Sportul, martie 1974 (Anul 30, nr. 7698-7728)

1974-03-02 / nr. 7699

CONFERINŢA PE ŢARA A CADRELOR DE CONDUCERE DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT SI COOPERATISTE ŞI-A ÎNCHEIAT LUCRĂRILE­­ Vineri, 1 martie, au luat sfîrşit lu­crările Conferinţei pe ţară a cadre­lor de conducere din unităţile agri­cole de stat şi cooperatiste, eveniment de o deosebită importanţă pentru viaţa satului românesc, a întregii ţări, cu profunde implicaţii în acce­lerarea mersului înainte al naţiunii noastre pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a progresului şi bunăstării. Ca şi în celelalte zile ale conferin­ţei, cei peste 8 000 de participanţi au intimpinat sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în marea sală a lucrărilor cu deosebită căldură şi entuziasm, expresie a sentimentelor de dragoste faţă de partid, faţă de secretarul ge­neral. Minute în şir au răsunat ova­ţii puternice, urale neîntrerupte, asis­tenţa în picioare scandînd îndelung : „Ceauşescu — P.C.R.“.­­ Cu urale şi ovaţii, cu neţărmurită dragoste izvorîtă din adincul inimilor lor, ţăranii cooperatori, mecanizatorii, muncitorii din întreprinderile agricole, grupaţi pe judeţe, primesc, rînd pe rind, în mijlocul lor, pe secretarul general al partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu le do­reşte tuturor succes în marea în­trecere pentru progresul agriculturii şi bunăstarea celor ce muncesc. Urările secre­tarului general al partidului găsesc un profund ecou în inimile tuturor, care ţin să asigure că vor face totul pentru a fi la înăl­ţimea încrederii ce li se acordă, îşi manifestă cu entuziasm profunda lor satisfacţie, sentimente de gratitudine pentru preţuirea ce se aduce muncii lor. Şi acum, iată pe scurt filmul des­făşurării lucrărilor din ultima zi a conferinţei. In primele ore ale dimineţii au continuat dezbaterile. In cadrul lor, tovarăşul Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, a prezentat sinteza principa­lelor probleme şi propuneri rezultate din dezbaterile care au avut loc pe secţiuni şi grupe ale Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi coopera­tiste. In cuvîntul lor, vorbitorii au dat o înaltă apreciere cuvîntării de excep­ţională însemnătate, de înaltă ţinută ştiinţifică, rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, document care, sintetizînd drumul parcurs de agricultura noas­tră în anii socialismului, jalonează direcţiile principale menite să situ­eze această importantă ramură a eco­nomiei naţionale la nivelul agricul­turii din ţările dezvoltate. Totodată, ei au înfăţişat rezultatele bune obţi­nute în ultimii ani, ca urmare a în­făptuirii neabătute a sarcinilor tra­sate de Congresul al X-lea şi Confe­rinţa Naţională ale partidului, cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii, au împărtăşit pe larg experienţa bogată căpătată în ultimii ani, cînd con­strucţia desfăşurată a socialismului a pus şi în faţa oamenilor muncii de la sate sarcini şi perspective noi, deosebite, de mare însemnătate şi răspundere. Aprobînd întru totul politica parti­dului de edificare a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, vorbito­rii şi-au exprimat, în acelaşi timp, deplina satisfacţie pentru rezultatele vizitelor preşedintelui Consiliului de Stat în diferite ţări ale lumii, subli­niind contribuţia de nepreţuit adusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la creşterea prestigiului României în lu­me, la soluţionarea pe calea tratati­velor a problemelor majore cu care se confruntă astăzi omenirea, la cauza păcii şi colaborării internaţionale. Participanţii la conferinţă au adop­tat în unanimitate Statutul Asociaţiei Intercooperatiste, Statutul Consiliilor Intercooperatiste şi Statutul cooperării şi Asocierii dintre unităţile de stat şi cooperativele agricole de producţie. Cele trei documente vor fi definiti­vate în spiritul propunerilor făcute, urmînd ca pe baza lor să se treacă încă din luna martie la organizarea întregii activităţi. A fost, de asemenea, adoptată che­marea Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură. în aplauzele şi uralele participanţi­lor, în încheierea lucrărilor conferin­ţei a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român. în repetate rînduri, participanţii la conferinţă au salutat eu ovaţii cuvîntarea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, dînd expresie adeziunii lor depline la programul stabilit de conducerea partidului pen­tru dezvoltarea în continuare a agri­culturii româneşti. Chemarea adresată de secretarul general al partidului de a întări continuu unitatea dintre muncitori, ţărani şi intelectuali, din­tre toţi oamenii muncii, fără deose­bire de naţionalitate, de a face totul ca naţiunea noastră să obţină succese tot mai mari în propăşirea României, să-şi aducă o contribuţie tot mai mare la cauza socialismului, păcii şi colaborării între popoare este salutată cu o furtună de aplauze, cu vibrante şi îndelungi ovaţii, într-o impresio­nantă aprobare. Urările adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu clasei muncitoare, ţărănimii noastre, tuturor oamenilor muncii, de a obţine, în strînsă alianţă, noi şi tot mai mari succese în toate domeniile de activi­tate, pentru înflorirea României socia­liste, găsesc în inimile tuturor pro­funda rezonanţă a mîndriei de a fi participant activ la opera de edifi­care a societăţii socialiste pe pămîn­­tul patriei noastre dragi. La ieşirea din marea sală a Pavi­lionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt conduşi, într-o atmosferă de puternic entuziasm, de miile de participanţi. Toţi cei prezenţi ovaţionează puter­nic, se scandează neîntrerupt numele secretarului general al partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspun­de cu căldură mulţimii, întreagă a­­ceastă manifestare ilustrînd în modul cel mai grăitor unitatea de nezdrun­cinat dintre partid şi popor. FINALELE „CUPEI TINERETULUI“ astâzi şi MiiNE. Întrecerile de schi, săniuţe şi patinaj SUCCES DEPLIN PARTICIPANŢILOR! POIANA BRAŞOV, 1 (prin telefon). Iarna de care sîntem gata să ne despărţim, nu s-a arătat prea generoasă cu amato­rii sporturilor specifice acestui sezon, inclusiv cu mulţimea ce­lor ce au dorit s să participe la marea competiţie de masă cu ca­racter republican — „Cupa ti­neretului“. Zăpadă puţină, vre­mea, în general, destul de căl­duroasă pentru acest anotimp semnalată în majoritatea zonelor ţării în săptămînile precedente, au creat serioase dificultăţi in organizarea şi desfăşurarea eta­pelor intermediare (la schi, să­niuţe şi patinaj) ale competiţiei menţionate, periclitînd chiar şi întrecerile ei finale, care au su­ferit — după cum se ştie — o scurtă amînare faţă de data sta­bilită iniţial. Perseverenţa şi spiritul de ini­ţiativă ale organizatorilor, deo­potrivă cu aderenţa şi entuzias­mul tinerilor au făcut să fie, insă, înfruntate cu succes capri­ciile vremii. Profitîndu-se din plin de slabele ninsori căzute, de puţinele zile geroase, s-au asigurat „Cupei tineretului“, aproape pretutindeni în ţară, cote ridicate de interes şi participare, toate fazele sale urmîndu-şi cursul lor firesc, prevăzut de regulament. Acum ne aflăm înaintea între­cerilor finale ale acestei intere­sante competiţii, care deţine de trei luni un veritabil cap de afiş al activităţii sportive de masă. Printr-o fericită dar şi semni­ficativă coincidenţă, ele au loc chiar la împlinirea unui an de la adoptarea Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dez­voltarea continuă a educaţiei fi­zice şi sportului. Înscrisă in prevederile acestui important do­cument de partid, competiţia — a cărei ultimă fază din ediţia ei de iarnă se consumă înce­­pând de miine (n.r. azi) la Po­iana Braşov şi la Tuşnad — a contribuit în bună măsură la atragerea de noi şi noi tineri : muncitori, ţărani, elevi, studenţi, militari în practicarea organizată a educaţiei fizice şi sportului, pentru propriul lor folos, tot­odată şi al societăţii. Celor mai buni de pînă acum (Continuare in pag. a 2-a) PIRTIILE POIENEI - GATA POIANA BRAŞOV, 1 (Prin tele­fon). Poiana se pregăteşte pentru marea sărbătoare a întrecerilor fi­nale ale „Cupei tineretului“. Fru­­moasa localitate montană de sub Postăvarul s-a împodobit în aceste zile cu steguleţe şi flamuri, şi-a gătit cochetul său stadion pentru festivitatea de deschidere Pîrtiile de concurs sunt şi ele per­fect pregătite. Porţiunea finală a Văii Lupului, marcată cu fanioane de orientare, tichetată cu beţe de slalom, cu delimitări pentru staţii­le de plecare şi sosire, prevăzută cu instalaţii de amplificare, aşteap­tă, în condiţii excelente vizita celor 260 de participanţi din cele 38 de judeţe prezente la finală. Arbitrii au făcut realmente un mare efort pentru crearea celor mai bune condiţii de desfăşurare tehnică a întrecerilor. La slalom, de pildă, pentru operativitate, au fost mar­cate două pîrtii paralele pe care îşi vor disputa întîietatea grupe di­ferite de concurenţi din categorii de vîrstă şi departamente separate. Efortul a fost şi mai intens pentru întrecerile de fond, programate în Poiana Mică, în locul cunoscut sub denumirea de Lunca lui Bălan. Pri­măvara venită la Poiana cu mult mai devreme decit era aşteptată, a dezgolit o parte din versanţi, ast­fel încît au trebuit să fie trasate noi pîrtii de alergare pe distanţele de 1, 2, 3 şi 5 kilometri. şi pentru inc .-el l­ tfc să tieîe pre­gătirile sunt­­ terminate. „Drumul roşu“ a fost amenajat, marcat cu fanioane întregul traseu, s-au fixat puncte de plecare şi sosire şi posi­bilităţi de acces şi de urmărire a întrecerilor pentru spectatori. Un aer festiv, sărbătoresc, plu­teşte în atmosfera Poienii. Condi­ţiile tehnice sunt aproape de califi­cativul impecabil. Şi cu toate că Poiana nu apare, la prima vedere, imaculată şi învelită sub mantia de zăpadă, ea conservă, totuşi, toate atributele de tehnicitate şi de di­ficultate pe care le au prestigioa­sele sale pîrtii. Schiorii de performanţă, antreno­rii sunt şi ei prezenţi în calitate de Materiale transmise de : C. FIRANESCU, M. BARA, P. IOVAN (Continuare In pag. a 2-a) Ca şi la recenta etapă judeţeană, Poiana Braşov va cunoaşte astăzi şi miine freamătul şi animaţia marilor întreceri sportive tinereşti START ÎN CAMPIONATUL REPUBLICAN DE BOB După o suspendare forţată, da­torată timpului călduros, campiona­tul naţional de bob a fost, în sfîrşit, repus pe rol vineri dimineaţă cînd, la Sinaia, cele mai bune 13 echipa­je (bob 2 persoane) ale ţării şi-au început disputele. Temperatura scă­zută (în jur de —8 grade) şi pista bine căptuşită cu gheaţă (800 m — 6 viraje) a permis concurenţilor să-şi măsoare forţele în condiţiile cele mai bune. Aşa cum era de aşteptat, bobul condus de Ion Pan­­ţuru, multiplul nostru campion, a preluat conducerea în clasamentul coborîrilor însă cu un avantaj mi­nim faţă de echipajul condus de Constantin Vulpe. Iată, de altfel, situaţia primelor locuri, după două manşe : 1. I. Panţuru-D. Focşenea­­nu (C.S.U. Sinaia) 1:13,40, 2. C. Vulpe-D. Pascu (Voinţa Sinaia) 1:13,42, 3. E. Bogdan-D. Papadopol (C.S.U. Sinaia) 1:13,43, 4. N. Stava­­rache-I. Popa (I.E.F.S. București) 1:13,68, 5. D. Panaitescu-V. Zabet (I.E.F.S.) 1:13,85, 6. Șt. Chițu-C. Bâr­san (C.S.O. .Sinaia) 1:14,02. PROiFmRtOm TOATE TAniL^XrNtTkVAf ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXX — Nr. 7 699 4 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 2 martie 1974 UN AN DE LA HOTARIREA DE PARTID CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA CONTINUĂ A EDUCAŢIEI FIZICE Şl SPORTULUI cuprinderea Întregului tineret In activitatea sportivă -O SARCINĂ DE MARE ÎNSEMNĂTATE A ORGANIZAŢIILOR R.T.C. Preocupată permanent de educarea comunistă şi formarea multilaterală a tinerei generaţii, conducerea parti­dului acordă o atenţie deosebită dez­voltării armonioase, călirii fizice a tineretului, pentru a fi apt, din toate punctele de vedere, să contribuie cu întreaga sa capacitate, prin muncă, la opera de înflorire a patriei. Ast­fel, Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 28.11.-2­ 111.1973 cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului are sem­nificaţia grijii deosebite pe care o manifestă conducerea partidului pen­tru formarea unui tineret viguros, ar­monios dezvoltat, călit, capabil să contribuie substanţial la dezvoltarea societăţii. Din această perspectivă rezultă, cu claritate, că pentru Uniunea Tinere­tului Comunist, organizaţia revolu­ţionară a tineretului, investită cu răs­punderi concrete, nemijlocite şi în acest domeniu, sarcina fundamentală este aceea de a asigura cuprinderea întregului tineret la practicarea siste­matică a exerciţiilor fizice şi spor­tului. Rezultatele obţinute în acest an de activitate, şi care constituie numai un început, confirmă pe deplin jus­teţea şi importanţa deosebită a mă­surilor stabilite de partid. Un număr mult mai mare de tineri, de toate categoriile, au început să populeze stadioanele, bazele sportive, să con­struiască altele noi, să se întreacă în competiţii populare, să participe la activităţi simple, desfăşurate în aer liber, să te călească, fortifice şi re­creeze. Un factor determinant în această amplă revitalizare a activităţii spor­tive de masă l-a constituit,­ desigur, ecoul direct, în rindul tinerilor, al măsurilor stabilite de conducerea par­tidului. Pe acest fond s-a produs şi activizarea organelor şi organizaţiilor U.T.C., a asociaţiilor studenţilor co­munişti, asociaţiilor şi comisiilor spor­tive, sub conducerea organelor de partid, activizare materializată în or­ganizarea unui număr mult mai mare de acţiuni sportive simple, diversifi­carea mai largă a acestora în func­ţie de specificul preocupărilor tine­rilor, de virstă şi sex, şi finalizate în creşterea substanţială a numărului de tineri cuprinşi într-o activitate spor­tivă continuă, sistematică. Trecînd la înfăptuirea Hotărîrii partidului, C.C. al U.T.C. a adoptat, după cum se ştie, ca program pro­priu de acţiune al Uniunii Tinere­tului Comunist, Planul de măsuri stabilit de Plenara C.N.E.F.S. din mar­tie 1973. Prin această măsură, concor­dantă cu noul profil al mişcării spor­tive din ţara noastră, el şi-a asu­mat răspunderea directă faţă de în­deplinirea sarcinilor stabilite de con­ducerea partidului, de mişcarea spor­tivă — din care face parte activă şi Uniunea Tineretului Comunist — ne­­interpunind realizării lor alte planuri, alte măsuri. In acest fel s-a asigu­rat o colaborare directă, nelimitată a organizaţiilor de tineret cu orga­nele de specialitate, cu ceilalţi fac­tori cu atribuţii în domeniul spor­tului ; eficienţa acestei măsuri a fost evidenţiată cu ocazia analizelor efec­tuate la nivelul Comitetului Central al U.T.C. privind modul in care or­ganele şi organizaţiile U­.T.C. au tre­cut la înfăptuirea sarcinilor stabilite prin Hotărîrea de partid. La bilanţul unui an de activitate putem evidenţia o serie întreagă de realizări în ceea ce priveşte cuprin­derea tineretului in activitatea spor­tivă. Elocvent este faptul că la toate competiţiile tradiţionale organizate de Uniunea Tineretului Comunist, în a­­nul 1973 s-a înregistrat un număr re­cord de participanţi astfel, la „Cro­sul Tineretului“ — ajuns la a VI-a ediţie — au participat, la etapele de masă, peste două milioane de ti­neri de toate categoriile, ceea ce re­prezintă aproape dublu faţă de anii precedenţi , la „Cupa tineretului de la sate“ peste 850.000 participanţi, la „Olimpiada de iarnă a elevilor“ a­­proape o jumătate de milion, la cam­pionatele universitare 52.500 stu­denţi etc. In spiritul Hotărîrii de partid, Co­mitetele judeţene, municipale şi oră­şeneşti ale U.T.C., Consiliile U.A.S.C. (A.S.C.), împreună cu organele jude­ţene ale C.N.E.F.S. au iniţiat mai multe acţiuni şi festivaluri sportive locale, dintre care amintim : „Cupa C.A.P.“ în judeţul Botoşani, „Parada sportului sătesc“ în judeţul Braşov, „Cupa satelor argeşene“, „Festivalul sportului şcolar“ în judeţele Alba, Brăila şi Vrancea, „Luna sportului de masă studenţesc“ precum şi competi­ţii pe ani de studiu în toate cen­trele universitare. „Campionatul să­tesc de fotbal“ organizat in 13 serii cu 80 de echipe în judeţul Iaşi, „Fes­tivalul sportului sătesc“ în judeţul Teleorman, „Cupa U.T.C.“, la fotbal, volei, handbal, şah şi tenis în ju­deţul Neamţ, „Cupa ucenicului“ la Constanţa, Festivalul „Spicul de aur“,­in judeţul Satu Mare, tururi cicliste ale localităţilor şi comunelor în ju­deţele Braşov, Galaţi, Prahova, Timiş. La acestea se adaugă numărul mare de crosuri populare organizate în toate judeţele, la care au participat sute de mii de tineri. Cu sprijinul organelor U.N.C.A.PJ şi al căminelor culturale, al unor e­­chipe studenţeşti şi de elevi s-au organizat, în toate judeţele, un nun­măr însemnat de duminici cultural­­sportive săteşti, întreceri la sportu­rile tradiţionale, între sate şi co­mune, demonstraţii sportive. S-au intensificat acţiunile sportive de­ masă organizate în rindul fetelor şi după „Festivalul ansamblurilor şco­lare de gimnastică modernă“, iniţiat în anul 1973 de către C.C. al U.T.C., la care au participat peste 600 li­, cee şi şcoli profesionale, în majo­ritatea judeţelor s-au desfăşurat nu­meroase acţiuni specifice, printre care : „Festivalul sportului feminin“ în judeţele Arad, Hunedoara şi Con­stanţa, „Olimpiada fetelor“ în jude­ţul Botoşani, „Cupa Femina“ şi „Cupa Diana“ în judeţele Timiş, Mureş, Si­biu, Brăila şi Iaşi, „Spartachiada fe­telor“ în judeţul Neamţ, „Crosul fe­telor“­in judeţele Dîmboviţa, Covas­na, Teleorman, Dolj, Neamţ şi altele. In vederea cuprinderii unui număr cât mai mare de tineri în activităţi atractive, dinamice, desfăşurate în aer liber, organele şi organizaţiile U.T.C., asociaţiile studenţilor comu­nişti au acţionat în vederea extin­derii turismului activ, drumeţiilor, excursiilor, cicloturismului, activităţi­lor nautice etc. ; în cursul anului tre­cut, prin organismele specializate ale Uniunii Tineretului Comunist, au fost angrenate în acţiuni turistice 2.240.600 tineri de toate categoriile, din care, jumătate în drumeţii, bucurîndu-se de o largă popularitate, in special, ciclurile turistice „Tineri — să ne cunoaştem patria socialistă“ şi „Stu­denţi pe meleagurile patriei“, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului, C.N.O.P. şi alţi fac .­ (Continuare in pag. a 2-a) TITUS DEAC Şeful Secţiei sport, turism şi pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a C.C. al U.T.C. ÎNCEPE RETURUL DIVIZIEI A REINTÂLNIRE CU CAMPIONATUL DE FOTBAL!­ ­ Astăzi, la Constanţa şi Bucureşti, primele meciuri ale etapei inaugurale - Cu primele zile ale lui martie, ale primăverii, soseşte şi fotbalul ! Soseşte prin campionatul celei mai înalte categorii. Divizia A, compe­tiţia care deţine de ani şi ani lo­cul prim al popularităţii în impo­zantul grup al competiţiilor consa­crate din sportul nostru. Returul ediţiei 1973/74 ia startul într-o pe­rioadă cu largi şi importante im­plicaţii pentru fotbalul românesc. E sezonul de răspîntie dintre rata­rea calificării la campionatul lumii O fază fierbinte la poarta echipei A. S. Armata Tg. Mureş , fundaşul Szollosi, cu o „foarfecă", încearcă să îndepărteze pericolul, (Fază din partida Po­litehnica Timişoara — A. S. Armata Tg. Mu­reş, disputată in tu­rul actualei, ediţii a campionatului) şi alegerea unui nou drum, a celui mai bun şi mai promiţător, pentru afirmarea soc­cerul­ui nostru. Cam­pionatul, prima şi cea mai însem­nată sursă de forţe, nu numai de inspiraţie, de orientare, are în con­secinţă un cuvînt foarte greu de spus şi cei care iubesc fotbalul aş­teaptă multe şi frumoase realităţi din partea lui. Campionatul ediţiei 1973/74 are şi Împrejurări specifice de desfă­şurare care pretind obligaţii în plus, griji în plus, datorii în plus. Con­diţiile luptei au mărit gradul de periculozitate al căderii în campio­natul secund, fac mult mai aspră cursa din zona inferioară a cla­samentului. In mod cu totul special deci, angajarea cu toată corectitu­r\\\\\\\\\\\\\\\\ (Citiţi în pagina a 3-a avancroni­cile celor nouă jocuri ale primei e­­tape a returului, clasamente ale ul­timelor patru ediţii, informa­ţii, etc.), dinea şi curajul a acestei lupte, co­rectitudine şi curaj pe care trebuia să le arboreze nu numai echipele ci şi toţi ceilalţi factori direct­ al competiţiei — organizatori, oficiali, arbitri etc. — apare ca o condiţie fără de care nu vom putea vorbi de un succes al campionatului. Poa­te că de data aceasta Federaţia la specialitate se va dovedi şi mai in­transigenta şi mai activă în curma­rea acelor tendinţe de angajare ne­cinstită a luptei sportive, astfel ca atmosfera morală a campionatului să, fie cit mai sănătoasă şi propice spectacolului sportiv dominat ds fair-play. (Continuare In pag. a S-a) IN CAMPIONATUL MONDIAL DE HANDBAL MASCULIN ROMANIA A ÎNTRECUT SPANIA CU 21-11 DUPA UN JOC DE MARE FRUMUSEŢE In ultimul meci din grupă, formaţia ţârii noastre va intllni duminică echipa Suediei ROSTOCK (prin tain). — Ceea ce era de aşteptat la aceas­­tA a doua evoluţie a echipei Ro­mâniei în grupa B a turneului fi­­­­nal al campionatului mondial de handbal masculin s-a întîmplat: actuala deţinătoare a titlului este înfruntată cu înverşunare la fiecare meci. Era interesant să-i vedeţi pe handbaliştii spanioli, cotaţi de spe­cialişti printre outsideri, cit de epuizaţi erau la sfîrşitul meciului din Marienhalle. Au vrut, după victoria din partida cu Suedia, să cîştige din nou şi să ocupe locul I în serie... Spaniolii ne-au opus un joc extrem de rapid în teren, cu o deosebită dexteritate în mînui­­rea balonului. Handbaliştii români însă, jucînd minute în şir fără gre­şeală parcă, s-au impus cu uşu­rinţă, obţinînd al doilea succes, de această dată la un scor categoric: 31—H (12—8). Formaţia ţării noastre s-a aflat vineri seara mai aproape de poten­ţialul maxim. Compartimentul cel mai bun a fost din nou cel defen­siv, unde se respectă cu stricteţe toate indicaţiile tactice. Cea mai bună dovadă ne-a oferit-o evoluţia în repriza secundă, cînd timp de 24 de minute nu a primit decit un singur gol (!). Reprezentanţii noştri au folosit de această dată apăra­rea în linie, încercînd să contraca­reze (şi a reuşit-o adesea) pătrun­derile pe extremă ale lui De An­dres şi Cascaliana. In plus, Feri şi apoi Dincă, în repriza secundă, au avut intervenţii excelente, care au păstrat intact calmul şi pu­terea de concentrare ale handba­­liştilor noştri . In­­tac, Cristian Gaţu se dove­deşte un admirabil dirijor. El îm­partă cu multă fantezie baloane în stingă ii în dreapta, punîndu-şi tu­narii In situaţii Ti­tut Ideale. Un alt atu al formaţiei române îl con­stituie şi faptul câ mai mulţi din­tre jucători se dovedesc abili în a-şi crea poziţii favorabile şi, cel puţin pînă la această oră, aruncă­rile lor sunt destul de eficace. Cit priveşte desfăşurarea parti­dei, ea a avut multe momente de handbal superb. Spaniolii au re­­z­s­at cîteva minute (2—2 în min. 10), dar apoi au fost net depăşiţi de o echipă superior valorică. Kristache NAUM (Continuare in pag. a 4-a)­­ GATU văzut de Al. CLENCIU PRILEJ DE BILANŢ ŞI DE MOBILIZARE­­ PENTRU NOI ÎNFĂPTUIRI LA HUNEDOARA A trecut un an de la apariţia Ho­­tăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973. Entuzias­mul cu care a fost primită această nouă dovadă a grijii partidului pen­tru mişcarea sportivă s-a transfor­mat şi la clubul nostru in hotărîrea fermă de a lucra MAI MULT, dar in primul rînd MAI BINE. Ne-am pro­­pus întii angrenarea unui număr cit măi mare de tineri şi oameni ai muncii in practicarea unor forme simple şi eficiente de­ exerciţii fizice. NICHIFOR OARGA preşedintele clubului sportiv „Corvinul“ Hunedoara (Continuare în pag. a 2-a) PUTERNIC REVIRÎMENT ilM SECTORUL 5 AL CAPITALEI La împlinirea unui an de la apa­riţia Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 cu privire la dezvoltarea continuă a edu­caţiei fizice şi sportului, factorii de răspundere în acest domeniu de ac­tivitate din sectorul 5 al Capitalei au făcut şi ei bilanţul aplicării prevede­rilor acestui document de mare în­semnătate teoretică şi practică. Bi­lanţul, spre marea noastră satisfacţie, atestă revirimentul, mai ales in do-GHEORGHE DUMITRU Prim-vicepreşedinte al C.E.F.S. al Sectorului 5 din­ București (Continuare in pag. a 2-a) EFORTURI ŞI MAI MARI PENTRU SPORIREA PRESTIGIULUI ROMÂNIEI SOCIALISTE Pentru noi, gimnaştii, aniversarea unui an de la apariţia Hotărîrii Ple­narei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fi­zice şi sportului ne oferă plăcutul prilej să consemnăm unele rezultate bune obţinute în activitatea de per­formanţă. Importantul document de partid ne-a mobilizat pe toţi la o muncă mai intensă, mai viguroasă, ştiut fiind faptul că marile perfor­manţe sunt accesibile numai acelora care nu precupeţesc nici un efort la DAN GRECU maestru al sportului la gimnastică (Continuare in pag. a 2-a) ECHIPA DE RUGBY A ROMĂNIEI A PLECAT IN MAROC Ieri a părăsit Capitala, plecînd spre Casablanca, echipa de rugby a României, care duminică va în­­tîlni reprezentativa Marocului, în cadrul campionatului european F.T.R.A. în vederea acestei partide au făcut deplasarea următorii 18 jucători : Durbac — Constantin, Mo­­trescu, Marica, Nica — Nicolescu, Alex. Dumitru, Mateescu — Fugigi, Postolache, Pop, Gh. Dumitru, Şer­ban, Atanasiu, Ciornei, Munteanu, Ortel­ean şi Dinu. Lotul este con­dus de Ovidiu Marcu, secretarul general al F.R.R. şi însoţit de an­trenorii Petre Cosmănescu şi Văle­nii Irimescu. Rugbyştii români au sosit în cursul după-amiezii la Casablanca, iar astăzi vor efectua un antrena­ment­ pe acelaşi teren pe care mii ne vor întilni XV-le ţării gazdă.

Next