Sportul, martie 1974 (Anul 30, nr. 7698-7728)

1974-03-01 / nr. 7698

Pag. a 2-a IN ACTIVITATEA UNITĂŢILOR Şl DETAŞAMENTELOR DE PIONIERI SPORTUL SI TUL OCUPĂ UN LOC PREDOMINANT (Urmată din pag. 1) cunoască tainele zborului unul mic­rromodel, să stăpinească tehnica conducerii unul cart sau a semnali­zării cu fanioane, să aplice cunoştin­ţele de fizică la principiile de func­ţionare a unui radio sau televizor, capătînd astfel cunoştinţe şi abili­tăţi­­extrem de utile in muncă şi în viaţă, in activitatea de pregătire pentru apărarea patriei. Lansarea, pentru prima oară în acest an, a acţiunii sportive de masă „Cupa tineretului", a avut un puter­nic liceu în rîndurile pionierilor. Profitînd de puţinele zile cu zăpa­dă şi gheaţă, pionierii şi-au amena­jat pirtii şi patinoare şi au iniţiat n­umeroase întreceri sportive de iar­nă. Alături de fraţii lor utecişti, muncitori, cooperatori, studenţi şi mi­litari, organizaţia pionierilor se pre­zintă la startul finalei republicane a ediţiei de iarnă, ce se va desfăşura la sfîrşitul acestei săptămini, la Po­iana Braşov, cu dorinţa de a realiza rezultate cit mai bune. In cadrul a­­cestei competiţii de masă, iniţiativele locale au găsit forme interesante şi originale în direcţia mobilizării co­piilor şi tinerilor. „Festivalul spor­turilor de iarnă", de la Cîmpulung- Suceava, „Cupa a XXV-a aniversare a Organizaţiei pionierilor", la ho­chei, patinaj şi judo, găzduită de ju­deţul Harghita, „Cupa Detunata", la Alba şi „Schiul zburător", în Mara­mureş, au îmbinat întrecerile spor­tive cu carnavalul, jocul şi eritecul, cu dezvoltarea unor sentimente de prietenie şi respect între toţi copiii participanţi. Faptul că sportul şi turismul, ac­tivităţi deosebit de îndrăgite de co­pii, sunt din ce în ce mai prezente In Viaţa organizaţiei pionierilor, se datorează conducerii nemijlocite de ciric partid a întregii noastre acti­vităţi, sprijinului preţios pe care în­treaga societate il acordă creşterii şi educării tinerei generaţii. Şi, fără Îndoială, pasiunii şi răspunderii cu care numeroase cadre didactice, co­mandanţi instructori de unităţi şi de­taşamente, participă la înfăptuirea practică a acestor obiective ale or­ganizaţiei. Analizînd cu responsabilitate şi exigenţă gradul de participare a uni­tăţilor şi detaşamentelor de pio­nieri la acţiunile sportive şi turis­tice iniţiate, trebuie să apreciem, fttsăi că — deşi înscriindu-se pe un drum ascendent -* rezultatele obţi­nute nu sunt pe măsura posibilităţi­lor şi nu se ridică încă la nivelul cerinţelor exprimate de documentul de partid. Mai sunt încă unităţi de pionieri în care mişcarea sportivă este sla­bă, iar frecvenţa acţiunilor de edu­caţie fizică şi sport insuficientă. Sunt încă pionieri care, ca urmare a unei slabe munci educative în grupe şi detaşamente, nu s-au integrat siste­matic în activitatea de educaţie fizi­că şi sport, nu participă regulat la practicarea gimnasticii, a mişcării şi sportului ca mijloc de fărire fizică, de întărire a sănătăţii. Chemarea Forumului Naţional adresată tuturor pionierilor, prin care fiecare membru al organizaţiei este solicitat să se pregătească cu seriozitate şi răspun­dere pentru muncă şi viaţă, prin participarea susţinută la acţiunile sportiv-turistice, nu a găsit pretu­tindeni ecoul şi răspunsul în fapte, în activităţile de zi cu zi. La sfirşit de săptămînă şi, mai ales, in vacan­ţele şcolare, IN TIMPUL LIBER, SINT INIŢIATE INCA PUŢINE AC­TIVITĂŢI. Crosurile pe teren variat, întrece­rile simple de atletism, centrele de iniţiere la înot şi schi. CU­PRIND, DE ASEMENEA, IN­CA UN NUMĂR mic de copii Nu a fost înţeleasă de către toţi comandanţii instructori importanţa educativă a recomandării organizaţiei ca fiecare pionier să se fortifice prin practicarea gimnasticii, a exerciţiilor atletice, a înotului şi schiului, a o­­rientării turistice, in mijlocul natu­rii, ca sarcină de organizaţie. Sunt încă multe unităţi în care activului pionieresc nu i s-a dezvăluit valoa­rea educativă profundă a acestor sarcini, în care acesta nu a fost mo­bilizat şi însufleţit pentru înfăptuirea lor. Sînt încă puţine marşurile pionie­reşti, cu cîntece patriotice şi revolu­ţionare, care să permită verificarea periodică a gradului de disciplină şi ordine a detaşamentelor de pionieri. In multe locuri, activitatea sportivă şi turistică este înţeleasă ca un scop în sine, urmărindu-se, în special, la­tura competiţională, clasamentul fi­nal şi aspectul festivist al acestor manifestări. Care este explicaţia acestor nea­junsuri ? CE TREBUIE FĂCUT pentru grabnica lor înlăturare din activitatea organizaţiei noastre ? Apreciem ca aceste neajunsuri sunt determinate de aspecte precum ar fi : © Insuficientă fermitate Şi exi­genţă a unor consilii ale organiza­ţiei pionierilor judeţene, locale, şi din şcoli, în URMĂRIREA TRADU­CERII IN VIATA A MASURILOR STABILITE. Din această cauză sunt unităţi în care pionierii nu cunosc indeajtins acţiunile ce se iniţiază, unii comandanţi instructori manifestă reţineri nejustificate in ceea ce pri­veşte organizarea acţiunilor pionie­reşti în aer liber, animatorii spor­tivi voluntari sunt puţin atraşi in viaţa organizaţiei ; • Abordarea, încă, la general de către unele consilii ale organizaţiei a problematicii activităţii sportive. PREOCUPAREA EXCESIV TEORE­TICA SI METODICA. IN LOC DE A PROMOVA SPIRITUL PRACTIC. INIŢIEREA UNOR FORME SIM­PLE, ACCESIBILE SI DE MASA, SISTEMATICE SI PERMANENTE ; • Angajarea insuficientă a co­­hlab­dam­ientelor pioniereşti în con­ceperea şi organizarea activităţilor sportive şi turistice. Manifestind o inexplicabilă rezervă faţă de capa­citatea de organizare a pionierilor, prinind spiritul de autoconducere şi de iniţiativă, unii comandanţi ins­tructori îngustează sfera de acţiune doar la perimetrul clasei şi al şcolii, NEGLIJIND DORINŢA DE MIŞCA­RE, DE JOACA ŞI DE PRACTICA­RE A SPORTULUI pe care copiii o manifestă pretutindeni şi în modali­tăţi cit mai diferite . • Se fac încă insuficiente efor­turi pentru diferenţierea şi diversifi­carea acţiunilor sportive şi turistice, pentru declanşarea şi valorificarea fanteziei, a iniţiativei copiilor. Fap­tul că, uneori, acţiunile sunt con­cepute in general, fără a fi particu­larizate pe grupe de vârstă şi de sex, bazate­ pe preferinţele pionierilor, determină lipsa de interes şi de participare a copiilor. O întrecere sportivă sau o drumeţie devine efi­cientă numai dacă răspunde elemen­telor extrem de complexe şi varia­bile pe care le însumează motivaţia copilului faţă de mişcarea sportivă; • Valorificarea Insuficientă a ba­zei materiale existente. Complăcin­­du-se uneori in justificări şi argu­mentări de tot felul, und­e consilii ale organizaţiei pionierilor UITA SA FOLOSEASCĂ INTENSIV CURTEA ŞCOLII, TERENUL SPORTIV DIN APROPIERE, BAZINUL DE ÎNOT SAU STADIONUL DIN LO­CALITATE. Este meritoriu şi demn de apreciere efortul pe care tinele consilii şi comandamente pio­niereşti din judeţele Constanţa, Alba, Dolj, Harghita, Bacău, Gorj, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Timiş, Vilcea ş.a. le depun pentru dezvoltarea bazei sportiv-turistice, pentru angajarea pionierilor la o permanentă întreţi­nere a acesteia. Dar asemenea preo­cupări nu se manifestă în toate uni­tăţile de pionieri. Suntem­ pe deplin conştienţi că multe dintre aceste lipsuri se­ dato­­resc şi modului, nu întotdeauna efi­cient şi oportun,­in care Consiliul Naţional şi activiştii săi au condus, controlat şi îndrumat întreaga acti­vitate de traducere în fapte a pla­nului de măsuri sportive şi turistice. Ne exprimăm, însă, convingerea că, însufleţiţi de angajamentele luate în cinstea Congresului al XI-lea al P.C.R. şi a celei de a XXX-a ani­versări a Eliberării patriei noastre, consiliile organizaţiei pionierilor, co­mandamentele pioniereşti şi toţi membrii organizaţiei noastre vor fo­losi intens primăvara acestui an pentru a porni o largă ofensivă a sănătăţii şi a vigoarei fizice, sub îndemnul „TOŢI PIONIERII PE STADION“. De altfel, în această perioadă, cinci, întreaga organizaţie îşi aliniază rîn­durile pentru marea defilare prile­juită de împlinirea a 25 de ani de existenţă, este firesc ca trupurile să­nătoase şi bronzate ale tuturor co­piilor ţării să­­rurr­pă pe stadioanele şi terenurile de sport ale patriei noastre. In cadrul marii întreceri patrioti­ce iniţiată de organizaţia pionierilor din judeţul Brăila, adresată tuturor purtătorilor cravatelor roşii cu trico­lor, un obiectiv dintre cele mai im­portante este construirea şi amena­jarea de terenuri sportive, pretutin­deni, pe lingă şcoli, în cartiere, în sate şi comune, terenuri care să fie apoi intens folosite de către toţi pionierii şi şcolarii din localitatea respectivă. „Cupa tineretului" — ediţia de va­ră — complexul „Sport şi sănătate", precum şi „Marşul victoriei“ — ac­ţiune sportiv-aplicativă de masă îm­­­hinată de pionieri celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei se a­­daugă ca acţiuni educative de am­ploare ale organizaţiei noastre, adre­sate celor peste două milioane de membri ai săi. La startul noului an sportiv, sun­tem încredinţaţi că, în strinsa cola­borare cu şcoala, cu U.T.C., cu con­siliile pentru educaţie fizică şi sport, vom realiza mai repede şi mai bine obiectivele ce ne-am propus. Urăm tuturor pionierilor şi şcolarilor, co­mandanţilor instructori şi tuturor ce­lor care ne sprijină cu dragoste şi căldură în această nouă etapă a muncii noastre, succese şi împliniri, un avîntaj şi tineresc ,,TOŢI ÎNAIN­TE". CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ In domeniul EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, PUTERNIC STIMULATĂ DE HOTĂRÎREA DE PARTID (Urmare din pag. I) sa de evoluţie — junior, tinăr, senior -* dar şi pe orizontală, pe întinderea procesului lor pedagogic aplicat de-a lungul unui ciclu, stabileşte raporturile care trebuie să le asigure continuita­tea şi cauzalitatea succesiunii. El ne obligă, însă, la o riguroasă şi con­stantă supraveghere a sportivului, nu numai în momentul încadrării sale în pregătire, dar şi dincolo de orele ei, pentru că efectele, implicaţiile, trăirile lui sunt mult şi profund de­terminate de conţinutul şi sensurile acestuia. Din­ acest punct de vedere, docu­mentul de partid ne-a orientat şi ne-a stabilit cadrul şi dimensiunea răspun­derii muncii noastre. Legătura neîn­cetată cu realităţile procesului de an­trenament, cu omul nominalizat, cu competiţiile şi obiectivele sale inter­mediare şi finale, a dat studiului a­­mintit Vigoare, tempo şi finalitate. Lucrătorii centrului s-au angajat cu ibr». CU in­teres teoretic şi practic în culegerea informaţiilor şi interpreta­rea lor. Pentru acest motiv, majori­tasa testărilor s-au mutat din labo­ratoare pe teren, acolo unde sporti­vul asudă şi trăieşte, chiar dacă acest lucru se petrece la Piatra Arsă, in munţi, la altitudine ridicată. în acelaşi spirit a fost concepută şi lucrarea privind selecţia şi prognoza evoluţiei copiilor şi juniorilor pen­tru sportul de înaltă performanţă, temă de mare actualitate şi de evi­dentă dificultate pe planul cunoaşte­rii. După prim­ul an de studiu, datele şi concluziile formulate constituie un sprijin real neutru unităţile sportive profilate pe acest tip de activitate. Studiul continuă d­in intenţia de a stabili un sistem unitar şi generalizat de efectuare a selecţiei in ramurile olimpice şi, în general, în sportul de performanţă. Această lucrare s-a în­scris de asemenea în programul de muncă pe care documentul de partid l-a trasat mişcării sportive, în ipos­tazele ei de lucru s-a folosit şi boga­tul , material strîns cu prilejul cerce­tărilor efectuate de centrul nostru în anii anteriori asupra potenţialului bio­­metrie al populaţiei şcolare, date şi concluzii care­ au folosit Ministerului Educaţiei şi învăţămintului, când a stabilit sistemul de obiectivizare şi de apreciere a dezvoltării fizice şi mo­trice a elevilor, apărut anul trecut, tot în lumina Hotăririi de partid. Ideea fundamentală care se des­prinde constă în faptul că cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului a fost stimulată de refe­ririle documentului de partid la ac­tivitatea sa, ea privind implicit au­toritatea rezultată din răspunderea ce i s-a dat, din ajutorul care îl poate oferi. In acest spirit, ne-am organizat activitatea şi ne-am îndreptat aten­ţia şi eforturile pentru îmbunătăţirea calităţii studiilor, pentru evitarea ru­­tinei şi anularea insuficienţelor care afectează cercetarea ştiinţifică sau o păstrează departe de nevoile practicii. OBIECTIVUL NOSTRU - REZULTATE CU O ÎNALTA FINALITATE (Urmare din pag. 1) cucerim 13 titluri de campioni repu­blicani de juniori şi totodată, să a­­sigurăm în aşa fel instruirea sporti­vilor noştri, incit un număr de 25 din­tre ei să poată promova în diverse cluburi sportive din municipiul Con­stanţa sau din alte oraşe ale ţării, să activeze in cadrul unor echipe din primul eşalon al mişcării noastre sportive. Există temeiuri ca un lup­tător (Florian Cristu), să fie trans­ferat la Steaua, iar alţi 8 sportivi la Farul Constanţa. în acelaşi timp, un număr de 4 rugbyşti se află în ve­derile antrenorului Traian Doiciu de la Chimia Năvodari, elemente în mă­sură să vitalizeze şi mai mult o for­maţie nou promovată în divizia A, şi care doreşte să-şi consolideze po­ziţia. Aceste obiective vor fi cu siguran­ţă îndeplinite ! Concură la materiali­zarea lor nu numai elevii, bine se­lectaţi in majoritatea secţiilor, ci şi antrenorii, a căror pricepere şi spirit pedagogic au fost relevate deseori. Avem cuvinte de laudă pentru Con­stantin Ofiţerescu (lupte greco-roma­­ne), Lisias Ionescu (haltere), Ion Ludu (lupte libere) şi Mircea Popa (canotaj). în ce o priveşte, conduce­rea şcolii este gata să sprijine b­ran­­ca sportivilor și an­tenorilor, să-i a­­sigure o înaltă finalitate. M­islptor POPICE. Una din surprizele etapei a Xll-a a campionatului divizionar de po­pier a constituit-o Infrlngerea suferită de teren propriu de echipa feminină Pe­trolul Bricoi in faţa formaţiei Voinţa Constanţa. Insuccesul gazdelor se da­torează Îndeosebi evoluţiei slabe a ju­cătoarelor Elena Irimia Şi Eufrosina Dumitri­, care au obţinut rezultate de începătoare. Dar pentru a vă face o SWraMne asupra comportării celor dou­ă echipe, iată rezultatele Individuale In ordinea intrării sportivelor pe pistă : «tarla Dorobanţ« (P) -- Aurelia Ion (V) 432—412 pd, Elena Irimia — Maria Cheshoiu 852—356, Eufrosina Dumitru — Anica Dobre 348—105, Eugenia Tudor — Ioana Bratosin 372—388, Paraschiva Păunescu — Adriana Filoti 377—357, Ma­nela Brînzea — Florica Biru 400—379, scor final 2297—2241 pentru constan­­tence. POLO. S-a încheiat campionatul mu­nicipal al echipelor de seniori. In cel mai important meci : Dinamo — Rapid 4—3 (1—1. 2—1, 0—1. 1—0). Au înscris : Rus, Popa, Zamfirescu, D. Popescu, de la învingători­­i Ţăranu, I. Slavei, Mustaţă de la învinşi. Alte rezultate : Progresul — Şcolarul 6—4 , LE.P.S. — petrolul 8—2. Clasament final : 1. DI­NAMO, 2 Progresul, 3. Rapid, 4. I.E.F.S., 5. Şcolarul 6. Petrolul. • IN CAMPIO­NATUL JUNIORILOR SU­DI : Dinamo — Sc. sp. 1 6—3. Şcolarul — Sc. Sp.­­ 5—0. Progresul — Rapid 4—0 . • TUR­NEU 1. FULGER al echipelor de copii din Bucureşti a fost cîştigat de forma­ţia Dinamo, urmată in clasament de : Şcolarul, Progresul, Şc. sp. 1, Şc. sp. 2 şi Rapid, JUQO. Sîmbătă şi duminică, la Arad, Bacău şi Piteşti vor avea loc Întrece­rile etapei de zonă a campionatelor republicane individuale de seniori. La Arad vor participa sportivii din jude­ţele Alba, Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Caran-Severin, Cluj, Hunedoara, Mara­mureş Mureş Satu Măre şi Timiş , la Bacău Cei din Brăila, Bacău, Buzău, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea iar la Piteşti concurenţii din judeţele Argeş, Braşov, Constanţa, Dolj, Harghita, Ialomița, Ilfov, Pra­hova, Sibiu, Vilcea şi Teleorman. ANGAJARE FERMĂ PENTRU SUCCESUL MIŞCĂRII SPORTIVE MARAMUREŞENE (Urmare din pag. 1) nominalizaţi, printre care atleta Au­relia Filip, gimnasta lul Marta Sim­onfi, trăgătorul Cr. Pintilie. în 1973, prin intermediul Maramureşului au fost ciştigate 5 titluri balcanice, judeţul a avut 20 de campioni republicani de seniori, juniori şi copii, au fost stabilite 5 recorduri republicane de juniori. Aşadar, multe semne bune. Şi to­tuşi, în ciuda acestui reviriment au existat şi unele scăderi, relevate de altfel la recenta şedinţă a Biroului executiv al C.J.E.F.S. Considerăm, de pildă, că în unele locuri s-a demarat destul de greu în organizarea activităţilor sportive de masă, mai mult, la nivelul municipii­lor, şi mai pu­ţin la acela al comune­lor. N-au fost organizate lunar — cum ne-am angajat — acţiuni ciclo­turistice de m­asă, ciciocrosuri, du­minici cultural-sportive, întreceri la nivelul asociaţiilor sportive. Unele organe sindicale şi UTC şi chiar con­duceri de întreprinderi, instituţii şi unităţi agricole" (CFR şi Minerul Baia Mare, Chimia şi Iza din Vişeul de Sus, Sănătatea şi CPL Sighet, cele din comunele Boiu Mare, Bălţa de sub Codru, Valea Chioarului, Cup­­şeni, Deseşti, Călineşti ş.a.) nu s-au achitat de obligaţiile legate de ac­tivităţile de educaţie fizică şi spor­tive de masă. în şcoli mai există asociaţii in care sportul prezintă un caracter sporadic (comunele Leordi­­na, Băeşti, Fărcaşa, Bîrsana, Seini, Liceul nr. 4, pedagogic, cel de con­strucţii din Baia Mare etc.). în per­formanţă se constată că selecţia şi instruirea sînt încă sub nivel­u­l ce­rinţelor, fapt care determină ca o serie de echipe să se prezinte în campionat în condiţii nesatisfiscolog,re (Minerul, Topitorii­ şi Gloria din Baia Mare Cin Sichet, Bradul vişeu Minerul Borşa, Minerul Nistru, Mi­nerul Cavnic la fotbal etc.). Anul 1974, anul a două evenimen­te de mare însemnătate pentru po­porul român — aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei şi Con­gresul al XI-lea al P.C.R. — ne gă­seşte ferm hotărîţi să aplicăm mai riguros prevederile Hotăririi, pent­ru a ne aduce o contribuţie mai directă în succesul mişcării isportive ma­ra­­m­ureşene. Sportul ! După Campionatele balcanice de schi DAN CRISTEA A DOMINAT ÎNTRECERILE SENIORILOR Peste cea de a VII-a ediţie a Campionatelor balcanice de schi desfăşurate la Volos (Grecia) a că­zut cortina. De la început trebuie spus că or­ganizatorii au depus eforturi deo­sebite pentru desfăşurarea în bune condiţii a concursurilor. Un val de căldură apărut cu cîteva zile îna­intea primelor starturi a topit în mare măsură stratul de zăpadă. La sosirea competitorilor, gazdele s-au găsit într-o situaţie dificilă, în ma­sivul Poion nu se mai puteau dis­puta decit cursele de slalom şi a­­cestea după ce două zile şi două nopţi, s-a lucrat la amenajarea pis­tei. A fost cărată zăpada din pă­dure, a fost presărat „ciment“ etc Cu toate acestea, nu s-a mai putut desfăşura slalomul uriaş, care a fost înlocuit cu o nouă probă de slalom special. Pentru fondişti situaţia a fost şi mai delicată. Ei au plecat într-o altă regiune mai nordică, în munţii Vermion. Rămaşi în staţiunea Portaria, din apropierea oraşului Voios, „alpinii“ şi-au continuat întrecerile în condi­ţii destul de dificile. Sîmbătă, 23 februarie după încheierea celui de al doilea slalom special, cîştigat de Dan Cristea, în munţii Pilion a început să ningă. Pînă duminică dimineaţa stratul de zăpadă a a­­tins o grosime de 2,5 m dar era prea tîrziu. Vorbind despre întrecerile „alpi­nilor“ trebuie spus că, la seniori, ele au avut în Dan Cristea un veri­tabil campion, care a demonstrat, în faţa unor schiori valoroşi din Bulgaria şi Iugoslavia, că la aceas­tă oră el este cel mai bun din Bal­cani. în prima cursă, el a refăcut un handicap de cîteva zecimi după manşa I. La a doua coborîre Cristea a spulberat orice şansă ad­versarilor prin maniera impecabi­lă în care a evoluat. El a atacat fiecare viraj în mare viteză, a alu­necat bine iar tehnica şi forţa sa recunoscute s-au dovedit superioare. Al doilea concurs de slalom a prezentat, tuturor, un Dan Cristea imbatabil. De data aceasta reprezen­tantul României a realizat în am­bele manşe cel mai bun timp de­­monstrînd, încă o dată că este d­in Balcani — liderul necontestat al specialiştilor genului. Ceilalţi spor­tivi români au avut şi ei evoluţii bune. Dintre ei s-a detaşat Dorin Munteanu, care a cucerit medalia de bronz in cel de al doilea slalom, trebuie spus că Dorin a făcut par­te din grupa a doua de concuren­ţi, dar aceasta nu l-a împiedecat să evolueze foarte bine. Şi Virgil Brenci şi Alexandru Manta au de­monstrat că sunt ochiuri de valoare. Dar, din dorinţa de a intra în po­sesia primelor locuri, ei au riscat prea mult şi au comis erori pentru care au fost descalificaţi. Întrecerile juniorilor, desfăşurate pe aceleaşi trasee cu ale seniorilor, au fost dominate de sportivii din Iugoslavia. Boian Krizaj s-a dove­dit un autentic talent. Reprezen­tantul nostru Ion Cavaşi s-a aflat foarte aproape de rivalul său — Krizaj — atît prin maniera de atac a virajelor, cit şi prin combativi­tatea specifică marilor campioni. Dacă nu ar fi ratat o poartă, Ieri Cavaşi ar fi fost cu siguranţă, în posesia unei medalii, poate chiar şi a celei mai strălucitoare. Ceilalţi juniori români, Nándor Szabó şi Cornel Neguţescu nu sunt încă la valoarea lui Ion Cavaşi. Fondiştii au avut o evoluţie ne­concludentă. Singurul care a făcut dovada calităţilor sale a fost stu­dentul de la IEFS Nicolae Dudu­, clasat pe locul doi în cursa se­niorilor. El a arătat că este un fon­­dist valoros, cu un bogat bagaj de cunoştinţe tehnico-tactice, cu o re­zistenţă specifică marilor alergători pe schiuri. De la juniorii Francisc Forico, Cornel Mândruţ, Ion Pelin şi Ion Moise se aştepta mai mult dar ei au evoluat slab. Nici juni­oarele Vilma Tudor (locul 3), Iu­­liana Faţa, Cornelia Mititelu şi Ana Bădescu nu au avut compor­tări pe măsură talentului lor, dar sîntem convinşi că, în scurtă vre­me, cu toţii, vor realiza saltul va­loric. Paul IOVAN „INOCENTA NOASTRĂ ECHIPA..." „Iubitor a! fotbalului fiind, vă scriu pe marginea unui interviu luat antre­­norului Cornel Drăgușin, ce a apărut in numărul din 21 februarie 1974 al ziarului „Sportul“, pe marginea tur­neului de la Viareggio. Departe de mine gindul de a arunca înfringerea echipei noastre pe umerii antrenoru­lui C. Drăguşin. Cîteva aspecte insă si cuvin evidenţiate, in primul rind afirmaţia dirn finalul interviului : „Turneul a fost cit se poate de util, oferindu-ne posibilitatea să ştim ce avem­i de făcut in viitor“, este de-a dreptul ruptă de realitate. Cu alte cuvinte, „inocenta“ noastră echipă s-a dus acolo, la Viareggio, să facă figu­raţie, fără pretenţii de calificare în faza superioară. Dacă este aşa, de ce s-a mai dus ? Cite turnee n-au între­prins in ultimii ani echipele de fotbal de la noi ?... Lozinca asta, că a fost util, plin de învăţăminte, este veche. C.D. a vrut s-o actualizeze. Noi am mai fost la Viareggio şi în alţi ani. Ne-am mai intilnit, acolo cu formaţii de elită. Ce, nu se ştia că ele vor participa şi anul acesta ? Ce, nu am avut noi posibilitatea să ştim ce avem de făcut şi la turneul actual ? Ar fi interesant perntru noi, iubitorii fotbalului, să ni se explice , marele secret pe care l-au descoperit con­ducătorii echipei la Viareggio, acela de a şti ce au de făcut in viitor. Personal, mă îndoiesc că nu s-o facă. Şi dacă vor merge şi la anul cu o echipă reprezentativă va fi şi mai util ! C.D. a fost impresionat de pre­gătirea fizică a jucătorilor, „bine clă­diţi, cu un gabarit impozant, tineri care se angajează la efort cu o dă­ruire totală". Se naşte atunci între­barea: cum au reuşit echipe de club să aducă asemenea loturi cu aseme­nea jucători, iar noi... n-am reuşit să găsim o echipă dată de toate clubu­rile noastre ? Eu n-am încercat decit să insist asupra unor aspecte, să ie zic carenţe ale fotbalului nostru. Aş fi bucuros dacă lucrurile vor merge bine în fotbalul românesc". Ionel BEJENARU str. R. Marx, 9 bis, Botoşani RĂSPUNS DE LA „POLI“ TIMIŞOARA „Ca răspuns la articolul Diferenţa dintre U.C.E.A. Cîmpulung Muscel şi ..Poli“ vă aducem la cunoştinţă că s-a analizat de către conducerea clubului şi a secţiei de atletism cele relatate in articolul respectiv şi ne-a surprins neplăcut faptul că se afirmă, de către studentul Niculescu Aurel din anul I, proaspăt transferat la clubul nostru, ca fiind necesare 20 de semnături, incepind cu preşedintele clubului şi terminind cu magazinerul, pentru a obţine de către un atlet echipament sportiv — cind de fapt sunt necesare doar două­ semnături (antrenor și conducere club, res­pectiv vicepreşedinte sau secretar). Spre exemplificare anexăm un bon de primire..." Așa o fi, cura nt se relatează in răspunsul clubului Politehnica, numai că din plicul pe care l-ara primit lipsea tocmai... bonul de primire, pentru exemplificare . Nr. 7698 După concursul de selecţie de la Felix REZULTATELE „EXAMENULUI PARŢIAL“ ANUNŢĂ O FRUMOASĂ „RECOLTA“ LA CROSUL BALCANIC Spuneam in ziarul de miercuri că întrecerile concursului republi­can de cros desfăşurate marţi pe traseul „clasic“ din pădurea de lingă Băile Felix au fost cele mai interesante dintre competiţiile de acest gen desfăşurate în ultimii ani. Ne-au făcut să afirmăm acest lucru dîrzenia deosebită cu care şi-au apărat şansele concurenţii la toate cele cinci alergări, pre­cum şi performanţele deosebite în­registrate. Să judecăm, deci, pro­bă cu­ probă aceste rezultate, a­­vînd ca elemente de referinţă ci­frele obţinute pe acelaşi traseu — excelent pentru cros — în urmă cu două s­ăptămînî, la probele de control, de cîţîva componenţi ai lotului republican, pe acelea rea­lizate la concursul republican din primăvara trecută şi — de ce nu ? — chiar performanţele înregistrate pe pistă de­ cei mai buni semi­­fondişti şi fondişti ai noştri. RESPECTIND ORDINEA CRO­NOLOGICA a alergărilor vom în­cepe cu proba de 1 000 m a juni­oarelor. Pe primele locuri, ca de obicei în ultimii doi ani, Viorica Jitaru­ şi Viorica Neagu, excelente alergătoare de cros, urmate de re­cordmana junioarelor II la 800 m Elisabeta Bakalar, venită mai tîrziu în alergările pe teren variat. Toa­te trei au alergat sub 2:50, şi pentru a înţelege ce înseamnă a­­cest timp vom sublinia că recor­dul naţional pe pistă al junioare­lor este de 2:50,6 (depăşit acum de primele patru clasate), iar jitaru (2:46,5) şi Neagu (2:46,8) au obţi­nut timpi mai buni chiar decit recordul de pistă al senioarelor (2:47,4 Ileana Silai) ! ! Comentari­ile fiind de prisos, vom aminti doar părerea antrenorului federal Nicolae Mărășescu, care ne-a de­clarat că cifrele de la cros con­vertite la proba de 800 m­ înseam­nă, de acdliti, 2:06,0 — 2:07,0. GHEORGHE BURUIANA, pe c*r« l-am remarcat" in vara trecu­tă, la Odesa, cu ocazia concursului Prietenia, a confirmat talentul cu care este înzestrat, ca și progresul continuu în care se află, cîştigînd detaşat alergarea de 4 000 m a juniorilor după ce a condus cursa din „cap în cap“. Timpul său, 11:35,9 este mai bun cu peste 20 de secunde decît performanţa pe care o obţinea tot la Felix, în pri­măvara trecută, Gheorghe Ghipu. Surprinzătoare ni se pare absenţa dintre primii şase clasaţi a meta­lurgistului bucureştean C. Bebere­­che, cotat printre favoriţi. LA TINERET (6 000 m) a cîşti­gat Paul Copu, urmat de Nicolae Onescu şi Gheorghe Ghipu. Locul trei al campionului european de juniori poate surprinde, dar Ghipu s-a „plimbat“, arătînd — la sfîrşitul cursei — ca după o încălzire pre­lungită. El ne-a spus că nu a forţat întrucît nu este pus la p­at cu pregătirea. Să notăm că primii şase clasaţi au alergat sub 18 mi­nute (anul trecut timpul învingă­torului a fost de 18:36). PROBA SENIOARELOR a fost dominată categoric de craioveanca Natalia Andrei, care a luat cursa pe cont propriu chiar de la în­ceput. Ea a trecut în 2:56,0 la 1 000 de metri (!) şi a cîştigat detaşat, cu cîteva zeci de metri faţă de a doua clasată, Maria Lincă, şi cu un timp mult r­ai bun decît cel cu care Tonka Petrova (Bulgaria) cîştigase crosul balcanic anul tre­cut la Istanbul (6:03,0 faţă de 6:11,2). IN PROBA SENIORILOR, la conducere s-a aflat aproape tot timpul alergării Ilie­­Floroiu. El a imprimat o trenă rapidă, dar nu s-a putut desprinde de Ilie Cioca. Pe ultimele sute de metri, mai proaspăt, acesta a forţat, a trecut în frunte şi a obţinut o victorie mai uşoară decît ar fi putut spe­ra, Floroiu renunţînd la luptă. Am­bii au coborît copios sub 30 de minute. Pe locurile următoare s-au clasat Petre Lupan şi „veteranul“ Nicolae Mustaţă. Nu a reuşit sa se claseze pe o­ poziţie care sa-i asigure selecţionarea în echipa pentru crosul balcanic, Stelian Marcu (Farul), un obişnuit al e­­chipei naţionale în ultimii 3 ani. De fapt, acesta a fost obiectivul major al crosului de la Felix: selecţia pentru întrecerea balca­nică de la Velenje (Iugoslavia, 24 martie). Aşa cum o arată şi trece­rea în revistă a rezultatelor, pe care am făcut-o mai sus, testul a fost edificator. Facem această a­­firmaţie avînd convingerea că, şi în continuare, pregătirea celor aleşi va fi la fel de atentă. Stagiul de pregătire organizat la Felix de fe­deraţie şi-a dovedit utilitatea. Co­lectivul de tehnicieni, coordonat de antrenorul federal N. Mărăşes­cu, a instaurat în cadrul lotului de semifond şi fond un climat de muncă şi seriozitate care a dat roade , chiar dacă examenul de marţi a fost nu­mai unul „parţial“. Ne intere­sează însă recolta care va fi ob­ţinută în martie, la Crosul Bal­canic. Şi avem toată încrederea că ea va fi bogată pentru ca, sportivi şi antrenori, deopotrivă, lucrează intr-uri înalt spirit de responsabi­litate"! " Vladimir MORARU FRUNTAŞELE POLO­ULUI ROMÂNESC IAU STARTUL ÎN CEL DE AL 29-LEA CAMPIONAT REPUBLICAN Duminică se dă startul în cel de al 29-lea cam­pionat republican de polo, competiţie care reuneşte,­in două serii alcătuite după criterii valorice, 12 for­maţii : DINAMO BUCUREŞTI, actuala deţinătoare a titlului: Rapid Bucureşti, Voinţa Cluj, Progresul Bucu­reşti, Politehnica Cluj şi Şcolarul Bucureşti in prima serie, I.E.F.S. Bucureşti, Unirea Arad, Crişul Oradea, Mureşul Tg. Mureş, Olimpia Oradea şi Petrolul Plo­ieşti (pentru prima oară în prima divizie) în seria secundă. Primele echipe care vor intra în jocul întrecerilor sunt cele din grupa I. Acestea vor susţine partidele primului tur între 3 şi 31 martie, apoi vor fi pre­zente pentru cel de al doilea, la Bucureşti, între 26 şi 30 iunie, urmînd ca in perioada 15 septembrie — 13 octombrie să susţină jocurile din cel de al treilea tur. Campioana ţării va fi desemnată, însă, abia după meciurile turneului final (luna octombrie). Formaţiile din seria a doua vor fi chemate la start în a doua jumătate a lunii mai. Desigur, pe primul plan al întrecerii pentru titlul de campioană se situează disputa dintre Dinamo şi Rapid, echipele care oferă cei mai mulţi jucători lo­tului reprezentativ. Ultimele meciuri de verificare ne-au arătat însă câ Voinţa Cluj, Şcolarul şi Pro­gresul din Bucureşti se află în progres şi pot în­curca multe socoteli în actuala ediţie. Există, aşa­dar, premise că în acest an vom asista la un cam­pionat mai echilibrat, pe care l-am dori şi la un nivel valoric superior. Aşteptăm, deci, eforturi susţi­nute din partea fiecărei echipe, datoare să contri­buie în mod eficient pentru lărgirea loturilor repre­zentative, pentru creşterea continuă a nivelului po­­lo-ului românesc. DINAMO BUCUREŞTI (antrenor — A­­r­atol URNNŢIESCU) , Şerban HUBER (23 ani — 1,88 iu — 82 kg), Cornel FRAŢILA (33—1­.66—87), Gheorghe ZAMFIRESCU (27—1.84—82), Adrian NAS­TASIU (23— 1.86—83), Dinu POPESCU (25—1.78—82), Viorel RUS (22—1.84—91), Ion POPA (30— 1.82—89), Gruia NOVAC (30—1.92—90), Bogdan MIHAILESCU (32—1.82—78), Radu LAZAR (27—1.80—78), Dumitru TEODO­­RESCU (21—1.82—82), Liviu RADUCANU (20—1.89—79) și Radu MIRE­A (21—1.90— 91). RAPID BUCURESTI (antrenor-emeri — Constantin VASILIU) , Pavel MUREŞAN (32—1.82-76), Petre . CHEŢAN (34—1.36­3 MARTIE : C. S. Şcolarul — Poli­tehnică Cluj, Pr­ogresiv Bucureşti — Dinamo Bucureşti şi voinţa Cluj — Rapid Bucureşti : 10 MARTIE Dinamo — Şcolarul, Progresul — Rapid şi Politehnica — Voinţă : 17 MARTIE : D­­namo — Politehnica. 1946—1951 : INDUSTRIA UNIT TIMI­ȘOARA 1952—1936 : STEAUA BUCUREȘTI 92),, Florin SLAVEI (23—1.84—79), Valeriu TARANU (30—1.83—77), Bogdan BARTO­LOMEU (23—1.85—78), Badea BAJENARU (28—1.71—76), Iulie OLAC (25—1.80—89), Cornel RUSU (30—1.79—75), Valentin ME­DIANI) (33—1.71—76), Razvan MUSIA­­TA (23—­ 76—76), Ion PASCU (25-1.83— 82), Ilie SLAVEI (22—1.77—79), Manea POPESCU (27—1.83—72), Adrian I­ CI­ER­­VAN (18—1.08—78), Florin TEODOR (24— 1.80- 89) și Ștefan MARICA (23—1.33—82). VOINŢA CLUJ (antrenor — Arcadie SARKADY), Andrei HARARULA (23— 1,79—79), Gavrilă POP (25—1,72—65), Flo­rin OCOLIȘAN (20-1,69-68) Attila SZI­LAGY (29—1,66—87), Ladislau DAROCZI (33—1,78—82), Carol­­ DONOGANY (26—­­80—­78), Claudiu RUSU (25—1,80—82), Vâslii BURDF­A (34—1,72—75), C­avril HILF (37—1,82—78), Francisc FÜLÖP (32—1,76—75), Radu RUSU (22—1,75—70), Ştefan SZILAGY (23-1,70-70), Andrei SZILAGY (27—1,71—74), Csongor GYÁR­FÁS (10—1,83—75). PROGRESUL BUCUREŞTI (antrenor - Teodor ANGELESCU) , Radu BOGDAN (28—1,82—89), Victor STANCU (22—1,89— Şcolarul — Rapid şi Progresul — Vo­inţa ; 24 MARTIE : Politehnica — Rapid, Dinamo — Voinţa şi Şcolarul — Pro­gresul ; 31 MARTIE : voinţa — Şcolarul, Politehnica — Progresul şi Rapid — Dinamói 1937—1971 : DINAMO BUCUREŞTI 1972 : RAPID BUCUREŞTI 1973 : DINAMO BUCUREŞTI 83), Dora SPINU (19—1.81—73), Virgil GOLAN (23—1.81—81), Alexandru MUN­TEANU (25—1.85—79), Radu COCORA (21— 1.07—34), Constantin MANEA (21—1.81 — 33), Ioni GHEORGHE (2­1—1.76—75), Gheor­ghe GAITA (19—1.82—73), Viorel BORZA (1­5—1.87—35), Ion MIU (34—1.72—78), Mi­hai POPESCU (23—1.80—78), Adrian IO­­NESCU (22—1.73—72), Gabriel ARSENE (19—1,78—70). POLITEHNICA CLUJ­­antrenor — Au­rel ARDELEANU : Horia IOANETE (24— 1,79— 75), Radu DOR­AHO (25—1,76—77), Eugen POP (24—1,72—71), Virgil BODREA (21—1,74—73), Dan MUNȚIU­­ (22—1,70— 67) , Vasile POP (22—1,72—79), Dan CRA­­CIUNEANU (23—1,72—74), Augustin TI­­ŞE (25—1,74—75), Bela FABIAN (22—1,73— 68) , Gheorghe KOVÁCS (17—1,79—63), Pa­vel CRIŞAN (20—1,72—71), Ioan LORINCZ (23—1,73—72), Vasile URCAN (32-1,72— 75). C. S. ŞCOLARUL BUCUREȘTI (antre­nor — Paul NICULESCU), Gheorghe BĂ­NICĂ (22—1,82—78)­, Dan RACOVEANU (26—1,85—75) Adrian SORESCU (22—1,86— 74), Florin BADINICI (23—1,94—83), Ion COLAN (23—1,83—79), COMel STOICA (23—1,75—72), Mihai GAVRILESCU (23— 1,79- 72), Gheorghe TOMESCU (20-1,68-84), Nicolae PITIGOI (20—1,77—67), Dan CHIVARAN (30—1,81—79), Aurel IONES­­CU (24—1,35—86), Adrian CONSTANTI­­NESCU (24—1,79—75), Rázván I ANOL­E (20—1,81—74), ■ Adrian MUNTEANU (19— 1,78—70), Viorel RADU (19—1,78—73), Ma­rian ANGELESCU (19—1,79—68). PROGRAMUL TURULUI CIŞTIGĂTOARELE CELOR 28 DE EDIȚI Azi şi miine la Păltiniş ETAPA DE IARNĂ ÎN CUPA F. R. T. A. LA ORIENTARE TURISTICĂ­ ­ Astăzi şi miine se desfăşoară la Păltiniş primul concurs de anver­gură al sezonului la orientare tu­ristică. Este vorba despre etapa de iarnă a Cupei F.R.T.A. care va comporta două manşe urmind ca, la sfîrşitul lunii iunie să se dis­pute partea a II-a a competiţiei constînd din două etapa de noapte. Competiţia se dispută pe®echipe formate din doi sportivi şi o spor­tivă, clasamentul fiind stabilit după timpul ultimului echipier so­sit. Rămîne de văzut în ce măsu­ră stratul de zăpadă aflat pe tra­seele întrecerii îi va obliga pe con­curenți să utilizeze schiurile în de­plasarea lor. ÎNVĂŢĂTURĂ ŞI SPORTUL LA LOC DE FRUNTE ! Chiar acesta este tit­lul relatării pe care pro­fesorul Gheorghe ŢIGAU, de la Liceul „M. Sado­­veanu" din corn. Borla, jud. Neamţ, ne-o trimite pe marginea activităţii sportive din această uni­tate de invâţămînt. Spi­cuirii din ampla şi inte­resanta Sa scrisoare : „înfiinţat în 1953, Liceul „Mihail Sadoveanu“ din Borca se bucură de o bună tradiţie prin rezul­tatele obţinute atît în ac­tivitatea instructiv-edu­­cativă, cit şi in cea spor­tivă de masă. Deşi in­existenţa, sa de pină a­­cum a beneficiat numai doi ani de zile de servi­ciile unui cadru didactic specializat în educaţie fizică, asociaţia Sportivă a liceului (care numără peste 650 de elev­i şi elevi­­de la clasele I— XII) are în fiecare an un calendar competiţio­­nal judicios întocmit şi bogat în competiţii de masă, cu campionate in­­terclase la handbal şi mini-fotbal, cu întreceri individuale la şah, tenis de masă, săniuţe şi schi, discipline îndrăgite in şcoală. De fiecare dată aceste competiţii atrag zeci de eleve şi elevi, sub îndrumarea profeso­rilor de alte specialităţi, în frunte cu profesorul de istorie Mircea Afloa­­rei. Un mare pasionat al sportului, care-şi sacri­fică timpul liber­­cu pre­gătirea echipelor de ru­idbal, băieţi şi fete. De altfel, echipa băieţi­lor a cîştigat ediţia 1972 —73 a campionatului ju­deţean de handbal, par­­ticipind convingător şi la zona calificărilor de la Tecuci. De la 1 fe­bruarie, din iniţiativa medicului veterinar din localitate, Mihai Alexan­­droaia, au fost puse ba­zele unei secţii de judo, care reuneşte deocamda­tă 28 de tineri. Baza ma­terială sportivă a liceu­lui dispune de un teren de handbal şi de volei, de o sală de gimnastică, de dimensiuni reduse şi dotată am­oape corespun­zător. Există intenţia, din partea organelor lo­cale şi a conducerii li­ceului, de a îmbunătăţi această bază materială prin construirea, in ur­mătorii ani, a unei săli de jocuri şi a unui teren de fotbal cu pistă de atletism“. Ne bucură că intelec­tualitatea din această co­mună înţelege pe deplin rolul formativ al spor­tului, aportul acestuia la educarea tinerei genera­ţii şi nu se mulţumeşte doar cu o susţinere pro­pagandistică, ci pune umărul efectiv la activi­tatea de zi cu zi, alături de organele locale. 14 ECHIPE IN PRIMELE DIVIZII DE BASCHET SI VOLEI Gheorghe MODROGAN din Bucu­reşti, şoseaua Colentină 51, ni se re­comandă ca „vechi simpatizant şi fi­reşte spectator al jocurilor de sală, în special baschet şi volei“. In aceas­tă calitate el propune forurilor de resort ca „Numărul echipelor de vo­lei şi baschet din campionatul divi­zionar A să crească — atît la fete cit şi la băieţi — la 14 echipe“. În spri­jinul propunerii sale, dînsul aduce cîteva argumente : „Numărul popu­laţiei ţârii a crescut considerabil faţă de anul 1950, cind a început primul campionat divizionar­e de baschet fete ; condiţiile create în şcoli, uni­versităţi, întreprinderi şi instituţii pentru practicarea sportului sunt TO­TAL îmbunătăţite faţă de anii prece­denţi; a crescut considerabil numărul jucătorilor legitimaţi pentru aceste două discipline sportive, tot mai multe oraşe au echipe in Divizia A sau in cea secundă, sunt oraşe ca : Galaţi, Craiova, Constanţa, Tg. Mureş, Iaşi etc., cu centre universitare puter­nice care pot organiza şi subvenţiona echipe în campionatul Diviziei A , numărul spectatorilor, în special al elevilor şi studenţilor, a crescut mul“, în finalul scrisorii sale, cititorul nos­tru propune şi cîteva soluţii : „Din actualul campionat divizionar A la ambele discipline să nu retrogradeze nici o echipă, cele două echipe care ar urma să completeze locurile 13 şi 14 să fie ciştigătoarele barajului res­pectiv , campionatul divizionar A să înceapă odată cu anul universitar, avînd etape săptăminale sau turnee și să se termine primăvara, fără pauza de mijloc (tocmai in sezonul rece).

Next