Sportul, martie 1974 (Anul 30, nr. 7698-7728)
1974-03-01 / nr. 7698
Pag. a 2-a IN ACTIVITATEA UNITĂŢILOR Şl DETAŞAMENTELOR DE PIONIERI SPORTUL SI TUL OCUPĂ UN LOC PREDOMINANT (Urmată din pag. 1) cunoască tainele zborului unul micrromodel, să stăpinească tehnica conducerii unul cart sau a semnalizării cu fanioane, să aplice cunoştinţele de fizică la principiile de funcţionare a unui radio sau televizor, capătînd astfel cunoştinţe şi abilităţiextrem de utile in muncă şi în viaţă, in activitatea de pregătire pentru apărarea patriei. Lansarea, pentru prima oară în acest an, a acţiunii sportive de masă „Cupa tineretului", a avut un puternic liceu în rîndurile pionierilor. Profitînd de puţinele zile cu zăpadă şi gheaţă, pionierii şi-au amenajat pirtii şi patinoare şi au iniţiat numeroase întreceri sportive de iarnă. Alături de fraţii lor utecişti, muncitori, cooperatori, studenţi şi militari, organizaţia pionierilor se prezintă la startul finalei republicane a ediţiei de iarnă, ce se va desfăşura la sfîrşitul acestei săptămini, la Poiana Braşov, cu dorinţa de a realiza rezultate cit mai bune. In cadrul acestei competiţii de masă, iniţiativele locale au găsit forme interesante şi originale în direcţia mobilizării copiilor şi tinerilor. „Festivalul sporturilor de iarnă", de la Cîmpulung- Suceava, „Cupa a XXV-a aniversare a Organizaţiei pionierilor", la hochei, patinaj şi judo, găzduită de judeţul Harghita, „Cupa Detunata", la Alba şi „Schiul zburător", în Maramureş, au îmbinat întrecerile sportive cu carnavalul, jocul şi eritecul, cu dezvoltarea unor sentimente de prietenie şi respect între toţi copiii participanţi. Faptul că sportul şi turismul, activităţi deosebit de îndrăgite de copii, sunt din ce în ce mai prezente In Viaţa organizaţiei pionierilor, se datorează conducerii nemijlocite de ciric partid a întregii noastre activităţi, sprijinului preţios pe care întreaga societate il acordă creşterii şi educării tinerei generaţii. Şi, fără Îndoială, pasiunii şi răspunderii cu care numeroase cadre didactice, comandanţi instructori de unităţi şi detaşamente, participă la înfăptuirea practică a acestor obiective ale organizaţiei. Analizînd cu responsabilitate şi exigenţă gradul de participare a unităţilor şi detaşamentelor de pionieri la acţiunile sportive şi turistice iniţiate, trebuie să apreciem, fttsăi că — deşi înscriindu-se pe un drum ascendent -* rezultatele obţinute nu sunt pe măsura posibilităţilor şi nu se ridică încă la nivelul cerinţelor exprimate de documentul de partid. Mai sunt încă unităţi de pionieri în care mişcarea sportivă este slabă, iar frecvenţa acţiunilor de educaţie fizică şi sport insuficientă. Sunt încă pionieri care, ca urmare a unei slabe munci educative în grupe şi detaşamente, nu s-au integrat sistematic în activitatea de educaţie fizică şi sport, nu participă regulat la practicarea gimnasticii, a mişcării şi sportului ca mijloc de fărire fizică, de întărire a sănătăţii. Chemarea Forumului Naţional adresată tuturor pionierilor, prin care fiecare membru al organizaţiei este solicitat să se pregătească cu seriozitate şi răspundere pentru muncă şi viaţă, prin participarea susţinută la acţiunile sportiv-turistice, nu a găsit pretutindeni ecoul şi răspunsul în fapte, în activităţile de zi cu zi. La sfirşit de săptămînă şi, mai ales, in vacanţele şcolare, IN TIMPUL LIBER, SINT INIŢIATE INCA PUŢINE ACTIVITĂŢI. Crosurile pe teren variat, întrecerile simple de atletism, centrele de iniţiere la înot şi schi. CUPRIND, DE ASEMENEA, INCA UN NUMĂR mic de copii Nu a fost înţeleasă de către toţi comandanţii instructori importanţa educativă a recomandării organizaţiei ca fiecare pionier să se fortifice prin practicarea gimnasticii, a exerciţiilor atletice, a înotului şi schiului, a orientării turistice, in mijlocul naturii, ca sarcină de organizaţie. Sunt încă multe unităţi în care activului pionieresc nu i s-a dezvăluit valoarea educativă profundă a acestor sarcini, în care acesta nu a fost mobilizat şi însufleţit pentru înfăptuirea lor. Sînt încă puţine marşurile pioniereşti, cu cîntece patriotice şi revoluţionare, care să permită verificarea periodică a gradului de disciplină şi ordine a detaşamentelor de pionieri. In multe locuri, activitatea sportivă şi turistică este înţeleasă ca un scop în sine, urmărindu-se, în special, latura competiţională, clasamentul final şi aspectul festivist al acestor manifestări. Care este explicaţia acestor neajunsuri ? CE TREBUIE FĂCUT pentru grabnica lor înlăturare din activitatea organizaţiei noastre ? Apreciem ca aceste neajunsuri sunt determinate de aspecte precum ar fi : © Insuficientă fermitate Şi exigenţă a unor consilii ale organizaţiei pionierilor judeţene, locale, şi din şcoli, în URMĂRIREA TRADUCERII IN VIATA A MASURILOR STABILITE. Din această cauză sunt unităţi în care pionierii nu cunosc indeajtins acţiunile ce se iniţiază, unii comandanţi instructori manifestă reţineri nejustificate in ceea ce priveşte organizarea acţiunilor pioniereşti în aer liber, animatorii sportivi voluntari sunt puţin atraşi in viaţa organizaţiei ; • Abordarea, încă, la general de către unele consilii ale organizaţiei a problematicii activităţii sportive. PREOCUPAREA EXCESIV TEORETICA SI METODICA. IN LOC DE A PROMOVA SPIRITUL PRACTIC. INIŢIEREA UNOR FORME SIMPLE, ACCESIBILE SI DE MASA, SISTEMATICE SI PERMANENTE ; • Angajarea insuficientă a cohlabdamientelor pioniereşti în conceperea şi organizarea activităţilor sportive şi turistice. Manifestind o inexplicabilă rezervă faţă de capacitatea de organizare a pionierilor, prinind spiritul de autoconducere şi de iniţiativă, unii comandanţi instructori îngustează sfera de acţiune doar la perimetrul clasei şi al şcolii, NEGLIJIND DORINŢA DE MIŞCARE, DE JOACA ŞI DE PRACTICARE A SPORTULUI pe care copiii o manifestă pretutindeni şi în modalităţi cit mai diferite . • Se fac încă insuficiente eforturi pentru diferenţierea şi diversificarea acţiunilor sportive şi turistice, pentru declanşarea şi valorificarea fanteziei, a iniţiativei copiilor. Faptul că, uneori, acţiunile sunt concepute in general, fără a fi particularizate pe grupe de vârstă şi de sex, bazate pe preferinţele pionierilor, determină lipsa de interes şi de participare a copiilor. O întrecere sportivă sau o drumeţie devine eficientă numai dacă răspunde elementelor extrem de complexe şi variabile pe care le însumează motivaţia copilului faţă de mişcarea sportivă; • Valorificarea Insuficientă a bazei materiale existente. Complăcindu-se uneori in justificări şi argumentări de tot felul, unde consilii ale organizaţiei pionierilor UITA SA FOLOSEASCĂ INTENSIV CURTEA ŞCOLII, TERENUL SPORTIV DIN APROPIERE, BAZINUL DE ÎNOT SAU STADIONUL DIN LOCALITATE. Este meritoriu şi demn de apreciere efortul pe care tinele consilii şi comandamente pioniereşti din judeţele Constanţa, Alba, Dolj, Harghita, Bacău, Gorj, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Timiş, Vilcea ş.a. le depun pentru dezvoltarea bazei sportiv-turistice, pentru angajarea pionierilor la o permanentă întreţinere a acesteia. Dar asemenea preocupări nu se manifestă în toate unităţile de pionieri. Suntem pe deplin conştienţi că multe dintre aceste lipsuri se datoresc şi modului, nu întotdeauna eficient şi oportun,in care Consiliul Naţional şi activiştii săi au condus, controlat şi îndrumat întreaga activitate de traducere în fapte a planului de măsuri sportive şi turistice. Ne exprimăm, însă, convingerea că, însufleţiţi de angajamentele luate în cinstea Congresului al XI-lea al P.C.R. şi a celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei noastre, consiliile organizaţiei pionierilor, comandamentele pioniereşti şi toţi membrii organizaţiei noastre vor folosi intens primăvara acestui an pentru a porni o largă ofensivă a sănătăţii şi a vigoarei fizice, sub îndemnul „TOŢI PIONIERII PE STADION“. De altfel, în această perioadă, cinci, întreaga organizaţie îşi aliniază rîndurile pentru marea defilare prilejuită de împlinirea a 25 de ani de existenţă, este firesc ca trupurile sănătoase şi bronzate ale tuturor copiilor ţării sărurrpă pe stadioanele şi terenurile de sport ale patriei noastre. In cadrul marii întreceri patriotice iniţiată de organizaţia pionierilor din judeţul Brăila, adresată tuturor purtătorilor cravatelor roşii cu tricolor, un obiectiv dintre cele mai importante este construirea şi amenajarea de terenuri sportive, pretutindeni, pe lingă şcoli, în cartiere, în sate şi comune, terenuri care să fie apoi intens folosite de către toţi pionierii şi şcolarii din localitatea respectivă. „Cupa tineretului" — ediţia de vară — complexul „Sport şi sănătate", precum şi „Marşul victoriei“ — acţiune sportiv-aplicativă de masă îmhinată de pionieri celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei se adaugă ca acţiuni educative de amploare ale organizaţiei noastre, adresate celor peste două milioane de membri ai săi. La startul noului an sportiv, suntem încredinţaţi că, în strinsa colaborare cu şcoala, cu U.T.C., cu consiliile pentru educaţie fizică şi sport, vom realiza mai repede şi mai bine obiectivele ce ne-am propus. Urăm tuturor pionierilor şi şcolarilor, comandanţilor instructori şi tuturor celor care ne sprijină cu dragoste şi căldură în această nouă etapă a muncii noastre, succese şi împliniri, un avîntaj şi tineresc ,,TOŢI ÎNAINTE". CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ In domeniul EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, PUTERNIC STIMULATĂ DE HOTĂRÎREA DE PARTID (Urmare din pag. I) sa de evoluţie — junior, tinăr, senior -* dar şi pe orizontală, pe întinderea procesului lor pedagogic aplicat de-a lungul unui ciclu, stabileşte raporturile care trebuie să le asigure continuitatea şi cauzalitatea succesiunii. El ne obligă, însă, la o riguroasă şi constantă supraveghere a sportivului, nu numai în momentul încadrării sale în pregătire, dar şi dincolo de orele ei, pentru că efectele, implicaţiile, trăirile lui sunt mult şi profund determinate de conţinutul şi sensurile acestuia. Din acest punct de vedere, documentul de partid ne-a orientat şi ne-a stabilit cadrul şi dimensiunea răspunderii muncii noastre. Legătura neîncetată cu realităţile procesului de antrenament, cu omul nominalizat, cu competiţiile şi obiectivele sale intermediare şi finale, a dat studiului amintit Vigoare, tempo şi finalitate. Lucrătorii centrului s-au angajat cu ibr». CU interes teoretic şi practic în culegerea informaţiilor şi interpretarea lor. Pentru acest motiv, majoritasa testărilor s-au mutat din laboratoare pe teren, acolo unde sportivul asudă şi trăieşte, chiar dacă acest lucru se petrece la Piatra Arsă, in munţi, la altitudine ridicată. în acelaşi spirit a fost concepută şi lucrarea privind selecţia şi prognoza evoluţiei copiilor şi juniorilor pentru sportul de înaltă performanţă, temă de mare actualitate şi de evidentă dificultate pe planul cunoaşterii. După primul an de studiu, datele şi concluziile formulate constituie un sprijin real neutru unităţile sportive profilate pe acest tip de activitate. Studiul continuă din intenţia de a stabili un sistem unitar şi generalizat de efectuare a selecţiei in ramurile olimpice şi, în general, în sportul de performanţă. Această lucrare s-a înscris de asemenea în programul de muncă pe care documentul de partid l-a trasat mişcării sportive, în ipostazele ei de lucru s-a folosit şi bogatul , material strîns cu prilejul cercetărilor efectuate de centrul nostru în anii anteriori asupra potenţialului biometrie al populaţiei şcolare, date şi concluzii care au folosit Ministerului Educaţiei şi învăţămintului, când a stabilit sistemul de obiectivizare şi de apreciere a dezvoltării fizice şi motrice a elevilor, apărut anul trecut, tot în lumina Hotăririi de partid. Ideea fundamentală care se desprinde constă în faptul că cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului a fost stimulată de referirile documentului de partid la activitatea sa, ea privind implicit autoritatea rezultată din răspunderea ce i s-a dat, din ajutorul care îl poate oferi. In acest spirit, ne-am organizat activitatea şi ne-am îndreptat atenţia şi eforturile pentru îmbunătăţirea calităţii studiilor, pentru evitarea rutinei şi anularea insuficienţelor care afectează cercetarea ştiinţifică sau o păstrează departe de nevoile practicii. OBIECTIVUL NOSTRU - REZULTATE CU O ÎNALTA FINALITATE (Urmare din pag. 1) cucerim 13 titluri de campioni republicani de juniori şi totodată, să asigurăm în aşa fel instruirea sportivilor noştri, incit un număr de 25 dintre ei să poată promova în diverse cluburi sportive din municipiul Constanţa sau din alte oraşe ale ţării, să activeze in cadrul unor echipe din primul eşalon al mişcării noastre sportive. Există temeiuri ca un luptător (Florian Cristu), să fie transferat la Steaua, iar alţi 8 sportivi la Farul Constanţa. în acelaşi timp, un număr de 4 rugbyşti se află în vederile antrenorului Traian Doiciu de la Chimia Năvodari, elemente în măsură să vitalizeze şi mai mult o formaţie nou promovată în divizia A, şi care doreşte să-şi consolideze poziţia. Aceste obiective vor fi cu siguranţă îndeplinite ! Concură la materializarea lor nu numai elevii, bine selectaţi in majoritatea secţiilor, ci şi antrenorii, a căror pricepere şi spirit pedagogic au fost relevate deseori. Avem cuvinte de laudă pentru Constantin Ofiţerescu (lupte greco-romane), Lisias Ionescu (haltere), Ion Ludu (lupte libere) şi Mircea Popa (canotaj). în ce o priveşte, conducerea şcolii este gata să sprijine branca sportivilor și antenorilor, să-i asigure o înaltă finalitate. Mislptor POPICE. Una din surprizele etapei a Xll-a a campionatului divizionar de popier a constituit-o Infrlngerea suferită de teren propriu de echipa feminină Petrolul Bricoi in faţa formaţiei Voinţa Constanţa. Insuccesul gazdelor se datorează Îndeosebi evoluţiei slabe a jucătoarelor Elena Irimia Şi Eufrosina Dumitri, care au obţinut rezultate de începătoare. Dar pentru a vă face o SWraMne asupra comportării celor două echipe, iată rezultatele Individuale In ordinea intrării sportivelor pe pistă : «tarla Dorobanţ« (P) -- Aurelia Ion (V) 432—412 pd, Elena Irimia — Maria Cheshoiu 852—356, Eufrosina Dumitru — Anica Dobre 348—105, Eugenia Tudor — Ioana Bratosin 372—388, Paraschiva Păunescu — Adriana Filoti 377—357, Manela Brînzea — Florica Biru 400—379, scor final 2297—2241 pentru constantence. POLO. S-a încheiat campionatul municipal al echipelor de seniori. In cel mai important meci : Dinamo — Rapid 4—3 (1—1. 2—1, 0—1. 1—0). Au înscris : Rus, Popa, Zamfirescu, D. Popescu, de la învingătorii Ţăranu, I. Slavei, Mustaţă de la învinşi. Alte rezultate : Progresul — Şcolarul 6—4 , LE.P.S. — petrolul 8—2. Clasament final : 1. DINAMO, 2 Progresul, 3. Rapid, 4. I.E.F.S., 5. Şcolarul 6. Petrolul. • IN CAMPIONATUL JUNIORILOR SUDI : Dinamo — Sc. sp. 1 6—3. Şcolarul — Sc. Sp. 5—0. Progresul — Rapid 4—0 . • TURNEU 1. FULGER al echipelor de copii din Bucureşti a fost cîştigat de formaţia Dinamo, urmată in clasament de : Şcolarul, Progresul, Şc. sp. 1, Şc. sp. 2 şi Rapid, JUQO. Sîmbătă şi duminică, la Arad, Bacău şi Piteşti vor avea loc Întrecerile etapei de zonă a campionatelor republicane individuale de seniori. La Arad vor participa sportivii din judeţele Alba, Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Caran-Severin, Cluj, Hunedoara, Maramureş Mureş Satu Măre şi Timiş , la Bacău Cei din Brăila, Bacău, Buzău, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea iar la Piteşti concurenţii din judeţele Argeş, Braşov, Constanţa, Dolj, Harghita, Ialomița, Ilfov, Prahova, Sibiu, Vilcea şi Teleorman. ANGAJARE FERMĂ PENTRU SUCCESUL MIŞCĂRII SPORTIVE MARAMUREŞENE (Urmare din pag. 1) nominalizaţi, printre care atleta Aurelia Filip, gimnasta lul Marta Simonfi, trăgătorul Cr. Pintilie. în 1973, prin intermediul Maramureşului au fost ciştigate 5 titluri balcanice, judeţul a avut 20 de campioni republicani de seniori, juniori şi copii, au fost stabilite 5 recorduri republicane de juniori. Aşadar, multe semne bune. Şi totuşi, în ciuda acestui reviriment au existat şi unele scăderi, relevate de altfel la recenta şedinţă a Biroului executiv al C.J.E.F.S. Considerăm, de pildă, că în unele locuri s-a demarat destul de greu în organizarea activităţilor sportive de masă, mai mult, la nivelul municipiilor, şi mai puţin la acela al comunelor. N-au fost organizate lunar — cum ne-am angajat — acţiuni cicloturistice de masă, ciciocrosuri, duminici cultural-sportive, întreceri la nivelul asociaţiilor sportive. Unele organe sindicale şi UTC şi chiar conduceri de întreprinderi, instituţii şi unităţi agricole" (CFR şi Minerul Baia Mare, Chimia şi Iza din Vişeul de Sus, Sănătatea şi CPL Sighet, cele din comunele Boiu Mare, Bălţa de sub Codru, Valea Chioarului, Cupşeni, Deseşti, Călineşti ş.a.) nu s-au achitat de obligaţiile legate de activităţile de educaţie fizică şi sportive de masă. în şcoli mai există asociaţii in care sportul prezintă un caracter sporadic (comunele Leordina, Băeşti, Fărcaşa, Bîrsana, Seini, Liceul nr. 4, pedagogic, cel de construcţii din Baia Mare etc.). în performanţă se constată că selecţia şi instruirea sînt încă sub nivelul cerinţelor, fapt care determină ca o serie de echipe să se prezinte în campionat în condiţii nesatisfiscolog,re (Minerul, Topitorii şi Gloria din Baia Mare Cin Sichet, Bradul vişeu Minerul Borşa, Minerul Nistru, Minerul Cavnic la fotbal etc.). Anul 1974, anul a două evenimente de mare însemnătate pentru poporul român — aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R. — ne găseşte ferm hotărîţi să aplicăm mai riguros prevederile Hotăririi, pentru a ne aduce o contribuţie mai directă în succesul mişcării isportive maramureşene. Sportul ! După Campionatele balcanice de schi DAN CRISTEA A DOMINAT ÎNTRECERILE SENIORILOR Peste cea de a VII-a ediţie a Campionatelor balcanice de schi desfăşurate la Volos (Grecia) a căzut cortina. De la început trebuie spus că organizatorii au depus eforturi deosebite pentru desfăşurarea în bune condiţii a concursurilor. Un val de căldură apărut cu cîteva zile înaintea primelor starturi a topit în mare măsură stratul de zăpadă. La sosirea competitorilor, gazdele s-au găsit într-o situaţie dificilă, în masivul Poion nu se mai puteau disputa decit cursele de slalom şi acestea după ce două zile şi două nopţi, s-a lucrat la amenajarea pistei. A fost cărată zăpada din pădure, a fost presărat „ciment“ etc Cu toate acestea, nu s-a mai putut desfăşura slalomul uriaş, care a fost înlocuit cu o nouă probă de slalom special. Pentru fondişti situaţia a fost şi mai delicată. Ei au plecat într-o altă regiune mai nordică, în munţii Vermion. Rămaşi în staţiunea Portaria, din apropierea oraşului Voios, „alpinii“ şi-au continuat întrecerile în condiţii destul de dificile. Sîmbătă, 23 februarie după încheierea celui de al doilea slalom special, cîştigat de Dan Cristea, în munţii Pilion a început să ningă. Pînă duminică dimineaţa stratul de zăpadă a atins o grosime de 2,5 m dar era prea tîrziu. Vorbind despre întrecerile „alpinilor“ trebuie spus că, la seniori, ele au avut în Dan Cristea un veritabil campion, care a demonstrat, în faţa unor schiori valoroşi din Bulgaria şi Iugoslavia, că la această oră el este cel mai bun din Balcani. în prima cursă, el a refăcut un handicap de cîteva zecimi după manşa I. La a doua coborîre Cristea a spulberat orice şansă adversarilor prin maniera impecabilă în care a evoluat. El a atacat fiecare viraj în mare viteză, a alunecat bine iar tehnica şi forţa sa recunoscute s-au dovedit superioare. Al doilea concurs de slalom a prezentat, tuturor, un Dan Cristea imbatabil. De data aceasta reprezentantul României a realizat în ambele manşe cel mai bun timp demonstrînd, încă o dată că este din Balcani — liderul necontestat al specialiştilor genului. Ceilalţi sportivi români au avut şi ei evoluţii bune. Dintre ei s-a detaşat Dorin Munteanu, care a cucerit medalia de bronz in cel de al doilea slalom, trebuie spus că Dorin a făcut parte din grupa a doua de concurenţi, dar aceasta nu l-a împiedecat să evolueze foarte bine. Şi Virgil Brenci şi Alexandru Manta au demonstrat că sunt ochiuri de valoare. Dar, din dorinţa de a intra în posesia primelor locuri, ei au riscat prea mult şi au comis erori pentru care au fost descalificaţi. Întrecerile juniorilor, desfăşurate pe aceleaşi trasee cu ale seniorilor, au fost dominate de sportivii din Iugoslavia. Boian Krizaj s-a dovedit un autentic talent. Reprezentantul nostru Ion Cavaşi s-a aflat foarte aproape de rivalul său — Krizaj — atît prin maniera de atac a virajelor, cit şi prin combativitatea specifică marilor campioni. Dacă nu ar fi ratat o poartă, Ieri Cavaşi ar fi fost cu siguranţă, în posesia unei medalii, poate chiar şi a celei mai strălucitoare. Ceilalţi juniori români, Nándor Szabó şi Cornel Neguţescu nu sunt încă la valoarea lui Ion Cavaşi. Fondiştii au avut o evoluţie neconcludentă. Singurul care a făcut dovada calităţilor sale a fost studentul de la IEFS Nicolae Dudu, clasat pe locul doi în cursa seniorilor. El a arătat că este un fondist valoros, cu un bogat bagaj de cunoştinţe tehnico-tactice, cu o rezistenţă specifică marilor alergători pe schiuri. De la juniorii Francisc Forico, Cornel Mândruţ, Ion Pelin şi Ion Moise se aştepta mai mult dar ei au evoluat slab. Nici junioarele Vilma Tudor (locul 3), Iuliana Faţa, Cornelia Mititelu şi Ana Bădescu nu au avut comportări pe măsură talentului lor, dar sîntem convinşi că, în scurtă vreme, cu toţii, vor realiza saltul valoric. Paul IOVAN „INOCENTA NOASTRĂ ECHIPA..." „Iubitor a! fotbalului fiind, vă scriu pe marginea unui interviu luat antrenorului Cornel Drăgușin, ce a apărut in numărul din 21 februarie 1974 al ziarului „Sportul“, pe marginea turneului de la Viareggio. Departe de mine gindul de a arunca înfringerea echipei noastre pe umerii antrenorului C. Drăguşin. Cîteva aspecte insă si cuvin evidenţiate, in primul rind afirmaţia dirn finalul interviului : „Turneul a fost cit se poate de util, oferindu-ne posibilitatea să ştim ce avemi de făcut in viitor“, este de-a dreptul ruptă de realitate. Cu alte cuvinte, „inocenta“ noastră echipă s-a dus acolo, la Viareggio, să facă figuraţie, fără pretenţii de calificare în faza superioară. Dacă este aşa, de ce s-a mai dus ? Cite turnee n-au întreprins in ultimii ani echipele de fotbal de la noi ?... Lozinca asta, că a fost util, plin de învăţăminte, este veche. C.D. a vrut s-o actualizeze. Noi am mai fost la Viareggio şi în alţi ani. Ne-am mai intilnit, acolo cu formaţii de elită. Ce, nu se ştia că ele vor participa şi anul acesta ? Ce, nu am avut noi posibilitatea să ştim ce avem de făcut şi la turneul actual ? Ar fi interesant perntru noi, iubitorii fotbalului, să ni se explice , marele secret pe care l-au descoperit conducătorii echipei la Viareggio, acela de a şti ce au de făcut in viitor. Personal, mă îndoiesc că nu s-o facă. Şi dacă vor merge şi la anul cu o echipă reprezentativă va fi şi mai util ! C.D. a fost impresionat de pregătirea fizică a jucătorilor, „bine clădiţi, cu un gabarit impozant, tineri care se angajează la efort cu o dăruire totală". Se naşte atunci întrebarea: cum au reuşit echipe de club să aducă asemenea loturi cu asemenea jucători, iar noi... n-am reuşit să găsim o echipă dată de toate cluburile noastre ? Eu n-am încercat decit să insist asupra unor aspecte, să ie zic carenţe ale fotbalului nostru. Aş fi bucuros dacă lucrurile vor merge bine în fotbalul românesc". Ionel BEJENARU str. R. Marx, 9 bis, Botoşani RĂSPUNS DE LA „POLI“ TIMIŞOARA „Ca răspuns la articolul Diferenţa dintre U.C.E.A. Cîmpulung Muscel şi ..Poli“ vă aducem la cunoştinţă că s-a analizat de către conducerea clubului şi a secţiei de atletism cele relatate in articolul respectiv şi ne-a surprins neplăcut faptul că se afirmă, de către studentul Niculescu Aurel din anul I, proaspăt transferat la clubul nostru, ca fiind necesare 20 de semnături, incepind cu preşedintele clubului şi terminind cu magazinerul, pentru a obţine de către un atlet echipament sportiv — cind de fapt sunt necesare doar două semnături (antrenor și conducere club, respectiv vicepreşedinte sau secretar). Spre exemplificare anexăm un bon de primire..." Așa o fi, cura nt se relatează in răspunsul clubului Politehnica, numai că din plicul pe care l-ara primit lipsea tocmai... bonul de primire, pentru exemplificare . Nr. 7698 După concursul de selecţie de la Felix REZULTATELE „EXAMENULUI PARŢIAL“ ANUNŢĂ O FRUMOASĂ „RECOLTA“ LA CROSUL BALCANIC Spuneam in ziarul de miercuri că întrecerile concursului republican de cros desfăşurate marţi pe traseul „clasic“ din pădurea de lingă Băile Felix au fost cele mai interesante dintre competiţiile de acest gen desfăşurate în ultimii ani. Ne-au făcut să afirmăm acest lucru dîrzenia deosebită cu care şi-au apărat şansele concurenţii la toate cele cinci alergări, precum şi performanţele deosebite înregistrate. Să judecăm, deci, probă cu probă aceste rezultate, avînd ca elemente de referinţă cifrele obţinute pe acelaşi traseu — excelent pentru cros — în urmă cu două săptămînî, la probele de control, de cîţîva componenţi ai lotului republican, pe acelea realizate la concursul republican din primăvara trecută şi — de ce nu ? — chiar performanţele înregistrate pe pistă de cei mai buni semifondişti şi fondişti ai noştri. RESPECTIND ORDINEA CRONOLOGICA a alergărilor vom începe cu proba de 1 000 m a junioarelor. Pe primele locuri, ca de obicei în ultimii doi ani, Viorica Jitaru şi Viorica Neagu, excelente alergătoare de cros, urmate de recordmana junioarelor II la 800 m Elisabeta Bakalar, venită mai tîrziu în alergările pe teren variat. Toate trei au alergat sub 2:50, şi pentru a înţelege ce înseamnă acest timp vom sublinia că recordul naţional pe pistă al junioarelor este de 2:50,6 (depăşit acum de primele patru clasate), iar jitaru (2:46,5) şi Neagu (2:46,8) au obţinut timpi mai buni chiar decit recordul de pistă al senioarelor (2:47,4 Ileana Silai) ! ! Comentariile fiind de prisos, vom aminti doar părerea antrenorului federal Nicolae Mărășescu, care ne-a declarat că cifrele de la cros convertite la proba de 800 m înseamnă, de acdliti, 2:06,0 — 2:07,0. GHEORGHE BURUIANA, pe c*r« l-am remarcat" in vara trecută, la Odesa, cu ocazia concursului Prietenia, a confirmat talentul cu care este înzestrat, ca și progresul continuu în care se află, cîştigînd detaşat alergarea de 4 000 m a juniorilor după ce a condus cursa din „cap în cap“. Timpul său, 11:35,9 este mai bun cu peste 20 de secunde decît performanţa pe care o obţinea tot la Felix, în primăvara trecută, Gheorghe Ghipu. Surprinzătoare ni se pare absenţa dintre primii şase clasaţi a metalurgistului bucureştean C. Bebereche, cotat printre favoriţi. LA TINERET (6 000 m) a cîştigat Paul Copu, urmat de Nicolae Onescu şi Gheorghe Ghipu. Locul trei al campionului european de juniori poate surprinde, dar Ghipu s-a „plimbat“, arătînd — la sfîrşitul cursei — ca după o încălzire prelungită. El ne-a spus că nu a forţat întrucît nu este pus la pat cu pregătirea. Să notăm că primii şase clasaţi au alergat sub 18 minute (anul trecut timpul învingătorului a fost de 18:36). PROBA SENIOARELOR a fost dominată categoric de craioveanca Natalia Andrei, care a luat cursa pe cont propriu chiar de la început. Ea a trecut în 2:56,0 la 1 000 de metri (!) şi a cîştigat detaşat, cu cîteva zeci de metri faţă de a doua clasată, Maria Lincă, şi cu un timp mult rai bun decît cel cu care Tonka Petrova (Bulgaria) cîştigase crosul balcanic anul trecut la Istanbul (6:03,0 faţă de 6:11,2). IN PROBA SENIORILOR, la conducere s-a aflat aproape tot timpul alergării IlieFloroiu. El a imprimat o trenă rapidă, dar nu s-a putut desprinde de Ilie Cioca. Pe ultimele sute de metri, mai proaspăt, acesta a forţat, a trecut în frunte şi a obţinut o victorie mai uşoară decît ar fi putut spera, Floroiu renunţînd la luptă. Ambii au coborît copios sub 30 de minute. Pe locurile următoare s-au clasat Petre Lupan şi „veteranul“ Nicolae Mustaţă. Nu a reuşit sa se claseze pe o poziţie care sa-i asigure selecţionarea în echipa pentru crosul balcanic, Stelian Marcu (Farul), un obişnuit al echipei naţionale în ultimii 3 ani. De fapt, acesta a fost obiectivul major al crosului de la Felix: selecţia pentru întrecerea balcanică de la Velenje (Iugoslavia, 24 martie). Aşa cum o arată şi trecerea în revistă a rezultatelor, pe care am făcut-o mai sus, testul a fost edificator. Facem această afirmaţie avînd convingerea că, şi în continuare, pregătirea celor aleşi va fi la fel de atentă. Stagiul de pregătire organizat la Felix de federaţie şi-a dovedit utilitatea. Colectivul de tehnicieni, coordonat de antrenorul federal N. Mărăşescu, a instaurat în cadrul lotului de semifond şi fond un climat de muncă şi seriozitate care a dat roade , chiar dacă examenul de marţi a fost numai unul „parţial“. Ne interesează însă recolta care va fi obţinută în martie, la Crosul Balcanic. Şi avem toată încrederea că ea va fi bogată pentru ca, sportivi şi antrenori, deopotrivă, lucrează intr-uri înalt spirit de responsabilitate"! " Vladimir MORARU FRUNTAŞELE POLOULUI ROMÂNESC IAU STARTUL ÎN CEL DE AL 29-LEA CAMPIONAT REPUBLICAN Duminică se dă startul în cel de al 29-lea campionat republican de polo, competiţie care reuneşte,in două serii alcătuite după criterii valorice, 12 formaţii : DINAMO BUCUREŞTI, actuala deţinătoare a titlului: Rapid Bucureşti, Voinţa Cluj, Progresul Bucureşti, Politehnica Cluj şi Şcolarul Bucureşti in prima serie, I.E.F.S. Bucureşti, Unirea Arad, Crişul Oradea, Mureşul Tg. Mureş, Olimpia Oradea şi Petrolul Ploieşti (pentru prima oară în prima divizie) în seria secundă. Primele echipe care vor intra în jocul întrecerilor sunt cele din grupa I. Acestea vor susţine partidele primului tur între 3 şi 31 martie, apoi vor fi prezente pentru cel de al doilea, la Bucureşti, între 26 şi 30 iunie, urmînd ca in perioada 15 septembrie — 13 octombrie să susţină jocurile din cel de al treilea tur. Campioana ţării va fi desemnată, însă, abia după meciurile turneului final (luna octombrie). Formaţiile din seria a doua vor fi chemate la start în a doua jumătate a lunii mai. Desigur, pe primul plan al întrecerii pentru titlul de campioană se situează disputa dintre Dinamo şi Rapid, echipele care oferă cei mai mulţi jucători lotului reprezentativ. Ultimele meciuri de verificare ne-au arătat însă câ Voinţa Cluj, Şcolarul şi Progresul din Bucureşti se află în progres şi pot încurca multe socoteli în actuala ediţie. Există, aşadar, premise că în acest an vom asista la un campionat mai echilibrat, pe care l-am dori şi la un nivel valoric superior. Aşteptăm, deci, eforturi susţinute din partea fiecărei echipe, datoare să contribuie în mod eficient pentru lărgirea loturilor reprezentative, pentru creşterea continuă a nivelului polo-ului românesc. DINAMO BUCUREŞTI (antrenor — Aratol URNNŢIESCU) , Şerban HUBER (23 ani — 1,88 iu — 82 kg), Cornel FRAŢILA (33—1.66—87), Gheorghe ZAMFIRESCU (27—1.84—82), Adrian NASTASIU (23— 1.86—83), Dinu POPESCU (25—1.78—82), Viorel RUS (22—1.84—91), Ion POPA (30— 1.82—89), Gruia NOVAC (30—1.92—90), Bogdan MIHAILESCU (32—1.82—78), Radu LAZAR (27—1.80—78), Dumitru TEODORESCU (21—1.82—82), Liviu RADUCANU (20—1.89—79) și Radu MIREA (21—1.90— 91). RAPID BUCURESTI (antrenor-emeri — Constantin VASILIU) , Pavel MUREŞAN (32—1.82-76), Petre . CHEŢAN (34—1.363 MARTIE : C. S. Şcolarul — Politehnică Cluj, Progresiv Bucureşti — Dinamo Bucureşti şi voinţa Cluj — Rapid Bucureşti : 10 MARTIE Dinamo — Şcolarul, Progresul — Rapid şi Politehnica — Voinţă : 17 MARTIE : Dnamo — Politehnica. 1946—1951 : INDUSTRIA UNIT TIMIȘOARA 1952—1936 : STEAUA BUCUREȘTI 92),, Florin SLAVEI (23—1.84—79), Valeriu TARANU (30—1.83—77), Bogdan BARTOLOMEU (23—1.85—78), Badea BAJENARU (28—1.71—76), Iulie OLAC (25—1.80—89), Cornel RUSU (30—1.79—75), Valentin MEDIANI) (33—1.71—76), Razvan MUSIATA (23— 76—76), Ion PASCU (25-1.83— 82), Ilie SLAVEI (22—1.77—79), Manea POPESCU (27—1.83—72), Adrian I CIERVAN (18—1.08—78), Florin TEODOR (24— 1.80- 89) și Ștefan MARICA (23—1.33—82). VOINŢA CLUJ (antrenor — Arcadie SARKADY), Andrei HARARULA (23— 1,79—79), Gavrilă POP (25—1,72—65), Florin OCOLIȘAN (20-1,69-68) Attila SZILAGY (29—1,66—87), Ladislau DAROCZI (33—1,78—82), Carol DONOGANY (26—80—78), Claudiu RUSU (25—1,80—82), Vâslii BURDFA (34—1,72—75), Cavril HILF (37—1,82—78), Francisc FÜLÖP (32—1,76—75), Radu RUSU (22—1,75—70), Ştefan SZILAGY (23-1,70-70), Andrei SZILAGY (27—1,71—74), Csongor GYÁRFÁS (10—1,83—75). PROGRESUL BUCUREŞTI (antrenor - Teodor ANGELESCU) , Radu BOGDAN (28—1,82—89), Victor STANCU (22—1,89— Şcolarul — Rapid şi Progresul — Voinţa ; 24 MARTIE : Politehnica — Rapid, Dinamo — Voinţa şi Şcolarul — Progresul ; 31 MARTIE : voinţa — Şcolarul, Politehnica — Progresul şi Rapid — Dinamói 1937—1971 : DINAMO BUCUREŞTI 1972 : RAPID BUCUREŞTI 1973 : DINAMO BUCUREŞTI 83), Dora SPINU (19—1.81—73), Virgil GOLAN (23—1.81—81), Alexandru MUNTEANU (25—1.85—79), Radu COCORA (21— 1.07—34), Constantin MANEA (21—1.81 — 33), Ioni GHEORGHE (21—1.76—75), Gheorghe GAITA (19—1.82—73), Viorel BORZA (15—1.87—35), Ion MIU (34—1.72—78), Mihai POPESCU (23—1.80—78), Adrian IONESCU (22—1.73—72), Gabriel ARSENE (19—1,78—70). POLITEHNICA CLUJantrenor — Aurel ARDELEANU : Horia IOANETE (24— 1,79— 75), Radu DORAHO (25—1,76—77), Eugen POP (24—1,72—71), Virgil BODREA (21—1,74—73), Dan MUNȚIU (22—1,70— 67) , Vasile POP (22—1,72—79), Dan CRACIUNEANU (23—1,72—74), Augustin TIŞE (25—1,74—75), Bela FABIAN (22—1,73— 68) , Gheorghe KOVÁCS (17—1,79—63), Pavel CRIŞAN (20—1,72—71), Ioan LORINCZ (23—1,73—72), Vasile URCAN (32-1,72— 75). C. S. ŞCOLARUL BUCUREȘTI (antrenor — Paul NICULESCU), Gheorghe BĂNICĂ (22—1,82—78), Dan RACOVEANU (26—1,85—75) Adrian SORESCU (22—1,86— 74), Florin BADINICI (23—1,94—83), Ion COLAN (23—1,83—79), COMel STOICA (23—1,75—72), Mihai GAVRILESCU (23— 1,79- 72), Gheorghe TOMESCU (20-1,68-84), Nicolae PITIGOI (20—1,77—67), Dan CHIVARAN (30—1,81—79), Aurel IONESCU (24—1,35—86), Adrian CONSTANTINESCU (24—1,79—75), Rázván I ANOLE (20—1,81—74), ■ Adrian MUNTEANU (19— 1,78—70), Viorel RADU (19—1,78—73), Marian ANGELESCU (19—1,79—68). PROGRAMUL TURULUI CIŞTIGĂTOARELE CELOR 28 DE EDIȚI Azi şi miine la Păltiniş ETAPA DE IARNĂ ÎN CUPA F. R. T. A. LA ORIENTARE TURISTICĂ Astăzi şi miine se desfăşoară la Păltiniş primul concurs de anvergură al sezonului la orientare turistică. Este vorba despre etapa de iarnă a Cupei F.R.T.A. care va comporta două manşe urmind ca, la sfîrşitul lunii iunie să se dispute partea a II-a a competiţiei constînd din două etapa de noapte. Competiţia se dispută pe®echipe formate din doi sportivi şi o sportivă, clasamentul fiind stabilit după timpul ultimului echipier sosit. Rămîne de văzut în ce măsură stratul de zăpadă aflat pe traseele întrecerii îi va obliga pe concurenți să utilizeze schiurile în deplasarea lor. ÎNVĂŢĂTURĂ ŞI SPORTUL LA LOC DE FRUNTE ! Chiar acesta este titlul relatării pe care profesorul Gheorghe ŢIGAU, de la Liceul „M. Sadoveanu" din corn. Borla, jud. Neamţ, ne-o trimite pe marginea activităţii sportive din această unitate de invâţămînt. Spicuirii din ampla şi interesanta Sa scrisoare : „înfiinţat în 1953, Liceul „Mihail Sadoveanu“ din Borca se bucură de o bună tradiţie prin rezultatele obţinute atît în activitatea instructiv-educativă, cit şi in cea sportivă de masă. Deşi inexistenţa, sa de pină acum a beneficiat numai doi ani de zile de serviciile unui cadru didactic specializat în educaţie fizică, asociaţia Sportivă a liceului (care numără peste 650 de elevi şi elevide la clasele I— XII) are în fiecare an un calendar competiţional judicios întocmit şi bogat în competiţii de masă, cu campionate interclase la handbal şi mini-fotbal, cu întreceri individuale la şah, tenis de masă, săniuţe şi schi, discipline îndrăgite in şcoală. De fiecare dată aceste competiţii atrag zeci de eleve şi elevi, sub îndrumarea profesorilor de alte specialităţi, în frunte cu profesorul de istorie Mircea Afloarei. Un mare pasionat al sportului, care-şi sacrifică timpul libercu pregătirea echipelor de ruidbal, băieţi şi fete. De altfel, echipa băieţilor a cîştigat ediţia 1972 —73 a campionatului judeţean de handbal, participind convingător şi la zona calificărilor de la Tecuci. De la 1 februarie, din iniţiativa medicului veterinar din localitate, Mihai Alexandroaia, au fost puse bazele unei secţii de judo, care reuneşte deocamdată 28 de tineri. Baza materială sportivă a liceului dispune de un teren de handbal şi de volei, de o sală de gimnastică, de dimensiuni reduse şi dotată amoape corespunzător. Există intenţia, din partea organelor locale şi a conducerii liceului, de a îmbunătăţi această bază materială prin construirea, in următorii ani, a unei săli de jocuri şi a unui teren de fotbal cu pistă de atletism“. Ne bucură că intelectualitatea din această comună înţelege pe deplin rolul formativ al sportului, aportul acestuia la educarea tinerei generaţii şi nu se mulţumeşte doar cu o susţinere propagandistică, ci pune umărul efectiv la activitatea de zi cu zi, alături de organele locale. 14 ECHIPE IN PRIMELE DIVIZII DE BASCHET SI VOLEI Gheorghe MODROGAN din Bucureşti, şoseaua Colentină 51, ni se recomandă ca „vechi simpatizant şi fireşte spectator al jocurilor de sală, în special baschet şi volei“. In această calitate el propune forurilor de resort ca „Numărul echipelor de volei şi baschet din campionatul divizionar A să crească — atît la fete cit şi la băieţi — la 14 echipe“. În sprijinul propunerii sale, dînsul aduce cîteva argumente : „Numărul populaţiei ţârii a crescut considerabil faţă de anul 1950, cind a început primul campionat divizionare de baschet fete ; condiţiile create în şcoli, universităţi, întreprinderi şi instituţii pentru practicarea sportului sunt TOTAL îmbunătăţite faţă de anii precedenţi; a crescut considerabil numărul jucătorilor legitimaţi pentru aceste două discipline sportive, tot mai multe oraşe au echipe in Divizia A sau in cea secundă, sunt oraşe ca : Galaţi, Craiova, Constanţa, Tg. Mureş, Iaşi etc., cu centre universitare puternice care pot organiza şi subvenţiona echipe în campionatul Diviziei A , numărul spectatorilor, în special al elevilor şi studenţilor, a crescut mul“, în finalul scrisorii sale, cititorul nostru propune şi cîteva soluţii : „Din actualul campionat divizionar A la ambele discipline să nu retrogradeze nici o echipă, cele două echipe care ar urma să completeze locurile 13 şi 14 să fie ciştigătoarele barajului respectiv , campionatul divizionar A să înceapă odată cu anul universitar, avînd etape săptăminale sau turnee și să se termine primăvara, fără pauza de mijloc (tocmai in sezonul rece).