu — Spor­tul studenţesc, A.S.A. Tg. Mureş — F. C. Constanţa şi Rapid — „U“ Cluj, cinci din aceste opt formaţii făcîn­­du-şi justificate griji în privinţa ră­­mînerii lor în prima divizie a ţării. Ca să nu mai vorbim de faptul că patru dintre ele (F. C. Constanţa, „U“ Cluj, C.S.M. Reşiţa şi Sportul studenţesc), clasate, în ordine, pe locurile 13, 14, 15 şi 16, evoluează toate în deplasare Acum să le ve­dem că sînt in stare ! In sfîrşit, şi o partidă mai liniş­tită­: S. C. Bacău — F. C. Petrolul. In ediţia trecută a campionatului, gazdele au părăsit terenul învinse. Ce va fi astăzi ? „CUPA BUCEGI“ LA SCHI (Urmare din pag­­­ moasă revenire de formă în proba de slalom uriaş, a efectuat două coborîri decise şi sigure în care s-a situat pe primul loc, la o diferenţă apreciabilă faţă de principalul său adversar, concurentul Albert Frank (R.F.G.). Foarte bună comportarea lui Dorin Munteanu, clasat pe locul III, care îşi înscrie acest rezultat pe linia ultimelor sale evoluţii reali­zate în ţară şi străinătate. Mai pu­ţin reuşită ne-a apărut evoluţia lui Gheorghe Vulpe, clasat abia pe po­ziţia a IX-a, ca şi a lui Virgil Brenci, rerefăcut încă în urma accidentului dinaintea Balcaniadei. Dintre concu­renţii străini, in afara lui Frank, au mai lăsat o frumoasă impresie Milan Svitorka şi Karel Pancha (ambii Cehoslovacia), Lestaw Wykrota (Po­lonia), precum şi sportivii austrieci, Leonard Galeb­sch­ek si Helmuth Kiingenschmid. Ultimii schiori amin­tiţi, ca şi colegul lor, Paul Mitterer, componenţi ai lotului de speranţe din Austria, au făcut o demonstra­ţie tehnică atacind porţile foarte devreme, anticipînd denivelările de teren şi găsind o linie ideală de alunecare. Relativul lor insucces de sîmbătă se datoreşte, cu adevărat, energiei cu totul ieşite din comun cu care Dan Cristea şi Dorin Mun­teanu au abordat această cursă. La fete, prezenţa concurentei Martina Gappmaier, componentă a echipei naţionale austriece, părea că va rezolva din start problema pri­mului loc. Pronosticul s-a adeverit, întrucît schioara austriacă, coborînd acelaşi traseu cu al băieţilor din manşa a II-a, a făcut o coborire de mare fineţe şi precizie, realizind eco­nomii de timp la fiecare poartă. Eleganţa mişcărilor, care îi asigurau un echilibru perfect, organizarea cursei prin modul de atac perma­nent al fiecărui obstacol i-au permis să se detaşeze în cîştigătoare, reali­zind un timp, care ar fi clasat-o pe o poziţie bună chiar şi în clasamen­tul bărbaţilor. Pe locurile 2 şi 3 două sportive ,din Cehoslovacia, foar­te tinere, dar­ extrem de combative. Dacă din punct de vedere tehnic nu au putut-o egala pe austriacă, în schimb au depăşit-o la capitolul combativitate şi astfel se explică poziţia lor fruntaşă în clasament. Lotul concurentelor noastre, în care cea mai bună poziţie a ocupat-o Daniela Munteanu (5) se află, încă, la o oarecare distanţă valorică. A­­cest decalaj provine — după opinia noastră — din calendarul slab pe care îl au, precum şi din caracte­rul facil al concursurilor organizate pentru senioare, apreciate ca o anexă auxiliară a concursurilor de băieţi. în realitate, fetele — actualul grup de senioare — cit mai ales grupul de junioare, care se anunţă la orizont, ar merita un plus de atenţie, fiind alcătuit din talente autentice care, spre a se putea afir­ma, au nevoie de sprijin. REZULTATE TEHNICE : bărbaţi : I­OAN CRISTEA (România) 2:32,85, 2. Albert Frank (R.F.G.) 2:35,40, 3. Dorin Munteanu (România) 2:35,54, 4. Milan Scitorka (Cehoslovacia) 2:35,80, 5. Leonhard Galel­schek (Austria) 2:35,85, 6. Lestaw Wykrota (Polonia) 2:36,20, 7. Helmuth Kiin­genschmid (Austria) 2:37,60, 8. Karel pancha (Cehoslovacia) 2:38,5Q, 9. Gheorghe Vulpe (România) 2:38,75, 10. Constantin Văideanu (A.S.A.) 2:39,46. FETE: 1. Marting Gapp­m­aier (Austria) 1:20,08,2. Sona Kuzma­­nova (Cehoslovacia) 1:21,00, 3. Zdenka Cibelkova (Cehoslovacia) 1:23,70, 4. Cordula Möhrle (R.F.G.) 1:23,80, 5. Daniela Munteanu (România) 1:25,80, 6. Iudith Tömöri (România) 1:26,80. Duminică are loc proba de slalom special pe pârtia de sub teleferic. Cite 2 manşe pentru băieţi şi fete. FARADE - RIPOSTE • La recentul concurs universitar de scrimă (prima ediţie), Institutul de Educaţie Fizică şi Sport a avut cei mai mulţi finalişti . 9. Şi totuşi scri­­merii bucureşteni n-au cucerit de­cit un titlu, prin Tudor Petruş la floretă. Cea mai bună performanţă au realizat-o, în schimb, scrimerii de la Medicina Tg. Mureş — doi fina­lişti (Lucia Briscan şi Anton Pongrat) şi tot atîţia cîştigători... • Scrima clujeană promite să re­vină în prim plan. După frumoasele performanţe realizate de reprezen­tanţii C.S.M., Paul Szabó (spadă) şi Ion Pop (sabie), iată acum că şi re­prezentanţii Medicinii Cluj fac efor­turi să se afirme. Din cei 36 de tră­gători pregătiţi de antrenorul Tiberiu Bartoş o treime sunt angajaţi în di­ferite competiţii oficiale de juniori şi seniori. Patru dintre ei vor putea fi urmăriţi la finalele juniorilor de la Bucureşti. Este vorba de spadasi­nul I. Furtună şi de sabrerii D. Ro­­taru, D. Coldea şi I. Marian. • Alături de secţia de scrimă de la Electroputere craiovenii mai au un nucleu de performanţă, pe lingă clubul sportiv Universitatea. O pro­misiune pentru mîine, mai ales în floreta feminină (Rodica Onu și Me­lania Stănciuiescu). ŞASE PARTIDE SE VOR DISPUTA Partidele din Divi­zia B se vor disputa astăzi de la ora 11. Fac excepţie meciurile C. S. Tir­­govişte — Metalul Bucureşti, Du­nărea Giurgiu — Politehnica Iaşi, Metalul Drobeta­­Burau Severin — Politehnica Timişoara, Gloria Bis­triţa — C.S.M. Sibiu, C.F.R. Tirol- ■ -i- — —■- si- ifuri DIN DIVIZIA B DE LA ORA 12,30 seara — Olimpia Satu Mare şi C.F.R. Arad — F­ C. Bihor, care vor începe la ora 12,30. Reamintim că partida Progresul Bucureşti — C.S.U. Galaţi se va disputa pe stadionul Progresul de la ora 10. wmmmm Pag. § 3-3 PORTARUL IORDACHE - ÎN CONTINUARE INDISPONIBIL După cum am mai anunţat, portarul echipei Steaua, Iordac­he, urmează : un tratament medical; la un recent control el a fost găsit suferind, în urma unei afecţiuni hepatice mai vechi. Săptămîna viitoare Iordache va fi din nou consul­tat la Centrul de medicină sportivă „23 August“ şi, în cazul unui aviz favorabil, îşi va relua antrenamentele. In meciul de azi de la Petroşani, rezerva lui Haidu­c va fi Comac, care este complet refăcut după operaţia la care a fost supus in .. luna decembrie a anului trecut. ­E ATLETISM. Parcul sportiv Dinamo, de la ora 9: „Crosul Dinamo" (pen­tru Juniori şi junioare, seniori şi se­nioare) AUTOMOBILISM. Complexul expo­­ziţional „Casa Scînteii“, ora 10: con­curs de viteză pe circuit. BASCHET. Sala Giuleşti, de la ora 11. Rapid - I.E.F.S. (f. A), sala Constructorul, de la ora 8: Voinţa — Universitatea Timişoara (f. A), con­structorii­ — Crişul Oradea (f. A). FOTBAL: Teren Politehnica, ora 10: România — Grecia (preliminarii U.E.F.A.); stadionul Republicii, ora 9.30: Rapid — „U" Cluj (tineret-re­­zerve), ora 11.30: Rapid — „U“ Cluj (Divizia A): stadion Dinamo, ora 14.45: Dinamo — U.T.A. (tineret-re­­zerve), ora 10.30 Dinamo — U.T.A. (Divizia A): stadionul Progresul, ora 10: progresul Buc. — C.S.U Galaţi (div B). Meciuri din cadrul diviziei C, toate de la ora 11: teren Sirena: Sirena — Azotul Slobozia, teren Au­tobuzul: Autobuz­?l — Olimpia Giur­giu; teren Electrof­ea : Electronica — Laromet; teren Constructorul: Uni­rea Tricolor — Din mo Obor; teren Laromet Tehnometal — T.M.B. HANDBAL. Teren Dinamo, ora 1­1 Dinamo Buc. — Sc. sp nr. 3 Buc. (f. m.) — meci din divizia naţională de Ju­niori; ora 10 15 Dinamo _ Voin­ţa şi ora 11.30 Steaua — Universita­tea (locuri din ultima etapă a „Cu­pei primăverii“); teren Voinţa, de la ora 9: Sc. ap. nr. 1 Buc. — Sc sp. călăraşi (J. f), Sc. sp Ar. 1 Buc. — sc. ap. Brăila (J. m.), Steaua — Şc. sp. Drăguşani (J. m.) şi Sc. sp. nr. 3 Buc. — Sc. sp. Ploieşti (1 f.); teren Giuleşti, ora 16.30: Rapid Buc. — C.S Şcolar (1. f.). NATAŢIE. Bazinul „23 August“, de la ora 10.30: concurs de Înot dotat cu „Cupa Triumf“ POLO. Bazinul Floreasca, de la ora 10: Progresul — Politehnica Cluj şi Dinamo — Rapid (Divizia A). POPICE. Arena Laromet : Laromet — Rapid ; arena de la Clubul Uzine­lor Republica : Gloria — Construc­torul ; arena Voinţa : Voinţa — Fla­căra Cimpina (întîlniri din cadrul campionatului masculin, Divizia A) Reuniunile sunt programate de la ora 8. ş­­i RUGBY. Teren „Parcul Copilului“, ora 9.30 : Griviţa roşie . Sportul stu­denţesc , stadionul Ghencea. ora 11: Steaua — Dinamo (Divizia Al SCRIMA. Sala Floreasca II. ora 8: concurs de calificare pentru cam­pionatul naţional de seniori (spadă şi floretă masculin). VOLEI. Sala Floreasca, de la ora 8.30: Viitorul - Dacia Piteşti (f. B). I.E.F.S. — „U" Cluj (m. A). I.E.F S — Rapid (f. A): sala Dinamo, de la ora 1o: Dinamo — ..U“ Craiova (m. A) Dinamo — Medicina (f. A): sala Progresul, de la ora 8.30: A . E.­ — Spartac. Progresul — „U" laşi (f. B), Progresul — Tractorul Braşov (m. A): sala Constructorul, ora 11-30: Constructorul - penicilina las) (f. A) sala Giulesti, de la ora 8: Aurora — Medicina Locomotiva _ Delta mi­cea.­tra. B). m NUMĂRUL TRANSFERURILOR IN SCĂDERE Comisia tehnică de pe lingă federaţia de fotbal a Uniunii Sovietice a făcut cu­noscut că în actualul inter-sezon numă­rul transferurilor a scăzut sensibil faţă de perioada identică a anilor trecuţi. Neîncetatele campanii duse împotriva tendinţelor de căpătuială ale unor ele­mente certate cu morala sportivă şi a preferinţelor unor conducători de clu­buri de a transfera jucători formaţi în alte asociaţii sportive, au dat roade. Astfel, pentru anul în curs, s-a acordat drept de transfer pentru prima divizie unui număr de numai 20 de jucători, iar pentru cea secundă la 31 de fotba­lişti, majoritatea provenind din categorii inferioare, în anul 1972, respectivele cifre erau de 50 şi 72, iar in cele mai multe dintre cazuri era vorba de transferuri între cluburi din aceeaşi categorie, ceea ce ducea la stagnarea posibilităţilor de romovare a jucătorilor din categoriile nterioare. Antrenorii s-au supus inte­gral noilor norme de transfer, alcătuind loturi stabile. Excepţie s-a făcut doar pentru echipele Pahtakor Taşkent şi Şahtior Doneţ, proaspăt promovate în prima divizie, cărora li s-a acordat dreptul de a avea cite un jucător in plus în cadrul normelor de transfer. MAFIA AMENINŢĂ! Poliţia Italiană continuă anchetele cu privire la o serie de scrisori ameninţă­toare primite de unii conducători, an­trenori şi jucători, din cluburile Italiene. In cuprinsul acestora — de obicei — sint formulate cele mai grave amenin­ţări In cazul cînd persoanele sus-numite vor contribui la Infrîngerea echipei si­ciliene F.C. Palermo. După declaraţiile Jucătorului Giuseppe Wilson, căpitanul echipei Lazio, In scrisoarea primită de el, era ameninţat cu răpirea copilului sau — dimpotrivă — cu o răsplată de 10 milioane de lire, in cazul cînd va contribui la înfringerea echipei sale . Lazio a clştigat după cum se ştie intîl­­nirea cu scorul de 3—0. Poliţia italiană crede că este vorba de o serie de spe­culanţi ai sistemului de pariuri Totocal­­cio, care încearcă să-și asigure avanta­jul unor rezultate sigure. In spatele a­­cestora s-ar putea Insă să se ascundă Mafia, care semnează scrisorile de ame­ninţare cu o serie de nume ce 11 sunt specifice... CÎND DOI SE CEARTA... La reluarea noului sezon competiţio­­nal, reprezentativa Poloniei — aflată in preliminariile c.M. înaintea meciurilor cu Anglia — a susţinut o partidă ami­cală, dispunînd, cu 2—0, de formaţia Csepel Budapesta. întrebat după cele 90 de minute asupra confirmărilor furni­zate de verificarea garniturii, selecţione­rul Kazimerz* Gorski a declarat: „Nu mai­ au plăcut, între altele, evoluţiile por­tarilor, chiar dacă ei n-au primit gol... Cred că trebuie să mă gîndesc la o altă soluţie“. Din cei cinci portari selecţionaţi In­tr-un lot lărgit, Gorski convocase doi pentru meciul cu Csepel, pe Szeja­­Walbrzych) şi Tomaszewski (L.S.K.). Pentru viitoarea verificare îşi face în­călzirea Skromny... PATRU PUNCTE PENTRU VICTORIE IN DEPLASARE? Conducerile cluburilor engleze de fot­bal primesc din ce în ce mai des în ultimul timp pentru a lua noi mă­suri care să ducă la revitalizarea finan­ciară , se pare destul de necesară — a soccerului insular. Se fac fel de fel de propuneri, unele fanteziste chiar, pen­tru a transforma jocul de fotbal intr-un spectacol mai atractiv, care să readucă in tribune zecile de mii de spectatori. Unii au propus modificări de regula­ment, alţii au făcut sugestii care ar mo­difica actualul sistem de disputare a campionatului etc., etc. Din zecile de propuneri, multe respin­se din capul locului ca nerealizabile şi dăunătoare jocului cu balonul rotun­j fit unele au fost reţinute pentru a fi stu­diate şi, poate, aplicate in viitorul apro­piat la Jocuri amicale. Citeva dintre a­­ceste modificări propuse sunt foarte in­teresante, dar, totodată, greu realizabile. Astfel, Les Allen, managerul echipei Swindon Town, propune ca la fiecare ediţie a campionatului să retrogradeze şi să promoveze cîte opt echipe (din 22) ! Se mai propune mărirea suprafeţei de pedeapsă (pînă la liniile de margine), ' •' lărgirea, cu un metru şi ceva, a supra­­feţa porţii, şi chiar anularea" legii dului. S-a sugerat de asemenea modifi­carea sistemului de punctaj în campio­nat. Pentru victorie în deplasare ar urma să se acorde patru puncte, iar pentru cea pe teren propriu doar două puncte. La scor egal, nici una dintre formaţii n-ar fi recompensată cu puncte! In felul acesta, se speră că s-ar mai mări interesul echipelor pentru jocul­­ ofensiv, mai ales in deplasare. Propu-­­ nerile, fie că vor fi sau nu acceptate, sunt interesante, dar ceea ce trebuie să reținem in primul rînd este că ele pro­vin din Anglia, al cărui „soccer“ era , pînă acum renumit pentru conservato­rismul său In materie de regulament... EUROLIGA SI... PESIMISMUL I, LUI NEUDECKER- - * '* Ideea Înfiinţării unei ligi fotbalistice . . europene, sugestie lansată de preşedin­tele clubului Bayern München, Neu­ - decker, cucereşte in ultima vreme tot mai mulţi adepţi, Benfica, Real Madrid, Gornik Zabrze şi Ajax declarindu-se de­­ acord să participe la o asemenea com­petiţie. „In fotbal, ca şi In comerţ — afirma Neudecker, — schimburile internaţionale trebuie intensificate. Socotesc că în­fiinţarea unei euroligi ar conduce la ■ ' creşterea popularităţii acestui sport, la ■ -1 ridicarea nivelului său“.­­ . . In ciuda faptului că ideea găseşte noi . . Susţinători, preşedintele lui Bayern ar fi tot mai pesimist — susţin gurile rele. După acel 6—4 de la Amsterdam nici nu-i de mirare... BREVIAR ! In numai jumătate, din­­ semlniul­­ 1912—73, Gianni Rivera a marcat mai multe goluri decit în toate cele patru campionate anterioare ! El concurează in momentul de față, de altfel, cu cele 13 goluri marcate pînă în prezent la­­ V titlul de golgeter.­­ . • Consiliul federal al fotbalului fran­cez a hotărit, de curând, ca toate cele 10 partide ale etapei a 17-a a primei­­ divizii, nedisputate după cum se știe ■ ■ ■■■ la 3 decembrie, din cauza grevei fotba­liștilor profesioniști, să fie programate '■ din nou, de această dată pentru ziua de . -- si 4 aprilie. De asemenea, vor trebui reju-, ',­­ cate 3 meciuri din divizia secundă și 7 partide din cea de a treia. : • ' ■' • In ziua de 2 martie a început o nouă ediţie a Cupei campionilor Africii (a IX-a). La competiţie şi-au anunţat participarea echipe din 24 de ţări. Deţi­nătoarea actuală a disputatului trofeu, " Haffa F.C. din Conakry­ (Republica Gul­, T­v­neea), va avea aşadar o sarcină destul de grea pentru apărarea Cupei, aprecia­ză comentatorii africani. •­ O foarte curioasă poziţie a portarului Fahrian (F.C. Köln) la­tin penalty executat (şi ratat..) de Thier (Fortuna), intr-un meci de Cupă, în R. F Germania Unde este mingea ? Dincolo de baie...

Next