Sportul, august 1973 (Anul 29, nr. 7491-7518)

1973-08-01 / nr. 7491

ZIAR A&.CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXIX — Nr. 7491 4 PAGINI 30 BANI ===§ Miercuri 1 august 1973 „cupa DAVIS­, SE APROPIE STARTUL FINALEI EUROPENE ROMÂNIA-U.R.S.S. Ilie Năstase, pe „Central"7, la numai 80 de minute după aterizare Ziua de ieri, dominată pină spre prînz de antrenamentele jucători­lor români şi sovietici, care „şi-au pasat“ terenul Central cu o preci­zie de cronometru, alternîndu-şi rolurile de actori şi spectatori, pă­rea să se încheie, pentru reporter, ca o zi obişnuită, o zi de lucru în aşteptarea, marii finale europene. Iată, însă, că, pe neaşteptate, cursul liniştit al ultimei zile de du­lie a fost frînt de Ilie Năstase. La orele 14 nu ştiam dacă Ilie mai poate sosi „pe lumină“. Epuizasem toate variantele, toate legăturile. Făcusem escale imaginare la Ro­ma, la Viena. Nu găseam un „cu­loar aerian“ care să-l aducă pe Ilie, a doua zi după finala cîștiga­­tă împotriva lui Gisbert. Dar, la orele 15,30, Năstase cobora dezin­volt dintr-un avion reperat cu re­cunoscuta lui abilitate. Campionul nostru, hotărit să-şi ţină cuvîntul, a găsit o soluţie mai complicată, e adevărat, dar care s-a dovedit, pină la urmă, realizabilă. El a plu­tit mai întii de la Istanbul spre Atena, a „simţit“ legătura cu So­fia, iar din capitala Bulgariei s-a lansat într-o a treia etapă, spre Bucureşti. Pină aici, nimic deosebit. Un re­porter e obligat, la­­ urma urmelor, să intuiască toate aceste soluţii neaşteptate, atunci cînd este vor­ba de un sportiv care joacă aşa cum joacă, adică în afara tuturor canoanelor. De aici, insă, şi pină la a avea surpriza de a-l revedea pe Ilie Năstase la orele 16,43 (!) pe terenul Central de la Progresul este ceva mai mult. Ilie Năstase a apărut pe teren cu o poftă de joc definitorie pentru dragostea lui faţă de tenis. Deloc obosit, Ilie Năstase a început în forţă seturile de simplu cu Ovici, reuşind mingi aplaudate de mai tânărul său partener şi de o tribună care a reuşit să se populeze cu un instinct special, ceea ce ne face să bănuim că un telefon fără fir reuşeşte să stabilească legături mi­raculoase printre suporterii tenis­­menilor noştri. Antrenamentul de ieri a fost o frumoasă galopadă. Ilie Năstase a forţat, a jonglat, a alergat cu pre­ţul ultimelor puteri, a cules toate stopurile, a înlocuit simplul — dintr-un foc — cu dublul, a glu­mit, s-a întreţinut, de la distanţă, cu fratele său, Costică, pe care l-a loan CHIRILA (Continuare in pag. a 4-a) Ilie Năstase din nou acasă, pentru „Cupa Davis“ HOCHEI LA MIERCUREA CIUC SELECŢIONATA ROMÂNĂ­­VESTRA FROLUNDA (Suedia) 1-1 MIERCUREA CIUC, 31 (prin te­lefon, de la corespondentul nostru, Z. Morvay). — în cea de a doua partidă disputată în localitate în­tre Selecţionata română şi Vestra Frolunda (Suedia) tabela de marcaj a consemnat un rezultat de egali­tate: 1—1 (1—0, 0—1, 0—0). Au în­scris : Costea (min. 5) şi Henriks­­son (min. 32). Meciul­ a fost echi­librat şi dinamic. Hocheiştii noştri au dominat în prima repriză, des­chizând scorul. Repriza secundă a fost dominată de oaspeţi care au reuşit să egaleze. Totuşi, Pană a ratat în min. 38 o bună ocazie de gol, la capătul unei acţiuni spec­taculoase. Deşi repriza a treia, a fost cea mai frumoasă, hocheiştii celor două echipe n-au mai înscris nici un gol. Din formaţia noastră s-au remarcat Dumitraş şi Tufean­u. Au arbitrat Gh. Mureşanu şi Kjell Jonsson. PUNCTE PENTRU MARELE PREMIU-FILT! După o săptămînă de pauză, Ilie Năstase reintră în întrecerile pentru Marele Premiu — FILT, în cadrul finalei zonale din „Cu­pa Davis“. Incepînd cu acest an, se acordă haremuri importante­­ de puncte pentru competiţia supre­mă pe echipe. In meciul România — U.R.S.S., două victorii la ■ sim­plu valorează..40 p; una singură — 30 p; dublu — cite 10 p (simpla participare la meci acordă un to­tal de 25 p). Deci maximum posi­bil este 50 puncte ! tV.\\\\\\\\\Vb\\\\\\\\\\\\\\\\\W^ Ultima săptămână de întreceri pentru circuitul FILT (turneele de la Washington și Bretton Woods) a adus importante modifi­cări în clasamentul primelor locuri. Continuă să conducă Ilie Năstase (România) cu 282 p, ur­mat de Jan Kodes (Cehoslovacia) 160 p, Tom Okker (Olanda) 131 p, Aleksandr Metreveli (U.R.S.S.) 126 p, Karl Meiler (R.F.G.) 119 p, Roger Taylor (Anglia) 113 p, Ar­thur Ashe (S.U.A.) 108 p, Manuel Orantes (Spania) 103 p etc. MITINGUL PRIETENIEI Şl SOLIDARITĂŢII ROMÂNO-VIETNAMEZE Cu prilejul vizitei oficiale de prie­tenie pe cere o face In ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrat* Vietnam, marti **ara in Capitală, in Sala Palatului, « avut loc mitingul prie­teniei »i Soldaritâţii româno-vietna­­meze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din Întreprinderile şi instituţiile capitalei, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, re­prezentanţi ai conducerii, unor insti­tuţii centrale­ şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R.,­­ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. La miting au asistat şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, precum şi membri ai Amba­sadei R. D. Vietnam şi ai Ambasadei Republicii Vietnamului de sud la Bucureşti, încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări. stemele Republicii Socialiste România şi Republicii De­mocrate Vietnam împodobeau funda­lul scenei. In Umbri* română *i vietnameză er» Înscrisă urarea­­ „Trăiască prietenia frăţească, «Han­ţa *i colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam“. în aplauzele asistenţei, în pre­zidiu iau loc tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Miniştri," Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Guvernu­lui R. D. Vietnam. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii­­ Democrate Vietnam şi Republicii Socialiste România. Mitingul a fost deschis de tovară­șul Gheorghe Cioară, prim-secretar al­­Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Ca­pitalei. . Au luat cuvîntul Ştefan­ Beţea de la Uzinele „23 August“, studenta Mihaela Dumitru şi ing. Gheorghe Bajgoi, care au adresat oaspeţilor un fierbinte salut. Intimpinat cu put*­ni o* «plana* • luat cu viatul tovarăşul Ion Gheorgh* Maurer. A vorbit »pol tovarăşul Fim V«» Dong, c*r» a fost salutat cu vH »plauz«. în Încheierea cuvintirii sale, pri­mul ministru vietnamez a tnmînat tovarăşului Ion Gheorghe Maurer un steag roşu, purtind inscripţia ! „Tră­iască in veci prietenia frăţească şi solidaritatea militantă dintre poporul vietnamez şi poporul român!“. Cei doi şefi de guverne îşi string cu căldură mîinile, se îmbrăţişează. Mitingul ia sfîrşit intr-o atmos­feră însufleţită. Toţi cei prezenţi iţi manifestă şi cu acest prilej sa­tisfacţia pentru continua dezvoltare a relaţiilor de strînsă­­ colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Celor ce Muncesc din Viet­nam, dintre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Democrată Viet­nam, spre binele român al celor două ţări, şi popoare, al unităţii ţă­rilor socialiste, în interesul cauzei păcii şi progresului în lume. DUPĂ CAMPIONATELE MONDIALE CANOE - FOCARUL ATENŢIEI: PROBELE OLIMPICE CAIAC - ÎNTRE CONFIRMĂRI ŞI INCERTITUDINI TAMPERE, 31 (prin telefon, de la trimisul nostru). în continuarea comentariilor pri­lejuite de evoluţia sportivilor ro­mâni la cea de a XI-a ediţie a C.M. de la Tampere vă propunem cîteva observaţii pe grupe de probe, acor­­dînd în numărul de astăzi o fireas­că prioritate întrecerilor cuprinse în programul J.O., întreceri care, de altfel, au stat în centrul atenţiei tu­turor celor 23 de rechipe­ participan­­te. Desigur, aceste notaţii nu au şi nu pot avea un caracter definitiv, acum aflîndu-ne abia în primul an post olimpic. Ele s-au desprins însă din desfăşurarea unei foarte impor­tante etape de pregătire şi verifi­care şi, de aceea, ne exprimăm convingerea că studierea lor de că­tre factorii de resort poate fi utilă şi eficientă. K 1—1 000 m (C.M. 1971 locul 7 ; J.O. 1972 necalificare în finală). Se­lecţionarea lui Ciprian Macarenco ■s-a dovedit, fără îndoială, cea mai bună soluţie pentru această probă în care de mulţi ani rezultatele au fost mediocre sau foarte slabe. Ca­­iacistul nostru a întrecut aştep­tările depăşind cu două locuri (4 faţă de 6—7) obiectivul maxim pen­tru această probă. Bucuria rezultatu­lui nu trebuie să diminueze însă am­biţiile viitoare, mai ales că la a­­ceastă probă, considerată de mulţi nu numai ca cea mai grea, ci şi ca un etalon valoric, există în prezent adversari cu performanţe deosebit de ridicate, fiind suficient să amin­tim printre aceştia pe Géza Csapó (Ungaria), A. Saporenko­­ (U.R.S.S.), G. Sledjievski (Polonia) etc. C 1— 1 000 m (C.M. 1971 locul 8, J.O. 1972 locul 1). Titlul mon­dial, medalia de aur şi recunoaşte­rea unanimă a lui Ivan Patzaichin ca cel mai bun canoist din lume in proba olimpică. Finala ne-a adus nu numai o mare bucurie, ci şi cer­titudinea că la această probă avem o acoperire valorică de natură să justifice optimismul pentru viit­oa­rele Jocuri Olimpice din 1976. Spu­nem aceasta preţuind, desigur, ex­celentele calităţi ale tinărului ca­non­, sovietic Vinojindis, ale excep­ţionalului maghiar Tamu­ş Wichm­an sau ale cehoslovacului Civrtecka, dar avem o mare încredere în ta­lentul­, pregătirea şi puterea de lup­tă ale lui Ivan Patzaichin. K 1 — 500 m fete (C.M. 1971 lo­cul 5 ; J.O. 1972 locul 5). Viorica Dumitru și-a dublat, de data a-Dan GÂRLEȘTEANU (Continuare in pag. a 4-a) Turismul sucevean-pe itinerarul cotelor reale de eficacitate Oricine este de acord că, din punct de vedere turistic, judeţul Su­ceava beneficiază de condiţii exce­lente. Arareori o regiune a ţării se poate mîndri cu obiective atît de atractive pentru vizitatori, atît de variate (dacă aducem în discuţie caracterul lor istoric, natural, cul­tural sau industrial) şi deci, atît de solicitate. Enumerînd vechi ctitorii voievodale ca Suceviţa, Moldoviţa, Putna, Voroneţ, Dragomilina, bise­rica Bogdana din Rădăuţi, Cetatea de scaun, Hanul domnesc Şi Com­binatul lemnului din Suceava, Ca­sele memoriale Ciprian Porumbescu şi Nicolae Labiş, Strada scriitorilor şi Dumbrava minunată, din Fălti­ceni, ineditul Muzeu al lemnului din Cimpulung, cel de ceramică neagră din Marginea, Salina Cacica, Pie­trele Doamnei,­­ masivele muntoase şi vestitele obcine bucovinene, nu facem nimic altceva decit să tre­cem în revistă obiective turistice care au depăşit de multă vreme, prin faimă, frumuseţe şi valoare, graniţele ţării. Meleagurile suceve­ne găzduiesc oameni veniţi de la mii şi — nu, arareori— zeci de mii de kilometri... Pentru toate aceste motive, iată­­ne cît se poate de tentaţi să facem un tur de orizont prin activitatea turistică a unuia dintre cele mai favorizate, sub acest aspect, locuri din ţară. Scopul : sunt folosite ple­nar posibilităţile ce există aici pen­tru ca o masă cît mai mare de ce­tăţeni, indiferent de vîrstă sau de ocupaţie, să poată beneficia de toa­te avantajele acestei activităţi deo­sebit de utile ? Şi dacă da, prin ce mijloace se realizează aceasta, cum pot fi ele folosite şi extinse la ni­velul altor unităţi administrative similare ? Pentru aceasta am pornit de la capitolul:« ^ Cabanele, campingurile, moteluri­le şi hanurile sunt constituite într-o reţea care împînzeşte de-a lungul şi de-a latul harta turistică a Su­cevei. Se măreşte în continuare ca­pacitatea de cazare şi confortul locurilor de găzduire. Iată numai două exemple: pe Rarău se află în construcţie o nouă şi modernă ca­bană ce­ va fi terminată anul viitor, iar o alta, în masivul Giumalău, a şi intrat în funcţiune. Pentru cei mai mici oaspeţi — pionierii şi e­­levii din alte judeţe — nu mai pu­ţin de 15 localităţi sucevene pot o­­feri simultan 1610 locuri de cazare, iar în Vatra Dornei, Iacobeni, Radu TIMOFTE Constantin ALEXA (Continuare în pag. a 2-a) Taberele de corturi, la care participă cu deosebit interes şi plăcere cetăţeni de toate virstele de pe cuprinsul ju­deţului Suceava, pot fi întilnite pe multe din traseele turistice de pe aceste meleaguri. Foto : C. ALEXA — Suceava ...AMENAJĂRI TURISTICE IN ZONA DE SUD A CAPITALEI SE CONSTRUIEȘTE CEA MAI MARE SALĂ DE SPORT DIN TARĂ ***,,.*" ’ ovti— •»!«. «Mi.... «uiR.­ ramuri de sport • Noua sala va face parte dintr-un mare complex sportiv De cîteva săptămîni, pe Şoseaua Olteniţei din Capitală, în incinta bazei sportive „Constructorul“, s-a deschis un nou şantier. Aici, chiar pe fostul teren de rugby, au înce­put lucrările de construcţie a celei mai mari şi mai moderne săli de sport din ţară, a cărei necesitate devenise evidentă îndeosebi pentru organizarea la Bucureşti a unor com­petiţii de anvergură, vechea sală Floreasca fiind, din acest punct de vedere, depăşită­­ atît în privinţa spaţiului de joc, cît şi a capacită­ţii tribunelor. La alegerea amplasamentului pentru, construcţia noii săli — care a avut în vedere şi alte variante — au fost luate în seamă mai multe considerente. In primul rînd — şi cel mai important — acela de a se realiza un echilibru între diferitele zone ale oraşului prin crearea şi in partea sa sudică — lipsită, în ge­nere, pînă acum de asemenea con­strucţii — a unui complex sportiv de mare capacitate. Apoi, satisface­rea cerinţei ca sala să fie dispusă în apropierea unei artere de mare circulaţie, cum este la ora actuală Şoseau­a Olteniţei, dar mai ales în funcţie de cum va arăta în viito­rul apropiat piaţa Piscului, care va deveni un foarte important nod de circulaţie (pe aici va trece inelul principal de circulaţie al oraşului şi tot aici va fi punctul de pornire al autostrăzii Bucureşti — Giurgiu — Sofia — Istanbul). în sfîrşit, un alt Constantin FIRANESCU (Continuare in pag. a 2-a) Perspectiva viitoarei sali de sport văzută dinspre piaţa Piscului * • Capacitatea acestei moderne săli polivalente va fi de 6 000-8 000 de locuri • Condiţii foarte bune pentru găzduirea unor competiţii de anvergura. In 11 ŞEDINŢA BIROULUI EXECUTIV AL C.N.E.F.S. Ieri a avut loc şedinţa lunară a Biroului Executiv al C.N.F..F.S. în cadrul, căreia au fost dezbătute, re­zolvate şi aprobate unele probleme, proiecte şi măsuri actuale şi de pers­pectivă ale mişcării sportive, în lu­mina Hotărârii C.C. al P.C.R. cu pri­vire la dezvoltarea continuă a edu­caţiei fizice şi sportului şi pe baza planului de­ măsuri al C.N.E.F.S. : 1. Proiectul Ansamblului de mij­loace pe grupe de vîrstă şi ocupaţii pentru orientarea cetăţenilor, asocia­ţiilor sportive în alegerea formelor de practicare a exerciţiilor fizice şi sportului. 2. Măsuri pentru elaborarea planu­rilor de dezvoltare pe ramuri de sport pină în anul 1980 şi reaşezarea unităţilor sportive de performanţă. 3. Proiectul calendarului competiţii­lor republicane pe anul 1974. 4. Proiectul de măsuri pentru îm­bunătăţirea sistemului de clasificare sportivă. 5. Planul tematic al ziarului „Spor­tul“ şi publicaţiilor sportive. 6. Referat asupra pregătirii şi com­portării echipelor reprezentative de scrimă la Campionatele mondiale de la Göteborg (2013.VII.1973). 7. Planul de activitate al Biroului Executiv al C.N.E.F.S. pe semestrul al doilea al anului 1973. Biroul Executiv a aprobat Ansam­blul de mijloace orientative pentru alegerea formelor de practicare a educaţiei fizice şi a sportului şi a hotărât difuzarea acestui material într-un tiraj larg. Au fost făcute observaţii­ la nota de prezentare a calendarului compe­tiţiilor republicane pe anu­l 1974 şi au fost aduse îmbunătăţiri privind corelări de date şi perioade de com­petiţii. Acest calendar urmează să fie­­ definitivat şi publicat în­ presă. . S-a hotărit ca Proiectul de­ măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de clasificare sportivă să fie publicat în presă şi să fie definitivat pe baza pro­punerilor primite urmînd să intre în vigoare la 1 ianuarie 1974. Biroul Executiv a apreciat ca, ne­­satisfăcătoare rezultatele loturilor reprezentative de scrimă la­­ recentele campionate mondiale din Suedia şi a respins referatul federaţiei de spe­cialitate ca necorespunzător solicitând o analiză completă, profundă, cu măr­suri corespunzătoare. General lt. Marin Dragnea, prim­­vicepreşedinte al C.N.E.F.S., a infor­mat pe membrii Biroului Executiv despre rezolvarea unor probleme cu­rente şi bilanţul rezultatelor spor­tive din luna ..iulie a.c.­­ şi a prezen­tat planul de pregătire a lotului na­ţional de tenis pentru apropiatul meci cu echipa U.R.S.S. In încheierea lucrărilor şedinţei Bi­­rou­lui Executiv a luat cuvîntul pre­şedintele C.N.E.F.S., Emil Drăgănescu, care a subliniat importanţa documen­telor dezbătute şi adoptate, precum şi necesitatea aplicării întocmai a pre­vederilor acestora, a necesităţii per-­ mane­nte de mobilizare a tuturor for­ţelor din mişcarea sportiva pentru ai îndeplini cît mai grabnic sarcinile care decurg din Hotărârea C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea spor­tului de masă şi de performanţă in ţara noastră. . ......... Reporterii nostri pe teren, in mijlocul preocupărilor pentru aplicarea prevederilor Hotaririi Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie-2 martie a.c. moldova nouă. j}| ACEST TÎNĂR CENTRU URBAN • NU NUMAI DIVIZIONARA C ESTE DE VINĂ... tîPflRTlIT ÎNPFPF • ISTORIA EDILITARĂ A ORAȘULUI CUPRINDE ■jrUIl 1 11« 111 Ulti XI Şl PAGINI TI: SPORIUI CU BAZA MATERIALĂ Un­ nou popas în judeţul Cara­ş- Severin , de această dată în­tr-unul din cele mai noi oraşe bă­năţene. MOLDOVA NOUA. Pînă în 1954 comună, vechea localitate de pe malul bătrînului Danubiu a intrat în circuitul industrializării socialiste a ţării şi, firesc, ampla dezvoltare economică şi socială a propulsat-o în rîndul centrelor ur­bane. Astăzi, majoritatea celor a­­proape 20 000 de locuitori ai aşe­zării dunărene muncesc la între­prinderea minieră cupriferă, şan­tierele de construcţii, fabrica de cherestea şi sectorul de exploatare forestieră1, în portul comercial şi industrial, la autobaza de trans­port, la C.A.P. sau S.M.A., învaţă la liceu, în şcoala profesională sau la cele 5 şcoli generale. Moldova Nouă nu este numai un oraş nou, ci şi un oraş al tinereţii. La cea mai mare unitate econo­mică a oraşului, de pildă, între­prinderea minier­ă, 35°/6 dintre sa­lariaţi sunt tineri. Şi unde este ti­nereţea, sportul nu poate şi nu trebuie să lipsească. DE LA UN TEREN NEÎNGRĂDIT, LA UN COMPLEX SPORTIV Cu doar doi ani în urmă, lingă şoseaua naţională ce traversează Moldova Nouă se afla un teren de fotbal neîngrădit. Şi nu numai faptul că echipa locală Minerul a reuşit să pătrundă în eşalonul per­­­­formanţei, promovînd in­divizia C, a determinat organele locale să impulsioneze crearea unui complex sportiv. Ci convingerea acestora că miile de iubitori ai sportului din urbea lor (şi cei care trebuiau să devi­nă iubitori ai sportului !) au nevoie de o bază sportivă cores­punzătoare. Şi — de ce nu ? — chiar orgoliul de a avea şi în acest sector de activitate o realizare pe măsura modernizării localităţii lor. Astfel, vechiul teren de sport a fost înconjurat de un gard de zid, dar şi de o pistă atletică şi sec­toare de sărituri şi aruncări,, de te­renuri de volei, tenis şi, bineînţe­les, o tribună cu capacitate de 1500 locuri. Şi pentru ca terenul de fotbal să se simtă şi mai... fla­­­­tat, a fost gazonat. Chiar în ziua vizitei noastre la Moldova Nouă se lucra la o nouă suprafaţă de joc destinată antrenamentului fotbaliş­­tiei­ O RECENTĂ PREMIERĂ: BAZINELE DE ÎNOT Doar cu o săptămînă în urmă, amatorii de înot (şi sunt mulţi aci, pe malul bănăţean al Dunării) au Paul SLAVESCU Traian IOANIȚESCU (Continuare în pag. a 2-a) .

Next